Clauze abuzive. Comisionul pentru retragere numerar. Taxa pentru depăşirea limitei de credit.

Ca orice costuri accesorii contractului de credit şi acestea trebuie să fie exprimate într- un limbaj clar şi inteligibil, modul de percepere şi de calcul a acestora trebuind să aibă aceleaşi caractere. De asemenea, pentru comisionul de retragere numerar este necesară specificarea scopului şi a fundamentului perceperii comisionului. În lipsa acestor elemente, se poate reţine caracterul abuziv al clauzelor menţionate.

Decizia civilă nr. 326/2019/25.09.2019

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Galaţi la data de 26.08.2018 sub nr. …/233/2018, contestatoarea NB a chemat în judecată pe intimata S.C. ER IFN S.A,  solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea actelor de executare silită întocmite, constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale incluse in convenţia de credit nr. … din 25.05.2009, respectiv art. 9.3, art. 10.2, art. 20.1 din Condiţiile generale pentru emiterea si utilizarea cardului Euroline; constatarea nulităţii absolute a clauzelor contractuale incluse in convenţia de credit nr. … din 25.05.2009, respectiv art. 9.3, art. 10.2, art. 20.1 din Condiţiile generale pentru emiterea si utilizarea cardului Euroline; obligarea paratei la eliminarea acestor clauze contractuale; obligarea paratei la restituirea sumelor plătite de in baza clauzelor lovite de nulitate absoluta sau, in subsidiar, compensarea acestor sume cu eventualul debit rămas neachitat, constatarea debitului sau ca fiind integral achitat, precum şi obligarea la plata cheltuielilor de judecata.

Prin Decizia civilă nr. 326/2019/25.09.2019, pronunțată de Tribunalul Galaţi, a admis apelul declarat de apelata-intimată S.C. ER IFN S.A. împotriva încheierii nr. 903 pronunţată la data de 29.11.2018 de Judecătoria Galaţi în dosarul înregistrat cu nr. …/233/2018, în contradictoriu cu intimata NB, având ca obiect contestaţie la executare-dosar de executare nr.425/2017, a schimbat în parte încheierea apelată, în sensul că:

1) a înlăturat din dispozitivul încheierii menţiunile referitoare la:

- obligarea intimatei S.C. ER IFN S.A la restituirea sumelor plătite de contestatoarea  NB în baza clauzelor lovite de nulitate;

- obligarea intimatei S.C. ER IFN S.A la plata către contestatoarea NB a cheltuielilor de judecată de 590 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.

2) a anulat în parte actele de executare în sensul diminuării sumei de executat cu contravaloarea sumelor percepute în baza clauzelor contractuale constatate drept abuzive de la data încheierii contractului şi până în prezent.

A menţinut celelalte dispoziţii ale încheierii apelate care nu sunt contrare prezentei decizii civile.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:

Având în vedere susţinerile intimatei-contestatoare din cererea introductivă şi din întâmpinarea din apel, precum şi apărările apelantei-intimatei din primă instanţă şi motivele din cererea de apel, precum şi considerentele primei instanţei din încheierea apelată şi ţinând cont de dispoziţiile art. 9 şi art. 22 şi art. 194 lit. c C.pr.civilă, tribunalul constată că, de fapt, obiectul cererii este o contestaţie la executarea silită însăşi, prin care se invocă motive de fapt şi de drept referitoare la titlul executoriu, în sensul dispoziţiilor art. 713 alin.2 C.pr.civilă.

Având în vedere stadiul procesual în speţă, respectiv faza de judecată a apelului, tribunalul va analiza motivele invocate de apelanta-intimată împotriva soluţiei primei instanţe, în referire la comisionul de plată întârziată, comisionul de retragere numerar şi taxa pentru depăşirea limitei de credit, prevăzute de dispoziţiile art. 5.3, 6.5 şi 9.4 şi în tabelul de la finalul condiţiilor generale ale contractului de credit.

Conform art. 1 alin.1 din Legea nr. 193/2000 rep., ... orice contract încheiat între comercianţi şi consumatori pentru vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fără echivoc, pentru înţelegerea cărora nu sunt necesare cunoştinţe de specialitate.

Potrivit art. 4 alin.6 din Legea nr. 193/2000 rep., ... evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociază nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerinţele de preţ şi de plată, pe de o parte, nici cu produsele şi serviciile oferite în schimb, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj uşor inteligibil.

Potrivit art. 4 alin.2 din Directiva nr.93/13/CEE, ... aprecierea caracterului abuziv al clauzelor nu privește nici definirea obiectului contractului, nici caracterul adecvat al prețului sau remunerației, pe de o parte, față de serviciile sau de bunurile furnizate în schimbul acestora, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate în mod clar și inteligibil.

Prin urmare, în cazul în care clauza nu este exprimată în mod clar, lăsând loc la echivoc ori când este folosit un limbaj neinteligibil, aceasta poate fi supusă analizei instanţe de judecată din perspectiva unui eventual caracter abuziv.

Trebuie precizat că sintagma …exprimate într-un limbaj uşor inteligibil..., folosită de legiuitorul naţional, cât şi cea folosită în norma comunitară …exprimate în mod clar şi inteligibil..., nu pot fi reduse la o  exprimare clară şi uşor inteligibilă din punct de vedere gramatical sau literal, pentru că altfel ar fi fost inutil a se face această menţiune în cuprinsul unui act normativ, ci, se referă în mod evident la situaţia în care clauza să fie clar definită astfel încât consumatorul să aibă reprezentarea clară a raţiunilor şi fundamentelor referitoare la conţinutul clauzelor şi efectelor acestora asupra contractului în ansamblu.

