Procedura insolvenţei

ECLI:RO:TBARD:2020:023.000104

ROMANIA

TRIBUNALUL ARAD Operator 3207/2504

Secţia a III-a Contencios Administrativ şi Fiscal, Litigii de Muncă şi Asigurări Sociale

DOSAR NR. ..

DECIZIA CIVILĂ NR. 104/A

Şedinţa publică din data de 26 februarie 2020

Preşedinte: ....

Judecător: ....

Grefier: ....

S-a luat în examinare apelul declarat de petenta SC ...SRL în contradictoriu cu intimatul … împotriva sentinţei civile nr. … pronunţată de Judecătoria Arad în dosarul nr. …, având ca obiect anulare proces-verbal de contravenţie.

 (…)

TRIBUNALUL

Constată că prin sentinţa civilă nr. (…) pronunţată de Judecătoria Arad în dosarul nr. (…), a fost respinsă plângerea contravenţională formulată de petenta S.C. …. S.R.L. în contradictoriu cu intimatul (…), împotriva procesului-verbal de contravenţie seria …, fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că prin procesul-verbal de contravenţie seria … petenta a fost sancţionată contravenţional cu amendă în cuantum de … lei pentru săvârşirea faptei prevăzute de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 coroborat cu 15 ind. 1 lit. a) din Legea nr. 53/2003 şi sancţionate de art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003, întrucât în data de 08.01.2019, ora 11:45 a primit la muncă pe numitul … începând cu ora 09:00 până la ora 11:49 inclusiv, fără a-i încheia, în formă scrisă, contract individual de muncă.

În cuprinsul actului sancţionator contestat s-a mai reţinut că acesta se completează cu procesul-verbal de control nr. ….

Cât priveşte succesiunea în timp a evenimentelor s-a constatat că, urmare a sesizării făcute de numitul …., fost angajat al petentei, în data de 20.12.2018 inspectorii ITM s-au deplasat la punctul de lucru al petentei, spălătorie auto…, în data de 08.01.2019, ora 11:45, unde au fost identificate la muncă şi au completat fişele de identificare următoarele persoane: …, care a declarat că prestează muncă pentru … S.R.L. din data de 28.09.2018, în funcţia de spălător auto, timp de 8 ore pe zi, în baza unui contract de muncă, împreună cu … şi …; …., care a declarat că prestează activitate pentru … S.R.L. din data de 08.01.2019, de la ora 09:00, în funcţia de spălător auto, fără contract de muncă, pentru o retribuţie de … lei/zi. A fost comunicată şi înştiinţarea de control nr. 3992 pentru data de 09.01.2019 la sediul ….

La data de 09.01.2019 administratorul petentei s-a prezentat la sediul intimatului, sens în care a dat şi nota explicativă de la fila …, prin care a precizat că numitului …i s-a încheiat contract de muncă în data de 08.01.2019, la ora 4 după amiaza şi că lucrează din 09.01.2019.

Rezultatele controlului au fost consemnate în cuprinsul procesului verbal de control nr. … prin inserarea abaterilor constatate şi a măsurilor legale ce trebuie îndeplinite şi termenele de realizare a acestora, reprezentantul legal al societăţii dl … semnându-l.

În drept, în temeiul art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, instanţa este datoare să cerceteze termenul în care a fost introdusă plângerea, legalitatea şi temeinicia procesului-verbal şi să hotărască asupra sancţiunii.

Cu privire la termen, instanţa de fond a reţinut că plângerea contravenţională a fost formulată cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001.

Sub aspectul formei (legalităţii), s-a constatat că procesul-verbal de contravenţie seria … din 09.01.2019 a fost întocmit cu respectarea condiţiilor de formă prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, fiind stipulate menţiunile prevăzute sub sancţiunea nulităţii absolute respectiv numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, fapta săvârşită, data comiterii acesteia şi semnătura agentului constatator.

Procedând în continuare la verificarea temeiniciei (fondului) procesului-verbal de contravenţie, s-a constatat că fapta reţinută în sarcina petentei este prevăzută de 16 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 potrivit căruia „(1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română, cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii de către salariat. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului”.

Totodată, conform art. 15^1 din acelaşi act normativ „În sensul prezentei legi, munca nedeclarată reprezintă: a) primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii”.

Fapta astfel imputată este sancţionată de art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 potrivit căruia „(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează astfel următoarele fapte: (…) e) primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei”.

