Procesele verbale întocmite de anaf. Valoare probatorie

Argumentele invocate de apelanta parte civilă în referire la o presupusă ignorare de către instanţa de fond a unui mijloc de probă  - procesul verbal de control încheiat de organele fiscale ale părţii civile,  sunt în mod vădit contrare deciziei Curţii Constituţionale nr. 72/2019 (M. Of. nr. 332 din 02 mai 2019), care, examinând constituţionalitatea art. 2331 din OG nr. 92/2003 a statuat că procesele verbale de control ale organelor fiscale, fiind întocmite anterior începerii urmăririi penale,  când nu se pot administra probe, nici din dispoziția organelor de urmărire penală și nici de către acestea, nu constituie mijloace de probă în sensul reglementat de art. 97 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală” (paragr. 43);

Procesele verbale întocmite de ANAF nu au valoarea unei constatări de specialitate în procesul penal, nu pot fi considerate acte de constatare în raport cu art. 172 alin. (9) din Codul de procedură penală, ci doar „acte de sesizare a organelor de urmărire penală în sensul art. 61 alin. (5) din Codul de procedură penală” (paragr. 48).

Singurele procese verbale întocmite de ANAF care pot constitui mijloc de probă în procesul penal, sunt cele administrate în condiţiile disp. art. 350 alin. (2) și (3) din Codul de procedură fiscală, care stabilesc că „în cazuri temeinic justificate, după începerea urmăririi penale, cu avizul procurorului, poate fi solicitată A.N.A.F. efectuarea de controale fiscale, conform obiectivelor stabilite” iar „rezultatul controalelor prevăzute la alin. (1) și (2) se consemnează în procese-verbale, care constituie mijloace de probă”, însă în speţă, procesul verbal de control invocat de apelanta parte civilă nu a fost întocmit în condiţiile prevăzute de aceste dispoziţii.

În lumina deciziei Curţii Constituţionale, toate celelalte acte întocmite de ANAF, care nu pot fi folosite cu valoare de constatări de specialitate în procesul penal, constituie, când ANAF are calitatea de persoană vătămată în procesul penal, înscrisuri provenind de la un subiect procesual principal, care vor avea același regim cu înscrisurile întocmite de oricare alt astfel de subiect.

Deliberând asupra apelului de faţă:

Prin sentinţa penală nr. 54 din 09.03.2021, pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul nr…., în baza  art.  9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 , cu aplicarea art. 41 alin.2 din Vechiul C. penal,  cu aplicarea  art. 5 din C. pen. actual şi art. 374 alin. 4 C.pr.pen. rap. la art. 396 alin. 10 teza I-a C.pr.penală, a fost condamnat inculpatul …, la pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, comisă în formă continuată / 39 acte materiale.

 În baza art. 65 alin. 1 si alin.2 din Vechiul C.penal s-a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a  teza a II-a (de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice), lit. b (de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat) şi lit.c teza I-a (de a ocupa funcţiile de comerciant,  asociat şi administrator de societăţi comerciale) din  Vechiul C.pen. pe durată de 2 ani.

 În baza art. 71 alin. 2 din Vechiul  C.p s-a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a (de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice), lit. b (de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat) şi lit.c teza I-a (de a ocupa funcţiile de comerciant, asociat şi administrator de societăţi comerciale) din  Vechiul C.pen, de la ramanerea definitivă a hotărârii si pană la executarea in intregime sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 81 alin.1 rap. la art. 82 alin.1 din Vechiul C.pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale de 2 ani închisoare, pe durată de 4 ani,  ce constituie termen de încercare.

În baza art. 71 alin. 5 din  Vechiul C.pen. a fost suspendată executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

În baza art. 359 C.p.p. s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor prevăzute de art. 83 si 84 C.p. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În baza art. 23, art.25  şi  art. 397 C.p.p. şi art. 1357 şi urm. C.civ. a fost admisă in parte acțiunea civila formulata de Statul Roman – Ministerul Finanțelor Publice - A.N.A.F.-D.G.R.F.P. …, prin AJFP …,  impotriva inculpatului, in solidar cu partea responsabila civilmente SC …, in ceea ce privește debitul principal, in cuantum de 38.160 lei, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii, calculate conform art.119 – 120 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală, din ziua imediat următoare termenului de scadenţă a debitului principal şi până la achitarea integrală a debitului principal şi a fost obligat, în solidar, inculpatul şi partea responsabilă civilmente SC…, la:- plata sumei de 38.160 lei, cu titlu de obligaţii fiscale principale, din care impozit pe profit în suma de 9.402lei, prin diminuarea bazei impozabile aferente şi  sumă TVA dedusă fără a avea acest drept, în suma de  28.758 lei; - plata obligaţiilor fiscale accesorii, calculate conform art.119 – 120 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală, din ziua imediat următoare termenului de scadenţă a debitului principal şi până la achitarea integrală a debitului principal.

