Contestaţie act administrativ fiscal. Anulare în parte a deciziei de soluţionare a contestaţiei, admitere în parte a contestaţiei şi, pe cale de consecinţă, anulare în parte a deciziei de impunere şi a raportului de inspectie fiscala, exclusiv in ceea ce

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare la data de ZZ.LL.2017, sub dosar nr. .../.../2017, reclamanta S.C. A S.R.L., în contradictoriu cu pârâta DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE CLUJ NAPOCA, prin ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE SATU MARE, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză să dispună anularea in parte a actelor administrativ fiscale reprezentate de Decizia nr. 1 din ZZ.LL.2017 privind soluţionarea contestaţiei depusa împotriva Deciziei de impunere 2/ZZ.LL.2016. Raportul de inspecţie fiscala nr. 3/ZZ.LL.2016, si Procesul - verbal nr. 4/ZZ.LL.2016 prin care i s-au stabilit obligaţii suplimentare la plata fata de bugetul de stat, respectiv doar cu privire la impozitele si taxele stabilite suplimentar in suma de 249.221 lei, pe care de altfel le-a si contestat; cu cheltuieli de judecata.

In motivarea cererii se arată că, în fapt, societatea reclamantă a făcut obiectul unei inspecţii fiscale in urma căreia i s-au stabilit in sarcina obligaţii fiscale suplimentare in cuantum total de 307.916 lei, suma compusa din 94.289 lei impozit pe profit si 213.627 TVA.

Prin Contestaţia înregistrata cu nr. 5 din ZZ.LL.2016 a contestat parţial concluziile raportului de inspecţie fiscala si a deciziei de impunere, arătând in esenţa următoarele critici la adresa constatărilor echipei de inspecţie fiscala:

1.  Referitor la tranzacţiile cu S.C. B SRL

Societatea reclamantă a achiziţionat in luna LL2014 de la SC. B SRL mai multe mijloace fixe: un vehicul marca C, un vehicul marca D si un motoferăstrău marca E.

Cu ocazia achiziţiei acestor mijloace fixe s-au întocmit facturi fiscale ce conţin absolut toate elementele obligatorii prev. de art. 155 din Legea nr. 571/2003, precum si cele impuse de Directiva 2002/38/CE a CE

(Directiva a şasea).

Partenerul de afaceri, S.C. B SRL era la data tranzacţiilor (si este si acum) o societate activa, cu cod de TVA valid. B SRL a înregistrat in contabilitatea sa si a declarat către organele fiscale aceste tranzacţii.

Mai mult decât atât, aşa cum va rezulta din probaţiunea administrata, societatea reclamantă a folosit aceste utilaje in cadrul unor lucrări mai ample de prestări servicii in mun. Q1 si Q2. Societatea avea la momentul respectiv personal specializat (mecanici) care a folosit aceste utilaje, fapt dovedit cu statele de plata si pe care îl poate demonstra si prin probaţiune testimoniala.

Ulterior, prin factura fiscala nr. 6/ZZ.LL.2015, societatea a înstrăinat utilajul C către S.C. F SRL.

Având in vedere elementele prezentate mai sus, condiţiile pentru deducerea TVA aferent facturilor de achiziţie a acestor bunuri par a fi întrunite. La fel, este întrunita cerinţa pentru amortizarea legala a acestor utilaje, amortizare deductibila din punct de vedere fiscal, precum si caracterul deductibil al valorii contabile al utilajului vândut către F, pentru ca realitatea tranzacţiilor este dincolo de orice dubiu, scopul economic al achiziţiilor dovedit prin utilizarea lor in scopul realizării de venituri impozabile si purtătoarea de TVA.

Societatea nu a beneficiat de avantaje fiscale ca urmare a acestor tranzacţii întrucât contravaloarea TVA dedusa a fost achitata societăţii B SRL, care a si colectat acest TVA. Din punct de vedere al impozitului pe profit, amortizarea inclusa pe costuri, respectiv partea de valoare neamortizata a mijlocului fix vândut este contrabalansată de veniturile impozabile realizate prin lucrările de prestări servicii efectuate si prin vânzarea utilajului.

Apoi, in cursul lunii LL.2014, societatea a mai achiziţionat alte 6 mijloace fixe de la B SRL: spaţiu nr. 1 subsol, spaţiu nr. 4 etaj I, spaţiu nr. 5 etaj I, apartament nr. 10, apartament nr. 11 si apartament nr. 12, spatii situate in ....., str. .... nr. ..., Jud. ....

Aferent acestor achiziţii, inspectorii fiscali nu au acceptat la deducere amortizarea in pofida faptului ca, potrivit legislaţiei fiscale in vigoare, cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe sunt deductibile daca mijloacele fixe se utilizează in scopul realizării de venituri.

Societatea reclamantă a achiziţionat imobilele amintite pentru a-si amplasa sediul intr-unul din ele (ap. 10). Subsolul este utilizat pentru spatiile de parcare iar celelalte apartamente au fost oferite spre închiriere, adică pentru producere de venituri societăţii. In prezent apartamentul cu nr. 11 este deja închiriat iar cel cu nr. 12 este oferit spre închiriere, societatea fiind in discuţii avansate cu un potenţial client.

Raportat la starea de fapt in legătura cu aceste imobile, inspectorii fiscali au greşit atunci când au refuzat deductibilitatea.

In al treilea rând, societatea a achiziţionat de la B lucrări in valoare de 300.000 lei + TVA efectuate pe şantierul din Q1, in baza contractului nr. 7/ZZ.LL.2014. Lucrările contractate au fost realizate sub forma unor prestări de servicii, cu privire Ia care nu exista niciun fel de probleme in privinţa realităţii tranzacţiei sau a actelor justificative.

2.  Tranzacţiile cu S.C. G SRL

Societatea reclamantă a achiziţionat de la acest partener servicii de organizare de şantier in valoare de 40.000 lei + TVA.

Ca si in cazul serviciilor achiziţionate de la S.C. B SRL, si organizarea de şantier prestata de G a fost in legătura cu contractul nr. 7/ZZ.LL.2014, prin care societatea a prestat servicii in num. Q1.

Realitatea tranzacţiilor si corectitudinea contabilizării lor reprezintă si in acest ca argumentele pentru care apreciază ca inspectorii au efectuat o constatare nelegala.

I se imputa in esenţa ca anexat facturii emise nu s-a regăsit in raport de lucru, insa aceasta exigenta este una neprevăzuta de legislaţia europeana incidenţa in cauza, respectiv Directiva nr. 2002/38/CE.

Pe de alta parte, arată faptul ca in aceeaşi perioada a fost verificata de inspectori fiscali ai intimatei si S.C. G SRL, inspecţie care nu a relevat nicio problema cu aceasta tranzacţie. Aceasta companie a plătit impozite aferente acestei tranzacţii, ceea ce confirma realitatea si corectitudinea operaţiunii economice cu acest partener de afaceri.

In plus fata de aceste considerente, inspectorii fiscali imputa si comportamentul fiscal atipic al unui furnizor ai furnizorului S.C. B SRL, aflat in amonte in lanţul tranzacţional fata de societatea reclamantă, făcând societatea reclamantă responsabilă din punct de vedere fiscal pentru pretinsele nereguli săvârşite de o societate despre existenta nu are cunoştinţă, S.C. H SRL, cu care ar fi contractat B SRL. Aceasta maniera de aplicare a legislaţiei fiscale contravine principiilor statuate de Curtea Europeana de Justiţie in jurisprudenţa sa recenta care, in sinteza a hotărât prin decizii de interpretare obligatorii pentru instanţele naţionale următoarele:

1. Dreptul de deducere al TVA al unei persoane nu poate fi refuzat pe motiv ca in lanţul din care tranzacţia face parte o alta tranzacţie anterioara sau subsecventa este viciata de frauda; dreptul de deducere al TVA nu poate fi refuzat pe motiv ca pentru operaţiunea anterioara sau ulterioara de pe lanţul tranzacţiilor taxa nu a fost virata la bugetul de stat (Optigen, Axei Kinel);

2. Dreptul de deducere a TVA nu poate fi refuzat pe motiv ca furnizorul bunurilor/serviciilor nu era o persoana înregistrata in scopuri de TVA, atât timp cat exista o factura prin care sa poată fi identificat emitentul facturii in cauza (Dankowski):

3. Dreptul de deducere al TVA nu poate fi refuzat pe motiv ca un contribuabil nu s-a asigurat ca emitentul facturii aferente bunurilor pentru care se solicita exercitarea dreptului de deducere avea calitatea de persoana impozabila, ca dispunea de bunurile in cauza si era in măsura sa le livreze si ca a îndeplinit obligaţiile privind declararea si plata taxei pe valoarea adăugata sau pentru motivul ca persoana impozabila respectiva nu dispune, in plus fata de factura menţionata, de alte documente de natura sa demonstreze ca împrejurările menţionate sau întrunite, deşi condiţiile de fond si de forma prevăzute de Directiva 2006/112/CE pentru exercitarea dreptului al TVA sunt îndeplinite (Mahageben si Peter David).

Curtea a reţinut in motivările deciziilor susamintite următoarele argumente esenţiale, aplicabile spetei deduse prezentei judecaţi.

Astfel, daca din aprecierea instanţei rezulta ca livrările de bunuri in discuţie In cauza principala au fost realizate efectiv si ca aceste bunuri au fost utilizate ulterior de contribuabil in scopul propriilor operaţiuni taxabile, in principiu nu se poate refuza acesteia dreptul de deducere.

