Netemeinicia acţiunii în materie de succesiune având ca obiect stabilirea calităţii de moştenitor şi a masei succesorale rămase de pe urma defunctului, promovată de recurenta-reclamantă pe calea unei acţiuni oblice, derivă din faptul că, la momentul intro

Prin Sentinţa Civilă Nr. 1/ZZ.LL.2018, pronunţată de Judecătoria ..., în dosarul nr. .../.../2009, a fost admisă  excepţia  lipsei  calităţii  procesuale pasive  invocate de pârâta A şi a fost respinsă  acţiunea  civilă  formulată, astfel  cum  a  fost  precizată,  de  reclamanta  R, împotriva  pârâţilor  B, C, ambii  în  reprezentarea  tatălui  lor,  în  calitate  de  moştenitori, fii  ai  defunctului  D, decedat în Penitenciarul  ...  la ZZ.LL.2009,  pe  parcursul  executării  pedepsei  aplicate,  prin  sent. pen. 2/ZZ LL 2008 a Judecătoriei  ...; E, având ca obiect despăgubiri şi succesiune; fără acordarea cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de recurs a reţinut, în esenţă, următoarele:

Reclamanta, în  speţă, care  a demarat  acest  litigiu  a invocat  că  este  concubina defunctului F decedat  în  noaptea incendierii  imobilului  din  ...  proprietatea  sa , proprietate care  nu  a  fost  dovedită  cu  nici  un  act  scris că i-ar fi aparţinut  acest  imobil,  cum,  de altfel, nu  a  fost  dovedită  relaţia  sa  de  concubinaj cu  victima  decedată F. E adevărat  că,  în  titlul  respectiv,  sentinţa  de omor  a  inculpatului D alături de alte  părţi  civile (R şi G)  s-au acordat  daune morale  reclamantei  pentru  suferinţele fizice şi  psihice  cauzate ,despăgubiri  acordate  celor  trei  persoane  şi  că prin  prezenta  acţiune  pe  cale  oblică  reclamanta  a  solicitat deschiderea  succesiunii  după  defunctul  condamnat cu indicarea fiilor acestuia şi a surorii acestuia E ,concubina defunctului (pârâta A) deschiderea  succesiunii  după  antecesorii  săi  proprietari  ai  imobilelor  casă  şi  teren  din  ...  înscrise  în  Cf ...  cu nr top 380,381 descrise  mai  sus.

În mod legal, pârâta  A a  invocat, prin  întâmpinarea  formulată  în  cauză,  că  nu  are calitate procesuală  pasivă  în litigiul dedus judecăţii  în  situaţia  în care  nu  s-a  făcut  dovada  existentei  vreunei  relaţii  personale de  concubinaj  cu  fostul  condamnat  D şi cum  de  altfel  nu  s-a făcut  dovada  existenţei  în  posesia  acesteia  cu acte scrise a  unor  bunuri  mobile  cum  a  indicat reclamanta  tractor ,remorcă  ,autoturism ,astfel  că instanţa de fond, în baza art. 161 Cod proc. civ. vechi,  a  admis această  excepţie  ca  întemeiată, reţinând că  acesta  nu  are  calitate  procesuală  pasivă  .

Instanţa  de fond a mai reţinut, din  probatoriul  administrat  în  cauză,  că  acţiunea  reclamantei nu este întemeiată, dat fiind că o asemenea acţiune pe cale oblică în sensul  dispoziţiilor  art. 974 cod civ. vechi incident  la  data  promovării prezentei acţiunii  nu este  admisibilă  şi  care prevăd  că creditorii  pot exercita  toate  acţiunile  debitorului său în afară  de  acele  care  îi  sunt  exclusiv  personale. Or,  condamnatul,  în  prezent, decedat  a  fost  obligat  să  plătească  daune  morale  reclamantei  alături de alte  persoane  iar  latura  civilă  în  acest dosar  respectiv  valoarea  imobilului degradat a  fost  expertizată  conform evaluării efectuare de ing. H , însă  reclamanta  nu a  dovedit  că  este  proprietara  imobilului  degradat  cu  acte  scrise sau  relaţia  sa  concubinaj  cu  victima  condamnatului(F), neavând calitate procesuală  de  promova  o  acţiune  în  contradictoriu  cu  pârâţii  fii  defunctului  pentru  deschiderea  succesiunii  după tatăl lor  sau achitarea  unei  datorii  a  antecesorului  defunctului  lor care are caracter personal şi în contradictoriu cu sora  defunctului ,concubina defunctului,  motiv pentru  care, în baza textului mai sus citat şi art  998, art. 700 cod civ şi  următoarele  cod. civ., a respins acţiunea.

