Soluţionarea unei cereri de chemare în judecată având ca obiect uzucapiune

Prin sentinţa civilă nr.1/ZZ.LL.2011 pronunţată în dosar cu nr.de mai sus, Judecătoria ... a admis în parte acţiunea civilă formulata de reclamanta SC A SRL, cu sediul în ..., în contradictoriu cu pârâţii Statul Roman prin Ministerul Finanţelor Publice Bucureşti, str.Apollodor, nr.17, sector 5, jud.L, Unitatea Administrativ-Teritorială M prin Primar, B, citata legal prin publicitate si pârâtul reclamant reconvenţional C, cu dom. ... şi a admis acţiunea reconvenţională formulată de pârâtul reclamant reconvenţional C şi în consecinţă: a constatat că reclamanta a dobândit cu titlu de uzucapiune dreptul de proprietate asupra terenului înscris în CF nr. 28, sub nr.top. 29; a menţinute situaţia de carte funciara cu privire la aceste imobile; a constatat ca pârâtul reclamant reconvenţional C are calitatea de unic moştenitor a proprietarilor tabulari D, E si F, iar în aceasta calitate, a dobândit dreptul de proprietate asupra masei succesorale cuprinsa din parcelele de sub nr. top. 30 si 31 care se regăsesc actualmente în CF nr. 28 la poziţiile 32 (iar în CF vechi 28 la poziţiile 33, unde erau proprietari tabulari antecesorii pârâtului reclamant reconvenţional), respectiv nr. top. 34 care se regăseşte în CF nr. 35, toate provenite din dezmembrarea nr. top. vechi 36; a dispus restabilirea situaţiei anterioare în ceea ce priveşte înscrierile de carte funciara operate în CF nr. 28, privind nr. top. 30 si 31, restabilind, totodată, situaţia de carte funciara în CF nr. 35 si dispunând, totodată, intabularea dreptului de proprietate cu titlu juridic moştenire în favoarea pârâtului reclamant reconvenţional. Cheltuielile de judecată au fost compensate.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că raportând starea de fapt reţinută în urma administrării probatoriului, la normele legale incidente în cauza, instanţa a reţinut că reclamanta, care avea drept de proprietate asupra edificatelor înscrise în CF nr.28, cu titlu juridic cumpărare la licitaţie, a posedat si a folosit cu bună-credinţă imobilele din litigiu  înscrise la poziţiile 29, în mod continuu, paşnic, neîntrerupt, netulburat si sub nume de proprietar, fiind astfel îndeplinite condiţiile uzucapiunii de scurta durata prev. de art.1854, 1895 si urm. Cod civ., având din vedere ca proprietarii tabulari au locuit în raza aceluiaşi tribunal în care se găseşte imobilul uzucapat).

Cu privire la acţiunea reconvenţională, instanţa a reţinut ca obiectul acesteia îl formează parcelele de sub nr. top. 30 si 31, care se regăsesc actualmente în CF nr. 28 la poziţiile 32 (iar în CF vechi 28 la poziţiile 33, unde erau proprietari tabulari antecesorii pârâtului reclamant reconvenţional), respectiv 34 care se regăseşte în CF nr. 35, toate provenite din dezmembrarea nr.top. vechi 36 .

Din certificatele de moştenitor succesive depuse la dosarul cauzei, rezulta ca pârâtul reclamant reconvenţional C are calitatea de unic moştenitor a proprietarilor tabulari, a dobândit dreptul de proprietate asupra masei succesorale cuprinsa din parcelele de sub nr. top. 30 și 31 care se regăsesc actualmente în CF nr. 28 la poziţiile 32 (iar în CF vechi 28 la poziţiile 33, unde erau proprietari tabulari antecesorii pârâtului reclamant reconvenţional), respectiv 34 se regăseşte în 35 toate provenite din dezmembrarea nr. top. vechi 36.

Având în vedere ca asupra acestor parcele s-au făcut operaţiuni de carte funciara în baza hotărârii judecătoreşti desfiinţate, instanţa a dispus si restabilirea situaţiei anterioare în ceea ce priveşte înscrierile de carte funciara operate în CF nr. 28, privind nr. top. 30 si 31, restabilind totodată situaţia de carte funciara în CF nr. 35 si dispunând totodată intabularea dreptului de proprietate cu titlu juridic moştenire în favoarea pârâtului reclamant reconvenţional.

Din aceste considerente, instanţa a admis în parte acţiunea civila formulata de reclamanta si a admis acţiunea reconvenţionala, conform dispozitivului sentinţei atacate. Cheltuieli de judecată au fost compensate.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta SC A SRL (filele 8-10 din dosar nr.2/2006 al Tribunalului Satu Mare), solicitând admiterea apelului şi schimbarea în parte a hotărârii atacate, în sensul admiterii acţiunii promovate de reclamantă în întregime şi respingerii acţiunii reconvenţionale formulate de către intimatul-pârât-reclamant reconvenţional C; cu cheltuieli de judecată.

În motivarea căii de atac promovate, apelanta arată că pentru a înţelege întreaga stare de fapt trebuie precizate câteva dintre antecedentele acestei cauzei referitoare la modalitatea în care a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilelor în litigiu. Astfel, apelantă este succesoarea în drepturi a S.C. G S.A. prin transformarea acesteia din urmă în societate comercială cu răspundere limitată, astfel cum rezultă din actul adiţional întocmit cu această ocazie, cu dată certă nr. 3 din ZZ.LL.2004.

De asemenea, S.C. A S.R.L. este succesoarea de drept a S.C. H S.R.L. în urma fuzionării prin absorbţie a celei din urmă cu cea dintâi, astfel cum rezultă din actul adiţional autentificat sub nr. 4 din ZZ.LL.2004 de notarul public I şi depus la dosarul cauzei.