Tribunalul reţine că protecţia consumatorului conferită de Directiva nr.93/13/CEE transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 193/2000 este una superioară faţă de alte prevederi legale civile, astfel cum este explicat, de exemplu, în cauzele CJUE (C-509/07- Luigi Scarpelli împotriva NEOS Banca SpA, par.29; C-484/08 -Caja de Ahorros y Monte de Piedad de Madrid împotriva Asociación de Usuarios de Servicios Bancarios, par.27 sau cauzele conexate C-70/17 și C-179/17, Abanca Corporación Bancaria SA împotriva Alberto García Salamanca Santos şi Bankia SA împotriva Alfonso Antonio Lau Mendoza, Verónica Yuliana Rodríguez Ramírez, par.49), întrucât sistemul de protecție pus în aplicare se întemeiază pe ideea că, în ceea ce privește atât puterea de negociere, cât și nivelul de informare, consumatorul se află într‑o situație de inferioritate față de vânzător sau furnizor, situație care îl determină să adere la condițiile redactate în prealabil de vânzător sau furnizor, fără a putea exercita o influență asupra conținutului acestora.

Din aceste motive, în contractele de credit nu trebuie specificate doar denumirile comisioanelor, ci, pentru protecţia juridică a împrumutatului, aceste denumiri trebuie suplimentate şi cu precizarea scopului şi a raţionamentului perceperii comisioanelor de către profesionist, pe de o parte, pentru a se oferi o posibilitate reală intimatei-contestatoare de a înţelege, conform cunoştinţelor acesteia, contraprestaţiile oferite de apelanta-intimată în schimbul plăţii acestor comisioane, iar pe de altă parte, în vederea verificării ulterioare a legalităţii acestora de către un observator neutru, astfel cum este o instanţă de judecată.

Tribunalul reţine că în contractul de credit, clauzele referitoare la comisionul pentru retragere numerar nu au fost definite în mod concret şi nu au fost menţionate scopurile perceperii acestui cost, pentru a se oferi o posibilitate reală intimatei-contestatoare de a înţelege, conform cunoştinţelor acesteia, contraprestaţiile oferite de apelanta-intimată în schimbul plăţii acestui comision.

Esenţial de lămurit este faptul că sintagma limbaj uşor inteligibil din Legea nr. 193/2000 nu se rezumă la exprimarea în clauzele contractuale a unui singur cuvânt, pentru perceperea comisionului. În concret, faptul că denumirea acestui comisioane este menţionată în contract (comision pentru plată întârziată) nu suplineşte lipsa din acelaşi contract a motivelor şi scopurilor perceperii acestui cost şi nu este îndeplinită obligaţia de informare prealabilă efectivă a consumatorului asupra costurilor contractului, astfel cum a fost expus prin jurisprudenţa CJUE.

În plus, tribunalul constată că acest comision pentru retragere numerar (2,5%, minim 9 lei) este contrar bunei credinţe şi creează un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor, întrucât, pe lângă faptul că nu este arătată contraprestaţia apelantei-intimate, are şi un cuantum ridicat, indiferent de suma retrasă (de exemplu, dacă s-ar retrage numerar din bancomat suma de 10 lei, comisionul ar fi de 9 lei, acest cuantum fiind minimul comisionului).

Cu privire la taxa pentru depăşirea limitei de credit, tribunalul reţine că pentru a se putea cunoaşte dacă s-a depăşit sau nu limita de credit, această limită trebuia menţionată în mod concret în contract sau în alt înscris depus la dosar şi însuşit de părţi.

În schimb, conform art. 6.1 din condiţiile generale pentru emiterea şi utilizarea cardului, limita de credit trebuia stabilită la data aprobării de către apelanta-intimată a unei prime tranzacţii sau la data emiterii cardului, intimata-contestatoare urmând a fi informată despre această limită prin intermediul scrisorii transmise odată cu cardul, scrisoarea făcând parte din condiţiile generale. Or, în dosar, nu a fost depusă această scrisoare emisă de apelanta-intimată prin care a fost stabilită limita de credit, pentru a se stabili în cauză dacă a fost depăşită această limită. Prin urmare, limita de credit apare în cauză a avea un caracter obscur.

Astfel, clauza contractuală este neclară şi echivocă şi, în plus, comisionul pentru depăşirea limitei de credit nu se cunoaşte la care sumă este calculată: la toată suma retrasă (cheltuită) sau doar la suma care depăşea limita de credit cunoscută doar de apelanta-intimată, în contract fiind menţionat doar procentul de 5%.

În concluzie, în mod legal a stabilit prima instanţă caracterul abuziv al clauzelor referitoare la comisionul de plată întârziată, comisionul de retragere numerar şi la taxa pentru depăşirea limitei de credit, dar cu luarea în considerare a aprecierilor reţinute de tribunal.

Având în vedere admiterea contestaţiei la executare şi constatarea drept abuzive a clauzelor contractuale, practic, din suma pusă în executare urmează a fi scăzute atât sumele deja achitate de intimata-contestatoare de la data încheierii contractului şi până în prezent cu titlu de comisioane de plată întârziată, de retragere numerar şi taxă pentru depăşirea limitei de credit, cât şi sumele neachitate de intimata-contestatoare cu titlu de astfel de comisioane şi taxe, dar care au fost incluse în suma pusă în  executat. În cazul în care după începerea executării silite au fost executate, încasate şi distribuite către apelanta-creditoare sume cu titlu de comision de plată întârziată, comision de retragere numerar şi taxă pentru depăşirea limitei de credit, acestea urmează a fi, de asemenea, compensate cu restul creanţei de executat.

Hotărârea este definitivă conform legii.

Domenii speta

Spete similare