Împotriva Sentinţei Civile Nr. 1/ZZ.LL.2018, pronunţată de Judecătoria ..., în dosarul nr. .../.../..., a declarat recurs reclamanta R, solicitând instanţei de control judiciar: în principal- să modifice în întregime hotărârea atacată, în sensul admiterii acţiunii, astfel cum a fost precizată şi, în subsidiar- să caseze hotărârea atacată, trimiţând cauza primei instanţe, cu îndrumarea de a se administra probe testimoniale pentru dovedirea contractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată prin care s-a cumpărat casa incendiată de D.

În esenţă, în motivarea cererii de recurs, s-a arătat că instanţa de fond a făcut o analiză superficială şi în afara legii a cauzei, interpretând eronat dispoziţiile legale în materie şi, deopotrivă, a ignorat chestiunile tranşate cu putere de lucru judecat de Tribunalul Satu Mare, prin Sentinţa Penală Nr. 2/2008, hotărâre în cuprinsul căreia instanţa a constatat că fapta de omor s-a petrecut în curtea casei din ..., în care locuia victima şi reclamanta, a căror relaţie de concubinaj era notorie în localitate.

S-a evocat, totodată, caracterul admisibil al acţiunii oblice, dat fiind că intimaţii- pârâţi B.C au dat dovadă de rea-credinţă prin aceea că nu au procedat la dezbaterea succesiunii în detrimentul interesului serios şi legitim al reclamantei.

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei A (concubina defunctului D), s-a arătat că instanţa penală a constatat, prin aceeaşi sentinţă, că pârâta ar fi luat mai multe bunuri de la locuinţa inculpatului şi este evident că aceasta a dispus de mai multe bunuri ale inculpatului.

În drept, au fost invocate prev. art. 304 pct. 9 C.pr.civ. vechi.

Detalierea motivelor de fapt şi de drept ale cererii de recurs se regăseşte la filele 2-6 din dosar.

Cererea de recurs a fost legal timbrată, cu suma de 925 lei ( f. 29 ), procedându-se, de asemenea, la completarea taxei judiciare de timbru achitată la instanţa de fond, cu suma de 1.849 lei, după cum a stabilit tribunalul, în aplicarea prev. art. 20 alin. 5 din Legea nr. 146/1997 ( f. 34 ).

Pentru soluţionarea recursului, tribunalul a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri.

Analizând hotărârea atacată, în raport de reglementarea art. 312, cu trimitere la art. 304-3041 din C.pr.civ. de la 1865, prin prisma motivelor de recurs şi a actelor din dosar, reţine următoarele:

În fapt, Tribunalul Satu Mare a fost sesizat de recurenta-reclamanta R cu o cale extraordinară de atac promovată împotriva Sentinţei Civile Nr. 1/ZZ.LL.2018, pronunţată de Judecătoria ..., în dosarul nr. .../.../..., mai exact cu un recurs menit să desfiinţeze hotărârea atacată, prin care s-a respins acţiunea oblică de despăgubire ce face obiectul dosarului nr. .../.../..., în vederea admiterii cererii de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei ... la data de ZZ.LL.2009 ( f. 2, vol. I, dos. fond ), astfel cum a fost precizată în data de ZZ.LL.2009 ( f. 44, vol. I, dos. fond ), invocându-se, ca motiv de recurs, textul art. 304 pct. 9 din C.pr.civ. de la 1865 şi, ca argument de netemeinicie a soluţiei primei instanţe, greşita apreciere a situaţiei de fapt raportat la probatoriul administrat, corelativ cu puterea de lucru judecat rezidând din considerentele Sentinţei Penale Nr. 2/2008.

