Reconstituire drept de proprietate. Inadmisibilitate

Analizând excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, invocată de pârâta CLFFM, reține următoarele:

În drept, potrivit art. 11 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor aprobat prin HG nr. 890/2005 „(1) Potrivit prevederilor legale, stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoană îndreptăţită, personal sau prin mandatar. Când sunt mai mulţi moştenitori cererea se poate face şi în comun, fiind semnată de fiecare dintre ei.

(2) În cerere se vor menţiona următoarele date şi elemente: numele şi prenumele solicitantului şi ale părinţilor, calitatea, gradul de rudenie, suprafaţa de teren la care se socoteşte îndreptăţit, precum şi orice alte date necesare pentru stabilirea dreptului de proprietate potrivit legii.

(3) La cerere se vor anexa: acte de proprietate, certificat de moştenitor, hotărâre judecătorească, dacă există; în toate cazurile, certificat de naştere, certificat de deces al autorului, în cazul moştenitorilor, precum şi orice alte acte din care să rezulte dreptul de proprietate asupra terenului solicitat.

(4) Totodată la cerere se va anexa declaraţia prevăzută la art. 10 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Cererea, împreună cu actele prevăzute la alin. (3), se depune la consiliul local în a cărui rază teritorială este situat terenul, fie personal, fie prin poştă, înăuntrul termenului prevăzut de lege.

(6) În cazul în care cererea se depune personal, solicitantul va prezenta actele doveditoare în original şi câte o copie xerox, semnată pentru conformitate, rămânând la comisie numai copiile acestora.

(7) Când cererea se transmite prin poştă, la aceasta se vor anexa copii xerox semnate pentru conformitate pe propria răspundere de către solicitant.

(8) În cazul în care după înregistrarea cererii, fostul proprietar prezintă probe doveditoare înainte de punerea în posesie, pentru suprafeţe mai mari avute în proprietate, reconstituirea se face pentru întreaga suprafaţă dovedită.

(9) În toate cazurile cererea poate fi soluţionată şi fără prezenţa solicitantului, dacă acesta nu şi-a exprimat în scris dorinţa de a participa la soluţionare. Prezenţa solicitantului este obligatorie la primirea titlului de proprietate, care trebuie semnat, precum şi la punerea în posesie.

(10) Cererile depuse potrivit prevederilor art. 9 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele depuse în baza Legii nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare, vor urma procedura prevăzută de acestea.”

Conform art. 53 din Legea nr. 18/1991 „(1) Hotărârile comisiei judeţene asupra contestaţiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispoziţiilor cuprinse în cap. II, şi cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesaţi prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. (2) Împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.”

Analizând dispozițiile legale menționate, împreună cu cele stabilite prin Legea nr. 18/1991, instanța constată că, pentru a obține reconstituirea dreptului de proprietate, cel care are acest drept trebuie mai întâi să urmeze mai întâi faza administrativ-jurisdicțională, depunând o cerere de reconstituire la Comisia locală de fond funciar competentă și, în cazul primirii unui răspuns nemulțumitor, ori în cazul lipsei unui răspuns, are posibilitatea de a formula o plângere pe rolul instanței judecătorești competente, în cadrul căreia poate solicita și reconstituirea dreptului de proprietate

Pentru a soluționa excepția inadmisibilității invocată în cauză, instanța trebuie să verifice dacă VE, autoarea reclamantei VA, a formulat o cerere de reconstituire asupra terenului în suprafață de 2290 mp situat în satul C, com. M, jud. I, la CLFFM.

În fond, prin cererea din data de 08.03.1991, VE a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața totală de 2,40 ha. În declarația dată la aceeași zi, aceasta a arătat că amplasamentul terenului solicitat este: în extravilanul localității; suprafața de 0,42 ha teren arabil situat în punctul „M”, 1,25 ha teren „BN” și 0,30 ha teren „fânaț B”, restul suprafeței fiind situată în intravilan.

La data de 13.03.1991, VE a formulat o cerere de restituire a terenului arabil în suprafață de 1,50 ha ce îl deține pe teritoriul comunei C.

Din copia registrului agricol pentru anul 1956 reiese că familia VG și E deținea în posesie terenuri în suprafață totală de 2,70, iar din copia registrului agricol pentru anul 1959 reiese că familia VG și E deținea în posesie terenuri în suprafață totală de 2,60, o parte dintre terenuri fiind situate pe raza com. M, iar altele pe raza com. C. Prin declarația din data de 22.11.1959, VE a arătat că se înscrie în GAC cu toată suprafața trecută în registrul agricol, respectiv cu suprafața de 2,60 ha.

La propunerea CLFFM, prin Hotărârea Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor I nr. 69 din 11.08.1991, cererea formulată de VE de restituire a terenului în suprafață de 2,40 ha a fost validată în parte, stabilindu-i-se dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 1,0500 ha, în satul C, com. M, conform adeverinței nr. 1251/1991, fiind eliberat și titlul de proprietate nr. 85989/23.10.2003.

La propunerea Comisiei locale de fond funciar Ciurea, prin Hotărârea Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor I nr. 63 din 09.08.1991, cererea formulată de VE de restituire a terenului în suprafață de 1,50 ha a fost validată în parte, stabilindu-i-se dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 1,300 ha, în com. C, conform Anexei 2a, fiind eliberat și titlul de proprietate nr. 24493/27.05.1994.

Hotărârile Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor I nr. 63 din 09.08.1991 și nr. 69 din 11.08.1991 nu au fost atacate cu plângere la instanțele judecătorești.

Astfel, instanța constată că VE a formulat un total de 2 două cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, prima cerere de reconstituire incluzând și terenul acordat acesteia ca urmare a formulării celei de-a doua cereri.

Analizând înscrisurile de la dosarul cauzei, instanța constată că VE nu a formulat anterior o cerere prin care să ceară reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 2290 mp situat în satul C, com. M, jud. I, a cărui reconstituire o solicită pe calea prezentei cereri de chemare în judecată. Totodată, nici aceasta și nici moștenitorii săi nu au formulat plângere împotriva hotărârilor date de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor I, hotărâri prin care au fost soluționate cererile de reconstituire formulate de VE, pentru a se putea considera că suprafața de 2290 mp a fost solicitată prin cererea formulată de VE la data de 08.03.1991, obiectul prezentei cauze fiind „reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 2290 mp…”.

Față de aceste motive, instanța va admite excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată și va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta VA, în contradictoriu cu pârâtele Comisia județeană de fond funciar I și CLFFM, ca inadmisibilă.

Susţinerea reclamantei că stăpânește terenul, iar autoritățile competente au recunoscut posesia prin adeverinţa nr. 6267/25.03.2015, prin care se precizează că figurează în Registrul agricol al satului C cu suprafața de 1800 mp nu prezintă relevanță la soluționarea excepției inadmisibilității. Faptul că reclamanta exercită o posesie în fapt asupra terenului nu înseamnă că această posesie s-a realizat prin procedura punerii în posesie ce se efectuează ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate. Registrul agricol nu face dovada faptului că autoarea reclamantei a formulat o cerere de reconstituire pentru terenul menționat, ori că a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în favoarea reclamantei.

Domenii speta

Spete similare