Autorităţile si instanţele naţionale sunt in măsura sa refuze acordarea dreptului de deducere daca se stabileste, in raport cu elementele obiective, ca acest drept este invocat in mod fraudulos sau abuziv.

Aceasta este situaţia atunci când o frauda fiscala este săvârşita de chiar persoana impozabila. Astfel, in acest caz, criteriile obiective care stau la baza noţiunilor de livrare de bunuri sau prestare de servicii efectuata de o persoana impozabila care acţionează ca atare si de activitate economica nu sunt îndeplinite (a se vedea Hotărârile citate anterior Hailfax si alţii, punctele 58 si 59, precum si Kittel si Recolta Recycling, punctul 53).

De asemenea, o persoana impozabila care ştia sau ar fi trebuit sa ştie ca, prin achiziţia sa, participa la o operaţiunea implicata intr-o frauda privind TVA-ul trebuie, in scopul Directivei 2006/112, sa fie considerata ca participant la aceasta frauda, indiferent daca obţine sau nu obţine un avantaj din revanzarea bunurilor sau din utilizarea serviciilor in cadrul operaţiunilor taxabile efectuate de aceasta in aval (a se in acest sens Hotărârile Kittel si Recolta Recycling, punctul 56, precum si Mahageben si David, punctul 46).

Rezulta ca dreptul de deducere nu poate fi refuzat unei persoane impozabile decât daca se stabileşte, in raport cu elementele obiective, ca aceasta persoana impozabila, căreia i-au fost livrate bunurile care i-au fost prestate serviciile care justifica dreptul de deducere, ştia sau ar fi trebuit sa ştie ca, prin achiziţionarea acestor bunuri sau a acestor servicii, a participat la o operaţiune implicata intr-o frauda privind TVA-ul săvârşita de furnizor sau de un alt operator care a intervenit in amonte sau in aval in lanţul acestor livrări sau al acestor prestări (a vedea in acest sens Hotărârile citate anterior Kittel si Recolta Recycling, punctele 56-61, precum si Mahageben si David, punctul 45).

In schimb, nu este compatibil cu regimul dreptului de deducere prevăzut de directiva menţionata sa se sancţionează, prin refuzarea acestui drept, o persoana impozabila care nu ştia si nu ar fi putut sa ştie ca operaţiunea in cauza era implicata intr-o frauda săvârşita de furnizor sau ca o alta operaţiune care face parte din lanţul de livrări, anterioara sau posterioara celei realizate de persoana impozabila menţionata, era afectata de frauda privind TVA-ul (a se vedea in acest sens Hotărârile citate anterior Optigen si alţii, punctele 52 si 55, Kittel si Recolta Recycling, punctele 45,46 si 60, precum si Mahageben si David, punctul 47).

Astfel, instituirea unui sistem de răspundere obiectiva ar depasi ceea ce este necesar pentru protejarea drepturilor trezoreriei publice (a se vedea Hotărârea Mahagaben si David, citata anterior, punctul 48).

În consecinţa, întrucât refuzarea dreptului de deducere constituie o excepţie de la aplicarea principiului fundamental  pe  care  îl  reprezintă acest drept,  revine  autorităţilor fiscale  competente sarcina  sa stabilească corespunzător cerinţele legale elementele obiective care permit sa se concluzioneze ca persoana impozabile ştia sau ar fi trebuit sa ştie ca operaţiunea invocata pentru a justifica dreptul de deducere era implicata intr-o frauda săvârşita de furnizor sau de un alt operator care a intervenit in amonte sau in aval in lanţul de livrări ) a se vedea Hotărârea Mahagaben si David, citata anterior, punctul

În aceste condiţii, articolele 2, 9, 14, 62, 63, 167, 168 si 178 din Directiva 2006/112 trebuie interpretate in sensul că se opun posibilităţii de a refuza unei persoane impozabile, in împrejurări precum cele din prezenta cauza. dreptul de a deduce TVA-ul aferent unei livrări de bunuri pentru motivul ca, ţinând seama de fraude sau de nereguli săvârşite anterior sau ulterior acestei livrări, se considera ca livrarea ulterioara nu a fost efectiv realizata, fara sa se fi stabilit, in raport cu elementele obiective, ca aceasta persoana impozabila ştia sau ar fi trebuit sa ştie ca operaţiunea invocata pentru a justifica dreptul de deducere era implicata intr-o frauda privind TVA-ul care a intervenit in amonte sau in aval in lanţul de livrări, aspect a cărui revendicare cade in sarcina instanţei de trimitere.

In drept, reclamanta a invocat textele de lege la care a făcut referire in cuprinsul cererii.

In probaţiune solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri, cu expertiza contabila si cu martori.

Prin întâmpinare (filele 119-132) pârâta Direcţia Generala Regionala a Finanţelor Publice Cluj Napoca prin Administraţia Judeţeana a Finanţelor Publice Satu Mare solicită instanţei respingerea acţiunii reclamantei ca neîntemeiata pentru următoarele motive:

Asa cum reiese din Raportul de inspecţie fiscala nr. 3/ZZ.LL.2016, societatea verificata a efectuat achiziţii de la S.C.  B S.R.L.(societate afiliata pana la ZZ.LL.2015), in anul 2014 astfel:

- in luna LL.2014 in baza facturii nr. 8/ZZ.LL.2014 emisa de S.C. B S.R.L. in suma de 302.500 lei baza impozabila si 72.600 lei T.V.A. aferenta reprezentand utilaje si anume:

 1 -vehicul marca C numar de identificare ..., serie motor .. picon si cupa (buldoexcavator), valoare fara T.V.A. 125.000 si T.V.A. aferenta 30.000 lei;

2-vehicul marca D, numar de identificare ..., serie motor ... -(buldoexcavator), valoare fara T.V.A. 165.000 si T.V.A. aferenta 39.600 lei;

3- motoferastrau marca E), valoare fara T.V.A. 12.500 si T.V.A. aferenta 3.000 lei;

 -in luna LL.2014, societatea inregistreaza factura nr. 9/ZZ.LL.2014 emisa de S.C. B S.R.L.,  in suma de 105.000 lei baza impozabila si 25.200 lei T.V.A. aferenta reprezentand

-“ excavator pe roti tip I”.

Bunurile achizitionate in baza celor doua facturi, redate mai sus, au fost inregistrate in contul 212 " Imobilizari corporale " fiind supuse amortizarii lunare liniare. amortizarea inregistrata de societate pentru aceste bunuri fiind in suma de 175.880 lei, conform registrului imobilizarilor la data de ZZ.LL.2016, astfel:

- vehicul marca C, amortizare inregistrata pana la data de ZZ.LL.2015 ( data vanzarii) in suma de 41.675 lei;

 - vehicul marca D amortizare inregistrata pana la data de ZZ.LL.2016 in suma de 88.646 lei;

- motoferastrau marca E, amortizare inregistrata pana la data de ZZ.LL.2016 in suma de 3.993 lei;

- excavator pe roti, amortizare inregistrata pana la data de ZZ.LL.2016 in suma de 41.563 lei .

In luna LL.2014 societatea a vandut vehiculul marca C tipul .... achizitionat in baza facturii nr. 8/ZZ.LL2014 , fiind  emisa factura nr. 6/ZZ.LL.2015 catre S.C. F S.R.L. in valoare fara T.V.A. de 64.467 lei si T.V.A. aferenta de 15.472 lei. Societatea a inregistrat scoaterea din functiune a utilajului in valoare de 125.000 lei (credit cont 212), din care amortizare 41.667 lei (debit cont 281) si valoare neamortizata 83.333 lei (debit cont 6583). Ca urmare a vanzarii mijlocului fix societatea a inregistrat un venit de 64.360 lei (cont 707) si cheltuiala in suma de 83.333  lei (cont 6583 cheltuieli cu activele cedate si alte operatiuni de capital) rezultand o diferenta intre veniturile obtinute din vanzarea utilajului si cheltuielile cu scoaterea din functiune de 18.973 lei.

Referitor la aceste achizitii, echipa de inspectie fiscala a constatat si a mentionat in actele de control intocmite,  ca societatea detine facturile de achizitie, fiind respectata conditia de forma privind deducerea T.V.A. aferenta achizitiei, insa s-a procedat si la verificarea realitatii tranzactiei constatnd in  verificarea documentelor societatii, a informatiilor din baza de date ANAF, a informatiilor transmise de terti si alte institutii iar in urma coroborarii tuturor  informatiilor  a reiesit  ca lantul de tranzactionare al utilajelor achizitionate in baza facturilor emise de S.C. B S.R.L. este:

S.C. J S.R.L.- S.C. H S.R.L. - S.C. B S.R.L.

Din baza de date ANAF referitor la societatile din lantul de tranzactionare  reies urmatoarele:

1.-S.C. J  S.R.L. - are sediul social si domiciliul fiscal in mun. ......., nr. ONRC ..... si CUI ....

- nu este platitoare de T.V.A. , a fost platitoare de T.V.A. pana la data de ZZ.LL.2014;

- are cazier fiscal;

- este inactiva de la data de ZZ.LL.2015 ca urmare a neindeplinirii obligatiilor declarative;

- obiectul de activitate : CAEN 4690 “Comert cu ridicata nespecializat”.

