Exercitare drept de obtiune succesorala

Sentinţă civilă 776 din 26.03.2020


Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. ... reclamantul M.M.D. a chemat în judecată pe pârâții M.M.C. și M.M.G. solicitând - pe cale de ordonanţă președințială – obligarea acestora să își exercite dreptul de opțiune succesorală înlăuntrul unui termen stabilit de instanță, mai scurt decât cel prevăzut la art. 1103 N.C.C., de preferat până la ....; cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii reclamantul a arătat că pe rolul ... se află dosarul nr. ..., având ca obiect ieșire indiviziune titlu de proprietate, cu termen de judecată la .... În cursul procesului pârâtul M.M.M. a decedat, succesibili fiind cei doi fii ai săi, pârâții din prezenta cauză. Pentru că aceștia nu au înțeles să-și exercite dreptul de opțiune succesorală până la termenul de judecată din ..., în vederea introducerii în cauză, în calitate de pârâţi, moștenitori, instanța a acordat un ultim termen la ... pentru indicarea moștenitorilor, în caz contrar, procesul urmând a fi suspendat. Soluționarea cu întârziere a procesului, raportat la termenul prevăzut de art. 1103 N.C.C., este de natură a-i aduce prejudicii însemnate. Hotărârea ce se va pronunța în dosarul nr. .... va profita și pârâților în situația acceptării moștenirii rămase de pe urma defunctului lor tată.

În drept a invocat art. 1113 N.C.C., art. 451, art. 997-1002 C.pr.civ. şi în susţinerea cererii a ataşat înscrisuri.

Pârâții nu au formulat în apărare întâmpinare sau alte cereri.

Prin cererea înregistrată la dosar la ... reclamantul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Pe rolul .... se află dosarul civil nr. ...., având ca obiect partaj judiciar suplimentar - ieșire indiviziune, cu termen de judecată la ..., înregistrat la ... ca urmare a cererii reclamantului din prezenta cauză formulată și împotriva tatălui pârâților, M.M.M., care însă a decedat ...., pe parcursul soluționării cauzei.

Tatăl pârâților a avut ultimul domiciliu în com. ...., iar pârâţii au calitatea de succesibili sezinari, fiind descendenți, persoane care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a-și putea moșteni tatăl, dar care nu și-au exercitat încă dreptul de opțiune succesorală prev. de art. 1103 Cod civil.

Situaţia de fapt mai sus menţionată a fost reţinută de instanţă din coroborarea susținerilor reclamantului cu înscrisurile depuse la dosar. A avut în vedere și atitudinea procesuală a pârâților, aceștia neformulând în cauză întâmpinare sau alte cereri.

Potrivit art. 1103 alin. 1 Cod civil, dreptul de opțiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moștenirii, iar conform art. 954 alin. 1 Cod civil, moștenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia.

În art. 1113 alin. 1 Cod civil se prevede că pentru motive temeinice, la cererea oricărei persoane interesate, un succesibil poate fi obligat, cu aplicarea procedurii prevăzute de lege pentru ordonanța președințială, să își exercite dreptul de opțiune succesorală înlăuntrul unui termen stabilit de instanța judecătorească, mai scurt decât cel prevăzut la art. 1103, iar la alin. 2, că succesibilul care nu optează în termenul stabilit de instanța judecătorească este considerat că a renunțat la moștenire.

Potrivit art. 997 C.pr.civ., instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Din interpretarea dispoziţiilor acestei norme rezultă condiţiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale, respectiv: aparența dreptului în favoarea reclamantului, caracterul provizoriu al măsurilor ce pot fi dispuse, existenţa unor cazuri grabnice şi neprejudecarea fondului, numai sub rezerva îndeplinirii cumulative a acestor condiţii putându-se recurge la procedura ordonanței președințiale, astfel încât neîndeplinirea uneia dintre ele face inadmisibilă cererea de ordonanță președințială.

În ceea ce privește admisibilitatea unei astfel de cereri pe calea ordonanței președințiale instanța reține că în privința urgenței legiuitorul nu definește acest concept, ci doar indică situațiile ce pot face necesară o intervenție a justiției și anume, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente ce nu s-ar putea repara sau pentru înlăturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul executării.

În speța de față însă reclamantul nu a justificat urgența, nu a probat existența unor cazuri grabnice care impun luarea unor măsuri provizorii pentru păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere sau prevenirea unor pagube iminente ce nu s-ar putea repara altfel.

Urgența trebuie să rezulte din fapte concrete, specifice fiecărui caz în parte, urmând a fi indicate împrejurările din care se deduce urgența, iar eventuala suspendare a litigiului ce formează obiectul dosarului civil nr. ..., ce are termen de judecată la ..., și aprecierea că soluționarea cu întârziere a procesului anterior indicat, raportat la termenul prevăzut de art. 1103 Cod civil, e de natură a-i aduce reclamantului prejudicii însemnate, nu se încadrează în situațiile prev. de art. 997 C.pr.civ..

Față de cele ce preced, se apreciază că lipsesc motivele temeinice la care face trimitere art. 1113 alin. 1 Cod civil și nefiind îndeplinită condiția urgenței, în temeiul art. 997 C.pr.civ., urmează să respingă ca inadmisibilă prezenta cerere de ordonanță președințială.

Se apreciază totodată că atât timp cât nu e îndeplinită condiția urgenței, nu se mai impune analizarea restului condițiilor mai sus expuse, ce trebuie îndeplinite cumulativ.

Față de soluția pronunțată, în temeiul art. 453 C.pr.civ. urmează a respinge ca neîntemeiată cererea reclamantului de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Urmează a lua act că pârâții nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Văzând şi disp. art. 1000 alin. 1 C.pr.civ.,