În baza art. 404 si art. 397 alin. 2 C.p.p., raportat  la art. 249 C.p.p., totul raportat la art. 11 din Legea 241/2005 s-a instituit măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatului …, pana la concurenta prejudiciului retinut.

În baza art. 13 alin.1 din Legea 241/2005., la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri judecatoresti, s-a dispus ca o copie a dispozitivului acesteia să se comunice Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, în vederea efectuării menţiunilor corespunzătoare.

 In baza art. 4 şi 5 din O.G. 39/26.08.2015 privind cazierul fiscal, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri judecatoresti, extras de pe dispozitivul acesteia s-a transmis organului fiscal competent în a cărui rază teritorailă îşi are domiciliul fiscal inculpatului ... 

În temeiul art. 12 din Legea 241/2005 s-a dispus ca inculpatul să nu fie fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unei societăţi comerciale, iar dacă a fost ales va fi decăzut din drepturi.

În baza art. 580 din C.p.p. s-a dispus anularea facturilor falsificate înregistrate în contabilitatea SC …, folosite de inculpat la săvârşirea infracţiunii.

În baza art. 398 din C.p.p. şi art. 274 alin. 1 si alin. 3 din C.p.p. a fost obligat inculpatul, in solidar cu partea responsabila civilmente SC …, la plata sumei de 3800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 3000 lei din cursul urmăririi penale, iar suma de 800 lei cheltuieli judiciare din cursul judecăţii.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a constatat că,prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt nr. … din data de 27.08.2020, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului …, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, (39 acte materiale), prev. şi ped. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 echiul. C.p. şi art. 5 C.p.

În fapt, s-a reţinut, in esenta, că la data de 24.05.2018, Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt a fost sesizat de ANAF-AJFP …,  cu plangere  penala in sensul că numitul …,  in calitate de administrator al SC …, jud. …, având CUI-…, în perioada 2012-2013, a înregistrat în evidenta contabila a societății sale operațiuni nereale constând în facturi fiscale de achiziţie fictive, de la SC … si SC …, fapt ce a avut drept consecinţă diminuarea creanţelor fiscale datorate bugetului de stat, în cuantum de 38.692 lei, constând în diferența la TVA-29.290 lei şi impozitul pe profit 9.402 lei.

Din actele de cercetare penală efectuate în cauză in faza de urmarire penala, necontestate de catre inculpat, coroborat cu declaratia totala de recunoastere a faptelor retinute in sarcina inculpatului, administrata in faza de judecata instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt:

În relaţia comerciala desfășurată cu furnizorul SC …, CUI-…, societatea a înregistrat achiziții conform unui număr de 18 facturi fiscale, (18 acte materiale), toate emise în perioada 01-17.10.2012, achitate cu numerar în limita plafonului zilnic, achiziţiile constând atât în mărfuri cât si servicii (leagăn copii, tencuit, indicatoare, reconfecţionat indicatoare, dezinfectant lichid, ghirlande cu leduri, toate destinate revânzării).

În vederea verificării realității si legalității tranzacțiilor derulate între cele doua societăți, cu adresa nr. …/31.01.2018 s-a solicitat SC … documente care să ateste realitatea operațiunilor comerciale, având în vedere faptul ca facturile de achiziţie existente la …, conţin date de identificare ale furnizorului diferite de cele ale SC …, respectiv pe facturile existente, la contribuabil este înscris sediul …, or conform bazei de date ANAF INFOPC, precum si a istoricului ORC, sediul …este în mun. …De altfel, AJFP … înaintează adresa către …, societate care comunica prin adresa înregistrată la nivelul AJFP … la nr. …, faptul ca între cele doua societăți nu au existat relații comerciale, nefiind emise facturi către ….

De asemenea, tot conform istoricului ORC, se constată ca … se afla în procedura insolvenţei, lichidator fiind …, motiv pentru care organele de cercetare penala au înaintat adresa pentru a se comunica daca …, a derulat relații comerciale cu SC …, răspunsul fiind ca între cele doua societăți comerciale nu s-au derulat niciodată, niciun fel de relații comerciale.