- societatea are ca administrator si asociat unic pe K din .....

- conform vectorului fiscal rezulta ca societatea nu a avut niciodata salariati;

- societatea nu depune declaratii fiscale, ultimul Decont de T.V.A. depus este aferent lunii decembrie 2013, nu a depus

declaratii 112, ultima declaratie 394 depusa este cea aferenta lunii LL.2013 iar singura declaratie 100 depusa este aferenta trimestrului III 2013.

- Societatea nu a depus niciun bilant.

2.- S.C. H  S.R.L., - are sediul social si domiciliul fiscal in ....;

- nr. ONRC .... si CUI ......

- stare curenta; transfer(sosire),

- nu este platitoare de T.V.A. , a fost platitoare de T.V.A. pana la data de ZZ.LL.2016;

- societatea a aplicat sistemul T.V.A. la incasare in perioada ZZ.LL.2013-ZZ.LL.2014

- este inactiva de la data de ZZ.LL.2016 declarata de inspectia fiscala;

- obiectul de activitate : CAEN 4619 “Intermedieri in comerţul cu produse diverse”.

- Incepand cu data de ZZ.LL.2014 societatea are ca si administrator si asociat unic pe L, identificat cu C.I. seria .. nr. .., C.N.P. ..., cu domiciliul in....

- Conform vectorului fiscal rezulta ca societatea nu a avut niciodata salariati;

- Ultimul bilant depus este cel aferent anului 2013.

3. - S.C. B S.R.L. reies urmatoarele:

- are sediul social si domiciliul fiscal in ...... ;

- are ca obiect de activitate CAEN .....;

- are nr. ONRC .... si CUI ....;

- asociat unic si administrator, actual, al societatii este M avand adresa ...., este administrator incepand cu data de ZZ.LL.2015;

Deasemenea din baza de date ANAF mai reies urmatoarele:

-S.C. B S.R.L. declara, prin declaratia 394, achizitii de la S.C. H S.R.L. in luna LL.2014 , in suma de 500.000 lei. Partenerul nu declara livrarea.

-S.C. H  S.R.L. depune declaratii fiscale si declaratii informative pentru anul 2014. Cu toate acestea, nu este declarata livrarea in suma de 500.000 lei catre S.C. B S.R.L., prin declaratia 394 depusa pentru luna LL.2014 si nu declara T.V.A. colectata aferenta acestei livrari, conform Decontului de T.V.A. nr. 10/ZZ.LL.2014, S.C. H S.R.L. declara T.V.A colectata aferenta livrarilor de bunuri si servicii in suma de 0 lei, in conditiile in care , incepand cu luna LL.2014 nu mai aplica sistemul T.V.A. la incasare.

-prin declaratia 394 depusa pentru luna LL.2014, S.C. H S.R.L. declara livrare catre S.C. B S.R.L. in suma 0 lei si un nr. de 3 facturi. Cu toate ca prin declaratia 394 aferenta lunii LL.2014 declara livrari catre alti parteneri in suma de 742.500 lei si T.V.A. aferenta de 178.200 lei, in decontul de T.V.A aferent lunii LL.2014 declara T.V.A. colectata in suma de 42.387 lei.

-prin declaratia 394 depusa pentru luna LL.2014, S.C. H S.R.L. declara livrare catre S.C. B S.R.L. in suma 0 lei si un nr. de 2 facturi. In decontul de T.V.A aferent lunii LL.2014 declara T.V.A. colectata in suma de 116.208 lei , suma care corespunde T.V.A. colectata din declaratia 394 aferenta lunii LL.2014 din care T.V.A aferenta livrarilor catre S.C. B S.R.L. este in suma de 0 lei.

Din cele relatate mai sus reiese ca S.C. H S.R.L. ar fi efectuat livrari catre S.C. B S.R.L., in anul 2014, unele dintre acestea livrari fiind declarate in declaratii informative 394 (un nr. de 5 facturi) cu sume 0 (zero) , fara sa declare prin deconturile de T.V.A.depuse, T.V.A. colectata aferenta acestor livrari, cu alte cuvinte S.C. H S.R.L. nu a colectat  si nu a platit T.V.A. aferenta livrarilor catre S.C. B  S.R.L.

In vederea lamuririi tranzactiilor derulate intre S.C. H  S.R.L., CUI .... si S.C. B S.R.L. CUI ......, echipa de inspectie fiscala a solicitat informatii d-nei N  in calitate de contabil al S.C. H S.R.L. cu adresa nr. 11/ZZ.LL.2016.

Din raspunsul d-nei N, redat in raportul de inspectie fiscala (pagina 5) reiese ca utilajele achizitionate de societatea verificata au fost facturate de catre S.C. H S.R.L. catre  S.C.  B  S.R.L  iar provenienta acestora este S.C. J  S.R.L.”

Din fisa client B S.R.L. transmisa de contabilul societatii, reiese ca S.C. H S.R.L. a inregistrat facturile de mai sus in evidenta contabila (in suma totala de 620.000 lei), in lunile LLsi LL 2014 fiind achitata suma totala de 473.100 lei.

Au fost transmise note de receptie si constatare de diferente, din data de ZZ.LL.2014, de unde reiese ca bunurile livrate de H S.R.L. catre B  S.R.L. provin de la J  S.R.L.

S.C. H S.R.L. inregistreaza si declara, prin decontul de T.V.A. aferent lunii LL.2014, T.V.A. deductibila aferenta achizitiilor de la J S.R.L.iar partenerul nu declara T.V.A. colectata .

In vederea lamuririi modului de achizitionare a utilajelor (buldoexcavatoare si motostivuitor), echipa de inspectie fiscala a solicitat lamuriri d-lui O in calitate de administrator al S.C. A S.R.L.

Prin nota explicativa din data de ZZ.LL.2016 transmisa prin posta electronica in data de ZZ.LL.2016, dl. O raspunde:” Nu pot sa precizez cu exactitate provenienta utilajelor achizitionate de la S.C. B  S.R.L. dar pot sa afirm ca societatea noastra a tinut evidenta mijloacelor fixe intr-un dosar care a fost ridicat de DIICOT Satu Mare in urma unor perchezitii ce au avut loc la sediul firmei G. In acest dosar se regaseau mai multe documente apatinand acestor utilaje.”

Echipa de inspectie fiscala a intrat in posesia dosarului cu evidenta mijloacelor fixe in care s-au regasit trei “Contracte de vanzare-cumparare pentru un vehicul folosit”, fara numar,

incheiate intre R , act de identitate ....., domiciliat .... , in calitate de vanzator si S.C. H S.R.L. , RO ..., ... reprezentata prin S, domiciliat in ...., in calitate de cumparator , obiectul contractelor fiind:

- vehicul marca D, tipul ..., numar de identificare ..., serie motor ..., cilindree ...cmc, pretul 16.500 euro, data contract ZZ.LL.2014;

- vehicul marca D, numar de identificare ..., serie motor ..., cilindree ... cmc, pretul 29.000 euro, data contract ZZ.LL.2014;

- motoferastrau , tipul E, numar de identificare ..., pretul 1.300 euro, data contract ZZ.LL.2014;

Bunurile mentionate in contractele de vanzare-cumparare de mai sus corespund cu bunurile facturate de S.C.B  S.R.L. catre S.C. A  S.R.L., cu factura nr. 8/ZZ.LL.2014.

Deasemenea au fost gasite si alte documente astfel:

-factura nr. 12/2014 din data de ZZ.LL.2014 emisa de T, C.I.F. ..., catre R cu CIF ..... reprezentand “ pala cargadora retroexcavadora marca D, modelo ..., matricula ... bastidor ...., cantitate 1, pret 15.000 euro, T.V.A. 3.050 euro, valoare totala 18.050 euro. Factura are atasate si alte documente in limba ..... ( am identificat certificat de garantie);

-factura 13/ZZ.LL.2013 (factura 13/ZZ.LL.2013) emisa de U S.L., CIF ..., catre R, calea ..., loc. ...., reprezentand C serie ... ( Mixta C serie ....), VALOARE 11.000 euro, T.V.A. 2.310 euro si valoare totala 13.310 euro.

A fost verificat codul fiscal al cumparatorului, inscris pe factura nr. 12/2014 din data de ZZ.LL.2014 , de achizitie a vehicului marca D si anume ..... Acesta apartine S.C. V  S.R.L. cu sediul social si domiciliul fiscal in ......

S-a tinut cont de  faptul ca unul din utilajele astfel achizitionate a fost vandut catre S.C. F  S.R.L..

Echipa de inspectie fiscala nu a acceptat la deducere, la calculul profitului impozabil si al impozitului pe profit, a cheltuielilor in suma de 138.588 lei reprezentand amortizare aferente mijloacelor fixe achizitionate de la S.C.B S.R.L. si a cheltuielilor in suma de18.973 lei inregistrate ca urmare a scoaterii din functiune a vihicolului C, achizitionat in baza facturii nr. 8/ZZ.LL.2014. Deasemenea nu a acceptat la deducere T.V.A. in suma de 67.800 lei aferenta mijloacelor fixe achizitionate de la S.C. B S.R.L. (39.600 lei aferenta vehicol marca D , 3.000 lei aferenta motoferastrau marca E si 25.200 lei aferenta excavatorului pe roti tip I) si T.V.A. in suma de 4.554 lei aferenta cheltuielii nedeductile de 18.973 lei.