În speţă, prin plângerea contravenţională, petenta contestă starea de fapt reţinută în sarcina sa solicitând anularea procesului-verbal de contravenţie întrucât numitul … .s-a prezentat la punctul de lucru al acesteia pentru a discuta despre o eventuală angajare, în măsura în care se ajungea la un consens cu privire la condiţiile de muncă, iar motivul pentru care acesta ar fi fost surprins spălând tiruri alături de fratele său a fost pentru a i se arăta ce va avea de făcut în condiţiile în care va fi angajat. Totodată, a mai precizat că, la data controlului, datorită emoţiilor puternice, cei doi fraţi au fost intimidaţi pentru a semna declaraţiile întocmite de agenţii constatatori.

Prin probatoriul administrat în cauză nu s-a făcut dovada contrară celor reţinute în cuprinsul actului sancţionator contestat. Astfel, pe de o parte, în fişa de identificare de la fila …, însuşită prin semnătură, s-a declarat de către numitul … că acesta a început lucrul din ziua controlului, 08.01.2019, ora 09:00, fără a avea încheiat un contract de muncă, că a lucrat 3 ore şi că lucrează împreună cu fratele său. În plus, aceleaşi aspecte sunt consemnate şi în fişa de identificare de la fila …, însuşită prin semnătură, prin care angajatul petentei, ... , arată cu lucrează împreună cu ….

Mai mult, cele consemnate în fişa de identificare de la fila .., semnată de numitul … se coroborează şi cu înregistrarea video de la fila … prin care acesta declară că prestează muncă pentru petentă din dimineaţa acelei zile, de la ora 09:00, fără a avea încheiat contract de muncă.

Astfel, cu toate că petenta învederează prin plângerea contravenţională că numiţii ….şi ... au declarat că cel din urmă a muncit în data de 08.01.2019 din cauza emoţiilor puternice, pentru că nu au mai trecut prin astfel de experienţe, instanţa reţine, pe de o parte, că aceştia şi-au însuşit prin semnătură fişele de identificare şi, pe de altă parte, că din înregistrarea video de la dosar rezultă că numitul … declară aceeaşi stare de fapt (că prestează muncă pentru petentă din dimineaţa acelei zile, de la ora 09:00), pe un ton relaxat, fără a fi constrâns în vreun fel de inspectorii din cadrul intimatului.

Prin urmare, câtă vreme acesta a fost filmat în timp ce spunea că munceşte la spălătorie din dimineaţa acelei zile de la ora 09:00, filmare din care nu rezultă că a fost constrâns în vreun fel să declare în acest sens, nu se poate reţine că acesta a declarat şi, mai apoi, consemnat în fişa de identificare aceste aspecte din cauza intimidării, atât mai mult cu cât inclusiv în faţa instanţei a arătat că nu a fost ameninţat în timpul filmării.

Totodată, deşi petenta susţine că numitul … a început lucrul din 09.01.2019, din declaraţia dată de celalalt angajat al petentei, ... (filele …), rezultă nu numai că numitul … avea în mână, în momentul în care au ajuns cei de la ITM,  un pistol de jet pentru spălat, ci şi că după semnarea contractului de muncă fratele său a rămas cu acesta şi l-a mai ajutat să spele maşini până la sfârşitul programului, la ora 18:00 („după semnarea contractului de muncă fratele meu a rămas cu mine şi m-a mai ajutat să spăl maşini până la ora 18:00, sfârşitul programului, iar a doua zi a venit la 09:30 şi am început programul împreună”). Prin urmare, cu toate că petenta doreşte exonerarea acesteia de răspundere contravenţională motivând că numitul … a venit în acea zi la punctul de lucru doar pentru a discuta condiţiile angajării şi pentru a i se prezenta ce presupune respectivul loc de muncă, din probatoriul administrat în cauză rezultă că inclusiv ulterior controlului ce a avut loc în jurul prânzului numitul … a prestat activitate în 08.01.2019, până la sfârşitul programului, cu toate că în cuprinsul contractului individual de muncă încheiat de acesta cu petenta (filele …) se prevede expres că acesta urma să îşi înceapă activitatea abia din 09.01.2019, acesta prestând, deci muncă, în 08.01.2019 fără a avea încheiat cu petenta contract individual de muncă cel târziu din ziua anterioară începerii activităţii, astfel cum prevăd dispoziţiile legale incidente şi anterior menţionate.