În relația comerciala desfășurata cu furnizorul SC …, având CUI …, societatea a înregistrat achiziții conform unui nr. de 21 de facturi fiscale, (21 facturi fiscale), toate emise în perioada 01.10.2013-10.11.2013, achitate cu numerar în limita plafonului zilnic, achizițiile constând în mărfuri (tub beton armat si tub azbociment).

În vederea verificării realității si legalității tranzacțiilor derulate între cele doua societăți, cu adresa nr. …/31.01.2018 s-a solicitat SC …documente care sa ateste realitatea operațiunilor comerciale, adresa fiind returnata cu mentiunea „adresa incompleta”.

S-a formulat solicitarea de control încrucişat nr. …/27.02.2018, transmisa către AJFP …

Astfel, cu adresa nr. …/07.03.2018, înregistrată la AJFP … sub nr. …/12.03.2018 si la Inspectie Fiscala la nr. …./12.03.2018, au fost transmise un nr. de 8 procese verbale încheiate la SC ...

Din conținutul acestor procese verbale, a rezultat că societatea furnizoare a desfășurat activităţi de comerţ cu ridicata a produselor din tutun altele decât ţigaretele.

În anul 2013 societatea a emis decizia nr…./01.01.2013, prin care a fost stabilită seria si plaja de numere pentru exerciţiul financiar al anului 2013, facturi cu seria … si numere de la … si chitanţe de la …, respectiv ….

Urmare a acestei situații de fapt s-a constatat că facturile existente la SC … conţin în totalitate alte serii si numere, respectiv seria … nr…., …,…, …

Conform Procesului verbal nr…./11.07.2014, întocmit de organele de inspecție fiscală din cadrul DRAF …, rezulta ca administratorul SC … a sesizat Ministerul Finanţelor Publice cu privire la problemele apărute în activitatea societății şi anume în ultimii 2 ani … a avut zeci de controale de la toate organele de control, în legătură cu relaţiile comerciale pe care societatea le-ar fi derulat cu diverse societati comerciale suspecte, în acest sens aceste societăţi folosind documente fiscale false (facturi, chitanțe, contracte etc.) ce aveau înscrise la rubrica furnizorului datele de identificare ale SC ...

Mai mult organele de cercetare penală, au dispus prin ordonanţele din data de 16.01.2020, efectuarea unor constatări tehnico-ştiintifice de tehnică a documentelor, ocazie cu care prin raportul de constatare nr. …/31.01.2020 se constată ca impresiunile de ştampila, existente pe facturile purtând antetul …, la rubricile „Semnătura si ştampila furnizorului ”, respectiv „Casier” de pe perechile de documente intitulate „FACTURA”-„CHITANTA”, cu aceeaşi serie-„…” si numerele: „…” si ”…”, au fost create prin mijloace informatice.

 Raportat la cele sus arătate organele de cercetare penala au procedat la contactarea telefonica a numitului…, administrator al SC … (fosta …), ocazie cu care la telefon a răspuns o persoana de sex masculin, care s-a recomandata a fi …, născut la data de 02.08.1961, persoana care s-a recomandat a fi administrator al SC … (fosta SC …), în perioada 2010-2015.

Cu ocazia convorbirii acesta a declarat telefonic faptul că nu cunoaște niciun reprezentant al SC …, nu a desfășurat niciodată relații comerciale cu aceasta societate si nu a livrat niciodată mărfuri către SC …, arătând ca obiectul sau principal de activitate este ”intermedieri în comerţul cu produse alimentare, băuturi si tutun”.

Totodată, acesta a mai declarant telefonic faptul că a fost audiat în diverse situaţii, în care societatea sa apărea ca furnizor, lucru neadevărat, motivând faptul că şi din aceasta cauza si-a schimbat denumirea societății din …, în ….

De asemenea, acesta a mai precizat faptul că în urma unor controale încrucișate  efectuate de organele de inspecție fiscală, a formulat mai multe cereri, în scris, către Ministerul Finanțelor Publice, prin care a solicitata tragerea la răspundere a persoanelor care au folosit datele societății administrate de acesta.

Fiind audiat administratorul SC … în calitate de martor, în persoana numitului …, acesta a declarat faptul ca este administratorul SC …, de la înființare si pana în prezent.

Pe întreaga perioada în care a administrat aceasta societate a fost singura persoana care s-a ocupat de relațiile comerciale cu furnizorii si beneficiarii.