Echipa de inspectie fiscala, tinand seama de cele prezentate la capitolul Impozit pe profit din raportul de inspectie fiscala, a ajuns la concluzia ca mijloacele fixe tranzactionate pe circuitul J  S.R.L.- H  S.R.L.- B  S.R.L.- A  S.R.L. au avut ca scop asigurarea conditiilor pentru a demonstra o provenienta aparent legala a acestora, in fapt s-a asigurat pentru S.C. A S.R.L. drept de deducere a T.V.A. si drept de deducere a cheltuielilor cu amortizarea acestora, A S.R.L. fiind beneficiarul final din punct de vedere al deducerii T.V.A. si impozit pe profit , diminuate ca obligatii de plata fata de bugetul de stat in urma acestor achizitii aparent legale. Aceasta concluzie a fost intarita si de faptul ca o parte din aceste mijloace fixe au fost achizitionate din ... , fiind achizitionate de o persoana fizica ( R) si apoi in circuit este introdusa societatea J  S.R.L. care emite facturi in care sunt consemnate operatiuni de vanzare mijloace fixe pe circuitul descris mai sus.

Pentru a vedea modul de plata a utilajelor pe lantul de tranzactionare, echipa de inspectie fiscala a solicitat informatii de la banci cu adresa nr. 14/ZZ.LL.2016 privind conturile S.C.  H S.R.L., CUI ... si cu adresa nr. 15/ZZ.LL.2016 privind conturile S.C. J S.R.L., CUI ......

Din raspunsurile primite reiese ca S.C. B S.R.L. a achitat, in contul curent al S.C. H S.R.L. , deschis la X, in ron, suma de 473.100 lei, sumele incasate de S.C. H  S.R.L. de la S.C. B  S.R.L. au fost ridicate in numerar, cu card sau de la casieria bancii (paginile 26-27) din raportul de inspectie fiscala.

Din rulajul contului reiese ca S.C. H S.R.L. nu a efectuat plati catre S.C. J S.R.L. sau catre alti furnizori, mai mult, in acest cont, incaseaza sume de bani de la diferite societati pe care, in aceeasi zi sau ulterior, le ridica in numerar ( cu card sau la casieria bancii). Din informatiile transmise reiese deasemenea ca imputernicit pentru efectuarea de operatiuni in acest cont este S.

In ce priveste S.C. J S.R.L., CUI ....., din informatiile transmise reiese ca: societatea a avut deschise doua conturi bancare, la X , in lei si in eur , pe contul de euro nefiind inregistrate tranzactii. In contul de lei, nu sunt inregistrate incasari de la S.C. H S.R.L. Imputernicit pentru efectuarea de operatiuni in acest cont este tot S, CNP .......

Asadar, concluzia echipei de inspectie fiscala este intarita si de circuitul banesc, care reflecta faptul ca in facturile emise pe lantul de tranzactionare S.C. J S.R.L.- S.C. H  S.R.L.-S.C. B S.R.L.-S.C. A S.R.L nu sunt inscrise operatiuni reale.

Echipa de inspectie fiscala a tinut cont de prevederile prevederile art 6 din Legea 207/2015 privind Codul de procedura fiscala cu completarile si modificarile ulterioare, conform caruia: ”Exercitarea dreptului de apreciere (1) Organul fiscal este îndreptăţit să aprecieze, în limitele atribuţiilor şi competenţelor ce îi revin, relevanţa stărilor de fapt fiscale prin utilizarea mijloacelor de probă prevăzute de lege şi să adopte soluţia întemeiată pe prevederile legale, precum şi pe constatări complete asupra tuturor împrejurărilor edificatoare în cauză raportat la momentul luării unei decizii...” si  de prevederile -art.11, aliniat (1) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, conform caruia”(1) La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în înţelesul prezentului cod, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unei tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei. În cazul în care tranzacţiile sau o serie de tranzacţii sunt calificate ca fiind artificiale, ele nu vor fi considerate ca făcând parte din domeniul de aplicare al convenţiilor de evitare a dublei impuneri. Prin tranzacţii artificiale se înţelege tranzacţiile sau seriile de tranzacţii care nu au un conţinut economic şi care nu pot fi utilizate în mod normal în cadrul unor practici economice obişnuite, scopul esenţial al acestora fiind acela de a evita impozitarea ori de a obţine avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate.”

Deasemenea din jurisprudenta Curtii Europene de Justitie - cauza C - 255/02 Halifax & Other, rezulta ca in situatia in care, in urma investigatiilor fiscale se demonstreaza ca o persoana impozabila sau un grup de persoane impozabile relationeaza unele cu altele intr-o serie de tranzactii care dau nastere unei situatii artificiale, cu scopul de a creea conditiile necesare pentru a deduce TVA, organele fiscale sunt indreptatite sa solicite plata taxei deduse in mod eronat.

2. Referitor la achizitiile efectuate în luna LL.2014  in baza facturilor nr. 16, 17, 18, 19, 20 si 21, emise de S.C. B S.R.L. reprezentand  şase mijloace fixe si anume: spaţiu nr. l subsol, spatianr.4 etaj 1, Spaţiu nr. 5 etaj 1 , apartament nr.10 , apartament nr. 11 , apartament nr. 12, spatii situate in ....., petenta motivează următoarele:

„......societatea noastra a mai achiziţionat alte 6 mijloace fixe de la B SRL: spaţiu nr. 1 subsol, spaţiu nr. 4 etaj 1, spaţiu nr. 5 etaj I, apartament nr. 10, apartament nr. 11 si apartament nr. 12. spatii situate in ......

Aferent acestor achiziţii, inspectorii fiscali nu au acceptat la deducere amortizarea in pofida faptului ca. potrivit legislaţiei fiscale in vigoare, cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe sunt deductibile daca mijloacele fixe se utilizează in scopul reali arii de venituri.

Societatea noastră a achiziţionat imobilei amintite pentru a-si amplasa sediul intr-unul din ele (ap. 10). Subsolul este utilizat pentru spatiile de parcare iar celelalte apartamente au fost oferite spre închiriere, adică pentru producere de venituri societăţii. In prezent apartamentul cu nr. 11 este deja închiriat iar cel cu nr. 12 este oferit spre închiriere, societatea noast  fiind in discuţii avansate cu un potenţial client.

Raportat la starea de fapt in legătura cu a este imobile, inspectorii fiscali au greşit atunci cand au refuzat deductibilitatea.”

Punctul de vedere al echipei de inspectie fiscala:

Asa cum este redat in raportul de inspectie fiscala (pagina 8, punctul 2), referitor la  achizitia de apartamente si spatii de la S.C. B S.R.L, echipa de inspectie fiscala nu a acceptat la deducere, la calculul profitului impozabil si al impozitului pe profit amortizarea totala in suma de 24.001 lei aferenta spatiilor care nu au fost utilizate de societate pentru activitatea desfasurata sau in scopuri administrative in perioada LL.2014-LL.2016 (in anul 2014 suma de 7.071 lei, in anul 2015 suma de 12.122 lei si in anul 2016 suma de 4.808 lei.). Faptul ca unele spatii nu au fost utilizate de societate pentru activitatea desfasurata sau in scopuri administrative reiese si din raspunsul administratorului la nota explicativa din ZZ.LL.2016 : „:”....Apartamentul 10 reprezinta sediul social al societatii, spatiul nr.5, et.1, pentru sala sport in viitor, spatiul nr. 1 subsol reprezinta parcare pentru firma si colaboratori , in restul spatiilor urmeaza sa desfasuram alte activitati.”

Din actele societatii rezulta ca  societatea a desfasurat comert cu electrocasnice si încălţăminte in anii 2012 , 2013 si in lunile LL si LL 2014, iar spatiile si apartamentele au fost  achizitionate in data de ZZ.LL.2014 si data de ZZ.LL.2014  iar amortizarea a fost calculata incepand cu luna iunie 2014. Echipa de inspectie fiscala a tinut cont de toate aceste aspectele la stabilirea cheltuielii nedeductibile cu amortizarea spatiilor. Nu s-a acceptat la deducere, la calculul profitului impozabil si al impozitului pe profit a cheltuielii cu  amortizarea aferenta spatiilor care nu au fost utilizate de societate pentru activitatea desfasurata sau in scopuri administrative in perioada LL 2014-LL2016 .

S-a tinut cont de urmatoarele prevederi legale:

-art. 24, aliniatul (2) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările si completările ulterioare conform căruia:” (2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative;

b) are o valoare fiscală mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, la data intrării în patrimoniul contribuabilului;

c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.-punctul 70^2 din H.G.44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu completările si modificările ulterioare conform căruia:” Pentru perioada în care mijloacele fixe amortizabile nu sunt utilizate cel puţin pe o perioadă de o luna, recuperarea valorii fiscale ramase neamortizate se efectuează pe durata normala de utilizare rămasă, începând cu luna următoare repunerii în funcţiune a acestora, prin recalcularea cotei de amortizare fiscală."

3. Referitor la achizitia  de la  B SRL , in baza facturii  nr. 22/ZZ.LL.2014in suma de 300.000 lei fară TVA si TVA aferent 72.000 lei  reprezentând lucrări efectuate pe şantierul din Q1 contract nr.7/ZZ.LL.2014 petenta menţionează:

„ In al treilea rând, societatea noastră a ach :itionat de la B lucrări in valoare de 300.000 lei + TVA efectuate pe şantierul din Q1., in baza contractului nr. 7/ZZ.LL.2014. Lucrările contractate au fost realizate sub forma unor prestări de servicii. cu privire la care nu exista niciun fel de probleme in privinţa realităţii tranzacţiei sau a actelor justificative.”

