Contestaţie la executare. Pensie de întreţinere. Necontestarea în termen a actelor de executare prin care a fost stabilit debitul

Sentinţă civilă 9657 din 18.09.2019


Prin cererea depusă la data de 08.04.2019 şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Iaşi, contestatorul HC a solicitat, în contradictoriu cu intimata HM, desfiinţarea formelor de executare silită în Dosarul de executare al BEJA, pentru recuperarea sumei de 2266,36 lei aferentă perioadei noiembrie 2013-decembrie 2014, suspendarea executării silite şi obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, contestatorul arată că, prin Sentinţa civilă nr. 2581 din 20.02.2014 pronunţată de Judecătoria Iaşi, definitivă prin Decizia nr.926/2014 a Tribunalului Iaşi, a fost obligat la plata pensiei lunare de întreţinere în cuantum de ¼ din venitul său net, începând cu data de 22.11.2013, în favoarea fiicei sale HM, până la terminarea studiilor.

În acest sens, contestatorul precizează că, deşi începând cu luna ianuarie 2015, a fost înfiinţată poprirea asupra veniturilor pe care acesta le încasează, fiind reţinută lunar o sumă echivalentă unei pătrimi din venitul lunar net, la data de 13.03.2017, i se aduce la cunoştinţă prin executor judecătoresc că datorează creditoarei suma de 17901,51 lei, compusă din 15247,25 lei pensie de întreţinere  calculată pentru perioada noiembrie 2013-februarie 2017.

De asemenea, se arată că, la data de 11.04.2017, executorul judecătoresc întocmeşte un proces verbal de constatare prin care reţine că a fost achitată pensia de întreţinere pentru perioada decembrie 2014-martie 2017, însă a mai rămas de recuperat suma de 4323 lei reprezentând pensie aferentă perioadei noiembrie 2013-decembrie 2014.

Contestatorul învederează instanţei că, începând cu luna ianuarie 2015, i-a fost reţinute, atât o sumă echivalentă unei pătrimi din salariul lunar net, cât şi sume cu titlu de pensie de întreţienere restante, datorate începând cu luna noiembrie 2013.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 712 şi urm. C.proc.civ..

În probaţiune, au  fost depuse la dosar înscrisuri.

La data de 05.06.2019, contestatorul a formulat cerere de întoarcere a executării silite, solicitând obligarea intimatei la restituirea sumei de 1200 de lei reţinută din veniturile cuvenite acestuia pentru lunile martie şi aprilie 2019.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 723 C.proc.civ..

Din materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine că, prin Sentinţa civilă nr. 2581 din 20.02.2014 pronunţată de Judecătoria Iaşi, definitivă prin respingerea apelului, a fost admisă cererea formulată de reclamanta HM în contradictoriu cu pârâtul  HC, fiind obligat acesta la plata în favoarea reclamantei HM, născută la 27.06.1995, a unei pensii lunare de întreţinere în cuantum 1/4 ( 25%) din venitul lunar  net, începând cu data de 22.11.2013 până la terminarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.

Prin cererea depusă la data de 16.01.2015 pe rolul BEJA, intimata HM a solicitat demararea executării silite împotriva contestatorului, în temeiul acestui titlu executoriu, în vederea recuperării sumelor datorate cu titlu de pensie de întreţinere începând cu data de 22.11.2013 şi a cheltuielilor de judecată de 500 de.

La data de 28.01.2015, au fost stabilite cheltuieli de executare în cuantum de 932,5 lei, din care 700 de lei onorariu de avocat.

La data de 28.01.2015, a fost înfiinţată poprirea asupra veniturilor obţinute de contestator de la terţul poprit, pentru recuperarea sumei de 500 de lei reprezentând debit şi 932 lei cheltuieli de executare.

Prin Sentinţa civilă nr. 9288 din 09.07.2015 pronunţată de Judecătoria Iaşi, s-a dispus anularea actelor de executare pentru suma de 400 de lei reprezentând onorariu de avocat, fiind încheiat în acest sens Procesul verbal de constatare din 15.12.2015 şi Încheierea de diminuare a cheltuielilor de executare din 16.12.20015.

