Anulare proces verbal de contravenţie

Decizie 996/2015 din 26.03.2015


R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ*

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 996/2015

Şedinţa publică de la 26 Martie 2015

Obiectul cauzei:anulare proces verbal de contravenţie

INSTANŢA

Asupra apelului civil de faţă:

Constată că, prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti la data de  13.11.2013 sub nr. 24576/280/2013 petentul (...) , a formulat contestaţie împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, seria (...)  de către intimatul I.J.P.A. Serviciul Rutier, solicitând anularea acestuia motivat  de faptul că nu se face vinovat de săvârşirea contravenţiei reţinute în sarcina sa, fiind sancţionat în mod nelegal pentru faptul că circulat cu o viteză de 103 km/h, deşi în realitate viteza de deplasare era mai mică decât cea înregistrată,  condiţii în care nu  se impunea şi reţinerea permisului de conducere.

Susţine petentul că a circulat cu maşina având  setat pilotul automat pentru viteza de 100 km/h, obiecţie pe care a consemnat-o şi în cuprinsul procesului verbal de contravenţie,  cu precizarea că nu s-a făcut aplicarea dispoziţiilor privind marja de eroare a aparatului radar, formulând şi apărări subsidiare în sensul înlocuirii sancţiunii amenzii  cu cea a avertismentului şi  a revocării  măsurii suspendării dreptului de a conduce. 

În drept cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile OG nr.2/2001 modificată.

La data de 07.04.2014  intimatul  formulat  întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată,  procesul verbal atacat fiind temeinic şi legal,  încheiat cu respectarea condiţiilor de formă şi de fond, sancţiunea principală aplicată încadrându-se în limitele prevăzute de reglementarea în vigoare în materie ca şi sancţiunea complementară, cu precizarea că înregistrarea vitezei s-a efectuat cu  aparatul radar dotat cu sistem de supraveghere video.

Prin  sentinţa civilă nr. 6795/27.06.2014, pronunţată de Judecătoria  Piteşti a fost respinsă plângerea formulată de petentul (...) , împotriva procesului verbal de contravenţie seria  (...) , emis de intimatul I.J.P.A.  SERVICIUL RUTIER.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că potrivit procesului-verbal seria (...) petentul  a fost sancţionat cu amendă contravenţională în sumă de 720 lei (9 puncte amendă) pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art.121 alin.1 din HG.1391/2006 şi sancţionată de art.102 alin.3 lit.e din OUG nr.195/2002 republicată, constând în aceea că la data de mai sus  a fost depistat conducând autovehiculul marca Porsche, cu numărul de înmatriculare (...) pe DN 7 km 132+300 m  pe raza localităţii Drăganu, jud. Argeş, cu viteză peste limita maximă admisă de lege, fiind înregistrat de dispozitivele radar cu o viteză de rulare de 103 Km/h, constatată cu aparatul radar cu sistem de supraveghere video, contravenientului aplicându-i-se şi sancţiunea complementară a reţinerii permisului de conducere, în vederea suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă determinată.

Alăturat întâmpinării, organul constatator a depus la dosar, extras din registrul de evidenţă a constatărilor privind depăşirea vitezei legale şi a altor fapte contravenţionale constatate cu sistemul de supraveghere al traficului rutier şi înregistrare video din care rezultă data şi localitatea amplasării acestuia precum şi  numele operatorului  radar, ca şi intervalul de timp în care cinemometru a funcţionat şi s-a realizat  înregistrarea, privind pe petent,  ataşându-se totodată buletinul de verificare metrologică nr. 0184673/18.04.2013 cu valabilitate pe termen de un an, atestatul operatorului radar (...) din cadrul  IPJ Argeş privind desfăşurarea activităţii cu aparatul de supraveghere şi măsurarea vitezei Traffipax Phyton 2, însoţite de planşa video care surprinde autovehiculul  condus de contestator.

Cât priveşte dovada contravenţiei reţinută în sarcina petentului , s-a constatat  că, deşi art.34 din OG nr.2/2001 nu cuprinde dispoziţii exprese cu privire la forţa probantă a actului de constatare a contravenţiei, din economia textului şi din împrejurarea că persoana sancţionată contravenţional are calitatea de reclamant în plângerile contravenţionale, rezultă pe baza unei prezumţii simple, că procesul verbal de contravenţie face deplină dovadă până la proba contrară cu privire la situaţia de fapt reţinută. Deoarece procesul verbal se bucură de prezumţia de legalitate şi temeinicie, îi incumbă petentului, în temeiul art.1169 C.civ., sarcina probei contrare celei reţinute în actul constatator al contravenţiei.