Astfel, în perioada 2012-2013, a achiziționat de la SC … şi respectiv …, diferite mărfuri cum ar fi indicatoare rutiere, ghirlande stradale, tuburi azbociment, etc, materiale pe care le-a vândut diferitor primarii din ţara, a căror denumire nu si-o aminteşte.

Nu îşi amintește reprezentanții societăților furnizoare, contactându-i de pe internet, iar mărfurile fiind aduse de aceștia la diferite locații pe care le stabileau de comun acord, spre exemplu la intrarea în Piteşti. Nu îşi amintește ce autovehicule foloseau.

Mărfurile erau însoțite de facturi, iar plata era făcută în limita plafonului zilnic, pe chitanța, aceste înscrisuri fiind întocmite tot de reprezentanții furnizorilor.

Achizițiile de mărfuri au fost înregistrate în contabilitatea … au fost declarate prin declarații informative.

Fiind audiat în calitate de suspect/inculpat, numitul … a declarat faptul ca este administratorul SC …, de la înființare şi până în prezent, pe întreaga perioada în care a administrat aceasta societate fiind singura persoana care s-a ocupat de relațiile comerciale cu furnizorii si beneficiarii, declarand că:

 În perioada 2012-2013, a achiziționat „la negru”, din diferite târguri si de la diferite persoane fizice diferite mărfuri cum ar fi indicatoare rutiere, ghirlande stradale, tuburi azbociment, etc, materiale pe care le-a vândut diferitor primarii din tara, a căror denumire nu si-o aminteşte. Nu este adevărat ca acesta în calitate de administrator sa fi achiziționat de la SC …si respectiv…, diferite mărfuri cum ar fi cele mai sus mentionate, însă arată ca a procedat la aceasta manieră pentru a putea introduce mărfurile într-un circuit legal.Nu-si amintește cine anume erau vânzătorii de mărfuri, acesta contactându-i de pe internet, sau telefonic, iar mărfurile erau aduse de aceștia la diferite locaţii, ori în alte rânduri le cumpăra din târguri.Mărfurile nu erau însoțite de facturi, întrucât acestea erau achiziționate la negru, motiv pentru care şi plățile erau făcute tot la negru, facturile si chitanțele fiind întocmite de persoane neautorizate pe care nu îşi aminteşte cum se numesc. Achizițiile de mărfuri au fost înregistrate în contabilitatea …si au fost declarate prin declarații informative. Suspectul a solicitat ca în cauza sa fie efectuata o constatare fiscală, pentru stabilirea cu exactitate a prejudiciului cauzat bugetului general consolidat al statului.

In sustinerea situatiei de fapt, relevante au fostt:- documente financiar contabile … …vol. II, vol. III, vol. IV, vol. V şi vol. VI, up;- raport de constatare criminalistică nr. 242069/31.01.2020 întocmit de IPJ Olt – Serviciul Criminalistic – fil. 111 – 116 vol. I, up;- rapoarte de constatare- fil. 160 - 204 vol. I,up;- istorice societăţi de la ONRC fil. 236 - 289 vol. I,up;- adresă SC …din data de 16.07.2014 – fil. 82 vol. I,up;- declaraţie martor…– fil. 84 vol. I,up;- declaraţie suspect – fil. 210 – 211 vol. I,up;- declaraţie inculpat – fil. 213 - 214 vol. I,up;- declaratia inculpatului  de recunoastere in totalitate, necalificata, a faptelor retinute in actul de sesizare, administrata in faza de judecata.

În drept,  pentru cele in fapt retinute, raportat la materialul probator al cauzei, administrat im ambele faze procesuale ale procesului penal, s-a retinut ca faptele imputabile au fosta savarsite de catre inculpatul…, cu intentie directa, respectiv ca acesta a înregistra în evidenţa contabilă a societăţii SC…, în perioada octombrie 2012 - noiembrie 2013, cheltuieli nereale, acţiune pentru care s-au stabilit obligatii la bugetul consolidat al statului în suma 38.160 lei,  ceea ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „evaziune fiscală”, faptă prev. de art. 9 alin. 1 lit. c, din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. 2 V.C.pen. şi art. 5 C.pen, sub aspectul elementului material al laturii obiective în sensul că aceasta a urmărit producerea rezultatului periculos prin înregistrarea în evidenţa contabilă a societăţii a unor cheltuieli care au la bază operaţiuni fictive, cu scopul de a se sustrage de la plata obligaţiilor fiscale şi, implicit, de a cauza un prejudiciu bugetului de stat.