S-a mai constatat că, deşi se susţine numitul .. a venit la punctul de lucru doar pentru a discuta despre o posibilă angajare, iar nu pentru a presta muncă efectivă, declaraţiile martorilor audiaţi în cauză sunt contradictorii cât priveşte ora la care acesta a fost adus de către … la spălătorie. Astfel, martorul …a arătat că a ajuns la spălătorie în jurul orei 09:30-10:00 fiind adus de către (…)

Judecătorul fondului a mai reţinut că, independent de motivul pentru care numitul … s-a prezentat la spălătoria auto, câtă vreme nu avea încheiat contract individual de muncă cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii, acesta nu putea presta muncă pentru petentă în data de 08.01.2019, astfel cum s-a întâmplat în speţă, nu doar anterior controlului, ci chiar şi ulterior controlului realizat de inspectorii de muncă, astfel cum a rezultat din probatoriul administrat în cauză.

Împrejurarea că acesta a prestat muncă pentru o perioadă scurtă de timp, începând cu ora 09:00, cum a precizat în fişa de identificare, şi până la ora 11:45 când inspectorii … au venit în control, ori faptul că în aceeaşi zi i s-a încheiat contract individual de muncă potrivit căruia urmau să înceapă activitatea începând cu data de 09.01.2019 nu este de natură să înlăture caracterul contravenţional al faptei imputate, câtă vreme dispoziţiile legale incidente reclamă ca angajaţii să aibă încheiat contract de muncă, în formă scrisă, cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii de către salariat, iar în momentul controlului din data de 08.01.2019 numitul .. a prestat muncă la spălătoria petentei fără a avea încheiat contract individual de muncă cel mai târziu în ziua anterioară începerii activităţii.

Prin urmare, prin probatoriul administrat la solicitarea petentei, nu s-a făcut dovada contrară celor reţinute prin procesul-verbal de contravenţie contestat cu privire la fapta constând în aceea că a primit la muncă o persoană fără a-i încheia contract individual de muncă cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii.

Pe cale de consecinţă, văzând că, deşi a avut posibilitatea să propună alte probe în favoarea sa, petenta nu a făcut dovada existenţei unei alte situaţii de fapt decât cea reţinută în procesul verbal de contravenţie, nefiind răsturnată prezumţia de legalitate de care se bucură procesul-verbal de constatare a contravenţiei, instanţa de fond a concluzionat că acţiunea contrară legii menţionată în procesul-verbal există şi a fost săvârşită de către persoana sancţionată, justificând pe deplin angajarea răspunderii contravenţionale.

Cât priveşte individualizarea sancţiunii contravenţionale principale aplicate, judecătoria a constatat că, potrivit art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, „sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele persoanele ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal”.

În speţă, văzând că, potrivit art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003, pentru fiecare persoană identificată că prestează muncă fără a avea încheiat la contract individual de muncă în formă scris cel mai târziu în ziua anterioară începerii activităţii se aplică amenda în cuantum fix de 20.000 lei, iar petenta a fost sancţionată cu amendă în cuantum de 20.000 lei, în lipsa unor circumstanţe de natură să formeze convingerea instanţei că aceasta a conştientizat consecinţele nerespectării prevederilor legale ori că scopul sancţionator, respectiv preventiv poate fi realizat astfel, instanţa de fond a apreciat nu se impune înlocuirea amenzii contravenţionale aplicate cu sancţiunea avertismentului, ci că este necesară sancţionarea pecuniară a petentei, de natură să o responsabilizeze pe viitor în sensul respectării dispoziţiilor legale în materie, numai astfel putând fi realizat scopul preventiv şi sancţionator prevăzut de lege.

În plus, simplul fapt că societatea a încheiat în aceeaşi zi contract de muncă cu persoana cu privire la care a fost sancţionată, potrivit căruia vor începe activitatea din data de 09.01.2019, conformându-se dispoziţiilor legale imediat după control, nu este de natură a atrage reţinerea unor circumstanţe speciale pentru susţinerea unui tratament mai blând, în absenţa altor elemente care să sugereze un astfel de comportament în absenţa intervenţiei agenţilor intimatului.

Totodată, chiar şi în absenţa unor antecedente contravenţionale, simpla lipsă a acestora nu este în măsură să atragă de plano înlocuirea sancţiunii amenzii cu una mai blândă, cu atât mai mult cu cât petenta nu a demonstrat existenţa unor circumstanţe personale deosebite de natură să o justifice. 

Pentru toate aceste considerente, reţinând că fapta corespunde realităţii şi constituie contravenţie potrivit textelor legale menţionate, că sancţiunea principală a fost corect individualizată, fiind proporţională cu gravitatea faptei, în baza art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanţa de fond a respins ca neîntemeiată plângerea contravenţională formulată de petentă.