Prin contractul de vânzare cumpărare de acţiuni nr. 5 din ZZ.LL.2000 antecesoarea apelantei, S.C. H S.R.L., persoana juridică absorbită de către apelantă, a cumpărat de la vânzătoarea Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei un număr de ... acţiuni ale S.C. G S.A., reprezentând 100% din valoarea capitalului social al acesteia din urmă societăţi.

Cu alte cuvinte, în cadrul procesului de privatizare apelanta a devenit proprietarul S.C. G S.A., iar de la data de ZZ.LL.2004 s-a transformat din societate pe acţiuni în societate cu răspundere limitată şi şi-a schimbat denumirea în S.C. A S.R.L. 

Prin certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor 37 din ZZ.LL.2005 apelanta a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului aferent societăţii pe care a cumpărat-o, în suprafaţă de 23.004 m.p.

Dreptul de proprietate astfel dobândit l-a înscris în cartea funciară nr. 28 al comunei M

Titlurile de proprietate ale apelantei, mai sus menţionate, atât asupra construcţiilor, cât şi asupra terenului, nu au fost desfiinţate, acestea fiind valabile şi producându-şi efectele.

 Aşa fiind, hotărârea prin care i s-a admis doar în parte acţiunea în constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra întregului teren şi s-a admis acţiunea reconvenţională a pârâtului C pare, cel puţin pentru următoarele considerente, nelegală:

1. Asupra întregului imobil (terenuri şi construcţii) cuprins în C.F. nr. 28 apelantă-reclamantă a exercitat şi exercită posesia anterior finalizării procesului de privatizare în condiţiile mai sus menţionate. Ca atare, nu se întrevede motivul pentru care în ceea ce priveşte imobilele identificate cu nr.top. 30 şi 31 acţiunea apelantei a fost respinsă. Cu atât mai mult cu cât pe terenul identificat cu nr.top. 30 este construită o magazie pe care apelanta a cumpărat-o în cadrul procesului de privatizare, în condiţiile mai sus menţionate, iar terenul care este identificat cu nr. top. 31 este calea de acces în incinta proprietăţii ei, compusă din toate imobilele menţionate şi descrise în C.F. nr. 28 .

2.  Titlurile în temeiul cărora apelanta a dobândit proprietatea asupra întregului imobil compus din corpurile menţionate în C.F. nr. 28 şi pe care le-a menţionat mai sus nu au fost desfiinţate. De aceea, apare ca nelegală, pe calea acţiunii reconvenţionale promovate de către pârâtul-reclamant C, constatarea calităţii lui de proprietar al imobilelor identificate cu nr.top. 30 şi 31. Aceasta în condiţiile în care pârâtul trebuia să uzeze de mijloacele legale şi procedurale conferite de dispoziţiile legilor reparatorii pentru a-şi realiza eventualele drepturi asupra respectivelor imobile. De aceea, opinia apelantei-reclamante este că în cauză sunt incidente prevederile art. 45 din Legea nr. 10/2001 care dispun: "Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile care cad sub incidenţa prevederilor prezentei legi, sunt valabile dacă au fost încheiate cu respectarea legilor în vigoare la data înstrăinării. Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fără titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolută, în afară de cazul în care actul a fost încheiat cu bună-credinţă. Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobilele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b), sunt lovite de nulitate absolută, buna-credinţă neputând fi invocată în aceste cazuri. Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele întocmite în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate cu titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolută dacă au fost încheiate cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstrăinării. Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acţiune se prescrie în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi." Or, intimatul-pârât nu a promovat o astfel de acţiune în nulitatea actelor de privatizare ale apelantei-reclamante.

3. În ceea ce priveşte imobilul identificat cu nr.top. 34 - casă şi teren - admiterea acţiunii reconvenţionale a pârâtului în contradictoriu cu apelanta-reclamantă apare ca nelegală având în vedere faptul că acesta nu se găseşte în patrimoniul ei, nu este şi nu a fost intabulat pe numele apelantei-reclamante. Ca atare, din punctul ei de vedere pârâtul este liber să dispună de acesta cum doreşte dumnealui, iar apelanta-reclamantă nu are calitate procesuală pasivă faţă de pretenţiile reclamantului reconvenţional.

Împotriva aceleiaşi sentinţe a declarat recurs, recalificat ca apel, şi pârâtul C (filele 2-3 din dosar nr.2/2006 al Tribunalului Satu Mare), solicitând admiterea căii de atac promovate şi să se constate nelegalitatea, netemeinicia, inadmisibilitatea acesteia sub aspectul admiterii acţiunii reclamantei prin care aceasta a solicitat a se constata faptul ca ar fi dobândit un drept de proprietate prin uzucapiune asupra imobilelor înscrise în CF 28 sub nr.top. 29 pe cale de consecinţa, sa se modifice în parte hotărârea instanţei de fond si sa se respingă acţiunea reclamantei SC A SRL ca nelegala, nefondata, inadmisibila; precum si admiterea acţiunii reconvenţionale astfel cum a fost formulata, cu cheltuieli de judecata, motivat de următoarele:

Hotărârea instanţei de fond este nelegala si netemeinica, sub aspectul admiterii acţiunii reclamantei prin care aceasta a solicitat a se constata faptul ca ar fi dobândit un drept de proprietate prin uzucapiune asupra imobilelor înscrise în CF 28 sub nr.top. 29, întrucât înscrierile operate în CF nr. 28 sunt făcute în baza unei hotărâri judecătoreşti desfiinţată de către instanţa de recurs - sentinţa civila nr.6/2011 pronunţata de Judecătoria ... în dosar nr.7/2001 - hotărâre desfiinţată ca urmare a admiterii recursului pe care l-a declarat în contra ei, cauza fiind trimisa în rejudecare, în dosar nr.8/2006. Cursul judecării acestei cauze a fost suspendat până la soluţionarea definitiva si irevocabila a prezentului dosar. Înscrierile operate în baza unei hotărâri judecătoreşti desfiinţate nu pot sta la baza unei acţiuni în uzucapiune.