Punctul de vedere al echipei de inspectie fiscala:

 Referitor la  lucrări efectuate pe şantierul din Q1 facturate de catre S.C. B S.R.L.(societate afiliata la acea data si instrainata incepand cu data de ZZ.LL.2015 , data de la care asociat unic si administrator al societatii este M din localitatea ...., sediul social si domiciliul fiscal fiind ...) catre S.C. A S.R.L. cu factura nr.  22/ZZ.LL.2014 precizează ca echipa de inspectie fiscala a analizat informatiile furnizate de baza de date ANAF, informatii furnizate de terti si informatii furnizate de administratorul societatii verificate.

Conform informatiilor furnizate de baza de date ANAF reiese ca S.C. B S.R.L., CUI ... nu declara, in declaratia 394, livrari catre S.C. A S.R.L. in luna LL.2014, total livrari declarate fiind 0 lei, deasemenea, conform Decontului de T.V.A. depus de B S.R.L. pentru luna LL.2014 reiese ca acesta nu declara T.V.A. colectata (suma T.V.A. colectata fiind 0 lei. S.C. B S.R.L. nu a platit impozit pe profit aferent anului 2014, conform declaratiei 101 aferenta anului 2014, in anul 2014 a inregistrat profit impozabil in suma de 668.010 lei si pierdere de recuperat din anii anteriori 1.161.894 lei , fara sa calculeze si sa plateasca impozit pe profit. Deasemenea, reiese ca , in anul 2014 S.C. B S.R.L. avea un angajat pe post de muncitor necalificat , un director vanzari, un muncitor in serviciul pentru curatenie (doamna) si un functionar economic (doamna).

Lucrarile facturate de catre S.C. B S.R.L. CUI ..... constau in:-taiere cu masina cu discuri diamantate a rosturilor de contractie si dilatatie in betonul de uzura la drumuri (5.495 ml), spargerea si desfacerea betoanelor de ciment pe suprafete limitate pentru pozarea cablurilorsi conductelor , podetelor si gurilor de scurgere etc., executate in alei , trotuare sau fundatii drumuri (1.103 mc), sapatura manuala de pamant in spatii limitate (160mc), transport rutier al pamantului sau molozului cu autobasculanta pe distanta 10 km (9.500 to), spargere manuala pereti sau bolti din beton (256 mc), umplutura in sant la cond. de alim. cu apa si canalizare cu nisip (435 mc), strat de agregate naturale cilindrate avand functia de rezistenta filtrata, izolatoare etc.(1.068 mc.).

In nota explicativa din data de ZZ.LL.2016 si transmisa prin posta electronica in data de ZZ.LL.2016, la intrebarea : “Va rugam sa precizati cu ce utilaje s-a efectuat taierea betonului, spargerea si desfacerea lui precum si nr. de inmatriculare a autobasculantei care a efectuat transportul pamantului /molozului pe santierul din Q1 in perioada LL-LL 2014 servicii achizitionate de la S.C.B S.R.L. cu factura nr.22/ZZ.LL.2014 in valoare totala de 372.000 lei din care T.V.A. 72.000 lei?” dl. O raspunde: “ Taierea betonului si a asfaltului s-a efectuat cu masina de taiat asfalt ce apartine societatii noastre dar S.C. B S.R.L. a asigurat deservantii acestor utilaje. Transportul pamantului si a molozului s-a facut cu autobasculante pe care S.C. B S.R.L. le-a inchiriat de la diverse firme din jud. Q1.1.. Eu imi amintesc doar doua nr. de inmatriculare de la autobasculante respectiv:..... dar poate ca au fost si altele dar nu imi amintesc.Din cate imi amintesc pe acest santier S.C. B S.R.L. a pus la  dispozitie in jur de 10 oameni zilnic, pe care societatea noastra i-a folosit pentru diverse lucrari pe acest santier, mai multe luni de zile.

Contactat telefonic, dl. Z, proprietarul autovehicului Q23, a comunicat ca nu detine contract de inchiriere cu S.C. B S.R.L., deasemenea ca nu a inchiriat masini acestei firme. Autovehiculul cu nr. de inmatriculare Q23 nu a fost gasit in baza de date.

Mentionam ca S.C. A S.R.L. detinea forta de munca necesara efectuarii lucarilor (maistru, zidar, muncitori necalificati, mecanici utilaje) pentru care s-a angajat prin contract.

Cu ocazia actiunii in contencios administrativ, societatea nu a prezentat documente suplimentare (contracte de inchiriere, contracte de munca) din care sa reiasa,  realitatea efectuarii lucrarilor de catre S.C. B S.R.L. 

Echipa de inspectie fiscala nu a acceptat la deducere, la calculul profitului impozabil si a impozitului pe profit a cheltuielii cu serviciile prestate de terti, in suma de 300.000 lei si T.V.A. aferenta in suma de 72.000 lei inregistrata in baza facturii emisa de S.C. B S.R.L., considerand operatiunea inscrisa in aceasta factura ca fiind nereala, societatea verificata dispunand de forta de munca si de dotarile necesare efectuarii lucrarilor contractate, in timp ce S.C. B S.R.L. nu a dispus nici de forta de munca si nici de dotarile necesare efectuarii lucrarilor.

4. Tranzacţiile cu S.C. G  SRL

In actiunea in contencios administrativ se precizeaza: „Societatea noastră a achiziţionat de la acest partener servicii de organizare de şantier in valoare de 40.000 lei + TVA.Ca si in cazul serviciilor achiziţionate de la S.C, B SRL, si organizarea de şantier prestata de Ga fost in legătura cu contractul nr. 7/ZZ.LL.2014, prin care societatea noastră a prestat servicii in mun.Q1.

Realitatea tranzacţiilor si corectitudinea contabilizarii lor reprezintă si in acest ca argumentele pentru care apreciem ca inspectorii au efectuat o constatare nelegala.

Ni se imputa in esenţa ca anexat facturii ce nu s-a regăsit in raport de lucru, insa aceasta exigenta este una neprevăzuta de legislaţia europeana incidenta in cauza, respectiv Directiva nr. 2002/38/CE.”

Punctul de vedere al echipei de inspectie fiscala:

Societatea inregistreaza in luna LL.2015, cheltuieli cu serviciile executate de terti (cont 628) suma de 40.000 lei , in baza facturii nr.24/ZZ.LL.2015 emisa de S.C. G  S.R.L CUI ...., in valoare de 40.000 lei fara T.V.A. si T.V.A. aferenta de 9.600 lei reprezentand servicii consultanta santiere LL-LL.2015.

Cu ocazia efectuarii inspectiei fiscale, s-a constatat ca factura nu are atasate documente (rapoarte de lucru) din care sa rezulte activitatile prestate de furnizor.

Si in acest caz, echipa de inspectie fiscala a procedat la analizarea informatiilor furnizate de baza de date ANAF si la solicitarea de lamuriri administratorului societatii.

S.C. G S.R.L. este societate afiliata S.C. A S.R.L.,  are ca asociati pe W si O, acesta din urma fiind si administratorul societatii. 

In anul 2015 societatea avea 5 angajati ( un director societate, un casier, un economist sef si doi ingineri pisciculturi vanatoare din care unul a lucrat pana la data de ZZ.LL.2015).

In perioada pentru care a fost emisa factura de consultanta pe santiere, societatea verificata a facturat lucrari de constructii civile si prestari servicii mecanizare catre S.C. P S.R.L., CUI ..... la obiectivele “ Zonarea, contorizarea si monitorizarea presiunii in orasele....” (contract 25/ZZ.LL.2015) , “ executarea activitatii de mecanizare in santierul beneficiarului, incluzand punerea la dispozitie a utilajelor si a personalului necesar exploatarii...” (contract 26/ZZ.LL.2015) si la obiectivul “extindere retele apa si canalizare in ......”. conform contract de lucrari 27/ZZ.LL.2015

In nota explicativa din data de ZZ.LL.2016 dl. O-administratorul S.C. A S.R.L. precizeaza : “ Serviciile de consultanta au fost oferite de catre directorul societatii S.C.G domnul O si aceste servicii au constat in consultanta manageriala , de organizare santier si chiar negociere de materiale . Acesta este si motivul pentru care S.C. A a realizat profit in urma executarii ctr. Respective de lucrari. Nu am considerat necesare situatii si rapoarte de lucrari pentru aceste servicii si rapoarte de lucrari pentru aceste servicii, am considerat ca factura este suficienta.”

Conform prevederilor punctului 48 din H.G.44/2004 - norme de aplicare a Codului fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, referitor la art.21, aliniatul (4), litera m din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare : „Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de serviciitrebuie să se îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

- serviciile trebuie să fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract încheiat între părţi sau în baza oricărei forme contractuale prevăzute de lege; justificarea prestării efective a serviciilor se efectuează prin: situaţii de lucrări, procese-verbale de recepţie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piaţă sau orice alte materiale corespunzătoare;

-contribuabilul trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul activităţilor.”

Prin urmare echipa de inspectie fiscala nu a acceptat la deducere , la calculul profitului impozabil si a impozitului pe profit, a cheltuielilor cu consultanta in suma de 40.000 lei si a T.V.A.aferenta de 9.600 lei societatea neputand prezenta documente din care sa reiasa realitatea efectuarii acestor servicii.