În baza art. 453 alin. (1) Cod procedură civilă, întrucât petenta, deşi a solicitat cheltuieli de judecată, nu a avut câştig de cauză, iar intimatul, deși a avut câștig de cauză prin respingerea plângerii contravenționale formulate de petentă, nu a solicitat cheltuieli de judecată, instanța nu le-a acordat.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel petenta SC … . SRL criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate şi a solicitat admiterea acestuia, schimbarea în tot a hotărârii atacate şi, în rejudecare, admiterea plângerii şi obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată constând în taxă de timbru şi onorar de avocat atât în prima instanţă, cât şi în apel.

În susţinerea apelului, petenta apelantă a arătat că, în primul rând, prima instanţă nu a avut în vedere concluziile scrise depuse de apelantă, concluzii pe care le susţine şi nu este cazul să le reia.

Apoi, a arătat că prima instanţă a constatat că apelanta a fost sancţionată conform art. 260 al. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003 modificată, dar nu a reţinut şi faptul că angajatorul nu îl cunoştea pe …, nu se întâlniseră niciodată, aspect care reiese clar şi fără echivoc din depoziţiile martorilor, şi anume că … nu s-a cunoscut, respectiv nu s-a întâlnit cu angajatorul anterior încheierii contractului de muncă, până când acesta a ajuns în firmă, după ce a plecat organul constatator. Prima instanţă, de fapt, a reţinut doar părţi din depoziţiile martorilor şi doar pe cele care o incriminau pe apelantă, precum şi faptul că declaraţiile martorilor sunt contradictorii în ceea ce priveşte ora la care ... a fost adus de martorul ..la spălătorie.

(…)

Faţă de cele arătate în cererea de apel, respectiv în plângerea şi în concluziile scrise formulate, a susţinut apelanta că nu este dovedită munca "la negru" şi că, eventual, pentru faptul că prima instanţă ar fi avut nişte dubii care au rezultat din mici neconcordanţe din declaraţii, avertismentul era soluţia corectă.

În drept apelul a fost întemeiat pe prevederile art. 466-468 din Noul Cod de procedură civilă.

Intimatul …, prin întâmpinarea formulată, a solicitat respingerea apelului formulat în cauză ca netemeinic şi păstrarea ca absolut legală şi temeinică a soluţiei instanţei de fond.

A apreciat intimatul că sentinţa civilă pronunţată de instanţa de fond este legală şi temeinică, întrucât este dată cu aplicarea corectă şi justă a legii.

Astfel, în ceea ce priveşte legalitatea procesului-verbal de contravenţie, prima instanţă a constatat în mod corect că acesta a fost întocmit cu respectarea condiţiilor de formă prevăzute de art. 17 din O.G. nr.2/2001, fiind stipulate menţiunile prevăzute sub sancţiunea nulităţii absolute, respectiv numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, datele de identificare complete ale petentului, descrierea detaliată a faptei săvârşite, data comiterii acesteia şi semnătura agentului constatator.

Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanţa de fond a reţinut, corect, că petenta nu a făcut dovada existenţei unei alte situaţii de fapt decât cea reţinută în procesul verbal de contravenţie, nefiind răsturnată prezumţia de legalitate de care se bucură procesul verbal de constatare a contravenţiei, concluzionând că acţiunea contrară legii menţionată în procesul verbal există şi a fost săvârşită de către persoana sancţionată, justificând pe deplin angajarea răspunderii contravenţionale.

Cât priveşte individualizarea sancţiunii contravenţionale principale aplicate, prima instanţă a apreciat, corect, că nu se impune înlocuirea amenzii contravenţionale cu sancţiunea avertismentului ci că este necesară sancţionarea pecuniară a petentei, de natură să o responsabilizeze pe viitor în sensul respectării dispoziţiilor legale în materie, numai astfel putând fi realizat scopul preventiv sancţionator prevăzut de lege.

Contrar susţinerilor apelantei, din probele care au stat la baza constatării faptei rezultă în mod indubitabil că petenta a încălcat dispoziţiile art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003, modificată, raportat la art. 16 alin. 1, primindu-l la muncă pe numiul …, fără a-i încheia, în formă scrisă, contract individual de muncă anterior începerii activităţii.

Astfel, cum corect a reţinut instanţa de fond, cu toate că petenta doreşte exonerarea de răspundere contravenţională motivând că …. a venit în acea zi la punctul de lucru doar pentru a discuta condiţiile angajării şi pentru a i se prezenta ce presupune respectivul loc de muncă, din probatoriul administrat în cauză rezultând că inclusiv ulterior controlului ce a avut loc în jurul prânzului numitul …. a prestat activitate în 08.01,2019, până la sfârşitul programului, cu toate că în cuprinsul contractului individual de muncă încheiat de acesta cu petenta se prevede expres că acesta urma să îşi înceapă activitatea abia în 09.01.2019, acesta prestând, deci muncă, în 08.01.2019 fără a avea încheiat cu petenta contract individual de muncă cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii, astfel cum prevăd dispoziţiile legale incidente.