În opinia apelantului-pârât condiţiile de admisibilitate ale unei uzucapiuni de scurta durata nu sunt întrunite în prezenta speţa. Reclamanta nu a stăpânit sub nume de proprietar, în baza vreunui just titlu, continuu, neîntrerupt, netulburat, timp de zece ani imobilele ce fac obiectul cauzei.

Învederează că mama apelantului, J - fiica lui F, în termen legal a solicitat restituirea proprietăţii în temeiul Legii 10/2001.

Printre imobilele asupra cărora reclamanta pretinde ca ar fi dobândit vreun drept de proprietate prin uzucapiune se regăsesc imobilele revendicate de mama apelantului, ulterior decesului acesteia, de către apelant: nr. top. 41 , nr. top. 42, nr. top. 43, nr. top. 44, nr. top. 30. nr.top. 31 - conacul si şopronul identificate prin expertiza tehnica efectuata în cauza de exp.ing K - imobile ce au fost proprietatea tabulara a antecesorilor săi.

Or, imobilele identificate printr-o coala de carte funciara în care operaţiunile s-au realizat în baza unei hotărâri judecătoreşti desfiinţate nu pot sa fie obiectul dobândirii unui drept de proprietate prin uzucapiune în mod legal, cu atât mai mult cu cât nici reclamanta, nici antecesoarea ei în drepturi nu au exercitat o posesie utila asupra acestora timp de ... ani anterior iniţierii prezentului proces. Reclamanta nu menţionează care este justul titlu în baza căruia ar fi dobândit imobilele, data acestuia - elemente esenţiale pentru admisibilitatea unei uzucapiuni de scurta durata, precum si pentru calculul termenului de prescripţie achizitiva.

Precizează că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra acţiunii reconvenţionale decât în parte, pârâtul-reclamant reconvenţional solicitând ca instanţa sa constate ca, în calitate de unic moştenitor al lui J, decedata în data de ZZ.LL.2002, care a avut calitatea de moştenitoare a lui F decedat în data de ZZ.LL.1992, care la rândul sau a avut calitatea de moştenitor a lui D decedat în data de ZZ.LL.1976, precum si a lui E decedat în data de ZZ.LL.1953, prin succesiuni succesive a dobândit un drept de proprietate asupra unei mase succesorale suplimentare ce se compune din imobilul înscris în CF 35 sub nr.top. 36 si asupra suprafeţei de 10 ha teren înscris în Titlul de proprietate nr. 38 sub nr.top. 39 si 40.

În drept, invocă art.304 ind. 1 si urm., art.274 Cod proc.civ.

Împotriva aceleiaşi sentinţe a declarat recurs, recalificat ca apel, STATUL ROMÂN prin MFP prin DGFP Satu Mare (filele 5-7 din dosar nr.2/2006 al Tribunalului Satu Mare), solicitând admiterea căii de atac promovate şi modificarea în parte a hotărârii atacate, în sensul admiterii excepţiei lipsei calităţii sale procesuale pasive şi, pe cale de consecinţă, respingerea acţiunii faţă de instituţia apelantă.

În fapt, arată că întrucât calitatea procesuala pasiva presupune existenta unei identităţi între persoana pârâtului si cel obligat în acelaşi raport juridic, pentru a putea fi obligat în raportul juridic dedus judecaţii, trebuie sa existe o identitate intre persoana juridica chemata în judecata si titularul dreptului ce face obiectul litigiului.

Astfel, pentru a determina cine are calitatea procesuala pasiva trebuie stabilit cine este titularul dreptului ce face obiectul litigiului.

Cadrul fixat de legiuitor prin art. 36 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, cu modificările si completările ulterioare, nu lasă loc de interpretări: „terenurile aflate în proprietatea statului, situate în  intravilanul localităţilor si care sunt în administrarea primăriilor, la data prezentei legi, trec în proprietatea comunelor, oraşelor sau a municipiilor, urmând regimul juridic al terenurilor prevăzute la art. 26 ".

Conform art.26 alin.1 din Legea nr.18/1991, privind fondul funciar, „terenurile situate în intravilanul localităţii, care au aparţinut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat, în ambele cazuri fără moştenitori, trec în proprietatea comunei, oraşului si municipiului, după caz, si în administrarea primăriilor, pentru a fi vândute, concesionate ori date în folosinţa celor care solicita sa-si construiască locuinţe si nu au teren, ori pentru amplasarea de obiective social-culturale sau cu caracter productiv, potrivit legii, ori pentru compensările prevăzute la art.24." (terenurile situate în intravilanul localităţilor, care au fost atribuite de cooperativele agricole si de producţie, cooperatorilor sau altor persoane îndreptăţite pentru construcţia de locuinţe si anexe gospodăreşti, si care au fost edificate, rămân si se înscriu în proprietatea actualilor deţinători).

Astfel, regimul juridic al acestor imobile presupune ca aceste terenuri au trecut în proprietatea comunei, oraşului si municipiului, după caz, si în administrarea primăriilor, ele putând sa dispună cu privire la acestea în calitate de proprietari.

Mai mult, potrivit art.26 alin.2 din Legea nr.7/1996 a cadastrului si a publicităţii imobiliare: „În aceleaşi condiţii (dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale sunt opozabile faţă de terţi, fără înscrierea în cartea funciara - art. 26 alin. 1 din Legea nr.7/1996) sunt opozabile fata de terţi si drepturile reale dobândite de stat si de orice persoana, prin efectul legii, prin expropriere sau prin hotărâri judecătoreşti". Prin urmare, trecerea în proprietatea comunelor, oraşelor sau a municipiilor a terenurilor aflate în proprietatea statului, situate în intravilanul localităţilor si care au fost în administrarea primăriilor, la data intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991, este opozabila erga omnes si fără înscrierea în cartea funciara.