Textul art.34 alin 1 din OG nr.2/2001 permite o interpretare în concordanţă cu exigenţele unui proces echitabil, de vreme ce se prevede că instanţa de judecată verifică legalitatea şi temeinicia procesului verbal de contravenţie. Prin urmare, instanţa nu porneşte de la ideea preconcepută că persoana sancţionată contravenţional este vinovată, ci menţinerea procesului verbal de contravenţie este rezultatul unor verificări, mai restrânse sau mai largi, efectuate în mod obligatoriu de către instanţa de judecată. Prin urmare, trebuie făcută o distincţie clară între situaţia de fapt care se stabileşte prin procesul verbal de contravenţie şi aspectul, ce va fi ulterior stabilit, al vinovăţiei persoanei sancţionate contravenţional.

De asemenea  este de reţinut că în jurisprudenţa CEDO (Cauza Telfner c.Austriei) s-a reţinut că prezumţiile de fapt sau de drept nu sunt incompatibile cu Convenţia.

În consecinţă, având în vedere  că prevederile art.34 din OG nr.2/2001 sunt în deplin acord cu exigenţele art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, iar din procedura de soluţionare a plângerii împotriva procesului-verbal de stabilire şi sancţionare a contravenţiei nu rezultă răsturnarea sarcinii probei,  ci, mai degrabă, exercitarea dreptului la apărare (Decizia CC nr.890/2008), s-a apreciat că recunoaşterea unei valorii probatorii procesului verbal de constatare a contravenţiei nu este de natură a determina o încălcare a prezumţiei de nevinovăţie.

S-a ţinut seama de faptul că apărările formulate de petent trebuiau dovedite de către acesta,  prin contestaţie solicitând proba cu înscrisuri pe care instanţa a admis-o, însă cele ataşate cauzei nu au fost în măsura să confirme susţinerile acestuia legate de împrejurările faptice, urmând ca în lipsa altor probe în sens contrar soluţionarea litigiului să se întemeieze pe analiza actelor depuse care confirma temeinicia şi legalitatea procesului verbal, susţinerea acestuia că se deplasa cu viteza de 100 km/h întrucât era setată funcţia de pilot automat a vehiculului  nu poate face dovada contrară celor constatate în condiţiile legii cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic .

Apărarea petentului în sensul ca nu s-a ţinut seama de marja de eroare de 4 % aplicabilă pentru aparatele radar în regim de staţionare, în raport de care  ar rezulta o viteză de deplasare aproximativă mai mică decât cea nominalizată în procesul verbal nu este întemeiată.

Astfel, potrivit art. 1.2 din ORDIN  nr. 301 din 23 noiembrie 2005 privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 021-05 pentru a putea fi introduse pe piaţă, puse în funcţiune sau utilizate în măsurările de interes public, cinemometrele prevăzute la punctul 1.1 trebuie să îndeplinească atât cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute în prezenta normă, cât şi cerinţele aplicabile din norma de metrologie legală NML 001-05 "Cerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal".

 La punctul 3.1 din cadrul acestor norme, in capitolul „Cerinţe metrologice” sunt prevăzute la punctul 3.1.1. erorile maxime tolerate pentru măsurarea vitezei (lit b) pentru măsurarea vitezei, în condiţii normale de trafic, pentru cinemometrele care funcţionează numai în regim staţionar, eroarea maximă tolerată este de: - +/- 3 km/h pentru viteze până la 100 km/h; - +/- 3% din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h;), însa acestea reprezintă cerinţe metrologice, care alături de cele tehnice trebuie îndeplinite de către un cinemometru la momentul evaluării in vederea acordării aprobărilor de model si cu ocazia verificărilor metrologice la care sunt supuse aparatele radar. Numai în cadrul acestor evaluări se determina erorile de măsurare ale cinemometrelor si se verifică încadrarea lor în limitele erorilor tolerate impuse.

In consecinţa, aceste erori de toleranţă cu privire la măsurarea vitezelor sunt avute în vedere exclusiv la acordarea celor doua înscrisuri si anume la aprobarea de model si la buletinul de verificare metrologica. Aceasta nu însemna ca la momentul înregistrării unei viteze de circulaţie cu aparatul radar, agentul constatator trebuie să întocmească procesul verbal luând în calcul şi erorile maxime tolerate pentru aparatul respectiv, întrucât acestea au un alt scop, menţionat anterior, împrejurări faţă de care nu s-ar putea interpreta că se naşte în favoarea petentului o îndoială rezonabilă privind vinovăţia acestuia.

