Plângere contravențională

Hotărâre 3134 din 26.03.2020


Prin sentinţa civilă nr. 3134 din 26 martie 2020, Judecătoria Iași a respins cererea de repunere în termenul de depunere a plângerii contravenționale, formulată de către petenta S.C. S.E. S.R.L., a respins ca neîntemeiată excepţia tardivităţii plângerii contravenționale, invocată de către intimată, a admis în parte plângerea contravenţională formulată de către petenta S.C. S.E. S.R.L împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei seria R  încheiat  la data de 02.10.2018 de către intimata C.N.A.I.R. S.A., a respins excepţia prescripţiei dreptului de a aplica sancţiunea contravențională, invocată de către petentă, a constatat intervenită prescripţia executării sancţiunii contravenţionale aplicate prin procesul-verbal de constatare a contravenției seria R  încheiat  la data de 02.10.2018 de către intimată, a exonerat pe petenta S.C. S.E. S.R.L de plata amenzii contravenţionale în cuantum de 2.750 lei, aplicate prin procesul-verbal de constatare a contravenției seria R  încheiat  la data de 02.10.2018 de către intimată.

Pentru a pronunța această sentință civilă, Judecătoria Iași a reținut că prin procesul-verbal de constatare a contravenției seria R  încheiat  la data de 02.10.2018, intimata a constatat că la data de 10.07.2018, orele 21:12, vehiculul tip E, cu nr. de înmatriculare X, aparţinând petentei, a circulat pe DN 59 km 22 + 700 m, localitatea J., judeţul T., fără a deţine rovinietă valabilă, fapta reţinută fiind prevăzută de art. 8 alin.1 din O.G. nr. 15 din 2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, cu modificările şi completările ulterioare.

În sancționare, reprezentantul intimatei a aplicat petentei amenda contravențională în cuantum de 2.750 lei.

Analizând cu prioritate, conform art. 248 alin.1 Cod procedură civilă, excepția tardivității formulării plângerii contravenționale, invocată de către intimată, şi cererea de repunere în termenul de formulare a plângerii contravenționale, formulată de către petentă, instanța le-a respins, pentru următoarele considerente:

Cererea de repunere în termenul de a formula plângerea contravențională a fost apreciată de către instanţă ca neîntemeiată întrucât dispoziţiile art. 186 alin.1 Cod procedură civilă (conform cărora partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.) presupun o comunicare valabilă la sediul petentei, depăşirea termenului de 15 zile pentru exercitarea căii de atac (în speţă, a plângerii contravenționale) fiind justificată de anumite motive temeinice, adică a unor împrejurări care exclud culpa părţii şi care au împiedicat-o să formuleze plângerea contravenţională. Or, în prezenta cauză, nu se poate reţine că procesul-verbal de constatare a contravenţiei seria R  încheiat  la data de 02.10.2018 a fost comunicat la sediul petentei din sat şi comună T, str. S, judeţul Iaşi, astfel încât nu se poate reține că a început să curgă termenul de depunere a plângerii contravenţionale. 

Procesul-verbal de constatare a contravenției seria R  încheiat  la data de 02.10.2018 a fost comunicat la sediul petentei din Iaşi, str. N, judeţul Iaşi, această adresă fiind înregistrată în baza de date a Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Ministerul Administraţiei şi Internelor. Intimata are posibilitatea de a consulta doar baza de date administrată de către această direcţie, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. 4 din O.G. nr. 15/2002, modificată, conform cărora în cazul utilizatorilor români, dacă se constată prin intermediul sistemelor de camere video lipsa rovinietei valabile sau a peajului valabil, în baza datelor privind utilizatorul vehiculului, furnizate de Ministerul Afacerilor Interne - Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, personalul care efectuează controlul conform alin. 2 lit. c pct. (ii) constată săvârşirea contravenţiei, încheie procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi aplică sancţiunea contravenţională.

Omisiunea de a efectua modificările corespunzătoare în certificatul de înmatriculare al autovehiculului nu a fost contestată de către petentă, aceasta aflându-se în imposibilitatea de a depune certificatul de înmatriculare cu noua adresă înregistrată în baza de date a Oficiului Registrului Comerțului.

Cu toate acestea, din punct de vedere procedural, procesul-verbal contestat trebuie comunicat la sediul principal sau secundar al petentei, prin înscrierea noului sediu al petentei în baza de date a Oficiului Registrului Comerțului anterior întocmirii procesului-verbal contestat, asigurându-se opozabilitatea faţă de terţi a adresei petentei din sat şi comună T, str. S, judeţul Iaşi.

Instanţa a avut în vedere şi prevederile art. 27 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, modificată, potrivit cărora comunicarea procesului-verbal se face prin poştă, cu aviz de primire, sau prin afişare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operaţiunea de afişare se consemnează într-un proces-verbal, semnat de cel puţin un martor.