În ceea ce priveşte latura obiectivă din conţinutul constitutiv al infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Lg. nr. 241/2005, se observa că inculpatul a urmărit producerea rezultatului periculos prin înregistrarea în evidența contabilă a societății a unor cheltuieli care au la bază operațiuni fictive cu scopul de a diminua baza impozabilă și implicit de a cauza un prejudiciu în dauna bugetului de stat.

Elementul material al laturii obiective consta in evidențierea, in actele contabile sau in alte documente legale a unor operațiuni fictive.

 Intrucat, din situatia de fapt retinuta de catre instanta de judecata a rezultat că operaţiunile efectuate de către inculpat, în numele societăţii comerciale administrate, nu sunt reale, s-a  concluzionat si că facturile fiscale emise în baza acestor operaţiuni nu reprezintă documente justificative legale, conform art. 145 şi 146 din Lg nr. 571/2003, privind Codul Fiscal, precum şi art. 6 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, motiv pentru care organele de control au procedat la recalcularea obligaţiilor fiscale.

S-a mai reţinut că infracţiunea săvârşită de către inculpatul …nu este o infracţiune formală (de pericol), ci de rezultat, inculpatul acţionând cu ştiinţă în intenţia de a-şi însuşi bani din societate şi cu consecinţa de a reduce impzitul prin încărcarea artificială a cheltuielilor, sustragerea de la plata TVA şi descărcarea artificială a gestiunii.

 Conform art. 2 lit. f din legea cadru in materie, se retine ca operațiunea fictivă este disimularea realității prin crearea aparentei existentei unei operațiuni care in fapt nu exista, cdeea ce caracterizeaza activitatea infractionala a inculpatului.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu intenție directă calificată, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, în sensul că a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea lui prin săvârșirea acestor fapte.

 S-a observat ca acțiunea inculpatului a fost desfășurată în timp, respectiv în perioada octombrie 2012 - noiembrie 2013, astfel că a reținut săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată ( 39 de acte materiale),  prev. de art. 41 alin.2 din Vechiul C.pen, Vechiul Cod penal fiind lege mai favorabila conform art. 5 NCP, din perspectiva sporului ,  raportat la art.34 VCP, fata majorarea facultativa a limitelor maxime de pedeapsa, conform art. 36 NCP.

 Concluzionand, astfel cum a fost retinuta a fi fost savarsita activitatea infractionala a inculpatului cauzei, Tribunalul Olt a apreciat, dincolo de orice dubiu,  ca sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. c  din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. 2 V.C.pen. şi art. 5 C.pen., săvârșită de inculpatul…, in calitate de administrator al SC…, fără a se concretiza o eventuală participație penală a persoanei juridice …la comiterea faptei.

Din fișa de cazier judiciar, anexată la dosar, a rezultat faptul că inculpatul nu  figurează cu antecedente penale.

Insă, in cauza, instanţa a dat eficienţă dispoziţiilor art. 396 alin. 10 C.p.p.,privind reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunea comisă.

La individualizarea judiciară a pedepsei aplicată  inculpatului s-a tinut seama de limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege, de pericolul social concret al faptei şi făptuitorului, de urmările faptei săvârşite, de împrejurarea că a avut o atitudine sinceră, a recunoscut fapta săvârşită şi întregul prejudiciu cauzat şi  ca inculpatul a solicitat ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate de procuror în faza de urmărire penală .

 Asadar, în baza  art.  9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 , cu aplicarea art. 41 alin.2 din Vechiul C. penal,  cu aplicarea  art. 5 din C. pen. actual şi art. 374 alin. 4 C.pr.pen. rap. la art. 396 alin. 10 teza I-a C.pr.penală,  a fost condamnat inculpatul…, la pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, comisă în formă continuată / 39 acte materiale.

În baza art. 65 alin. 1 si alin.2 din Vechiul C.penal, s-a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a  teza a II-a (de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice), lit. b (de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat) şi lit.c teza I-a (de a ocupa funcţiile de comerciant,  asociat şi administrator de societăţi comerciale) din  Vechiul C.pen. pe durată de 2 ani.