Fata de cele 4 aspecte prezentate mai sus, prin actiunea in contencios administrativ, petenta invoca dreptul de deducere al T.V.A. invocand „.....principiile statuate de Curtea Europeana de Justitie in jurisprudenta sa recenta care, in sinteza  a hotarat prin decizii de interpretare obligatorii pentru instantele nationale..” si anume:

-Optigen, Alex Kittel, Dankowski, Mahageben si Peter David, hotararile  Halifax punctele 58 si 59,  hotararile Kittel si Recolta Recycling punctul 53,  punctul 56, Mahageben si David punctul 46, Kittel si Recolta Recycling punctele  56-61, Mahageben si David punctul 45, hotararile Optigen si altii, punctele 52 si 55, Kittel si Recolta Recycling punctele  45,46 si 60 Mahageben si  David, punctele 47, 48, 49, Directiva 2006/112-articolele 2,9,14,62,167,168 si 178.).

Punctul de vedere al echipei de inspectie fiscala:

Urmare a inspectie fiscale efectuate, a celor 4 aspecte prezentate mai sus,  organele de inspectie fiscala au  ajuns la următoarele concluzii:

1) Operatiunea de achizitie a mijloacele fixe pe circuitul J S.R.L.- H S.R.L.-B S.R.L.-A S.R.L.a avut ca scop asigurarea conditiilor pentru a demonstra o provenienta aparent legala a acestora, in fapt s-a asigurat pentru S.C. A S.R.L. drept de deducere a T.V.A. si drept de deducere a cheltuielilor cu amortizarea acestora , A S.R.L. fiind beneficiarul final din punct de vedere al deducerii T.V.A. si  impozitului pe profit .

Aceasta concluzie a fost intarita si de faptul ca o parte din aceste mijloace fixe au fost achizitionate din ...., de o persoana fizica ( R) si apoi in circuit este introdusa societatea J S.R.L. care emite facturi in care sunt consemnate operatiuni de vanzare mijloace fixe pe circuitul descris mai sus.

 2). Nu s-au acceptat la deducere, la calculul profitului impozabil si al impozitului pe profit cheltuielile cu  amortizarea aferenta spatiilor care nu au fost utilizate de societate pentru activitatea desfasurata sau in scopuri administrative in perioada LL.2014-LL.2016, conform prevederilor legale prezentate la punctul 2.

3. Echipa de inspectie fiscala nu a acceptat la deducere, la calculul profitului impozabil si a impozitului pe profit a cheltuielii cu serviciile prestate de terti, in suma de 300.000 lei si T.V.A. aferenta in suma de 72.000 lei inregistrata in baza facturii emisa de S.C. B S.R.L., considerand operatiunea inscrisa in aceasta factura ca fiind nereala, societatea verificata dispunand de forta de munca si de dotarile necesare efectuarii lucrarilor contractate, in timp ce S.C. B S.R.L. nu a dispus nici de forta de munca si nici de dotarile necesare efectuarii lucrarilor.

4. Echipa de inspectie fiscala nu a acceptat la deducere , la calculul profitului impozabil si a impozitului pe profit, a cheltuielilor cu consultanta in suma de 40.000 lei si a T.V.A.aferenta de 9.600 lei, societatea neputand prezenta documente din care sa reiasa realitatea efectuarii acestor servicii.

Echipa de inspectie fiscala a tinut cont si de  urmatoarele prevederi legale:

-art. 55, aliniatul (2) litera a) si c) si aliniatul (3) din Legea 207/2015 privind Codul de procedura fiscala conform carora: „ Mijloace de probă (2) Pentru determinarea stării de fapt fiscale, organul fiscal, în condiţiile legii, administrează mijloace de probă, putând proceda la:

a) solicitarea informaţiilor, de orice fel, din partea contribuabilului/plătitorului şi a altor persoane;

c) folosirea înscrisurilor;

d) efectuarea de constatări la faţa locului;

e) efectuarea, în condiţiile legii, de controale curente, operative şi inopinate sau controale tematice, după caz.

(3) Probele administrate vor fi coroborate şi apreciate ţinându-se seama de forţa lor doveditoare recunoscută de lege.”

-art.7, aliniat (3) si (4) din Legea 207/2015 privind Codul de procedura fiscala conform cărora: „Rolul activ şi alte reguli de conduită pentru organul fiscal

(3) Organul fiscal este îndreptăţit să examineze, din oficiu, starea de fapt, să obţină şi să utilizeze toate informaţiile şi documentele necesare pentru determinarea corectă a situaţiei fiscale a contribuabilului/plătitorului. În analiza efectuată, organul fiscal este obligat să identifice şi să ia în considerare toate circumstanţele edificatoare fiecărui caz în parte.

(4) Organul fiscal decide asupra felului şi volumului examinărilor, în funcţie de circumstanţele fiecărui caz în parte şi de limitele prevăzute de lege.”

- art.14, aliniat (2) din Legea 207/2015 privind Codul de procedura fiscala cu completarile si modificarile ulterioare, conform caruia: ” Prevalenţa conţinutului economic al situaţiilor relevante din punct de vedere fiscal

(2) Situaţiile de fapt relevante din punct de vedere fiscal se apreciază de organul fiscal în concordanţă cu realitatea lor economică, determinată în baza probelor administrate în condiţiile prezentului cod. Atunci când există diferenţe între fondul sau natura economică a unei operaţiuni sau tranzacţii şi forma sa juridică, organul fiscal apreciază aceste operaţiuni sau tranzacţii, cu respectarea fondului economic al acestora.”

-punctul 48 din H.G. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu completarile si modificarile ulterioare conform caruia:” Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii trebuie să se îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

- serviciile trebuie să fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract încheiat între părţi sau în baza oricărei forme contractuale prevăzute de lege; justificarea prestării efective a serviciilor se efectuează prin: situaţii de lucrări, procese-verbale de recepţie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piaţă sau orice alte materiale corespunzătoare;

- contribuabilul trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul activităţilor desfăşurate.”

-punctul 57 din OMFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate conform caruia: “(1) Contabilizarea şi prezentarea elementelor din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere ţinând seama de fondul economic al tranzacţiei sau al angajamentului în cauză. Respectarea acestui principiu are drept scop înregistrarea în contabilitate şi prezentarea fidelă a operaţiunilor economico-financiare, în conformitate cu realitatea economică, punând în evidenţă drepturile şi obligaţiile, precum şi riscurile asociate acestor operaţiuni.

(2) Evenimentele şi operaţiunile economico-financiare trebuie evidenţiate în contabilitate aşa cum acestea se produc, în baza documentelor justificative. Documentele justificative care stau la baza înregistrării în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare trebuie să reflecte întocmai modul cum acestea se produc, respectiv să fie în concordanţă cu realitatea. De asemenea, contractele încheiate între părţi trebuie să prevadă modul de derulare a operaţiunilor şi să respecte cadrul legal existent.

(3) Forma juridică a unui document trebuie să fie în concordanţă cu realitatea economică. Atunci când există diferenţe între fondul sau natura economică a unei operaţiuni sau tranzacţii şi forma sa juridică, entitatea va înregistra în contabilitate aceste operaţiuni, cu respectarea fondului economic al acestora.”

Organele de inspecţie fiscala au procedat în conformitate cu prevederile codului de procedura fiscala precum şi a normelor de aplicare ale acestuia cu modificările si completarile ulterioare, armonizate cu prevederile legislaţiei europene.

Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretată în sensul că se opune ca o persoană impozabilă să deducă taxa pe valoarea adăugată care figurează pe facturile emise de un furnizor atunci când, deşi serviciul a fost prestat, se dovedeşte că acesta nu a fost prestat efectiv de respectivul furnizor sau de subcontractantul său, în special pentru că aceştia din urmă nu dispuneau de personalul, de mijloacele fixe şi de activele necesare, că costurile pentru prestarea serviciului nu au fost înscrise în registrele lor contabile sau că identitatea persoanelor care au semnat anumite documente în calitate de furnizori s-a dovedit inexactă, cu condiţia dublă, ca astfel de fapte să constituie un comportament fraudulos şi să se dovedească, având în vedere elementele obiective furnizate de autorităţile fiscale, că persoana impozabilă ştia sau ar fi trebuit să ştie că operaţiunea invocată ca temei pentru dreptul de deducere era implicată în această fraudă, ceea ce revine instanţei de trimitere să verifice.

Decizia Curtii Europene de Justitie cauza C - 255/02 Halifax & Other : Din decizia Curtii Europene de Justitie – cauza C - 255/02 Halifax & Other, rezulta ca in situatia in care, in urma investigatiilor fiscale se demonstreaza ca o persoana impozabila sau un grup de persoane impozabile relationeaza unele cu altele intr-o serie de tranzactii care dau nastere unei situatii artificiale, cu scopul de a creea conditiile necesare pentru a deduce TVA, organele fiscale sunt indreptatite sa solicite plata taxei deduse in mod eronat.

La paragraful 46 din cauzele reunite C-110/98 la C-147/98 Gabalfrisa se face trimitere la paragraful 23 si 24 din cazul C110/94 (INZO) si paragraful 24 din cazul C-268/83 Rompelman, unde Curtea a stabilit ca este obligatia persoanei care solicita deducerea TVA sa demonstreze ca sunt indeplinite toate conditiile legale pentru acordarea deducerii.

