Fond funciar – nulitate absolută titlu de proprietate emis în urma validării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate depusă de un singur moștenitor

Hotărâre 13673 din 02.12.2019


În fapt, BN a depus la Primăria Comunei C cererea de reconstituire a dreptului de proprietate nr. 3859/16.03.1991, pentru suprafaţa de 0,32 ha care a aparţinut autorilor BA şi M, decedaţi.

Cererea lui BN a fost validată pentru suprafaţa de 0,30 ha prin Hotărârea Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor nr. 63/09.08.1991, fiind înscris la poziţia 15, în Anexa 2a a Satului LC, com. C. Deşi BN a fost singurul moştenitor al lui BA care a formulat cerere de reconstituire, la rubrica „Numele şi prenumele moştenitorilor care au solicitat teren în termenul stabilit de lege” din cadrul Anexei 3 a Satului LC, com. C au fost înscrişi, pe lângă acesta, şi alţi moştenitori: BV, BE, BM, BA, BL, BV.

La data de 24.07.2003 a fost emis titlul de proprietate nr. ... pe numele lui BN, pentru suprafaţa de 2000 mp.

În drept, art. potrivit art. III din Legea nr. 169/1997, în vigoare la data formulării prezentei cereri, „sunt lovite de nulitate absolutã, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, urmãtoarele acte emise cu încãlcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare şi ale prezentei legi:

a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptãţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt: (i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodatã teren în proprietate predat la cooperativa agricolã de producţie sau la stat sau care nu au mostenit asemenea terenuri (ii) actele de reconstituire şi constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foştilor proprietari, solicitate de cãtre aceştia, în termen legal, libere la data solicitãrii, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000  şi a prezentei legi, precum şi actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop; (iii) actele de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscrişi în cooperativa agricolã de producţie, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate;  (iv) actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise dupã eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcripţiuni şi inscriptiuni sau, dupã caz, intabulat în cartea funciarã, precum şi actele de înstrãinare efectuate în baza lor (v) actele de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate în mãsura în care au depãşit limitele de suprafaţa stabilite de art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 ; (vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deţinut anterior în proprietate astfel de terenuri

 b) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, oraşelor sau municipiilor;

c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localitãţilor, pe terenurile revendicate de foştii proprietari, cu excepţia celor atribuite conform art. 23 din lege;

d) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal;

e) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condiţiile art. 20, în localitãţile în care s-a aplicat cota de reducere prevãzutã de lege;

f) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condiţiile art. 20 şi în cazul în care în localitatea respectiva nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor îndreptãţite de lege;

g) transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încãlcarea condiţiilor prevãzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului;

h) actele de vânzare-cumpãrare privind construcţiile afectate unei utilizãri sociale sau culturale - case de locuit, creşs, grãdiniţe, cantine, cãmine culturale, sedii şi altele asemenea - ce au aparţinut cooperativelor agricole de producţie, cu încãlcarea dispoziţiilor imperative prevãzute la ultimul alineat al art. 28 din lege.”

Potrivit art. 8 din Legea nr. 18/1991 „(1) Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie se face în condiţiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau construirea acestui drept.

(2) De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pămînt în cooperativă sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi, în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pămînt în cooperativă şi alte persoane anume stabilite.

(3) Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafeţe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoană îndreptăţită, potrivit prezentei legi, şi de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil.

(4) Prin familie se înţeleg soţii şi copiii necăsătoriţi, dacă gospodăresc împreună cu părinţii lor.”

Conform art. 12 din Legea nr. 18/1991 „(1) Calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărîrii judecătoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenirii.

(2) Moştenitorii care nu-şi pot dovedi această calitate, întrucît terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sînt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor. Ei sînt consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei.

(3) Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafaţa de teren determinată pe numele tuturor moştenitorilor, urmînd ca ei să procedeze potrivit dreptului comun.”