Prin terenuri proprietatea statului, legiuitorul a înţeles să se refere la: „acele suprafeţe intrate în patrimoniul său în conformitate cu prevederile legale existente până la data de 1 ianuarie 1990 si înregistrate ca atare în sistemul de evidenta al cadastrului funciar general si în amenajamentele silvice."

Potrivit textelor de lege citate, cererea referitoare la constatarea dezmembrării si rectificării de carte funciara trebuie analizata în raport cu unitatea administrativ teritoriala, respectiv comuna M prin primar, întrucât dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu a fost transmis ope legis, de la Statul Roman către aceasta, în baza Legii nr.18/1991, act normativ intrat în vigoare cu mult înaintea promovării prezentei acţiuni de către reclamant.

De asemenea, trebuie avute în vedere prevederile art.119 al Legii nr.215/2001 a administraţiei publice locale, cu modificările si completările ulterioare, potrivit cărora: „Constituie patrimoniu al unităţii administrativ-teritoriale bunurile mobile si imobile care aparţin domeniului public al unităţii administrativ - teritoriale, domeniul privat al acesteia, precum si drepturile si obligaţiile cu caracter patrimonial".

În aceste condiţii, art.122 din Legea nr.215/2001 a administraţiei publice locale, cu modificările si completările ulterioare specifica faptul ca: „Toate bunurile aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale. Consiliilor locale si judeţene li se prezintă anual de către primar, respectiv de preşedintele consiliului judeţean, un raport asupra situaţiei gestionarii bunurilor ".

Or, din dispoziţiile Legii nr.215/2001 a administraţiei publice locale, cu modificările si completările ulterioare, reiese în mod clar ca primarul are calitate de reprezentant în justiţie în litigiile ce implica patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale pe care o reprezintă (art.62 alin.1).

Având în vedere cele de mai sus, solicită să se dispună Primarului municipiului ..., în calitate de reprezentant în justiţie al oraşului, sa depună în probaţiune inventarul bunurilor aparţinând unităţii administrativ-teritoriale, pentru a face dovada privind titularul dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu.

În argumentarea, inutilităţii promovării unei acţiuni împotriva Statului Roman reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, a arătat ca persoana adevăratului proprietar al imobilului - teren este unitatea administrativ-teritoriala.

Prin urmare, întrucât Statul Roman reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, nu are calitatea de proprietar, instituţia apelantă nu se poate pronunţa cu privire la intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului - teren, dedus judecaţii în speţa de faţă.

Prin decizia civilă nr.27/ZZ.LL.2014 pronunţată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr.2/2006, s-au admis apelurile promovate de reclamanta SC A SRL, pârâtul C, STATUL ROMÂN prin MPF prin DGFP SATU MARE, împotriva Sentinţei civile nr.1/ZZ.LL.2011 pronunţată de Judecătoria ... în dosar nr.2/2006 în contradictoriu cu intimaţii UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ M PRIN PRIMAR, STATUL ROMÂN prin MFP ca titular al moştenirii vacante după defuncta B.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC A SRL şi prin decizia civilă nr.10/2014 pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosar nr.2/2006 s-a admis ca fondat recursul, fiind casată decizia atacată şi trimisă cauza spre o nouă judecare la Tribunalul Satu Mare, ţinându-se seama de considerentele deciziei.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată la Tribunalul Satu Mare sub dosar nr.2/2006*.

Apelanta-reclamantă SC A SRL, prin concluziile scrise depuse la dosar, solicită admiterea apelului, schimbarea în partea a hotărârii atacate, în sensul admiterii acţiunii în întregime şi respingerii acţiunii reconvenţionale formulate de către intimatul-pârât-reclamant reconvenţional C; respingerea apelului declarat de apelantul-intimat C, ca fiind neîntemeiat; respingerea cererii de anulare a sentinţei civile apelate cu urmarea trimiterii cauzei în rejudecare, ca fiind neîntemeiată; solicită obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de purtarea prezentului proces.

În motivare apelanta-reclamantă arată că prin sentinţa civilă atacată a fost admisă în parte acţiunea pe care formulat-o şi, pe de altă parte, a fost admisă, tot în parte, acţiunea reconvenţională formulată de intimatul C, constatându-se că a dobândit ca efect al prescripţiei achizitive de lungă durată dreptul de proprietate asupra terenului înscris în C.F. nr. 28, nr. top. 29, dar şi că intimatul C a dobândit dreptul de proprietate asupra masei succesorale rămase după defuncţii D, E şi F din care fac parte parcelele de sub nr. top. 30 şi 31 care se regăsesc actualmente în C.F. nr. 28, la poziţiile 32, respectiv nr. top. 34 care se regăseşte în C.F. nr. 35, toate provenite din dezmembrarea vechiului număr topografic 36 .

Arată că în partea în care este admisă, în parte, cererea reconvenţională, sentinţa civilă apelată este nelegală şi netemeinică.

Astfel, apelanta-reclamantă arată că pentru a înţelege întreaga stare de fapt trebuie precizate câteva dintre antecedentele acestei cauzei referitoare la modalitatea în care a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilelor în litigiu. Astfel, arată că este succesoarea în drepturi a S.C. G S.A. prin transformarea acesteia din urmă în societate comercială cu răspundere limitată, astfel cum rezultă din actul adiţional întocmit cu această ocazie, cu dată certă nr. 3 din ZZ.LL.2004 şi alăturat prezentei în copie.

De asemenea, arată că S.C. A S.R.L. este succesoarea de drept a S.C. H S.R.L. în urma fuzionării prin absorbţie a celei din urmă cu cea dintâi, astfel cum rezultă din actul adiţional autentificat sub nr. 4 din ZZ.LL.2004 de notarul public I şi depus la dosarul cauzei.