De altfel, a arătat intimatul că însăşi împrejurarea că numitul … este fratele angajatului societăţii … a confirmat faptul că prezenţa numitului …. la punctul de lucru al societăţii în data de 08.01.2019, ora 9:00, era în urma unei înţelegeri şi în vederea prestării efective a activităţii întrucât, în caz contrar numitul … nu ar fi fost chemat de fratele său, fără acordul reprezentantului petentei, din jud. ….

De asemenea, dacă nu ar fi existat un consens între cele două părţi, cu siguranţă numitul … nu ar fi fost găsit spălând un tir de către inspectorii de muncă.

Intenţia societăţii de a-l primi la muncă în data de 08.01.2019 pe numitul …  rezultă şi din fişa de aptitudini a acestuia emisă la data de 08.01.2019 ca urmare a efectuării examenului medical la angajare.

Aşadar, la momentul solicitării efectuării examenului medical angajatorul deja hotărâse angajarea numitului …., motiv pentru care la data de 08.01.2019 numitul … s-a prezentat la punctul de lucru în vederea prestării efective a activităţii.

Chiar martorul …, în declaraţia dată în faţa instanţei, a arătat că acesta este cel care a intermediat angajarea numitului … la societatea petenta şi ştia că în cursul zilei respective patronul urma să-i încheie contract de muncă.

Prin urmare, chiar dacă administratorul petentei nu-l cunoştea, la momentul controlului pe numitul ….din declaraţia martorului …. rezultă că angajarea numitului …  a fost stabilită anterior prezenţei acestuia la punctul de lucru întrucât a fost intermediată chiar de martorul ….  Aşadar, în mod evident numitul … s-a prezentat la spălătoria auto, în data de 08.01.2019, pentru a presta muncă.

În ceea ce priveşte declaraţiile celor doi fraţi, a arătat intimatul că acestea, chiar dacă sunt contradictorii, nu stabilesc o stare de fapt contrară celei reţinute de inspectorii de muncă în procesul verbal de contravenţie contestat.

Aşadar, dacă se coroborează cele trei declaraţii rezultă că numitul …. avea o înţelegere cu patronul ca în cursul zilei de 08.01.2019 să se întâlnească cu acesta şi să-i încheie contract de muncă (implicit să se prezinte la muncă}, respectiv că numitul … la momentul venirii inspectorilor de muncă avea în mână un pistol de jet pentru spălat şi spăla o maşină, iar după semnarea contractului de muncă a rămas cu fratele său şi l-a ajutat să spele maşini până la ora 18, sfârşitul programului.

Depoziţiile celor cei doi fraţi că inspectorii de muncă le-ar fi dictat ce să scrie în fişele de identificare, nu pot fi acceptate atâta timp cât fişa de identificare au completat-o personal, inspectorii de muncă dându-le cel mult indicaţii cu privire la modul de completare a imprimatului, urmare a răspunsurilor oferite de martori la întrebările inspectorilor.

A subliniat intimatul că fişele de identificare, completate de cele două persoane (… şi ….), sunt de natură a produce consecinţe juridice, caz în care se prezumă a conţine adevărul atâta timp cât împotriva acestora nu s-a formulat plângere şi nu a fost pronunţată o hotărâre judecătorească irevocabilă care să constate că cele declarate sunt false.

A precizat intimatul că faptul că cei trei martori susţin tocmai cele inserate în plângerea contravenţională este insuficient pentru a răsturna forţa probantă a procesului verbal de contravenţie, cu atât mai mult cu cât fapta descrisă în procesul-verbal a fost constatată de către agentul constatator prin propriile simţuri. De altfel, nici administratorul petentei, în nota explicativă, nu susţine că numitul …. nu ar fi prestat activitate în data de 08.01.2019, doar arată că nu i-a încheieat contract individual de muncă deoarece la orele 8:00 nu era la punctul de lucru, astfel că apreciază intimatul că nu există niciun dublu asupra existenţei raportului de muncă care s-a născut între numitul …. şi petenta, acesta prestând efectiv activitate în data de 08.01.2019, în folosul petentei, fără a avea încheiat contract individual de muncă.