La data de 13.03.2017, a fost emisă o Încheiere de stabilire cheltuieli suplimentare de executare în cuantum de 1889,76 lei reprezentând onorariu executor judecătoresc.

La data de 13.03.2017, a fost emisă o nouă adresă de înfiinţare a popririi, în baza aceluiaşi titlu executoriu, pentru recuperarea sumei de 17901,51 lei, compusă din 15247,25 lei pensie de întreţinere calculată pentru perioada 11.2013-02.2017, ce vor fi calculate în continuare şi 2654,26 lei onorariu executor judecătoresc.

Potrivit Procesului verbal de constatare din 11.04.2017, debitorul a achitat sumele datorate cu titlu de pensie de întreţinere pentru perioada 12.2014-03.2017, rămânând de achitat pensia de întreţinere calculată de la data de 11.2013-12.2014 în cuantum de 4323 lei şi 535,68 lei cheltuieli de executare.

Ulterior, au fost consemnată suma de 2592,32 lei, astfel încât la data de 18.03.2019, a fost emisă o nouă adresă de înfiinţare a popririi pentru recuperarea sumei de 2266,36 lei reprezentând pensie de întreţinere restantă calculată pentru perioada 11.2013-12.2014.

Instanţa reţine că, prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 25.07.2017, contestatorul HC a solicitat, în contradictoriu cu intimata HM, desfiinţarea formelor de executare silită (adresă înfiinţare poprire, proces-verbal constatare din 11.04.2017) pentru plata sumei de 4377 lei, considerate debit neachitat în dosarul de executare silită aflat pe rolul B.E.J.A., întoarcerea executării silite pentru suma de 859 lei, precum şi obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, a arătat că intimata este fiica sa majoră, care a pus în executare Sentinţa civilă nr.2581/20.02.2014 a Judecătoriei Iaşi şi Decizia civilă nr.926/2014 a Tribunalului Iaşi, prin care s-a dispus obligarea sa la plata pensiei lunare de întreţinere în cuantum de 1/4 din venitul lunar net începând cu data de 22.11.2013, până la terminarea studiilor, că el a plătit între septembrie 2015 şi aprilie 2016, dar că la 13.03.2017 executorul a întocmit o adresă prin care i-a adus la cunoştinţă că ar datora suma de 17901,51 lei, care este incorectă.

Prin Sentinţa civilă nr. 13250 din 27.11.2017, a fost admisă excepţia tardivităţii, ridicată din oficiu, reţinându-se că adresa de înfiinţare a popririi din 13.03.2017 şi procesul-verbal constatare din 11.04.2017, au fost comunicate contestatorului la data de 16.03.2017.

Faţă de aceste considerente, având în vedere că adresa de înfiinţare a popririi din 13.03.2017 şi procesul-verbal constatare din 11.04.2017 nu au fost contestate în termenul legal, acestea au caracter definitiv, debitul astfel stabilit nemaiputând fi pus în discuţie cu ocazia soluţionării unei alte contestaţii la executare împotriva unui act de executare subsecvent.

În consecinţă, luând act că a fost consemnată suma de 2592,32 lei, prin raportare la debitul definitiv stabilit prin Procesul verbal de constatare din 11.04.2017 necontestat în termen, în mod corect a fost emisă, la data de 18.03.2019 o nouă adresă de înfiinţare a popririi pentru recuperarea diferenţei de 2266,36 lei reprezentând pensie de întreţinere restantă calculată pentru perioada 11.2013-12.2014.

Astfel, instanţa reţine că, în afară de cuantumul debitului urmărit, stabilit în mod definitiv prin acte de executare emise anterior, nu au fost invocate alte vicii proprii ale adresei de înfiinţare a popririi din data de 18.03.2019, astfel încât instanţa va respinge contestaţia la executare ca neîntemeiată.

În temeiul dispoziţiilor art. 723 C.proc.civ, respectiv ale art. 453 C.proc.civ., instanţa va respinge şi cererea de întoarcere a executării silite, ca neîntemeiată, precum şi cererea de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

Domenii speta