În baza art. 71 alin. 2 din Vechiul  C.p, s-a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a (de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice), lit. b (de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat) şi lit.c teza I-a (de a ocupa funcţiile de  comerciant, asociat şi administrator de societăţi comerciale) din  Vechiul C.pen, de la ramanerea definitivă a hotărârii si pană la executarea in intregime sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 81 alin.1 rap. la art. 82 alin.1 din Vechiul C.pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale de 2 ani închisoare, pe durată de 4 ani,  ce constituie termen de încercare, apreciind ca inculpatul, fara antecedente penale, relative tanar, cu familie constientizeaza periculozitatea faptelor comise, importanta condamnarii si isi va corecta atitudinea civica, in respect cu valorile protejate de legea penala.

Finalmente, suspendand executarea pedepsei principale aplicate- inchisoarea, instanta de judecata, in baza art. 71 alin. 5 din  Vechiul C.pen.  a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

În baza art. 359 C.p.p.  a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor prevăzute de art. 83 si 84 C.p. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

Referitor la latura civila a cauzei, Tribunalul Olt a retinut că în actul de sesizare a instanţei, conform Procesului verbal de inspecţie fiscală nr. …/14.05.2018, s-a  precizat că prejudiciul produs bugetului de stat de către administratorul SC …este în cuantum de 38.692 lei, pe care nu şi l-a însuşit, având în vedere concluziile raportului de constatare tehnico-stiinţifică întocmit în cauză, care a stabilit drept prejudiciu creat bugetului de stat suma de 38.160 lei, din care TVA de plata în suma de  28.758 lei şi impozit profit în suma de 9.402 lei.

La data de 07 octombrie 2020, in camera preliminara, s-a formulat cerere de constituire parte civilă, prin adresa nr.  …/202020- fila 5,  pentru suma de 38692 lei, reprezentând prejudiciu produs bugetului general consolidat al statului, prin activitatea infracţională a inculpatului, solicitand si obligarea acestuia la plata  obligatiilor fiscale accesorii, in solidar cu partea responsabila civilmente SC…. Cererea a fost reiterata, ulterior, in data de 11 decembrie 2020, solicitandu-se obligarea inculpatului, in solidar cu partea responsabila civilmente SC  …la plata prejudiciului cu care s-a constituit statul Roman parte civila- fila 12.

Instanţa, la termenul din data de  27 ianuarie 2021, a luat act că, prin cererea sus formulata, Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, prin ANAF, prin DGRFP … - AJFP … a solicitat obligarea inculpatului …, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC … la plata sumei de 38.692 lei, reprezentând prejudiciul produs bugetului general consolidat al statului, cât şi la plata obligaţiilor fiscale accesorii, calculate conform legislaţiei fiscale, în vigoare de la momentul producerii prejudiciului până la data când suma va fi achitată integral, în conformitate cu art. 173 şi urm. din Legea nr. 207/2005, privind Codul de procedură fiscală.

Inculpatul …, in aceeasi sedinta a aratat că recunoaşte faptele pentru care este trimis în judecată şi că recunoaşte prejudiciul  retinut in rechizitoriu, iar nu cel solicitata de catre partea civila..

S-a mai reţinut că prejudiciul consemnat în actul de sesizare a instanţei de judecată este cuantificat la suma de 38.160 lei, impozit pe profit şi TVA, iar inculpatul  …, personal, a învederat că recunoaşte prejudiciul în cuantumul respectiv, cel de 38.160lei.

La data de 28 septembrie 2020, s-a formulat, in faza de judecata, cerere de constituire parte civilă, prin Adresa nr.  …/202020- fila 11/ dosar judecata,  pentru suma de 38.692 lei, reprezentând prejudiciu produs bugetului general consolidat al statului, prin activitatea infracţională a inculpatului, solicitând si obligarea acestuia la plata  obligaţiilor fiscale accesorii, in solidar cu partea responsabila civilmente SC….

Instanţa a luat act, la termenul din data de 30 octombrie 2020, ca Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice Prin ANAF, prin DGRFP …. – AJFP… a solicitat obligarea inculpatului…, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC …la plata sumei de 38.692lei, reprezentând prejudiciul produs bugetului general consolidat al statului rezultat din Raportul de inspecţie fiscală F  -…/27.03.2015, încheiat de organele de inspecţie fiscală din cadrul AJFP … şi finalizat prin Decizia de impunere nr. …/27.03.2015 cât şi obligarea inculpatului şi a părţii responsabile civilmente la plata obligaţiilor fiscale accesorii, ce se calculează potrivit legislaţiei fiscale în vigoare până la data când suma va fi integral achitată.

Cu privire la pretenţiile părţii civile, prima instanţă a retinut că prejudiciul consemnat în actul de sesizare a instanţei de judecată este cel corect, în condiţiile în care nici o probă nu a dovedit existenta si intinderea cuantumului mai mare, solicitat de catre  ANAF, respectiv suma de 38.692 lei retinuta doar  în conţinutul Raportului de constatare încheiat de inspectorii  fiscali, concluziile acestuia fiind combătute de concluziile raportului de expertiza fiscala, întocmit in cauza, concluzii pe care partea civila nu le-a contestat în faza de urmărire penală si nici in faza de judecata.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel partea civilă Statul Român prin ANAF – reprezentat prin DGRFP … – AJFP …, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie sub exclusiv sub aspectul soluţiei pronunţate pe latură civilă.

În motivarea apelului a susţinut că instanţa de fond a ignorat actele deduse judecăţii şi probele administrate în cauză, nu a manifestat rol activ şi nu a soluţionat integral latura civilă, obligând inculpatul doar la plata sumei de 38.160 lei lei cu titlu de despăgubiri civile, deşi cererea de constituire parte civilă a fost formulată pentru suma de 38.692 lei, fiind încălcat dreptul său la un proces echitabil, ocrotit de art. 6 alin. 1 din CEDO.

A mai arătat că instanţa de fond a ignorat în totalitate o probă administrată de partea civilă, respectiv procesul verbal de control încheiat de Activitatea de Ispecţie Fiscală din cadrul AJFP …, în care erau stabilite obligaţiile de plată pe care le avea inculpatul, reprezentând prejudiciu produc prin activitatea infracţională, hotărârea fiind nemotivată sub acest aspect.

În concluzie, în temeiul art. 408 Cod procedură penală a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei pe latură civilă în sensul admiterii integrale a acţiunii civile şi obligarea inculpatului la plata sumei de 38.692 lei la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii, de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a acestuia.

Verificând sentinţa penală apelată, prin prisma criticilor formulate, dar şi din oficiu cauza, sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform disp. art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea constată că apelul formulat de partea civilă Statul Român prin ANAF, reprezentat de DGRFP … – AJFP … este nefondat şi îl va respinge ca atare, pentru următoarele considerente :

Procedând la soluţionarea acţiunii civile alăturate celei penale, prima instanţă a admis în parte acţiunea civilă formulate de Statul Român şi a obligat inculpatul la plata sumei de 38.160 lei, raportându-se nu la concluziile organelor fiscale astfel cum sunt expuse în procesul verbal de control nr. ../14.05.2018, ci la toate probele administrate şi în special la concluziile raportului de expertiză fiscală întocmită în faza de urmărire penală, concluzionând că nu există nici o altă probă care să demonstreze în mod cert existenţa unui prejudiciu în cuantumul indicat de ANAF respectiv 38.692 lei.

Argumentele invocate de apelanta parte civilă în referire la o presupusă ignorare de către instanţa de fond a unui mijloc de probă  - procesul verbal de control încheiat de organele fiscale ale părţii civile,  sunt în mod vădit contrare deciziei Curţii Constituţionale nr. 72/2019 (M. Of. nr. 332 din 02 mai 2019), care, examinând constituţionalitatea art. 2331 din OG nr. 92/2003 a statuat că procesele verbale de control ale organelor fiscale, fiind întocmite anterior începerii urmăririi penale,  când nu se pot administra probe, nici din dispoziția organelor de urmărire penală și nici de către acestea, nu constituie mijloace de probă în sensul reglementat de art. 97 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală” (paragr. 43);

Procesele verbale întocmite de ANAF nu au valoarea unei constatări de specialitate în procesul penal, nu pot fi considerate acte de constatare în raport cu art. 172 alin. (9) din Codul de procedură penală, ci doar „acte de sesizare a organelor de urmărire penală în sensul art. 61 alin. (5) din Codul de procedură penală” (paragr. 48).

Singurele procese verbale întocmite de ANAF care pot constitui mijloc de probă în procesul penal, sunt cele administrate în condiţiile disp. art. 350 alin. (2) și (3) din Codul de procedură fiscală, care stabilesc că „în cazuri temeinic justificate, după începerea urmăririi penale, cu avizul procurorului, poate fi solicitată A.N.A.F. efectuarea de controale fiscale, conform obiectivelor stabilite” iar „rezultatul controalelor prevăzute la alin. (1) și (2) se consemnează în procese-verbale, care constituie mijloace de probă”, însă în speţă, procesul verbal de control invocat de apelanta parte civilă nu a fost întocmit în condiţiile prevăzute de aceste dispoziţii.

În lumina deciziei Curţii Constituţionale, toate celelalte acte întocmite de ANAF, care nu pot fi folosite cu valoare de constatări de specialitate în procesul penal, constituie, când ANAF are calitatea de persoană vătămată în procesul penal, înscrisuri provenind de la un subiect procesual principal, care vor avea același regim cu înscrisurile întocmite de oricare alt astfel de subiect.

De vreme ce niciun subiect procesual principal nu poate furniza organului de urmărire penală sau instanței de judecată „opinii de specialitate”, cu caracter științific - întrucât acestea reclamă obiectivitate și independență, raportul de control invocat de apelantă nu poate avea acest caracter

Valoarea probatorie a înscrisurilor întocmite de angajaţii părţii civile nu poate fi alta decât aceea a oricăror înscrisuri întocmite de o parte a procesului, astfel încât nici procurorul și nici instanța de judecată nu se pot raporta la ele împotriva suspectului sau inculpatului ca la mijloace de probă conținând informații de specialitate, concluziile având acest caracter neputând fi trase din astfel de înscrisuri, ci doar din expertize sau constatări întocmite în condițiile art. 172-1811 Cod procedură penală.

Drept urmare, procesul verbal întocmit de angajaţii părţii civile în afara procesului penal, nu poate avea forţă probatorie superioară raportului de expertiză administrat în cursul urmăririi penale şi nu poate conduce, de sine stătător la o concluzie contrară celei conţinută în expertiza de specialitate fiscală, probă legal administrată, la care partea civilă a avut acces, nu a criticat-o nici în faza de urmărire penală, nici în cadrul procedurii de cameră preliminară şi nici nu a solicitat administrarea de probe suplimentare pentru a permite eventual verificarea concluziilor raportului, prin audierea expertului sau solicitarea unor lămuriri suplimentare acestuia. 

De altfel, din motivele de apel prezentate de partea civilă  nu se desprinde nici o critică concretă şi pertinentă în referire la valabilitatea şi fiabilitatea concluziilor expertului desemnat în cauză, iar susţinerile apelantei privind încălcarea de către prima instanţă a principiului rolului activ pretins consacrat de art. 3 şi art. 4 Cod procedură penală, care în realitate reglementează principiile separaţiei funcţiilor judiciare şi prezumţiei de nevinovăţie, ridică serioase semne de întrebare cu privire la seriozitatea demersului judiciar dedus judecăţii Curţii.

În referire la această susţinere, Curtea reţine că de lege lata (art. 100 alin. 2 Cod procedură penală) rolul activ al judecătorului este subsidiar, instanţa administrând probe la cererea procurorului, a persoanei vătămate sau a părţilor, iar în ceea ce priveşte acţiunea civilă, sarcina probei revine întotdeauna părţii civile ori, după caz procurorului care exercită acţiunea civilă în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă (art. 99 alin. 1 teza a II-a Cod procedură penală).

Cum partea civilă nu a solicitat încuviinţarea şi administrarea nici unei probe care să infirme total sau parţial concluziile raportului de expertiză fiscală întocmit în cauză, cuantumul prejudiciului stabilit de instanţa de fond este fundamentat pe o probă legal şi loial administrată, neexistând nici un temei pentru reevaluarea acestuia.

Pentru aceste considerente, constatând neîntemeiate criticile formulate, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) Cod procedură penală, va respinge ca nefondat apelul formulat de partea civilă.

Conform art. 275 alin. 2 Cod procedură penală va fi obliga apelanta la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare statului.

Văzând şi disp. art. 275 alin. 6 Cod procedură penală, 

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge apelul declarat de partea civilă STATUL ROMÂN - PRIN ANAF - DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE … PRIN A.J.F.P. … împotriva sentinţei penale nr.54 din 09.03.2021, pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul nr…., ca nefondat, privind pe inculpatul …, fiul lui … si…, născut la data de …, în oraş …, jud…., domiciliat în oraş …, str…., nr…, jud…., CNP-….

Obligă apelanta parte civilă la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 100 lei.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va achita din fondurile Ministerului Justiţiei, rămânând în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică de la 24.06.2021.

Preşedinte,Judecător,

… …

Grefier,

…

Red.jud. …

j.f. …

..

Domenii speta

Spete similare