Jurisprudenta Curtii Europene de justitie impune obligatia persoanei care solicita deducerea TVA sa demonstreze ca sunt indeplinite toate conditiile legale pentru acordarea deducerii, iar autoritatea fiscala are dreptul sa refuze permiterea dreptului de deducere in cazurile in care se stabileste, pe baza unor dovezi obiective, ca acest drept s-a exercitat in mod fraudulos.

Faptul ca lucrările au fost executate, nu dau dreptul de deducere a taxei pe valoare adăugata, în condiţiile în care pe baza facturilor emise de furnizor, se dovedeşte ca acesta nu a prestat lucrările în cauza, sau de un subcontractant de al sau, în special pentru ca aceştia din urma nu dispuneau de personal, de mijloace fixe şi active necesare.

Practica Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în materie de operaţiuni fictive, a consacrat principiul prevalentei economicului asupra juridicului astfel, prin decizia C-18/13 - Maks Pen, C.J.U.E. a statuat că autorităţile fiscale pot refuza dreptul de deducere în situaţia în care se dovedeşte că deşi serviciul a fost prestat, acesta nu a fost efectuat de către  furnizorul/subcontractant, pentru că aceştia nu deţineau resursele necesare, costurile nu erau înregistrate în contabilitatea acestora, identitatea acestora nu poate fi dovedită.

Decizia Curţii Europene de Justiţie în cazul C-255/02 - Halifax şi alţii, potrivit căreia, orice artificiu care are drept scop esenţial doar obţinerea unui avantaj fiscal, operaţiunea neavând conţinut economic, va fi ignorat şi situaţia „normală" care ar fi existat în absenţa acestui artificiu va fi restabilită.

De asemenea se apreciază că este incidenţa în speţa şi Hotărârea Maks Pen EOGD C-18/13 care dispune: "directiva a şasea.... trebuie interpretata în sensul ca se opune ca o persoana impozabila sa deducă TVA care figurează pe facturile emise de un furnizor atunci cand, desi serviciul a fost prestat, se dovedeşte ca acesta nu a fost prestat efectiv de respectivul furnizor sau de subcontractantul sau, în special pentru ca aceştia din urma nu dispuneau de personalul, de mijloacele fixe şi de activele necesare, costurile pentru prestarea serviciului nu au fost înscrise în registrele lor contabile sau ca identitatea persoanelor care au semnat anumite documente în calitate de furnizori, s-a dovedit inexacta, cu condiţia dubla ca astfel de fapte sa constituie un comportament fraudulos şi sa dovedească, având în vedere elementele obiective furnizate de autorităţile fiscale, ca persoana impozabila ştia sau ar fi trebuit sa ştie ca operaţiunea invocata ca temei pentru dreptul de deducere era implicata în aceasta frauda (...).”

Din considerentele invocate de CEJ în pronunţarea deciziei C-142/11 (punctele 53, 54, 59 si 60), pârâta  reţine că potrivit jurisprudenţei Curţii, operatorii care iau toate măsurile care pot fi pretinse în mod rezonabil de la un operator pentru a se asigura că operaţiunile lor nu sunt implicate într-o fraudă, indiferent dacă este vorba de o fraudă privind TVA-ul sau de alte fraude, trebuie să se poată baza pe legalitatea acestor operaţiuni fără a risca să piardă dreptul de deducere a TVA-ului achitat în amonte (a se vedea inclusiv Hotărârea Kittel şi Recolta Recycling, punctul 51). în schimb, nu este contrar dreptului Uniunii să se pretindă ca un operator să ia orice măsură care i s-ar putea solicita în mod rezonabil pentru a se asigura că operaţiunea pe care o efectuează nu determină participarea acestuia la o fraudă fiscală (a se vedea în acest sens Hotărârea din 27 septembrie 2007, Teleos şi alţii, C-409/04, Rep., p. I-7797, punctele 65 şi 68, Hotărârea Netto Supermarkt, punctuli 24, precum şi Hotărârea din 21 decembrie 2011, Vlaamse Oliemaatschappjj4, C-499/10, punctul 25).

 Tinand cont de toate aspectele prezentate mai sus, propunem respingerea actiunii in contencios administrativ  depusa de S.C. A  S.R.L. ca fiind nefondata, pentru  obligatile suplimentare in suma totala de 249.221 lei reprezentand :

• impozit pe profit stabilit suplimentar  in suma de 94.289 lei;

• TVA stabilit suplimentara in suma de 154.932 lei;

A fost intocmita sesizarea penala nr. 28/ZZ.LL.2017 transmisa catre DIICOT –Biroul Teritorial Satu Mare  cu adresa nr.29/ZZ.LL.2017.

Pe cale de consecinta, pârâta solicită instanţei să respingă actiunii in contencios administrativ ca netemeinica, nelegala, nemotivata si nesustinuta in fapt si in drept, mentinand in totalitate sumele stabilite suplimentar prin decizia de impunere.

In drept, dispoziţiile legale invocate in cuprinsul întâmpinării.

In probaţiune s-au depus inscrisuri.

Verificând actele si lucrarile  dosarului, instanta retine urmatoarele:

Tribunalul retine ca este investit  cu anularea Deciziei nr. .../ZZ.LL.2017 (filele nr. 11 si urm.) emisa de parata prin care a fost solutionata contestatia formulata de  societatea reclamanta A SRL ..., in sensul respingerii ca partial neintemeiate a contestatiei, in ceea ce priveste suma de 238.382 lei reprezentand impozit pe profit in suma de 83.450 lei si  taxa pe valoare adaugata suplimentara  in suma de 154.932 lei, ca nemotivata in ceea ce priveste obligatiile fiscale principale in suma de 10.839 lei, reprezentand impozit pe profit,  respectiv cu anularea in parte a Deciziei de impunere nr. 2/ZZ.LL.2016 si a raportului de inspectie fiscala nr. 3/ZZ.LL.2016.

Trebuie precizat faptul ca prin cererea de chemare in judecata reclamanta formuleaza critici de nelegalitate exclusiv cu privire la relatiile comerciale desfasurate cu SC B SRL si cu SC G SRL, fara sa formuleze critici cu privire la aspectul respingerii ca nemotivata a contestatiei cu privire la obligatiile fiscale principale in suma de 10.839 lei, reprezentand impozit pe profit.

Din raportul de inspecţie fiscală nr. 3 incheiat la data de ZZ.LL.2016 (filele nr. 86 si urm.) care a stat la baza emiterii deciziei de impunere  prin care s-au stabilit obligaţiile fiscale contestate de reclamantă prin contestaţia fiscală, rezultă că în baza verificărilor făcute de comisarii Gărzii Financiare, echipa de inspecţie fiscală a apreciat că societatea reclamantă a inregistrat in evidenta contabila factura 8/ZZ.LL.2014 emisa de SC B SRL, in  suma de 302.500 lei baza impozabila si 72.600 lei TVA aferenta, reprezentand utilaje, astfel: vehicul marca C tipul ..., vehicul marca D tipul ..., respectiv motoferastrau marca E (...), fara ca partenerul SC B SRL sa declare livrarea, partener care a achizitionat bunurile, la randul sau de la SC H SRL, care e inactiva din data de ZZ.LL.2016, neavand niciodata salariati, conform vectorului fiscal. Totodata, s-a retinut ca  reclamanta a emis ulterior  factura nr. 6/ZZ.LL.2015 prin care  revandut acelasi vehicul marca C tipul .... catre SC F SRL.

De asemenea, reclamanta a achizitionat de la SC B SRL, cu facturile nr. 16, 17, 18, 19, 20 si 21,  emise in luna LL.2014,  sase mijloace fixe  situate in loc. ..., reprezentand spatiu nr. 1 subsol, spatiu nr. 4 etaj 1, spatiu nr. 5, etaj 1, apartament nr. 10, apartament nr. 11, apartament nr. 12. In privinta imobilelor achizitionate de reclamanta, organul fiscal a retinut ca reclamanta nu a inregistrat venituri generate de aceste bunuri. In consecinta, parata nu a acceptat la deducere, la calculul profitului impozabil si al impozitului pe profit, amortizarea totala in suma de 24.001 lei.

 Totodata, reclamanta a inregistrat factura nr. 22/ZZ.LL.2014 emisa de SC B, in valoare de 300.000 lei fara TVA si TVA aferenta de 72.000 lei, reprezentand lucrari efectuate pe santierul din Q1, conform contractului nr. 7/ZZ.LL.2014. S-a retinut ca partenerul  nu a declarat livrari catre reclamanta.

In ceea  ce priveste relatiile comerciale derulate cu  SC G SRL, organul fiscal a retinut faptul ca reclamanta a inregistrat factura nr. 24/ZZ.LL.2015 in suma de 40.000 lei reprezentand cheltuieli cu serviciile executate de terti/servicii consultanta santiere LL-LL 2015), TVA aferenta  fiind de 9.600 lei. Organul fiscal a retinut ca SC G a fost inactiva in perioada ZZ.LL.2013-ZZ.LL.2014, respectiv nu exista rapoarte de lucrari  pentru aceste servicii.

Ca atare, organul fiscal a apreciat ca facturile mentionate mai sus nu indeplinesc conditiile art. 146 si 155 din Codul fiscal pentru deducerea taxei pe valoarea adaugata si a impozitului pe profit. In esenta, s-a retinut faptul ca din documentele prezentate nu rezulta ca operatiunile au la baza elemente reale.