Precizează apelanta că prin contractul de vânzare cumpărare de acţiuni nr. 5 din ZZ.LL.2000 antecesoarea ei, S.C. H S.R.L., persoana juridică absorbită de către aceasta, a cumpărat de la vânzătoarea Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei un număr de ... acţiuni ale S.C. G S.A., reprezentând 100% din valoarea capitalului social al acesteia din urmă societăţi. Cu alte cuvinte, în cadrul procesului de privatizare a devenit proprietarul S.C. G S.A., iar de la data de ZZ.LL.2004 s-a transformat din societate pe acţiuni în societate cu răspundere limitată şi şi-a schimbat denumirea în S.C. A S.R.L.

Învederează apelanta faptul că prin certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor N din ZZ.LL.2005 a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului aferent societăţii pe care a cumpărat-o, în suprafaţă de 23.004 m.p. Dreptul de proprietate astfel dobândit l-a înscris în cartea funciară nr. 28 al comunei M.

Titlurile de proprietate, mai sus menţionate, atât asupra construcţiilor cât şi asupra terenului, nu au fost desfiinţate, acestea fiind valabile şi producându-şi efectele.

Aşa fiind, arată că hotărârea prin care i s-a admis doar în parte acţiunea în constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra întregului teren şi s-a admis acţiunea reconvenţională a pârâtului C pare cel puţin pentru următoarele considerente nelegală:

1. Asupra întregului imobil (terenuri şi construcţii) cuprins în C.F. nr. ...  apelanta-reclamantă arată că a exercitat şi exercită posesia anterior finalizării procesului de privatizare în condiţiile mai sus menţionate. Ca atare, nu se întrevede motivul pentru care în ceea ce priveşte imobilele identificate cu nr.top. 30 şi 31 acţiunea a fost respinsă. Cu atât mai mult cu cât pe terenul identificat cu nr.top. 30 este construită o magazie pe care a cumpărat-o în cadrul procesului de privatizare, în condiţiile mai sus menţionate, iar terenul care este identificat cu nr. top. 31 este calea de acces în incinta proprietăţii ei, compusă din toate imobilele menţionate şi descrise în C.F. nr. 28 .

2. Titlurile în temeiul cărora a dobândit proprietatea asupra întregului imobil compus din corpurile menţionate în C.F. nr. 28 şi pe care le-a menţionat mai sus, arată apelanta-reclamantă, nu au fost desfiinţate. De aceea, apare ca nelegală, pe calea acţiunii reconvenţionale promovate de către pârâtul-reclamant C, constatarea calităţii lui de proprietar al imobilelor identificate cu nr.top. 30 şi 31 Aceasta în condiţiile în care pârâtul trebuia să uzeze de mijloacele legale şi procedurale conferite de dispoziţiile legilor reparatorii pentru a-şi realiza eventualele drepturi asupra respectivelor imobile. De aceea, opinia sa, arată apelanta, este că în cauză sunt incidente prevederile art. 45 din Legea nr. 10/2001 care dispun: "Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile care cad sub incidenţa prevederilor prezentei legi, sunt valabile dacă au fost încheiate cu respectarea legilor în vigoare la data înstrăinării. Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fără titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolută, în afară de cazul în care actul a fost încheiat cu bună-credinţă. Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobilele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b), sunt lovite de nulitate absolută, buna-credinţă neputând fi invocată în aceste cazuri. Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele întocmite în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate cu titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolută dacă au fost încheiate cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstrăinării. Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acţiune se prescrie în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi." Or, intimatul-pârât nu a promovat o astfel de acţiune în nulitatea actelor de privatizare ale societăţii.

3. Precizează faptul că în ceea ce priveşte imobilul identificat cu nr.top. 34 - casă şi teren - admiterea acţiunii reconvenţionale a pârâtului în contradictoriu cu societatea apare ca nelegală având în vedere faptul că acesta nu se găseşte în patrimoniul ei, nu este şi nu a fost întabulat pe numele său. Ca atare, din punctul ei de vedere pârâtul este liber să dispună de acesta cum doreşte, iar apelanta nu are calitate procesuală pasivă faţă de pretenţiile reclamantului reconvenţional.

4. În ceea ce privesc criticile apelantului în legătură cu admiterea doar în parte a acţiunii sale reconvenţionale pentru constatarea calităţii sale de unic moştenitor asupra masei succesorale suplimentare arată că imobilele identificate cu nr.top. 36, 39 şi 40 acestea nu se găsesc în patrimoniul ei si prin urmare, nu are calitate procesuale pasivă faţă de pretenţiile apelantului-pârât.

În fine, arată că cererea apelantului C de anulare a sentinţei civile apelate cu urmarea trimiterii cauzei în rejudecare la Judecătoria ... motivată de împrejurarea că Unitatea Administrativ Teritorială nu a fost citată în calitate de succesoare a defunctei B este neîntemeiată, având în vedere faptul că, constatarea judecătorească a morţii acestei defuncte a avut loc după pronunţarea sentinţei civile apelate, abia în etapa apelului pendinte, a cărui judecată a fost suspendată până la soluţionarea cererii de declarare pe cale judecătorească a morţii. (a se vedea sentinţa civilă nr. 9/ZZ.LL.2015 pronunţată de Judecătoria ... sub dosarul nr. 11/2014).

Analizând apelurile declarate tribunalul reţine următoarele:

I. Apelul declarat de Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca este nefondat.

 Calitatea procesuală pasivă a apelantului este pe deplin justificată de împrejurarea că, în cartea funciară, aceasta este înscris ca proprietar tabular, iar prin acţiune se tinde la modificarea stării tabulare. Potrivit art. 20 NCC publicitatea asigură opozabilitatea dreptului, actului sau faptului, precum şi a oricărui alt raport juridic supus publicităţii, stabileşte rangul acestora şi dacă legea prevede în mod expres condiţionează constituirea sau efectele lor juridice . 