Pe fondul plângerii contravenționale, sub aspectul legalităţii, instanţa a constatat că nu se poate reţine niciun motiv de nulitate absolută a procesului-verbal de constatare a contravenţiei seria R  încheiat  la data de 02.10.2018 de către intimată, acesta fiind întocmit cu respectarea rigorilor impuse de prevederile art.17 din O.G. nr. 2 din 2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

Sub aspectul temeiniciei, instanţa a reţinut următoarele:

În conformitate cu dispoziţiile art. 7 şi art. 8 alin.1 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, modificată, responsabilitatea achitării tarifului de utilizare şi a deţinerii rovinietei valabile, precum şi a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, utilizator fiind persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, potrivit art. 1 lit. b din acelaşi act normativ. Nerespectarea acestei obligaţii constituie contravenţie.

Instanţa a arătat că procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei beneficiază de forţă probantă proprie în ceea ce priveşte constatările personale ale agentului constatator, care sunt prezumate a fi reale cât timp procesul-verbal atacat a fost întocmit cu respectarea condiţiilor de formă impuse de prevederile art. 17 din O.G. nr. 2 din 2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, iar petentul nu face dovada existenţei unei alte situaţii de fapt decât cea reţinută prin procesul-verbal atacat.

Aceste aspecte sunt în concordanţă cu  jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în ceea ce priveşte asimilarea procedurii contravenţionale cu cea penală şi aplicarea prezumţiei de nevinovăţie ca o garanţie a procesului echitabil prevăzut de art. 6 paragraful 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (cauza Anghel contra României, hotărârea din 04 octombrie 2007, definitivă la 31 martie 2008, paragrafele 60, 63, 68).

Instanţa a reţinut că aspectele consemnate în procesul-verbal contestat reprezintă constatări personale ale reprezentantului intimatei şi că petenta nu a probat o altă situaţie de fapt.

Aşadar, instanţa a reţinut temeinicia procesului-verbal contestat.

Analizând cele două prescripţii invocate de către petentă, prescripţia dreptului de a aplica sancţiunea contravenţională şi prescripţia executării sancţiunii contravenționale, instanţa a arătat următoarele:

Susţinerea petentei conform căreia a intervenit prescripţia dreptului de a aplica sancţiunea contravențională este neîntemeiată.

Potrivit art. 13 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei.

Dispoziţiile invocate de către petentă (potrivit cărora aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie în termen de 4 luni de la data săvârşirii faptei) nu erau în vigoare la data de 10.07.2018, nefiind incidente, aşadar, în prezenta cauză. Legea nr. 60/2018 prin care a fost modificat art. 9 din O.G. nr. 15/2002 a intrat în vigoare începând cu data de 14.09.2018. Chiar şi în situaţia în care s-ar susţine că termenul de 4 luni stabilit de către legiuitorul român în cazul săvârşirii faptei prevăzute de art. 8 alin.1 din O.G. nr. 15/2002 este aplicabil şi în prezenta cauză, trebuie observat că de la data săvârşirii faptei (10.07.2018) până la data aplicării sancţiunii contravenţionale (02.10.2018) nu a fost depăşit termenul de 4 luni.

Referitor la prescripţia executării sancţiunii contravenţionale, instanţa a arătat următoarele:

Potrivit art. 9 alin.8 din O.G. nr. 15/2002, modificată, pentru lipsa rovinietei valabile, procesul-verbal de constatare a contravenţiei se comunică contravenientului în termen de cel mult 2 luni de la data aplicării sancţiunii contravenţiei.

Acest text de lege stabilește că procesul-verbal trebuie comunicat contravenientului în termen de cel mult două luni de la data constatării contravenţiei (în acest caz, data constatării contravenției fiind data întocmirii procesului-verbal de constatare a contravenției seria R  încheiat  la data de 02.10.2018, conform deciziei nr. 43/2016 pronunţate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept).

Faţă de considerentele avute în vedere de către instanță la soluţionarea cererii de repunere în termenul de formulare a plângerii contravenționale, constatând că procesul-verbal criticat în prezenta cauză nu a fost comunicat petentei la sediul său din sat şi comună T., str. S., judeţul Iaşi, instanţa a constatat intervenită prescripţia executării sancţiunii contravenţionale, cu consecinţa exonerării petentei de plata amenzii contravenţionale.

Cererea petentei de restituire a amenzii contravenționale a fost respinsă ca neîntemeiată, având în vedere faptul că nu a probat achitarea acestei amenzi, astfel cum impun prevederile art. 10 alin.1, art. 249 Cod procedură civilă, precum şi împrejurarea că petenta nu a probat că suma pe care ar fi achitat-o cu titlu de amendă contravențională a fost virată în contul intimatei, pentru ca aceasta să fie obligată la restituire. 

Prin urmare, în temeiul art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2 din 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, a admis plângerea contravențională şi a dispus potrivit celor arătate mai sus. 

Domenii speta