Potrivit disp. art.  121 din HG nr. 1391/2006

[  (1) Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă şi pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum şi cea impusă prin mijloacele de semnalizare.

(2) Nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de către poliţiştii rutieri, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic.], iar conform art. 102 alin. 3 lit e) din OUG nr. 195/2002 rep

[ (3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte:

e) depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic.], înscrisurile cauzei confirmând  situaţia de fapt menţionată în procesul - verbal de contravenţie,  avându-se totodată în vedere  şi corecta individualizare a sancţiunilor aplicate, nefiind dovedite circumstanţe care să impună o modificare a acestora.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel petentul (...) , care susţine:

Sentinţa este netemeinică şi nelegală, deoarece instanţa nu a luat în considerare marja de eroare în funcţionarea aparatului radar, marjă prev.de art.3.1.1 din NML 021-05/2005. Luând în considerare această marjă, viteza s-ar fi redus de la 103 km/h la 99 km/h aspect care ar fi dus la reţinerea unei alte contravenţii,  care nu mai  presupunea  sancţiunea complementară a reţinerii permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 zile.

Acest aspect conduce la ideea că există un dubiu cu privire la viteza determinată cu ajutorul aparatului radar, dubiu care  împreună cu prezumţia de nevinovăţie prev.de art.6 din CEDO  profită apelantului petent.

Totodată, în planşele foto nu se regăseşte imaginea autovehiculului din care să fie pus în evidenţă numărul de înmatriculare a acestuia.

La dosar nu s-au depus ordinul de serviciu al operatorului radar (...)  şi al agentului constatator (...) , din care să rezulte că agenţii de poliţie se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Deşi în registrul de abateri radar se menţionează ca fapta a fost înregistrată pe caseta M6, aceasta nu a fost depusă la dosar.

Nu s-a dovedit  unde era amplasat aparatul radar şi dacă acesta era în staţionare sau mişcare.

În subsidiar,  apelantul petent solicită înlocuirea sancţiunilor cu avertismentul,  deoarece  trebuie avută în vedere proporţionalitatea sancţiunii prin raportare la gradul de pericol social relativ scăzut al faptei.

Examinând actele dosarului şi sentinţa apelată, tribunalul va reţine.

Prin procesui-verbal seria (...)  apelantul petent  a fost sancţionat cu amendă contravenţională în sumă de 720 lei (9 puncte amendă) pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art.121 alin.1 din HG.1391/2006 şi sancţionată de art.102 alin.3 lit.e din OUG nr.195/2002 republicată, constând în aceea că la data de mai sus  a fost depistat conducând autovehiculul marca Porsche, cu numărul de înmatriculare (...) pe DN 7 km 132+300 m  pe raza localităţii Drăganu, jud. Argeş, cu viteză peste limita maximă admisă de lege, fiind înregistrat de dispozitivele radar cu o viteză de rulare de 103 Km/h, constatată cu aparatul radar cu sistem de supraveghere video, contravenientului aplicându-i-se şi sancţiunea complementară a reţinerii permisului de conducere, în vederea suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă determinată.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudenţa sa că şi faptele contravenţionale  privind regimul de circulaţie rutieră, intră în sfera acuzaţiilor  în materie penală, la care se referă primul paragraf al art.6 din Convenţie,  întrucât norma juridică sancţionatoare are caracter general, iar sancţiunile urmăresc un scop represiv şi preventiv.

În consecinţă,  apelantului  contravenient îi sunt recunoscute  şi garanţiile specifice în materie penală,  între care se regăseşte  prezumţia de nevinovăţie.

Prin art.34 alin.1 din OG 2/2001,  legiuitorul a conferit  situaţiei de fapt descrise în procesul verbal de contravenţie  o prezumţie relativă de adevăr,  care poate fi înlăturată prin proba contrară.

Prevederile art.34 alin.1 din OG 2/2001 şi art.6 din CEDO nu sunt contradictorii, în sensul că  prezumţia de nevinovăţie subzistă în toate cazurile , diferenţa constând  în cui îi revine sarcina probei.

În privinţa contravenţiilor la circulaţia rutieră, în care contravenientul este pus într-o imposibilitate absolută să probeze contrariul celor reţinute în procesul verbal (exemplu viteza nu era  cea reţinută în procesul verbal),  sarcina probei revine organului constatator.

În speţă, organul constatator a probat cu înscrisurile depuse la dosar fapta contravenţională imputată apelantului petent.