La data formulării  acţiunii principale (2003) erau în vigoare dispoziţiile art. 24 din Legea nr 7/1996 care consacra principiul opozabilităţii înscrierilor în cartea funciară ,conform acestor dispoziţii „înscrierea unui drept se poate efectua numai: a) împotriva aceluia care, la înregistrarea cererii sale, era înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează să fie făcută”

II. Apelurile declarate de apelanţii SC A SRL şi C sunt fondate.

 În cadrul cererii de chemare  în judecată apelanta reclamantă a solicitat constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune de scurtă durată asupra parcelelor de teren înscrise în CF nr. 28, cu nr. top 29 , respectiv  înscrierea în cartea funciară în favoarea  apelantei reclamante a dreptului de proprietate asupra imobilelor în cauză.

Contrar opiniei instanţei de fond tribunalul consideră că nu sunt îndeplinite condiţiile uzucapiunii de scurtă durată,  sub acest aspect criticile de apel formulate de apelantul pârât-reclamant  sun fondate.

În analiza îndeplinirii condiţiilor de uzucapiune de scurtă durată ,tribunalul va avea în vedere starea tabulară existentă la epoca  formulării cererii de chemare în judecată în primul ciclu procesual respectiv situaţia de carte funciară existentă până în LL.2003.

Conform extrasului de CF nr. 28 (fila 2 din dosarul nr 12/2003 al Tribunalului  Satu Mare, reclamanta  SC G SA a dobândit în baza licitaţiei publice dreptul de proprietate  asupra construcţiilor şi drept de folosinţă pe teren conform  încheierii  CF nr. 28 .

O şi B au rămas  proprietari asupra terenul nr.top 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54,cu titlu juridic cumpărare 13, P în cota de 4/8 parte cumpărare nr. 14/1934; D, E, F în părţi egale asupra cotei de 4/8 parte, toţi din terenul de sub 55 şi 56 cu titlu juridic moştenire nr 15/1945; Statul Român e proprietar  asupra terenului nr top de sub 57 preluare nr 16/1970.

Prin sentinţa civila nr. 17/ZZ.LL.2003 pronunţată  in dosar nr. 12/2003 al Tribunalului Satu-Mare, ataşat prezentului, definitivă şi irevocabila, reclamanta a dobândit prin uzucapiunea de scurta durata, dreptul de proprietate asupra parcelelor înscrise în CF nr. 28 , cu nr. top. de sub 29, de la nr. top. 45 până la 31; totodată, s-a dispus înscrierea în cartea funciara a dreptului de proprietate în favoarea reclamantei.

Împotriva acestei sentinţe judecătoreşti a declarat recurs peste termen recurentul C, unicul moştenitor al pârâţilor O, B, P, D, E şi F.

Prin decizia nr. 18/ZZ.LL.2006 pronunţată în dosar nr.19/2006 al Curţii de Apel Oradea, recursul a fost considerat ca fiind declarat în termen întrucât  recurentul nu a fost citat legal, astfel ca recursul a fost admis, iar cauza a fost trimisa pentru o noua judecare la Judecătoria ....

În dosarul nr.12/2003 al Tribunalului Satu-Mare, acţiunea civilă a fost formulată iniţial de SC G Sa, ulterior în căile de atac şi în rejudecare, calitatea procesuală activă a fost preluată de SC A SRL, ca societate continuatoare de drept a societăţii reclamante din dosarul nr 12/2003.

Prin actul adiţional (filele 68-70 din dosarul nr 19/2006 al Curţii de Apel Oradea) forma societăţii SC G SA s-a transformat din societate pe acţiuni în societate cu răspundere limitată, având noua denumire de SC A SRL, printr-un act adiţional ulterior (2004) societatea a fuzionat cu SC H SRL prin absorbţie şi drept urmare această societate din urmă s-a dizolvat fără lichidare şi şi-a încetat activitatea .

În  rejudecare înregistrată în  dosarul nr 2/2006 al Judecătoriei ..., în cadrul raportului de expertiză efectuat de expertul topograf K s-a identificat imobilul în litigiu situat în ... ,menţionând că terenurile  înscrise în CF nr ... provin din dezmembrarea şi comasarea mai multor terenuri înscrise în CF nr 35 nr top 36;CF.nr 58 nr.top 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, CF nr.66 nr.top 67, 68, 69, CF nr.70 nr.top 71, 72, 73, CF nr.74 nr.top 75, în suprafaţa totală de 23416 mp, iar nr.top 34, 76, 77, 78, 79; 80; 81; 82; 83 au rămas în cărţile funciare de baza pentru vechii proprietari în suprafaţa de 7201 mp.

Parcela nr top 34 nu se află în incinta SC G SA (SC A SRL).

Raportat la probatoriul administrat în cauză, tribunalul consideră contrar opiniei instanţei de fond că nu sunt îndeplinite condiţiile uzucapiunii de scurtă durată.

Raportat la temeiul de drept invocat art. 1895-1899 VCC, condiţiile uzucapiunii de scurtă durată sunt următoarele: posesia să se întemeieze pe un just titlu sau o justă cauză; justul titlu să nu emane de la adevăratul proprietar; posesia să fie exercitată cu bună credinţă, în privinţa termenului uzucapiunii de scurtă durată, posesia trebuie să aibă o durată de 10 ani când proprietarul locuieşte în circumscripţia tribunalului unde se află imobilul iar când el locuieşte în afara acelei circumscripţii posesia trebuie să aibă o durată de 20 de ani .

Antecesoarea reclamantei, SC G SA a dobândit construcţiile înscrise în CF nr 28 prin licitaţie publică cu privire la terenuri nu are un just titlu translativ de proprietate, în urma cumpărării construcţiilor a dobândit un drept de folosinţă asupra terenurilor aferente construcţiilor constând în conac, şopron, magazie, casă în suprafaţa totală de 23416 mp conform identificării topografice efectuate de expertul K.