Pentru soluţionarea cererii de recurs, Tribunalul are în vedere că, în temeiul art. 304 din C.pr.civ. de la 1865: “Modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situaţii, numai pentru motive de nelegalitate: 1. când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale; 2. când hotărârea s-a dat de alti judecatori decat cei care au luat parte la dezbaterea în fond a pricinii; 3. când hotărârea s-a dat cu încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe, invocată în condiţiile legii; 4. când instanţa a depasit atribuţiile puterii judecătorești; 5. când, prin hotărârea data, instanţa a încălcat formele de procedura prevăzute sub sancţiunea nulitatii de art. 105 alin. 2; 6. dacă instanţa a acordat mai mult decat s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut; 7. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau când cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii; 8. când instanţa, interpretand greşit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura ori înţelesul lamurit şi vadit neindoielnic al acestuia; 9. când hotărârea pronunţată este lipsita de temei legal ori a fost data cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii; …”, însă cu precizarea că, potrivit art. 3041 din C.pr.civ.: „Recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304, instanţa putând să examineze cauza sub toate aspectele”.

În acest context, de vreme ce Sentinţa Civilă Nr. 1/ZZ.LL.2018, pronunţată de Judecătoria ..., în dosarul nr. .../.../2009 este, conform art. 2821 din C.pr.civ. 1865, o hotărâre ce nu este supusă apelului, Tribunalul va proceda la soluţionarea cererii de recurs examinând cauza sub toate aspectele, fără a se limita la motivul de recurs rezidând din încălcarea sau aplicarea greşită a legii, ce constituie temeiul cererii de recurs şi aceasta pentru că motivarea în fapt a căii de atac denotă veritabile critici de netemeinicie, posibil a fi tranşate doar printr-o reapreciere a situaţiei de fapt în baza căreia s-a dispus respingerea acţiunii, însă, desigur, cu respectarea limitelor de probaţiune instituite prin art. 305 din C.pr.civ. 1865, după cum s-a stabilit şi la termenul de judecată din data de 16.10.2018, prin încheierea de şedinţă ce face parte integrantă din decizie.

Or, procedând, conform art. 3041 din C.pr.civ., la examinarea cauzei sub toate aspectele sale, Tribunalul reţine că recursul nu este fondat şi îl va respinge, din moment ce acţiunea oblică promovată de recurenta-reclamantă în vederea admiterii pretenţiilor de despăgubire pentru prejudiciul material şi moral ce i-a fost cauzat de către defunctul D, prin ... şi, în acelaşi timp, în vederea valorificării ( punerii în executare ) a creanţei în cuantum de 20.000 Euro, ce i-a fost recunoscută în procesul penal soluţionat de Tribunalul Satu Mare, prin Sentinţa Penală Nr. 2/2008, pronunţată de Tribunalul Satu Mare, Secţia Penală, în dosarul nr. .../.../2007 ( f. 220 – 224 din dosarul penal ataşat cauzei ), cu titlu de daune morale, nu are suport juridic şi trebuie respinsă, chiar dacă nu pentru considerentele expuse de instanţa de fond în cuprinsul sentinţei recurate.

Astfel, prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Satu Mare la data de ZZ.LL.2009 ( f. 2, vol. I, dos. fond ), precizată în data de ZZ.LL.2009 ( f. 44, vol. I, dos. fond ), a cărei admitere se pretinde în calea de atac, prin modificarea hotărârii primei instanţe, reclamanta a solicitat judecătoriei „să constate că pârâtul D fiul lui T şi M, n. la ZZ.LL.AA, este responsabil  pentru prejudiciul material de 150.000 lei şi tot atâta moral, cauzat în urma... în momentul uciderii concubinului reclamantei, numitul F, în noaptea de ZZ/ZZ LL AA, aspect rămas nesoluţionat în dosarul penal şi, pe cale de consecinţă, să constate că masa succesorală rămasă după acesta şi care urmează a se stabili prin sentinţa ce se va da în prezentul dosar, este grevată de această creanţă; să constate că masa succesorală rămasă după defunct este grevată de o creanţă de 20.000 euro, conform dispozitivului sentinţei penale 2/ZZ.LL.2008 a Tribunalului Satu Mare; să constate că debitorul defunct a fost proprietarul unui tractor, a unei remorci şi a unui autoturism, care se găseau în posesia concubinei defunctului- pârâta de ordin 3, bunuri de care au dispus fără drept pârâtele de ordin 3 şi 4 şi să le oblige a le aduce la masa succesorală în natură sau valoarea lor; să constate, în contradictoriu cu sora defunctului, pârâta de ordin 4, că singurul acceptant prin posesie faptică a moştenirii după defuncţii T şi soţia M, cu ultimul dom. în ..., în prezent decedaţi tot în ..., imobil cuprins în CF  ... cu nr. top.380 şi 381 căruia în natură îi corespunde arător intravilan, casă şi curte, este D, decedat în penitenciar şi care are moştenitori direcţi pe pârâţii de ordin 1 şi 2”, dar, atât timp cât întreaga cauză a fost concepută ca o acţiune oblică, aspect subliniat şi în faţa instanţei de recurs, la termenul de judecată din data de ZZ.LL.2018 ( f. 49 ) şi acţiunea oblică este definită în doctrina de specialitate ca fiind acţiunea civilă prin care creditorul chirografar exercită în numele debitorului său, substituindu-i-se, drepturile şi acţiunile patrimoniale neexercitate de către acesta, soluţia de respingere a cererii de chemare în judecată promovată în contradictoriu cu pârâta A, ca efect al admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, precum şi soluţia de respingere a cererii de chemare în judecată promovată în contradictoriu cu pârâţii B, C şi E, ca neîntemeiată, este corectă.