Raportat la materialul probator administrat în prezenta cauză şi prin prisma reglementărilor în acest domeniu, problema de drept ridicată în cauză este aceea dacă în baza dispoziţiilor art.67 alin.1, 2 din OG nr.92/2003 şi în raport de starea de fapt constatată de inspecţia fiscală şi contestată de reclamantă, organul fiscal a apreciat in mod corect ca livrarile de bunuri si prestarile de servicii nu au avut loc in realitate.

In vederea clarificarii acestui aspect, in cauza a fost administrata proba testimoniala cu martorii Y ((sef de santier la Q1) si O (administratorul SC B SRL si SC G SRL)-filele nr. 80-81 vol I. Din declaratiile judiciare ale acestora se retine faptul ca  in anul 2014 reclamanta avea santier in Q1, unde se prestau lucrari de termoficare, inlocuire canalizari, lucrari care necesitau utilaje mari. In acea perioada reclamanta a folosit  vehicul marca C, vehicul marca D, respectiv motoferastrau marca E.  Administratorul SC B SRL si SC G SRL recunoaste vanzarea utlajelor catre reclamanta. Lucrarile au fost prestate si de zilieri.

Instanta retine ca declaratiile martorilor vis-a-vis de prestarea muncii de catre zilieri se coroboreaza sub aspect probator cu  foile colective de prezenta depuse de reclamanta si care vizeaza  6 luni aferente anului 2014.-filele nr. 86 si urm. vol II 

Fata de aspectul invocat de organul fiscal cu privire la faptul ca reclamanta a revandut  acelasi vehicul marca C tipul ... catre SC F SRL, instanta retine ca este lipsit de relevanta, in conditiile in care actul de vanzare a fost incheiat in anul 2015, ulterior efectuarii lucrarilor pe perioada anului 2014, la care se refera factura nr. 8/ZZ.LL.2014 emisa de SC B SRL, in  suma de 302.500 lei baza impozabila si 72.600 lei TVA aferenta.

In plus, instanta retine ca  organul fiscal a invocat faptul ca SC H SRL (care nu este partenerul contractual direct al reclamantei) a fost declarata inactiva din data de ZZ.LL.2016, respectiv SC G a fost declarata inactiva in perioada ZZ.LL.2013-ZZ.LL.2014; dupa cum se poate observa, starea de inactivitate a acestor societati a intervenit  cu mult timp dupa emiterea facturilor din speta (in cazul facturii nr. 8/ZZ.LL.2014 emisa de SC B SRL), respectiv cu mult inaintea  emiterii facturii nr. 24/ZZ.LL.2015, in cazul raportului comercial incheiat cu SC G,  astfel ca aspectele invocate de organul fiscal sunt  lipsite de relevanta.

In lumina probelor administrate, instanta retine ca, in ceea ce priveste livrarile de bunuri mobile si prestarile de servicii derulate cu SC B SRL si cu SC G SRL, acestea au fost dovedite; scopul economic al tranzactiilor in cauza este incontestabil datorita faptului ca sunt cumparate utlaje si prestari servicii care sunt in concordanta cu obiectul de activitate a reclamantei. In acest context, facturile indeplinesc conditiile prevazute de art. 145, 146 alin. 1 lit. a si art. 155 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal  pentru a fi deductibile fiscal.

 Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, în conformitate cu dispozitiile art. 145 alin. (3) lit. a) și alin. (8) C. fisc., precum si pct. 48 din Normele metodologice de aplicare a C. fisc., pentru a admite deductibilitatea fiscală a cheltuielilor cu serviciile de management, consultantă sau alte prestării de servicii, dar si a TVA, se impune prezentarea de probe care să facă dovada prestării efective a serviciilor, dar si a legăturii cheltuielilor la care se referă cu activitatea curentă a contribuabilului. Înalta Curte retine că, având în vedere marea diversitate a serviciilor, legea română, inclusiv Normele metodologice, nu fixează o listă exhaustivă de mijloace de probă admisibile pentru a dovedi faptul că serviciile au fost efectiv prestate. În acest sens, la pct. 48 din Norme, sunt prevăzute cu titlu exemplificativ câteva mijloace de probe admisibile pentru a dovedi că serviciile au fost efectiv prestate, cum ar fi situatii de lucrări, procese-verbale de receptie, rapoarte de lucrări, studiu de fezabilitate, de piată, însă pot fi produse de către contribuabil si alte probe în functie de specificul activitătii desfăsurate.

De asemenea, Prin decizia Curţii Europene de Justiţie nr. C 142/11 din 21.05.2011 s-a statuat: „ Art. 167, art. 168 litera (a), art 178 litera (a), art 220 punctul 1 şi art 226 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugata trebuie interpretate în sensul ca se opun unei practici naţionale în temeiul căreia autoritatea fiscala refuza unei persoane impozabile dreptul de a deduce din valoarea taxei pe valoarea adăugata pe care o datorează valoarea taxei datorate sau achitate pentru serviciile care i-au fost furnizate pentru motivul ca emitentul facturii aferente acestor servicii sau unul dintre prestatorii sai a săvârşit nereguli, fara ca aceasta autoritate sa dovedească, având în vedere elemente obiective, ca persoana impozabila respectiva ştia sau or fi trebuit sa ştie ca operaţiunea invocata pentru a justifica dreptul de deducere era implicata intr-o frauda săvârşita de emitentul menţionat sau de un alt operator care intervine în amonte în lanţul de prestaţii.

Art 167, art 168 litera (a), art. 178 litera (a) şi art. 273 din Directiva 2006/112 trebuie interpretate în sensul ca se opun unei practici naţionale în temeiul căreia autoritatea fiscala refuza dreptul de deducere pentru motivul ca persoana impozabila nu s-a asigurat ca emitentul facturii aferente bunurilor pentru care se solicita exercitarea dreptului de deducere avea calitatea de persoana impozabila, ca dispunea de bunurile în cauza şi era în măsura sa le livreze şi ca a îndeplinit obligaţiile privind declararea şi plata taxei pe valoarea adăugata sau pentru motivul ca persoana impozabila respectiva nu dispune, în plus fata de factura menfionata, de alte documente de natura sa demonstreze ca împrejurările menţionate sunt intrunite, deşi condiţiile de fond şi de forma prevăzute de Directiva 2006/112 pentru exercitarea dreptului de deducere sunt îndeplinite, iar persoana impozabila nu dispunea de indicii care sa justifice presupunerea existentei unor nereguli sau a unei fraude în sfera emitentului mentionat. "

In speta, avand in vedere ca facturile reprezentand cumparari de utilaje si inchirieri de utilaje indeplinesc toate criteriile de forma si de fond prevazute de legislatia fiscala, acestea sunt  deductibile din punct de vedere al TVA si impozit pe profit.

In schimb, in ceea ce priveste achizitionarea de la SC B SRL, cu facturile nr. 16, 17, 18, 19, 20 si 21,  emise in luna LL.2014, a sase mijloace fixe  situate in ...., reprezentand spatiu nr. 1 subsol, spatiu nr. 4 etaj 1, spatiu nr. 5, etaj 1, apartament nr. 10, apartament nr. 11, apartament nr. 12, instanta retine ca in mod corect si legal parata nu a acceptat la deducere, la calculul profitului impozabil si al impozitului pe profit, amortizarea totala in suma de 24.001 lei. In acest context, retine ca inscrisurile depuse de reclamanta/contracte de inchiriere ale acestora doar in anul 2018, dupa aproape 4 ani de la emiterea facturilor in speta, nu sunt relevante in cauza, fiind aspecte intervenite cu mult dupa perioada de referinta la care trebuie sa se faca inregistrarea de venituri generate de aceste bunuri.

Ca atare, se impune anularea in parte a deciziei de impunere contestate, doar in ceea ce priveste taxa pe valoare adaugata suplimentara  in suma de 154.200 lei ( 72.600 lei TVA aferenta facturii nr. 8/ZZ.LL.2014 emisa de SC B SRL plus 72.000 lei TVA aferenta facturii nr. 22/ZZ.LL.2014 emisa de SC B, plus 9.600 lei TVA aferenta  facturii nr. 24/ZZ.LL.2015)

In lumina celor de mai sus, instanţa apreciază că acţiunea formulată de reclamanta pentru anularea actelor administrative fiscale emise de pârâtă este întemeiată in parte şi in consecinta, în temeiul art.18 din Legea nr. 554/2004, art. 218 alin. 2, C.proc.fiscală, instanţa urmează să admită in parte acţiunea reclamantei, să anuleze in parte  Decizia nr. 1/ZZ.LL.2017 privind solutionarea contestatiei şi admiţând in parte contestaţia reclamantei, să anuleze in parte decizia de impunere nr. 2/ZZ.LL.2016 si  raportul de inspectie fiscala nr. 3/ZZ.LL.2016, exclusiv in ceea ce priveste taxa pe valoare adaugata suplimentara  in suma de 154.200 lei; va mentine celelalte dispozitii ale actelor administrative atacate.

În baza art. 453 Noul Cod pr. civ., va obliga parata sa achite reclamantei suma de 100 cheltuieli de judecată reprezentand taxa de timbru, avand in vedere ca prima a pierdut procesul; retine ca nu s-a solicitat contravaloarea onorariului avocatial.

Domenii speta

Spete similare