Astfel, din cele 2 planşe foto depuse la dosar  rezultă că autoturismul  marca Porsche, cu numărul de înmatriculare (...)  rula în interiorul localităţii cu viteza de 103 km/h , în data de 04.11.2013 orele 16:25.25 şi respectiv 16:25:26 (f.31).

S-au depus şi atestatul operatorului radar, buletinul de verificare metrologică a aparatului radar, precum şi file din registrul abaterilor radar în cuprinsul căreia se menţionează că în vol..4 f.36 poz.6,  a fost înregistrată contravenţia apelantului petent, contravenţie pentru care se deţine caseta M6.

Apărarea apelantului în sensul că la dosar trebuia să se depună şi înregistrarea pe suport magnetic CD, este nefondată,  în condiţiile în care  cele două planşe foto atestă cu claritate fapta contravenţională.

Cei doi agenţi de poliţie  (operatorul radar şi agentul de circulaţie),  se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, având în acest sens atestatele  impuse de lege  şi despre care s-a făcut vorbire mai sus.

Este nefondată şi apărarea în sensul că  organul constatator şi implicit instanţa trebuiau să ţină seama de marja de eroare în funcţionarea aparatelor radar.

Potrivit art. 1.2 din ORDIN  nr. 301 din 23 noiembrie 2005 privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 021-05 "Aparate pentru măsurarea vitezei de circulaţie a autovehiculelor (cinemometre)", in forma in vigoare la data de 15.05.2009, pentru a putea fi introduse pe piaţă, puse în funcţiune sau utilizate în măsurările de interes public, cinemometrele prevăzute la punctul 1.1 trebuie să îndeplinească atât cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute în prezenta normă, cât şi cerinţele aplicabile din norma de metrologie legală NML 001-05 "Cerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". La punctul 3.1 din cadrul acestor norme, in capitolul „Cerinţe metrologice” sunt prevazute la punctul 3.1.1. erorile maxime tolerate pentru măsurarea vitezei (lit c) pentru măsurarea vitezei, în condiţii normale de trafic, pentru cinemometrele care funcţionează atât în regim staţionar cât şi în regim de deplasare, eroarea maximă tolerată este, în regim de deplasare, pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic eroarea maximă tolerată de +/- 4% din valoarea convenţional adevărată, pentru viteze egale sau mai mari decât 100 km/h,, insa acestea reprezinta cerinte metrologice, care alaturi de cele tehnice trebuie indeplinite de catre un cinemometru la momentul evaluarii in vederea acordarii probarilor de model si cu ocazia verificarilor metrologice la care sunt supuse aparatele radar. Numai in cadrul acestor evaluari se determina erorile de masurare ale cinemometrelor si se verifica incadrarea lor in limitele erorilor tolerate impuse.

In consecinta, aceste erori de toleranta cu privire la masurarea vitezelor sunt avute in vedere exclusiv la acordarea celor doua inscrisuri si anume la aprobarea de model si la buletinul de verificare metrologica. Aceasta nu inseamna ca la momentul inregistrarii unei viteze de circulatie cu aparatul radar, agentul constatator trebuie sa intocmeasca procesul verbal luand in calcul si erorile maxime tolerate pentru aparatul respectiv, intrucat acestea au un alt scop, mentionat anterior si la fel de bine la viteza constatata ar putea adauga 4% si nu scadea aceasta valoare.

Cât priveşte reindividualizarea sancţiunii în raport de criteriile prev.de art.21 alin.3 din OG 2/2001,  tribunalul  apreciază că  sancţiunile aplicate de organul constatator  sunt în limitele prev.de lege şi corespund gradului de pericol social concret al faptei.

Astfel,  rularea cu o viteză de 103 km/h în interiorul localităţii,  pe un sector de drum  pe care viteza de rulare este limitată la 50 km/h,  este o  faptă  contravenţională cu un grad de pericol social concret ridicat, în condiţiile în care  viteza excesivă  poate sta la baza  pierderii controlului autovehiculului cu consecinţa producerii de accidente  în care să fie  vătămată integritatea fizică  şi sănătatea atât a conducătorului auto cât şi a celorlalţi participanţi la trafic.

Pentru considerentele expuse, în baza art.480 Cod pr.civilă, tribunalul va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat  apelul declarat de petentul (...) , împotriva sentinţei civile nr. 6795/27.06.2014, pronunţată de Judecătoria  Piteşti în dosarul nr. 24576/280/2013, intimat  fiind I.J.P.A.  SERVICIUL RUTIER, Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică de la 26 Martie 2015