În primul rând, în ce priveşte soluţia de respingere a cererii de chemare în judecată promovată în contradictoriu cu pârâta A, ca efect al admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, Tribunalul, constatând că recurenta-reclamantă nu a justificat calitatea acestei pârâte de debitor al debitorului său ( ce ar fi creditorul pârâtului din acţiunea oblică ), dovedind acţiunea patrimonială pe care o promovează în numele debitorului său: D, autorul prejudiciului ce se tinde a fi reparat în cadrul acţiunii oblice „în despăgubire”, cu toate că doar o atare calitate i-ar conferi, într-o acţiune oblică, legitimare procesuală pasivă, prin întrunirea cerinţei identităţii dintre partea obligată în raportul juridic de drept material şi persoana pârâtului, consideră că nu se justifică puterea în virtutea căreia această pârâtă stă în judecată şi poate fi menţinută soluţia de respingere a acţiunii, ca efect al admiterii acestei excepţii de fond, peremptorii şi absolute, invocate de pârâtă prin întâmpinare.

În al doilea rând, cu privire la soluţia de respingere a cererii de chemare în judecată promovată în contradictoriu cu pârâţii B, C şi E, ca neîntemeiată, Tribunalul arată că, pentru suma de 150.000 lei, pretinsă în vederea reparării prejudiciului material şi moral ce i-a fost cauzat de către defunctul D, prin incendierea casei situată în ..., recurenta-reclamantă nu a justificat chiar existenţa creanţei pe care o deţine împotriva debitorului D şi, nefiind întrunite cerinţele art. 974 din C.civ. de la 1864 ( act normativ aplicabil cauzei în considerarea momentului la care se invocă a fi luat naştere creanţa ), ce reglementează acţiunea oblică stabilind „Creditorii pot exercita toate drepturile şi acţiunile debitorului lor, afară de acelea care îi sunt exclusiv personale”, acţiunea în materie de succesiune dedusă judecăţii pe cale oblică nu are justificare, neputând fi concepută anterior existenţei unei creanţe în valoare de 150.000 lei, deţinută împotriva debitorului D, care să se regăsească în patrimoniul reclamantei şi să verifice cerinţa certitudinii şi a lichidităţii, iar nu a unui pretins drept de despăgubire.

Se impune, aşadar, a fi reţinut că, astfel cum a stabilit doctrina de specialitate construită pentru interpretarea disp. art. 974 din C.civ. de la 1864, o acţiune oblică nu poate fi concepută decât dacă sunt întrunite următoarele condiţii: a) debitorul să fi neglijat ori refuzat a-şi exercita el însuşi dreptul sau acţiunea în exercitarea căreia i se subrogă creditorul; b) să existe un pericol de insolvabilitate a debitorului prin pierderea dreptului neexercitat de el; c) creanţa creditorului să fie certă şi lichidă, subliniindu-se, totodată, că o atare acţiune civilă este promovată de creditor direct împotriva terţului căruia îi este opozabil dreptul patrimonial al debitorului.

Or, în cauză, aşa cum s-a indicat în precedent, pentru suma de 150.000 lei, pretinsă în vederea reparării prejudiciului material şi moral ce i-a fost cauzat de către defunctul D, prin incendierea casei situată în ..., recurenta-reclamantă nu a probat chiar existenţa creanţei pe care o deţine împotriva debitorului D, cererea sa de constatare a creanţei fiind, în fapt, o acţiune în valorificarea pretenţiei de despăgubire ce nu poate fi concepută în acelaşi cadru procesual cu acţiunea oblică prin care se tinde la mărirea patrimoniului debitorului în vederea încasării efective a despăgubirii, întrucât reclamanta nu are calitatea de creditor şi doar un creditor are, conform art. 974 din C.civ. 1864, recunoscută de lege prerogativa promovării unei acţiunii oblice, în speţă fiind vorba despre dezbaterea succesiunii defuncţilor T şi M, părinţii defunctului D, autorul prejudiciului şi, apoi, a succesiunii defunctului D, căruia reclamanta îi atribuie calitatea de debitor, pentru constatarea calităţii de moştenitor şi stabilirea masei succesorale.

Referitor la suma de 20.000 Euro, pe care reclamanta o impută asupra masei succesorale rămasă de pe urma defunctului D, în virtutea dispoziţiilor Sentinţei Penale Nr. 2/2008, pronunţată de Tribunalul Satu Mare, Secţia Penală, în dosarul nr. .../.../... ( f. 220 – 224 din dosarul penal ataşat cauzei ), Tribunalul arată că, deşi, în raport de această sumă de bani, recurenta-reclamantă justifică existenţa unei creanţe certe şi lichide, în calitate de creditor solidar a despăgubirii rezidând din daunele morale stabilite în procesul penal, cât timp creanţa este deţinută împotriva debitorului D, inculpatul obligat la plata de despăgubiri ca urmare a admiterii acţiunii civile în procesul penal, iar pârâţii B, C şi E nu au calitatea de terţi cărora le-ar fi opozabil un drept patrimonial al debitorului reclamantei şi nu ar putea fi, prin admiterea acţiunii oblice, obligaţi la sporirea patrimoniului debitorului, mai ales că acest patrimoniu nici nu mai există începând cu data de ZZ.LL.AA, când a decedat debitorul D ( f. 113, vol. I, dos. fond ), în împrejurări precum cele din speţa dedusă judecăţii, nu se verifică cerinţa acţiunii patrimoniale ce poate fi exercitată, în numele debitorului, de către creditorul reclamant, în condiţiile art. 974 din C.civ. 1864, pe calea acţiunii oblice.

De altfel, în condiţiile în care recurenta-reclamantă atribuie defunctului D calitatea de debitor şi acesta nu mai are, încă din data de ZZ.LL.AA, când a survenit decesul, capacitate de folosinţă sau patrimoniu personal, iar acţiunea oblică este un mijloc juridic prin care creditorul exercită drepturile şi acţiunile în numele debitorului său, atunci când acesta refuză sau neglijează să le exercite în prejudiciul creditorului, în scopul sporirii patrimoniului debitorului, astfel încât, în viitor, să fie posibilă executarea creanţei creditorului, fiind vorba despre o acţiune personală patrimonială, cel mai evident motiv de netemeinicie a acţiunii în materie de succesiune având ca obiect stabilirea calităţii de moştenitor şi a masei succesorale rămase de pe urma defunctului D, promovată de recurenta-reclamantă pe calea unei acţiuni oblice, derivă din faptul că, la momentul introducerii cererii de chemare în judecată pe rolul Judecătoriei ..., în luna mai a anului 2009, debitorul era decedat, motiv pentru care pasivitatea debitorului decedat nu ar putea constitui temeiul promovării acţiunii oblice.

Pentru considerentele expuse, apreciind că soluţia primei instanţe este una corectă, chiar dacă nu raportat la motivele expuse în cuprinsul sentinţei recurate, ci în raport de motivarea redată de instanţa de recurs, în aplicarea prev. art. 312, cu trimitere la art. 3041 din C.pr.civ. 1865, se va respinge, ca nefondat, recursul declarat împotriva Sentinţei Civile Nr. 1/ZZ.LL.2018, pronunţată de Judecătoria ..., Secţia Civilă, în dosarul nr. .../.../2009, hotărâre pe care tribunalul o va menţine în tot.

Domenii speta

Spete similare