Pe de altă parte, constatările inspectorului de muncă sunt confirmate şi de filmarea depusă la dosarul cauzei, care constituie o probă legală, numitul …., personal afirmând că lucrează de la ora 9 pe un ton relaxat, fără a fi constrâns în vreun fel de inspectorii de muncă, motiv în plus pentru care susţinerea apelantei ca i s-a indicat de către agentul constatator ce să scrie nu poate fi acceptată, fiind nereală.

De asemenea, din sesizarea înregistrată la instituţia intimatului rezultă că la societatea petentă lucrează persoane fără contract de muncă, ceea ce confirmă încă o dată realitatea celor constatate de către inspectorul de muncă (anexa nr. 7 la întâmpinarea de la fondul cauzei).

Aşadar, petenta l-a primit la muncă, în calitate de salariat, pe numitul …., fără a-i încheia contract de muncă, activitatea desfăşurându-se în acest sens în baza unui raport de muncă, motiv pentru care apărarea petentei este neîntemeiată şi, în consecinţă, afirmaţiile petentei sunt nereale, fiind susţinute doar în scopul exonerării de la răspunderea contravenţională, întrucât prevederile codului muncii sunt imperative şi nu prevăd nicio excepţie, prestarea muncii putându-se realiza doar în baza unui contract individual de muncă, încheiat anterior începerii activităţii.

Mai mult, inspectorul de muncă a perceput prin propriile simţuri fapta contravenţională, iar înscrisurile în baza cărora a stabilit contravenţia susţin conformitatea cu realitatea a celor consemnate în cuprinsul actului constatator şi conduc la dovedirea existenţei faptei, a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia, reţinându-se astfel legalitatea şi temeinicia procesului verbal.

În ceea ce priveşte sancţiunea amenzii contravenţionale aplicate, intimatul a precizat că instanţa de fond, în mod corect, a reţinut că sancţiunea a fost corect individualizată, fiind proporţională cu gravitatea faptei.

În cazul de faţă intenţia petentei a fost de a prejudicia atât salariatul, cât şi bugetul de stat, întrucât în caz contrar la data şi ora identificării numitului …, contractul de muncă trebuia să fie încheiat în formă scrisă şi să se regăsească în baza de date centrală a Inspecţiei Muncii privind Registrul de evidenţă a salariaţilor petentei. Or, petenta nu a încheiat contract numitului …. decât ulterior vizitei inspectorilor.

Atâta timp cât obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă revine, în exclusivitate, angajatorului rezultă că, petenta în mod voit şi conştient l-a primit la muncă pe numitul … fără a-i încheia contract individual de muncă, caz în care şi-a asumat riscul sancţiunii contravenţionale.

Deşi petenta a încheiat contract individual de muncă numitului …, această împrejurarea nu poate constitui un motiv întemeiat de înlocuire a sancţiunii amenzii cu avertismentul. Atâta timp cât petenta în faţa primei instanţe nu a recunoscut săvârşirea faptei şi nu şi-a asumat răspunderea pentru fapta săvârşită, este evident că nu a avut niciun moment intenţia să respecte dispoziţiile imperative ale Legii nr. 53/2003.

A considerat intimatul că menţinerea amenzii aplicate prin procesul verbal de contravenţie este justificată având în vedere gradul ridicat de periculozitate socială a faptei, respectiv importanţa normelor de drept încălcate, privind protecţia persoanelor încadrate în muncă a cărei nerespectare atrage în majoritatea cazurilor urmări negative asupra raporturilor de muncă a salariaţilor. Aşadar, aplicarea amenzii în cuantumul unic prevăzut de lege este corelată cu gradul de pericol social concret al faptei, iar avertismentul nu se justifică faţă de pericolul social sporit care vizează protecţia şi siguranţa socială a muncii şi combaterea muncii nedeclarate, în opinia intimatului, nici motivele invocate în apel nefăcând dovada vreunei circumstanţe reale sau personale, de natură a impune înlocuirea amenzii cu avertismentul.

Întâmpinarea a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile Legii nr. 108/1999, rep., Legii nr. 53/2003 modif., H.G. nr. 1024/2010, O.G. nr. 2/2001.

Petenta apelantă SC …. SRL nu a formulat răspuns la întâmpinare.

Examinând apelul prin prisma motivelor invocate şi în limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a apelat potrivit art. 477 din Noul Cod de procedură civilă, dar şi din oficiu, pentru motive de ordine publică, conform art. 479 alin. 1 din acelaşi Noul Cod, instanţa constată că acesta este neîntemeiat, pentru considerentele ce se vor evidenţia în cele ce urmează.

Astfel, prima instanţă a reţinut corect starea de fapt în raport cu probaţiunea administrată în cauză şi a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică ca urmare a aprecierii corespunzătoare a dovezilor de la dosar, a interpretării judicioase a actului juridic dedus judecăţii şi aplicării corecte a dispoziţiilor legale în materie.

Acestea fiind spuse, reţine tribunalul că judecătorul primei instanţe a expus în hotărârea judecătorească pronunţată situaţia de fapt, pe care a reţinut-o pe baza probelor administrate, dar şi motivele de fapt şi de drept pe care şi-a întemeiat soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor, cu respectarea prevederilor art. 425 alin. 1) lit. b) din Noul Cod de procedură civilă.

În acest sens, just a stabilit înainte de toate judecătorul primei instanţe că procesul verbal de contravenţie contestat în faţa sa întruneşte cerinţele formale de la art. 16 şi 17 din OG nr. 2/2001 şi că deci nu se relevă cazuri de nulitate privind actul juridic sancţionator, făcând finalmente o aplicare corectă inclusiv a prevederilor art. 175 din Noul Cod de procedură civilă chiar fără a aminti strict formal acest text procedural ce reglementează nulitatea condiţionată şi în conformitate cu care actul de procedură este lovit de nulitate numai atunci când prin nerespectarea cerinţei legale s-a adus părţii o vătămare ce nu poate fi înlăturată într-un alt mod decât prin desfiinţarea acestuia, ceea ce nu este cazul în speţă şi numai în cazul nulităţilor expres prevăzute de lege vătămarea este prezumată partea interesată putând face dovada contrară, ceea ce iarăşi nu este cazul în procesul de faţă.

Dintr-un alt punct de vedere, cu privire la temeinicia aceluiaşi act juridic sancţionator, reţine tribunalul că instanţa de fond a făcut o apreciere corectă a probatoriului administrat în faţa sa în concordanţă cu prevederile art. 264 din Noul Cod de procedură civilă ce reglementează aprecierea probelor şi în conformitate cu care este datoare instanţa să examineze probele administrate pe fiecare în parte, dar şi pe toate în ansamblul lor, iar în vederea stabilirii existenţei/inexistenţei faptelor pentru a căror dovedire au fost încuviinţate judecătorul le apreciază în mod liber potrivit convingerii sale în afară de cazul când legea stabileşte puterea lor doveditoare, în speţă fiind judicios aplicate aceste norme de drept procesual privind ansamblul probator de la dosar.

Astfel, judecătorul primei instanţe a examinat actele şi lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate, a apărărilor formulate şi a probelor administrate în faţa sa şi a examinat procesul verbal de contravenţie în conformitate cu prevederile de la art. 34 alin. 1) din OG nr. 2/2001, a prezentat lămuritor situaţia de fapt ce a rezultat din probe şi a redat în mod adecvat şi punctual normele de drept aplicabile speţei de faţă, concluzionând cu deplin temei că petenta se face vinovată de săvârşirea faptei contravenţionale ce i se impută, cu alte cuvinte că cele menţionate în actul juridic sancţionator cu privire la faptă şi autorul acesteia corespund realităţii.

Aşadar, examinând probele punctual şi pe fiecare în parte, dar şi pe toate în ansamblul lor, potrivit celor ce rezidă din considerentele sentinţei pronunţate şi mai apoi apelate şi apreciindu-le în mod liber potrivit convingerii sale şi fundamentat pe normele de drept redate de asemenea în sentinţă, bine a conchis finalmente judecătoria că independent de motivul pentru care numitul … s-a prezentat la spălătoria auto identificată, câtă vreme nu avea încheiat contract individual de muncă cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii, acesta nu puţea presta muncă pentru petentă în data de 08.01.2019, astfel cum s-a întâmplat în speţă nu doar anterior controlului, ci chiar şi ulterior controlului realizat de către inspectorii de muncă astfel cum a rezultat din probatoriul administrat în cauză, este indeniabil că societatea petentă se face vinovată de săvârşirea faptei contravenţionale ce i se impută prin actul juridic de constatare şi sancţionare.

Cât priveşte împrejurarea că susnumitul a prestat muncă o perioadă scurtă de timp începând cu ora 09:00 şi până la ora 11:45, când inspectorii au venit în control sau faptul că în aceeaşi zi i s-a încheiat contract individual de muncă potrivit cu care urma să înceapă activitatea începând cu data de 09.01.2019, acestea nu sunt exoneratoare de răspundere contravenţională, altfel spus nu sunt de natură să înlăture caracterul contravenţional al faptei imputate câtă vreme dispoziţiile legale incidente redate în sentinţă reclamă ca angajaţii să aibă contract de muncă individual încheiat în formă scrisă cel mai târziu în ziua anterioară începerii activităţii de către salariat, dispoziţiile de la art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 fiind cu totul nesocotite de către societatea petentă, ignorându-se totodată şi cele de la art. 151 din aceeaşi lege, potrivit cu care a fost în intenţia suverană a legiuitorului să definească munca nedeclarată ca reprezentând primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă cel mai târziu în ziua anterioară începerii activităţii, aşa încât faţă de toate cele evidenţiate deja pe parcursul considerentelor deciziei de faţă, conchide şi tribunalul în acord cu judecătoria că cele menţionate în procesul verbal de contravenţie cu privire la faptă şi autorul acesteia corespund realităţii, concluzie care se impune cu necesitate în condiţiile de la art. 476 alin. 1) din Noul Cod de procedură civilă ce reglementează efectul devolutiv al apelului, calea de atac ordinară exercitată în termen provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanţa de apel statuând atât în fapt, cât şi în drept.

Astfel fiind, nu pot fi primite criticile pe care petenta le-a adus sentinţei în sensul preconizat de către aceasta şi care rezidă din chiar motivele căii de atac ordinare exercitată în cauză atâta timp cât săvârşirea faptei contravenţionale de către aceasta a fost probată cu succes de către partea intimată şi nu se pune problema, pe de altă parte, ca petentei să-i fi fost înfrântă prezumţia de nevinovăţie, dimpotrivă, prin hotărârea judecătorească pronunţată s-a realizat justul echilibru ce trebuie să existe între aceasta şi prezumţia de legalitate şi veridicitate de care se bucură procesul verbal de contravenţie, în fine numai sancţiunea avertismentului nu ar fi fost suficientă pentru atingerea scopului educativ şi preventiv preconizat de către legiuitor cu prilejul edictării normelor de drept reţinute în mod corect a fi fost încălcate de către petentă.

Dimpotrivă, apar ca fiind justificate apărările pe care le-a formulat partea intimată prin întâmpinare la motivele de apel ale petentei şi potrivit cu care, în esenţă, la dosarul cauzei există suficiente elemente probatorii în defavoarea societăţii petente şi asupra cărora nu planează nicio urmă de îndoială, în vreme ce apărările acesteia nu au un corespondent relevant în lucrările dosarului, fiind făcute doar în scopul exonerării de la răspunderea contravenţională, ignorându-se împrejurarea de necontestat că prevederile în materie din Codul muncii sunt imperative şi nu prevăd nicio derogare în raport de care prestarea muncii să se poată realiza altfel decât în baza contractului individual de muncă încheiat anterior începerii activităţii.

Pe de altă parte, sunt justificate şi apărările din întâmpinare sub aspectul individualizării sancţiunii contravenţionale în sensul că amenda contravenţională aplicată a fost bine individualizată în raport cu criteriile de individualizare reglementate la art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001.

Nu în ultimul rând, este de observat şi că petenta apelantă a nesocotit dispoziţiile de la art. XV alin. 4 din  Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, nedepunând răspuns la întâmpinare în termenul legal de 10 zile de la data comunicării acesteia, deşi a fost citată cu această menţiune, potrivit celor ce rezidă din lucrările dosarului instanţei de apel.

Toate cele evidenţiate pe parcursul considerentelor deciziei de faţă au avut în vedere şi dispoziţiile de drept procesual de la art. 477 alin. 1) din Noul Cod de procedură civilă ce reglementează limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a apelat ca şi pe cele de la art. 478 alin. 1) din acelaşi Nou Cod menţionat reglementând aceleaşi limite ale aceluiaşi efect determinate de ceea ce s-a supus judecăţii la prima instanţă. 

Pe cale de consecinţă, pentru motivele arătate mai sus şi, întrucât prima instanţă a stabilit situaţia de fapt şi a aplicat legea în mod corespunzător, nu se evidenţiază elemente care să justifice schimbarea hotărârii apelate şi nici nu se relevă motive de ordine publică, care să poată fi reţinute din oficiu de către instanţă, văzând şi faptul că nu se pune problema cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 480 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, urmează a se respinge ca nefondat apelul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de petenta SC … SRL, …, împotriva sentinţei civile nr. … pronunţată de Judecătoria Arad în dosarul nr. ….

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, azi 26 februarie 2020.

Preşedinte Judecător Grefier

Domenii speta

Spete similare