 Pe lângă faptul că apelanta reclamantă nu are un just titlu asupra terenurilor, din probele dosarului nu rezultă că posesia exercitată de reclamantă a durat 10 ani şi s-a suprapus cu perioada în care proprietarii tabulari împotriva cărora se invocă uzucapiunea au locuit o perioadă de 10 ani în circumscripţia  tribunalului unde se află imobilul, nu e indicată concret această perioadă de timp.

Reclamanta în 2001 a dobândit un drept de folosinţă asupra terenului înscris în Cf nr.28, de unde rezultă că posesia nu a fost exercitată sub nume de proprietar,  posesia e contestată parţial  de  moştenitorul foştilor  proprietari tabulari  ai terenurilor posesia nu poate fi utilă şi nici sub nume de proprietar.

Criticile de apel formulate de apelanta reclamanta cu privire la cererea reconvenţională a apelantului pârât sunt fondate.

Apelantul pârât reclamant C în calitate de unic moştenitor al proprietarilor tabulari F, D, E înscrişi în CF nr 35 a solicitat constatarea  dobândirii  dreptului de proprietate  cu titlu juridic moştenire asupra unei mase succesorale care se compune din imobil înscris în CF nr 35 nr. top 36 şi asupra unei suprafeţe de teren de 10 ha înscris în Titlul de proprietate nr.38 nr.top 39 şi 40, emis pe numele bunicului său F.

Asupra terenului de sub nr top 84  proprietari tabulari sunt D  decedat în 1976 , E decedat în 1953 şi F, decedat în 1992 care şi-au înscris dreptul de proprietate asupra imobilului cu titlu juridic moştenire după O care a fost fratele lui F, tatăl proprietarilor tabulari mai sus menţionaţi după care a moştenit mama apelantului pârât reclamant J, fiica lui F.

Conform certificatului de moştenitor nr.20/1992 emis de Notariatul de Stat al judeţului Satu Mare după defunctul F a moştenit R şi mama apelantului pârât –reclamant J.Conform certificatului de moştenitor nr.21/1976 emis de Notariatul de Stat al judeţului Satu Mare după defunctul D a moştenit  fratele S; iar după defunctul E necăsătorit a moştenit fraţii D şi F, după  defuncta J în baza certificatului de moştenitor nr 22/2004 emis de BNP Ș, apelantul pârât –reclamant are calitate de unic moştenitor .

Pe lângă faptul că numele şi prenumele persoanelor cuprinse în certificatele de moştenitor nu coincid cu numele şi prenumele celor înscris în CF nr.35, tribunalul reţine că calitatea de moştenitor a apelantului pârât reclamant  după  aceşti proprietari tabulari  a fost recunoscută prin decizia civilă nr 18/2006 a Curţii de Apel Oradea pronunţată în dosarul nr 19/2006 al CAO, prin care s-a admis recursul apelantului pârât din prezentul dosar declarat peste termen împotriva sentinţei civile nr 17/2003 a Tribunalului Satu Mare mai sus amintită, hotărâre ce a fost casată şi cauza trimisă în rejudecare (înregistrată în dosarul nr 2/2006 al Judecătoriei ...), recurentului respectiv apelantului pârât din prezentul dosar a fost recunoscută  calitatea sa  de moştenitor după proprietarii tabulari, recursul  a fost  considerat ca fiind  declarat în termenul prevăzut de lege .

Cu privire la  situaţia imobilului cuprins în CF nr 35 nr top 36 căruia în natură îi corespunde  teren şi casă , tribunalul reţine următoarele:

Mama apelantului J a formulat notificare în baza Legii nr 10/2001,prin care a solicitat restituirea imobilului în natură, cuprins în CF nr 35 .

Din adresa Primăriei M nr 23/2001 privind notificarea formulată şi comunicată mamei apelantului pârât rezultă că imobilul este deţinut de persoana juridică SC G SA .

Parcela nr top 36  a fost dezmembrată prin sentinţa civilă nr 6/2001 a Judecătoriei ... în nr top 30 în suprafaţa de 220 mp ,nr top 31 în suprafaţa de 364 mp şi nr top 34 în suprafaţa de 216 mp  şi împotriva acestei hotărâri apelantul pârât a declarat recurs.

Conform identificării expertului K în dosarul de rejudecare nr. 2/2006 pe parcela dezmembrată nr top 30 se află o magazie, proprietatea  reclamantei, iar nr. top 34 nu se află în incinta societăţii.

 Faţă de această situaţie de carte funciară tribunalul consideră în dezacord cu  instanţa de fond,  având în vedere şi notificarea formulată pe Legea nr 10/2001, că cererea apelantului  pârât  privind constatarea dobândirii dreptului de  proprietate  cu titlu juridic succesiune în condiţiile dreptului comun  e nefondată, incidenţa Legii nr 10/2001 fiind invocată chiar de mama apelantului pârât , ceea ce conduce la prezumţia  că imobilul înscris  în Cf nr 35 nu a rămas în proprietatea persoanelor înscrise în cartea funciară, fiind probabil preluat de Statul Român .

Cu privire la motivele de desfiinţare a hotărârii instanţei de fond tribunalul consideră că motivele de apel sunt nefondate pentru următoarele considerente :

În cadrul căii de atac, apelantul pârât a solicitat desfiinţarea, anularea hotărârii instanţei de fond considerând că prima instanţă s-a pronunţat doar parţial asupra cererii reconvenţionale, solicitând includerea în masă succesorală  şi a terenului înscris în T.P nr 38 nr top 39 şi 40 .

E adevărat că instanţa de fond nu s-a pronunţat  asupra acestui capăt de cerere ,dar apelantul putea să solicite completarea hotărârii  în condiţiile art. 281ind.2 C.pr.civ .