Instanţa constată că reconstituirea dreptului de proprietate se poate dispune numai în favoarea unei persoane care are calitatea de „persoană îndreptăţită”, aşa cum această noţiune este definită de lege. Astfel, persoane îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate sunt, conform art. 8 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi, în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă şi alte persoane anume stabilite. Se constată că numai dacă membrii cooperatori au decedat înainte de formularea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, cererea poate fi formulată de moştenitorii lor, iar titlul va fi emis pe numele moştenitorilor, dar cu menţionarea în titlu a calităţii acestora de moştenitori ai autorului. Astfel, moştenitorii au calitatea de persoane îndreptăţite la reconstituire şi pot formula cerere de reconstituire numai dacă autorul lor a decedat după intrarea în vigoare a Legii nr. 18/1991, în termenul legal de solicitare a reconstituirii dreptului de proprietate, fără a depune o astfel de cerere.

În cazul în care persoana îndreptăţită decedează după formularea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, reconstituirea se dispune, iar titlul de proprietate se emite, tot pe numele acestei persoane, care este şi cea care a formulat cererea de reconstituire. Singura diferenţă constă în activitatea de punere în posesie, la care trebuie în mod necesar să participe moştenitorii persoanei îndreptăţite. În acest mod, succesibilii persoanei îndreptăţite pot urma calea dreptului comun pentru a dezbate moştenirea, cale în care se poate stabili calitatea de acceptant sau de renunţător la moştenire. Comisiile de fond funciar nu au nici calitatea, nici dreptul de a stabili în acest caz care sunt moştenitorii persoanei îndreptăţite şi, deci nu pot valida cererea şi emite titlul pe numele moştenitorilor, ci doar pe numele persoanei îndreptăţite.

O situaţia diferită este, însă, atunci când cererea de reconstituire este formulată de chiar moştenitorii membrilor cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, care au calitatea de persoane îndreptăţite potrivit legii, în lipsa unei cereri de reconstituire formulată de autorii acestora. În cazul acesta, ceea ce se validează este cererea acestora de reconstituire, iar titlul de proprietate se emite pe numele lor, cu menţiunea că au acţionat în calitate de moştenitori ai autorului. Aceasta este şi ipoteza avută în vedere de art. 12 din Legea nr. 18/1991, care prevede atât un caz de repunere în termenul de acceptare a moştenirii pentru moştenitorii care formulează cererea de reconstituire, cât şi faptul că, atunci când mai mulţi moştenitori formulează cerere de reconstituire, titlul se emite pe numele tuturor moştenitorilor, pentru partaj urmând să se urmeze calea de drept comun.

În cazul de faţă, instanţa constată că cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost formulată doar de unul dintre moştenitorii lui BA, respectiv doar de BN. Faptul că pe verso-ul cererii de reconstituire BN a menţionat numele tuturor moştenitorilor lui BA nu poate conduce la concluzia că şi aceştia au formulat o cerere de reconstituire, neexistând nici măcar un indiciu că acesta a fost mandatat de fraţii săi pentru a cere reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru ei. Astfel, în mod eronat au fost menţionaţi în anexa de validare şi alţi moştenitori ai lui BA, în lipsa formulării unei cereri de reconstituire de către aceştia. Mai mult decât atât, instanţa constată că această înscriere s-a realizat doar pe baza numelor enumerate pe verso-ul cererii de reconstituire, fără a exista o minimă verificare prealabilă privind calitatea de moştenitori a acestor persoane, verificare ce, oricum, nu cădea în competenţa celor două comisii, acesta fiind şi motivul pentru care validarea se putea realiza doar pe numele persoanei care a formulat cererea de reconstituire.

Având în vedere aceste aspecte, a constata nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. ... emis pe numele lui BN ar însemna perpetuarea unei greşeli efectuate de instituţiile publice responsabile cu reconstituirea dreptului de proprietate şi ar conduce la încălcarea dreptului de proprietate al moştenitorilor lui BN, drept protejat de art. 1 Protocolul 1 din Convenţia europeană a Drepturilor Omului. Totodată, chiar şi dacă cele susţinute de reclamant ar fi întemeiate, sancţiunea aplicabilă nu ar fi nulitatea absolută a titlului de proprietate, ci s-ar impune modificarea titlului de proprietate prin adăugarea numelor moştenitorilor care au formulat cerere de reconstituire care au fost omişi din titlu.

Drept consecinţă, instanţa va respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată.