Incetarea contractului individual de muncă prin "notificare" la sfârşiutl perioadei de probă în noua funcţie desfăşurată la acelaşi angajator

Asupra cauzei de faţă:

Prin acţiunea înregistrată la data de 21.03.2019, contestatorul Ş. L. C. a chemat în judecată pe intimata S.C. P. S.A, solicitând instanţei să dispună constatarea nulităţii „Notificării nr. .", privind încetarea Contractului Individual de Muncă nr. ., în baza art. 31 alin.3 C. Muncii şi, pe cale de consecinţă, anularea Actului Adiţional privind modificarea elementelor C.I.M. nr. ., semnat la data de 10.08.2018, ca urmare a vicierii consimţământului, cu obligarea intimatei la reluarea activităţii în baza C.I.M. nr.. şi la plata drepturilor salariale începând cu data de 20.02.2019.

În motivare, arată că în situaţia sa, folosirea perioadei de probă a fost nelegală, Actul Adiţional din data de .2018, privind modificarea elementelor C.I.M. nr. .2018, fiind încheiat prin vicierea consimţământului, prin dol şi violenţă, contestatorul fiind victima unui abuz de drept, săvârşit de către angajator.

Arată că prin C.I.M. nr. .2016 a fost angajat de intimata S.C. „P.,, S.A., în funcţia de „agent de vânzări,, la punctul de lucru din Craiova, având o perioadă de probă de 5 zile lucrătoare, (lit. L -alte clauze), pe toată perioada activităţii îndeplinindu-şi conştiincios atribuţiile prevăzute în fişa postului.

Arată că problemele au început după data de 30.10.2016, când am fost victima unui accident de circulaţie produs pe raza localităţii Bradeşti, jud. Dolj,  eveniment care s-a soldat cu vătămarea sa corporala gravă, motiv pentru care a fost internat de mai multe ori în spital şi a suferit mai multe intervenţii chirurgicale, astfel încât a avut perioade în care s-a aflat în concediu medical, iar în urma afecţiunilor suferite, angajatorul i-a solicitat un aviz de la medicul de medicina muncii, raportat la funcţia de „agent vânzări".

Potrivit fişei de aptitudini nr. ./2018, eliberată de Policlinica de Medicina Muncii, i s-a recomandat să evite eforturile foarte mari şi prelungite, precum şi ridicarea şi purtarea de greutăţi mai mari de 2 kg, cu braţul drept, iar Policlinica E., i-a eliberat Avizul Medical potrivit căruia era apt conducător auto-transport marfă.

Cu toate acestea, la data de 30.07.2018, Directorul de vânzări la Punctul de lucru Craiova, i-a prezentat un document intitulat „Act Adiţional,, privind modificarea elementelor C.I.M. nr. .2018, motivând, verbal, faptul că angajatorul nu vrea să-l dea afara din serviciu şi de aceea i se propune o modificare cu privire la durata contractului, din perioadă nedeterminată în perioadă determinată, între 31.07-31.11.2018, concomitent cu schimbarea felului muncii, în sensul de a fi trecut din funcţia de Agent vanzari, în funcţia de Operator vânzări prin telefon, cu efectuarea unei perioade de proba de 15 zile lucrătoare, conform art. 32 al. 2, coroborat cu art. 85 al.l lit. a) Codul Muncii, justificat de starea sa de sănătate, pentru a i se uşura  munca, nemaitrebuind să transporte şi să ridice greutăţi, însă nu a semnat ctul adiţional, neînţelegând  adevăratul motiv pentru care i se cerea acordul să efectueze şi o perioadă de proba de 15 zile lucrătoare.

La data de 02.08.2018, i s-a prezentat un alt act adiţional cu acelaşi conţinut ca şi precedentul, cu privire la modificarea duratei contractului, din perioada nedeterminată în perioadă determinată, între 03.08-03.12.2018, concomitent cu schimbarea felului muncii, în sensul de a fi trecut din funcţia de Agent vânzări, în funcţia de Operator vânzări prin telefon, precum şi efectuarea unei perioade de probă de 15 zile lucrătoare, transmiţându-i-se că, în situaţia în care nu va semna actul adiţional, se va proceda la desfacerea C.I.M, act pe care l-a semnat de teamă să nu-şi pierdă locul de muncă, deşi acordul respectiv nu reprezenta voinţa sa exprimată în mod liber, fiind constrâns de împrejurări să facă acest lucru, având reprezentarea că, nesemnarea actului îl va aduce în situaţia, iminentă, de desfacere a C.I.M.

La data de 10.08.2018 i s-a prezentat un alt act Adiţional, cu motivarea că cel anterior nu a fost primit de către ITM Iaşi, deoarece nu se putea modifica durata contractului de muncă, din perioadă nedeterminată, în perioada determinată, în care s-a menţinut schimbarea felului muncii, în sensul de a fi trecut din funcţia de Agent vanzari, în funcţia de Reprezentant vânzări, urmând să efectueze o perioadă de probă până la data de 13.11.2018, semnând  Actul Adiţional din 10.08.2018, în care era menţionată o perioadă de probă de 90 zile lucrătoare.

Arată că în data de 21.02.2019, Directorul de vânzări i-a înmânat o notificare, spunând-i că i-a încetat C.I.M. şi din acel moment trebuie să părăsescă punctul de lucru, fără sa-i acorde un preaviz sau ajutor de şomaj, explicându-i-se că, atunci când C.I.M. încetează pe perioada de probă, situaţia nu trebuie justificată.

Consideră că schimbarea funcţiei din "Agent vanzari" în cea de "Reprezentant vanzari", nu s-a făcut în interesul său, ci a fost doar un pretext ,,pentru a justifica a doua perioada de probă„ şi astfel, angajatorul să aibă un temei, aparent, legal, pentru a dispune încetarea C.I.M., în situaţia sa, folosirea perioadei de proba fiind nelegală, întrucât s-a aflat în cadrul „unei a doua perioade de proba,, ceea ce este interzis de Codul Muncii, la art. 32 alin. 1 din Codul muncii, conform căruia "pe durata executării unui contract individual de munca nu poate fi stabilită decât o singură perioadă de probă.

Arată că schimbarea funcţiei sale a fost doar pretextul pentru a i se impune, prin excepţie, o noua perioada de proba, astfel încât, angajatorul să poată dispune încetarea raportului de muncă, iar conf. art.31 al.1 C.M. perioada de proba nu este obligatorie, scopul perioadei de proba fiind „ verificarea aptitudinilor salariatului", cu menţiunea că, activităţile prevăzute în Fişa Postului pentru funcţia de Agent de vânzări sunt similare cu cele prevăzute în Fişa Postului pentru funcţia de Reprezentant vânzări, ambele având Cod COR 332202. Consideră că scopul stabilirii unei noi perioade de probă, la schimbarea pe o funcţie similară, nu a fost cel prevăzut de C.M. ci, acela ca, angajatorul să beneficieze de disp. art. 31 alin. 3 C.M. şi să poată, pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă, să înceteze, unilateral contractul individual de muncă printr-o simpla notificare scrisă, fără preaviz şi fără motivarea acesteia.

Contestatorul arată că Actul Adiţional din data de.2018, privind modificarea elementelor C.I.M. nr. .2018, a fost încheiat prin vicierea consimţământului, prin dol şi violenţă, întrucât l-a semnat în urma constrângerii sale, prin ameninţarea că, nesemnarea acestuia, va conduce la desfacerea imediata a C.I.M. fiindu-i alterat caracterul conştient şi liber al voinţei de a face un act juridic, după ce, în prealabil, Directorul de vânzări- dna Cerga Ana Maria recursese şi la manopere dolosive, sub pretextul că vrea să-l  ajute, convingându-l să semneze şi alte acte adiţionale, cu promisiunea ca va fi menţinut în firmă, pe un loc de muncă ce necesita mai puţin efort.

Mai arată că a fost victima unui abuz de drept, săvârsit de către angajator, apreciind că dreptul paratei de a denunţa unilateral Contractul Individual de Muncă nr.19/28.06.2016 este abuziv, întrucât motivul real al acestei denunţări nu a avut nicio legătură cu aptitudinile sale profesionale, ci cu starea sănătăţii în urma accidentului de circulaţie suferit, clauza de dezicere, prevăzută de art.31 alin.3 CM, nefiind menţionata, expres, între clauzele CIM nr. ..2016 şi nici în Actul Adiţional din .2018, solicitând să se dispună anularea măsurii încetării contractului de muncă.

În drept, invocă disp. art. 8,31 si 32 Codul Muncii.

în susţinere, solicită administrarea probei cu inscrisuri şi prezumţii şi anexează în copie, Notificarea nr. .2019, acte adiţionale din .2018, .2018, .2018, C.I.M nr. .2016, fişe de post, Sesizare ITM Dolj, acte medicale, împuternicire avocaţială.

La data de 25.04.2019, intimata “P.” S.A. . a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii.

În motivare, arată că la data de 28.09.2016, prin Actul Adiţional la C.I.M. ..2016, semnat de ambele parti, s-a dispus modificarea duratei C.I.M, din determinată în nedeterminată, iar la o lună de la data modificării duratei C.I.M. în nedeterminată, respectiv la 30.10.2016, reclamantul a fost victima unui accident auto petrecut în afara programului de lucru, accident care s-a soldat cu vătămarea corporală gravă a acestuia, fapt ce a adus după sine un lung şir de spitalizări, soldate cu numeroase intervenţii chirurgicale, pentru care a acumulat un număr total de 370 zile de concediu medical.

Ca urmare a traumatismelor suferite şi a multiplelor operaţii chirurgicale care au intervenit ulterior, i s-a solicitat reclamantului Fişa de Aptitudini în baza căreia medicul de Medicina Muncii stabileşte capacitatea de muncă a salariatului, iar din analiza documentelor medicale (fişe de aptitudini, adeverinţa medicală, aviz medical) aduse de către reclamant la cunoştinţa societăţii, intimata a căutat o soluţie de a veni în sprijinul reclamantului, propunându-i alte locuri de muncă din unitate, compatibile cu pregătirea sa profesională şi capacitatea de muncă stabilită de medic, aşa încât, societatea a înfiinţat un nou post de operator vânzări prin telefon la Punctul de lucru Craiova.

Între societate şi reclamant s-a semnat la data de .2018, Actul Adiţional de modificare a Contractului Individual de Muncă, din funcţia de Agent Vânzări, în cea de Operator Vânzări prin telefon, respectiv din durată nedeterminată în durată determinată, afirmaţiile reclamantului, potrivit cărora a fost ameninţat desfacerea C.l.M. fiind mincinoase, întrucât S.C, “P.” S.A. . i-a aratat reclamantului în repetate rânduri grijă şi ataşament, oferindu-i, în limita posibilităţilor, tot sprijinul necesar.

Ulterior, având în vedere solicitarea reclamantului de a desfăşura o activitate dinamică, iar nu una statică, cum este cea de Operator Vânzări prin telefon, firma îi propune reclamantului ocuparea unui alt loc de muncă, respectiv cel de Reprezentant Vânzări la Punctul de Lucru Craiova, prin act adiţional de modificare a felului muncii, ce prevedea obligativitatea efectuării unei perioade de probă, considerată absolut necesară, având în vedere că pentru această funcţie, salariatul trebuie să dovedească multiple calităţi, printre care şi cele de negociere şi implicare în relaţia cu clienţii.

Reclamantul nu a dat dovadă ca deţine calităţile necesare ocupării funcţiei de Reprezentant Vânzări în cadrul S.C.“P.”S.A. şi nu a făcut faţă solicitărilor impuse acestei funcţii, aşa cum reiese şi din informarea Directorului Punctului de Lucru Craiova, prin care solicita conducerii executive a societăţii să ia toate măsurile legale care se impun, întrucât reclamantul nu corespunde cerinţelor postului de reprezentant vânzări, considerând că tocmai din acest motiv, legiuitorul a oferit posibilitatea "încetării raporturilor de muncă pe parcursul sau după expirarea perioadei de probă, fără a fi necesară motivarea sa".

Referitor la afirmaţia reclamantului potrivit căreia folosirea perioadei de probă a fost una nelegală, considerând totodată, că s-a aflat în cadrul unei a doua perioade de probă, arată ca însuşi reclamantul, ulterior, reproduce dispoz. alin.2 al Art.32 Codul Muncii, potrivit carora: "Prin excepţie, salariatul poate fi supus la o noua perioadă de probă în situaţia în care acesta debutează la acelaşi angajator într- o nouă funcţie sau profesie ori urmează să presteze activitatea într-un loc de muncă cu condiţii grele, vătămătoare sau periculoase ” , în baza cărora S.C. “P.” a solicitat perioada de probă pentru noua funcţie, respectiv cea de reprezentant vânzări, cu menţiunea că reclamantul nu a ocupat aceeaşi funcţie pe care a fost iniţial .

Cât priveşte precizarea reclamantului că schimbarea funcţiei a fost doar pretextul pentru a i se impune, prin excepţie, o noua perioada de probă, astfel încât, să se poată dispune încetarea raportului de muncă, intimata arată că încetarea raporturilor de muncă a fost rezultatul oferirii unui nou loc de muncă, considerând că va avea abilităţile necesare, şi având în vedere recomandările şi interdicţiile medicilor specialişti, referitoare la îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor de agent vânzări. Cele doua funcţii sunt diferite, chiar dacă ele ar putea apărea la o prima interpretare asemănătoare, mai mult, ocuparea funcţiei de reprezentant vânzări, fiind o promovare a reclamantului, întrucât agentul vânzări este subordonat ierarhic reprezentantului de vânzări. Totodată, ca efect a complexităţii acestui post, venitul salarial al reprezentantului de vânzări este superior celui de care beneficiază agentul de vânzări, iar contrar celor precizate de către reclamant, din analiza fişelor de post, reiese faptul ca la agentul de vânzari, codul COR este 332203, iar la reprezentantul de vânzari, codul COR este 332202, iar atribuţiile şi responsabilităţile celor două prezintă deosebiri, reprezentantul de vânzari neavând ca şi atribuţie principală preluarea, transportul, descărcarea, predarea şi recepţionarea mărfii la client.

Referitor la afirmaţiile reclamantului potrivit cărora societatea ar fi săvârşit un abuz de drept în ceea ce priveşte numărul zilelor corespunzătoare perioadelor de probă de la data angajarii şi de la momentul schimbării funcţiei, menţionează că aceasta diferenţă a numărului de zile corespunzătoare perioadei de probă rezulta tocmai din respectarea şi aplicarea corespunzătoare de către intimată a dispoziţiilor Codului Muncii, raportat la durata contractului individual de munca, la data schimbării funcţiei în cea de reprezentant vânzări, fiind aplicate dispoz. art. 31, alin.1 Codul Muncii - o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie, întrucât durata C.I.M era nedeterminată.

Având în vedere precizările reclamantului, potrivit cărora actul adiţional de modificare a felului muncii, din data de 10.08.2018 a fost încheiat prin vicierea consimţământului prin dol şi violenţă, menţionează că aplicarea unor dispoziţii legale de către unitate, respectiv acordarea perioadei de probă la debutul pe o noua funcţie în cadrul aceluiaşi angajator, nu reprezintă folosirea de manopere dolosive, iar reclamantul nu a dovedit susţinerile sale nereale.

 Consideră nefondată afirmaţia că reclamantul a fost victima unui abuz de drept, săvârşit, analizând speţa pendinte şi situaţia de facto, se poate observa foarte clar că societatea nici nu a vătămat, dar nici nu a păgubit pe reclamant, ci a luat doar măsuri în scopul de a-i proteja sănătatea şi integritatea corporală, dar mai ales, ca efect a respectării de către S.C. “P.” a dispoziţiilor legale care interzic desfăşurarea anumitor activităţi de către angajaţi, în contradicţie cu pericolul major la care se supune, în baza documentelor medicale emise de către medicii specialişti.

 Intimata apreciază că a aplicat în mod corect dispoziţiile art.31 alin. 3 Codul Muncii, care prevăd expres faptul că "Pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la iniţiativa oricăreia dintre părţi, fără a fi necesară motivarea acesteia", acesta nemaiputând să ocupe funcţia de agent vânzări din punct de vedere medical, iar pe cea de reprezentant vânzări, că nu este compatibil cu cerinţele postului,  solicitând respingerea acţiunii ca netemeinică şi nefondată.

În susţinere, solicită proba cu înscrisuri şi ataşează în copie, acte adiţionale de modificare a C.I.M, solicitarea directorului punctului de lucru, de acordare ajutor social, rezoluţia directorului şi dovada plăţii, informarea directorului punctului de lucru Craiova referitoare la necorespunderea profesională a reclamantului pentru postul de reprezentant vânzări şi Situaţia zilelor lucrate de reclamant în perioada 01.11.2016-21.02.2019.

În cauză, instanţa a încuviinţat proba cu înscrisurile solicitate şi depuse la dosar de ambele părţi.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele aspecte de fapt şi de drept:

Prin contractul individual de muncă încheiat şi înregistrat sub nr. ..2016, contestatorul Şerbănescu Laurenţiu Cristian a  fost angajat în cadrul intimatei S.C. P S.A.-, pe o perioadă determinată de 3 luni, începând cu data de 29.06.2016, în funcţia de agent vânzări, activitatea urmând a se desfăşura la punctul de lucru Craiova, cu o perioadă de probă de 5 zile lucrătoare.  Contractul individual de muncă a fost modificat la data de .2016 prin act adiţional, în sensul încheierii pe o perioadă nedeterminată, începând cu data de .2016.

În data de 2018, cele două părţi au semnat un nou act adiţional la contractul individual de muncă, prin care au hotărât, începând cu data de .2018,  prin art. 1 pct. 1, schimbarea felului muncii contestatorului, prin trecerea  acestuia din funcţia de agent vânzări în funcţia de operator vânzări prin telefon, iar la pct. 2 s-a hotărât modificarea duratei contractului individual de muncă din perioadă nedeterminată în perioadă determinată. La art. 2 din acelaşi act adiţional, părţile au stabilit, conf. art. 32 alin. 2, corob. cu art. 85 alin. 1 lit. a din codul muncii, o perioadă de probă de 15 zile lucrătoare, cu începere de la data ocupării de către salariat a noii funcţii.

Prin actul adiţional semnat la data de 10.08.2018, părţile au hotărât modificarea elementelor contractului individual de muncă nr. 19/28.06.2016, începând cu data de .2018, în sensul schimbării felului muncii, prin trecerea contestatorului din funcţia de agent vânzări în funcţia de reprezentant vânzări, precum şi stabilirea unei perioade de probă, potrivit art. 32 alin. 2 din codul muncii, până la data de 13.11.2018, cu începere de la data ocupării de către salariat a noi funcţii, atribuţiile acestei funcţii fiind cele prevăzute în fişa postului, depusă în copie, la dosar.

La data de.2019, intimata a emis notificarea nr. 1308, prin care, în temeiul art. 31 alin. 3 din codul muncii a notificat contestatorului, având funcţia de reprezentant vânzări, încetarea contractului individual de muncă nr. 2016, începând cu data de .2019.

Sub  aspectul motivelor de nulitate a actului adiţional încheiat la data de .2018, de modificare a contractului individual de muncă, instanţa reţine că executarea contractului individual de muncă este guvernată de principiul stabilităţii în muncă, ceea ce presupune că modificarea şi încetarea lui pot interveni doar în condiţiile prevăzute de lege, conf. art. 41 din codul muncii şi fiind un act juridic bilateral, sinalagmatic, prin care părţile se obligă  reciproc una faţă de cealaltă, modificarea contractului poate interveni numai prin acordul părţilor şi doar cu privire la elementele prev. la alin. 3 al aceluiaşi articol.

Modificarea mutuală a unui contract aflat în derulare se materializează printr-un act adiţional la contractul individual de muncă, ce trebuie să fie consecinţa consimţământului neviciat al salariatului, el nu trebuie încheiat în mod abuziv, prin ameninţare sau prin fraudarea interesului acelui salariat, ori prin ignorarea acordului său.

În speţă, instanţa reţine că potrivit fişei postului, anexă la contractul individual de muncă, funcţia de agent vânzări, deţinută de contestator anterior încheierii actului adiţional contestat, presupune, printre alte atribuţii şi pe aceea de a prelua marfa din depozit, pe bază de semnătură de primire, de a o transporta la beneficiari şi  de a  o preda acestora, conform facturii emise către beneficiar, însă, anterior încheierii actului contestat s-au eliberat acte medicale depuse în copie, la dosar, (adeverinţa medicală nr. .2018, fişa de aptitudini nr. .2018 ), vizând starea de sănătate a contestatorului, în raport de posibilitatea îndeplinirii acestei atribuţii.

Ca atare, în raport de conţinutul actelor medicale, intimata a procedat la schimbarea felului muncii, prin oferirea către contestator a unei noi funcţii, aceea de reprezentant vânzări, funcţie care nu presupunea un efort fizic prelungit sau ridicarea unor greutăţi mari, aşa cum reiese din fişa postului, depusă în copie, la dosar, acordul de voinţă a părţilor fiind materializat prin actul adiţional din data de .2018.

În ce priveşte susţinerea contestatorului, în sensul că i-a fost viciat consimţământul  prin dol şi violenţă la încheierea actului contestat, instanţa reţine că potrivit art. 1206 cod civil, consimţământul este viciat când este dat din eroare, surprins prin dol sau smuls prin violenţă, precum şi în caz de leziune, iar pentru a atinge validitatea actului juridic, un viciu  trebuie să aibă o oarecare gravitate, pentru a determina pe autor să facă actul juridic, să fie de aşa natură, încât partea a cărei voinţă a fost viciată n-ar fi făcut actul dacă voinţa sa ar fi fost netulburată.

Pentru ca eroarea, ca viciu de consimţământ, să atragă nulitatea actului este necesar să cadă asupra substanţei obiectului convenţiei sau asupra naturii juridice a contractului, să fi fost cauza unică şi determinantă a consimţământului, ignorarea sau greşita cunoaştere a realităţii constituind viciu de consimţământ în ipoteza când cade asupra substanţei obiectului actului şi atunci când se referă la persoana care încheie actul. Prin substanţă se înţelege orice calitate esenţială a obiectului actului juridic, avută în vedere în principal la încheierea acestuia şi a cărei lipsă, dacă ar fi fost cunoscută, ar fi împiedicat formarea acordului de voinţă

De asemenea, potrivit art. 1208 cod civil, se poate solicita anularea contractului numai dacă elementul esenţial asupra căruia a purtat eroarea nu ar fi putut fi cunoscut, după împrejurări, cu diligenţe rezonabile, în raport de vârsta persoanei care solicită anularea, de experienţa sa de viaţă, de cunoştinţele dintr-un anumit domeniu aflat în strânsă legătură cu actul încheiat, de diligenţele depuse anterior şi concomitent actului pentru corecta sa informare cu privire la elementele considerate de el esenţiale. Ignoranţa sub aspectul oricăror consecinţe juridice  ale încheierii unui act adiţional  nu constituie caz de eroare viciu de consimţământ şi nu afectează valabilitatea actului juridic civil, întrucât, cu prudenţă şi diligenţă, contestatorului îi incumba obligaţia şi a avut posibilitatea de a-şi exercita dreptul de a solicita informaţiile necesare cu privire la necesitatea  modificării felului muncii, putând opta pentru refuzul de a semna actul.

Teama că ar fi fost concediat în ipoteza în care nu va semna actul adiţional nu constituie violenţă psihică, viciu de consimţământ, răul cu care contestatorul ar fi fost ameninţat fiind unul legitim, intimata putând urmări, aşa cum susţine prin întâmpinare, evitarea aplicării art. 61 lit. c din codul muncii şi rezolvarea pe cale amiabilă a situaţiei angajatului, aşa încât, acesta din urmă putea şi trebuia să aibă reprezentarea reală a efectelor „răului” legitim cu care a fost ameninţat, care nu-i putea naşte o temere reală cu caracter determinant în  semnarea actului adiţional. De altfel, ameninţarea cu exercitarea unui drept constituie un viciu al consimţământului, conf. art. 1217 cod civil, atunci când se recurge la această modalitate pentru a se obţine avantaje injuste, or, în cauză, nu s-a invocat aspectul că postul oferit contestatorului prin actul adiţional, ar fi unul  inferior celui deţinut sau care l-ar fi dezavantajat pe acesta.

Prin urmare, instanţa constată că în raport de această situaţie de fapt, nu se poate reţine nici vicierea consimţământului contestatorului prin dol, în sensul disp. art. 1214 cod civil, eventualele ameninţari cu concedierea, ca urmare a recomandărilor medicale, neputând fi considerate manopere frauduloase, în sensul textului de lege, adică, inducerea în eroare, cu intenţie, prin folosirea de mijloace viclene,  în scopul de a-l determina să încheie actul, fiind aplicabile şi disp. art. 1214 alin. 4 cod civil, în conformitate cu care dolul nu se presupune, ci trebuie dovedit.

Mai mult decât atât, instanţa apreciază că reclamantul avea obligaţia de autoinformare, anterior semnării actului adiţional din data de 10.08.2018, însă,  şi-a dat acordul valabil, cu privire la modificarea felului muncii, prin trecerea din funcţia de agent vânzări în funcţia de reprezentant vânzări, precum şi stabilirea unei perioade de probă, potrivit art. 32 alin. 2 din codul muncii.

Sub aspectul motivului vizând stabilirea, în mod nelegal a unei perioade de probă, prin actul adiţional contestat, instanţa reţine că potrivit art.32 alin.2  din Codul muncii, prin excepţie, salariatul poate fi supus la o nouă perioadă de probă în situaţia în care acesta debutează la acelaşi angajator într-o nouă funcţie sau profesie ori urmează să presteze activitate într-un loc de muncă cu condiţii grele, vătămătoare sau periculoase.

Prin acest text se instituie o limitare a folosirii de către angajator a perioadei de probă, fiind prevăzut că pe parcursul executării unui contract individual de muncă, nu poate fi stabilită decât o singură perioadă de probă, excepţia de la această regulă fiind dată de situaţia în care salariatul debutează la acelaşi angajator într-o nouă funcţie sau profesie ori îşi va desfăşura activitatea într-un loc de muncă cu condiţii grele, vătămătoare sau periculoase.

Funcţia nu este reprezentată doar de o denumire, iar verificarea aptitudinilor salariatului în desfăşurarea activităţii pe noua poziţie se poate face doar având în vedere atribuţiile pe care trebuie să le îndeplinească în noua funcţie.

În cauză, deşi invocă faptul că atribuţiile celor două funcţii sunt similare, ambele având COR identic, aşa încât nu se impunea o nouă perioadă de probă, din examinarea celor două fişe de post, depuse în copie la dosar, instanţa reţine că acestea au COR diferit, scopul postului iniţial fiind desfacerea pe plan intern a produselor farmaceutice şi asigurarea încasării contravalorii produselor, iar cel al postului oferit prin actul adiţional este de  promovare a ofertei şi preluarea de comenzi de la clienţi, precum şi desfacerea pe plan intern a produselor farmaceutice.

De asemenea, din cele două fişe de post se observă faptul că o parte dintre atribuţiile menţionate la pct. 5, aferente noului post sunt diferite, iar conf. pct. 7, pe plan extern, relaţiile organizatorice pentru reprezentantul vânzări presupun obligaţia de a  prelua comenzi de la clienţi, iar pentru postul de agent vânzări, la acelaşi punct este prevăzută obligaţia de a livra marfa .

Ca atare, în raport de cele reţinute, instanţa reţine că  funcţia de reprezentantul vânzări, ce a făcut obiectul actului adiţional contestat, este o funcţie nouă, în sensul disp. art. 

art.32 alin. 2  din Codul muncii, aşa încât, instituirea unei noi perioade de probă este în concordanţă cu dispoziţiile legale invocate. Astfel, în mod legal, potrivit art. 31 alin. 3 din codul muncii, intimata a emis notificarea nr. 1308/20.02.2018, la sfârşitul perioadei de probă, perioadă ce a fost suspendată  ca urmare a incapacităţii temporare de muncă, aşa cum rezultă din actele medicale ataşate, notificare ce nu trebuie motivată şi care echivalează cu faptul că aptitudinile profesionale ale angajatului nu corespund cerinţelor postului.

De altfel, prin Decizia nr. 657/2009, Curtea Constituţională a reţinut faptul că dispoziţiile art. 31 alin.3 din legea nr. 53/2003 oferă atât angajatorilor, cât şi angajaţilor posibilitatea de a denunţa în mod unilateral contractul individual de muncă în perioada de probă, încetarea contractului individual de muncă în aceste cazuri fiind o consecinţă firească a prevederilor alin. (1) al art. 31 din aceeaşi lege, potrivit cărora verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului de muncă, poate fi stabilită în perioada de probă, dispoziţiile art. 16 din Constituţie nefiind încălcate, deoarece reglementarea legală se aplică, fără discriminare, tuturor salariaţilor aflaţi în situaţia prevăzută de textul legal.

În consecinţă, pentru toate considerentele expuse, instanţa apreciază acţiunea ca fiind neîntemeiată, urmând să o respingă în consecinţă.

În temeiul disp. art. 451-452 c.p.c. şi art. 453 alin. 1 c.p.c., va admite cererea intimatei având ca obiect acordarea cheltuielilor de judecată şi va obliga contestatorul să plătească acesteia suma de 448,01 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, conform facturii nr. 2019 şi bonului fiscal din data de .2019.

Domenii speta

Spete similare