 De asemenea apelantul pârât  a solicitat casarea cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, dat fiind faptul că UAT M nu a figurat în cauză ca succesoare în drepturi a defunctei B şi că această hotărâre ar trebui pronunţată în contradictoriu cu UAT M în calitate de succesoare a defunctei care nu a fost legal citată ca parte în proces.

În Cf nr 28 figurează  ca proprietar  tabular  şi B parte decedată .

 Cu privire la această defunctă nu au fost identificaţi moştenitori .

În primul ciclu procesual  al căii de atac declarat împotriva hotărârii instanţei de fond în dosar nr.2/2006 al Tribunalului Satu Mare, prin decizia civilă  nr. 24/2014 ,instanţa de control judiciar a admis apelurile promovate de reclamanta SC A SRL şi de  pârâtul  C, a desfiinţat sentinţa atacată şi a trimis  cauza spre rejudecare instanţei de fond reţinând că  intimata  B,  născută  la data de ZZ.LL.1888 şi  decedată la data de ZZ.LL.1952 nu avea capacitate de folosinţă la data iniţierii litigiului. Nefiind identificaţi moştenitorii, succesiunea rămasă după aceasta a fost declarată vacantă, calitatea procesuală revenind în această situaţie Statului Român ,parte ce nu a fost citată în această calitate.

Împotriva acestei hotărâri a declarat  recurs reclamanta, iar prin decizia civilă nr.10/2014 a Curţii de Apel Oradea ,recursul a fost admis, instanţa de recurs reţinând,  că o persoană fizică se prezumă a fi în viaţă, decesul putând fi dovedit doar cu actele de stare civilă ori prin hotărâre judecătorească .În speţă atare dovezi nu există, iar pe de altă parte Statul Român era parte în proces încă de la fond ,motiv pentru care nu se poate reţine necitarea în cauză a acestui pârât ,aşa cum greşit a reţinut Tribunalul  Satu Mare .

Calea de atac a fost  reînregistrată în rejudecare în dosarul nr 2/2006*, la Tribunalul Satu Mare .

 În rejudecarea căii de atac ,apelantul pârât a depus sentinţa civilă nr 25/2015 a Judecătoriei ..., pronunţată în dosar nr. 11/2014 prin care s-a admis cererea petentului şi a fost declarată judecătoreşte moartea numitei B, socotită a fi intervenit la data de ZZ.LL.1952, apelantul considerând aşa cum a afirmat în cadrul şedinţei publice din ZZ.LL.2105 că defuncta neavând copii, UAT M.

În cursul procesului nu s-a reuşit realizarea procedurii notariale de stabilire a vacanţei succesorale .

În acest sens instanţa a solicitat relaţii atât de la Ministerul Finanţelor Publice cât şi de la UAT M .

În cadrul relaţiilor comunicate de Ministerul Finanţelor Publice, instituţia a considerat că sunt aplicabile prevederile art. 91 din Legea nr 71/2011 în sensul că moştenirile vacante deschise anterior datei de 1 octombrie 2011 se cuvin statului român ,iar cele deschise după această dată vor fi culese de comuna, oraşul sau municipiul în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii succesiunii, iar în lipa unui certificat de vacanţă succesorală  instituţia a apreciat că e prematură introducerea statului în calitate de moştenitor al defunctei intimate.

Din adresa nr. 26/2016 emisă de Societatea profesională Notarială – T rezultă că pentru eliberarea certificatului de vacanţă succesorală pe cale notarială e nevoie obligatoriu de existenţa unui bun care să fie preluat de către Statul Român, procedura pe cale notarială implică prezenţa consilierului juridic al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Satu Mare, întrucât a fost sesizată instanţa judecătorească acesta va putea soluţiona inclusiv constatarea vacanţei succesorale.

În lipsa unui certificat de vacanţă succesorală prin neimplicarea organelor sesizate mai sus şi pentru a putea soluţiona cauza, tribunalul a stabilit cadrul procesual prin UAT M care să preia calitatea procesuală a intimatei defuncte, în calitate de succesor al acesteia  luând în considerare şi faptul că decizia nr 24/2014 prin care tribunalul a stabilit vacantă succesorală  după defuncta B pe cale incidentală şi a introdus Statul Român în calitate de succesor al defunctei a fost desfiinţată de Curtea de Apel Oradea prin  decizia  civilă nr 10/2014 , motiv pentru care tribunalul a stabilit cadrul procesual cu UAT M  stabilind legea aplicabilă ca fiind dispoziţiile Noului Cod civil, privind procedura de eliberare şi constatare a vacanţei succesorale aşa cum s-a reţinut  şi în cadrul încheierii şedinţei publice din ZZ.LL.2106,fără să mai trimite cauza spre rejudecare instanţei de fond pentru motivul invocat de apelant, având în vedere pe de o parte  că UAT M a fost parte în proces de la fond, neputând fi invocat necitarea acestei aşa cum a reţinut Curtea de Apel Oradea în cadrul deciziei civile nr 10/2014 mai sus  invocată, în legătură cu calitatea de succesor al Statului Român în locul defunctei B, reţinând că statul fiind parte de la fond nu se poate susţine necitarea  acestuia ,iar pe de altă parte moartea  intimatei B a fost declarată pe cale judecătorească prin  sentinţa civilă nr 25/2015 a Judecătoriei ... în rejudecarea căii de atac până la declararea morţii, conform deciziei nr. 10/2014 a CAO era o persoană  prezumată în viaţă .

 Faţă de cele de mai sus, tribunalul, în baza art.296 C.pr.civ, va admite apelurile  declarate de apelanta-reclamantă SC A SRL şi de apelantul-pârât C, conform dispozitivului prezentei decizii, va respinge apelul declarat de apelantul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca.

 În baza art. 274 VCPC fără  cheltuieli de judecată .

Domenii speta

Spete similare