Caracterul inadmisibil al unei acţiuni în materie civilă având ca obiect „anulare act nepatrimonial” atunci când este vizat un raport de expertiză judiciară administrat ca probă într-un dosar penal

Obiectul cererii de  chemare în judecată din dosar vizează anularea unui act, respectiv a unor rapoarte de expertiză grafoscopică şi a unui raport de expertiză contabilă ce au fost efectuate în cadrul procesului penal şi constituie mijloace de probă în dosarul penal finalizat cu o hotărâre de condamnare.

În cadrul procesului penal, în faţa instanţei de judecată respectivele mijloace probatorii au fost puse în discuţia contradictorie a părţilor, iar reclamantul din prezentul dosar civil, inculpat în dosarul penal unde au fost administrate mijloacele de probă concretizate în rapoartele de expertiză, a putut propune probe noi şi formula obiecţiuni la aceste rapoartele de expertize contestate şi în faţa instanţei penale, după cum reiese din încheierile de şedinţă din pronunţate în dosarul penal (depuse în cauza de faţă de chiar reclamant).

Atât Codul de procedură civilă cât şi Codul de procedură penală reglementează expertiza ca mijloc de probațiune judiciară.

Raportul de expertiză, fiind un act de procedură, poate fi anulat în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă sau după caz penală în condiţiile căruia a fost administrat ca mijloc de probă.

Însă, anularea sau constatarea nulității acestuia se poate face numai de instanţa în fața căreia a fost administrată această probă (în speţă de Secţia penală a Tribunalului B).

Având în vedere acest caracter de mijloace probatorii al rapoartelor a căror anulare apelantul o solicită, înseamnă că ele nu pot fi analizate şi într-o acţiune distinctă, diferită de cadrul procesual înlăuntrul căruia au fost întocmite şi analizate ca mijloace probatorii.

Constituind mijloace probatorii în dosarul penal, aceste înscrisuri nu mai reprezintă şi acte juridice de sine stătătoare a căror legalitate sau nulitate să poată fi analizată şi în cadrul unui proces civil distinct.

Mijloacele probatorii din procesul penal pot fi dispuse, verificate şi după caz anulate conform dispoziţiilor procedurale din materia în care au fost dispuse, în speţă conform normelor de procedură penală din Codul de procedură penală de la 1869, Cod în temeiul căruia a fost soluţionat dosarul penal nr. ...

Reclamantul încearcă prin acțiunea din faţa instanţei civile să cenzureze un mijloc de probă administrat într-o cauză trecută în puterea lucrului judecat, ceea ce este contrar dispozițiilor imperative ale legii şi principiului autorității lucrului judecat.

Decizia civilă nr. 120 din 18 septembrie 2019 a Curţii de Apel Galaţi

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului B, la data de …, sub dosarul nr. …, reclamantul … a solicitat în contradictoriu cu pârâții …, … şi … anularea raportului de expertiza grafoscopică nr. … efectuat de IPJ …, a raportului de expertiza grafoscopică nr. … efectuat de IPJ … şi a raportului de expertiza contabila cu suplimentul la acest raport, efectuate în dosarul penal … soluţionat de Tribunalul B.

În cauză, numai pârâta … a depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii în totalitate, invocând şi excepţia autorităţii de lucru judecat motivând că reclamantul încearcă prin prezenta acţiune să cenzureze un mijloc de probă administrat într-o cauză trecută în puterea lucrului judecat, ceea ce este contrar dispoziţiilor imperative ale legii şi principiului autorităţii lucrului judecat.

În ședinţa publică din 17.12.2018 instanţa a invocat din oficiu excepția inadmisibilităţii acțiunii şi a reţinut cauza spre soluţionarea acestei excepţii.

Prin sentinţa civilă nr. …, Tribunalul B a respins ca inadmisibilă acţiunea reclamantului.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut că nulitatea este sancțiunea juridică aplicabilă actelor încheiate cu nerespectarea dispozițiilor legale adoptate pentru nașterea lor valabilă, deci motivul de nulitate trebuie să fi existat la momentul încheierii actului a cărui anulare se solicită, iar pentru constatarea acesteia trebuie urmată calea prevăzută de lege.

Înscrisurile a căror anulare se cere prin cererea formulată în prezenta cauză, rapoarte de expertiză, au fost întocmite ca urmare a încuviințării probelor cu expertiza în dosarul penal nr. … (în faza de urmărire penală și de judecată).

A mai învederat prima instanţă că regimul nulităţii rapoartelor de expertiză ce fac obiectul cauzei şi procedurii de contestare a legalităţii acestora este prevăzut de Codul de procedură penală de la 1869, incident în dosarul penal în care au fost întocmite. În acest sens sunt dispozițiile art. 124 si urm C.pr.pen, astfel încât se constată că este reglementată o procedură specială, pe care reclamantul a avut-o la dispoziție în dosarul penal.

Împrejurarea că obiecțiunile sale nu au fost admise de instanţa penală, nu deschide acestuia dreptul de a contesta probele câștigate cauzei, pe o nouă cale procedurală, nefiind admis nici a se aduce critici unei hotărâri judecătorești definitive, într-o nouă procedură. 

In consecinţă, întrucât situația de fapt invocată de reclamant a fost soluționată de către instanța penală prin hotărâre definitivă, tribunalul a concluzionat că reclamantul nu poate solicita anularea rapoartelor de expertiză judiciară pe altă cale, motiv pentru care, constatând că cererea este inadmisibilă, a respins-o ca atare.

În termenul legal, împotriva sentinţei civile nr. … a Tribunalului B, a formulat apel reclamantul …, solicitând casarea şi schimbarea în tot a decizie apelate, cu consecinţa admiterii cererii de chemare în judecată având ca obiect anularea raportului de expertiză grafoscopică nr. … efectuat de IPJ B, raportului de expertiză grafoscopică nr. … efectuat de IPJ B şi raportului de expertiză contabilă cu supliment efectuat de … în dosarul penal nr. ...

În motivarea cererii de apel, apelantul reclamant a arătat că toate rapoartele de expertiză contestate sunt efectuate în dosarul penal nr. … al Tribunalului B şi au fost efectuate în secret de către poliţişti, fără a fi solicitate probe şi fără a se da părţii posibilitatea de a angaja un expert parte. A mai arătat apelantul că  modelele de comparaţie folosite de experţi au fost procurate de la diferite instituţii publice, dar nu au fost scrise de reclamant, iar acesta nu a refuzat niciodată să dea mostre din propriul scris pentru că nici nu i-a fost solicitat.

Mai susţine apelantul că pe tot parcursul anchetei penale şi a procesului penal a solicitat efectuarea unei expertize grafoscopice corecte, dar nici anchetatorii, nici instanţa de judecată nu au încuviinţat acest lucru.

De altfel, reclamantul chiar a prezentat în respectivul proces o expertiză grafoscopică extrajudiciară din care rezultă clar că nu reclamantul a scris acele facturi şi chitanţe, raport aflat în contradicţie cu cel al anchetatorilor.

În aprecierea apelantului cele două rapoarte de expertiză grafoscopică contestate sunt ilegale pentru că au fost efectuate cu încălcarea drepturilor celui la care se referă, fiind şi incorecte.

În plus, poliţiştii au  examinat copii xerox ale unor facturi, în una din expertize, ori acest lucru este în contradicţie cu cele arătate de INEC …, care a subliniat că expertizarea copiilor în vederea stabilirii autorului scrisului nu se poate realiza.

În ambele cazuri de rapoarte nu au fost respectate nici criteriile de alegere a experţilor, pentru că aceştia sunt poliţişti şi nu au fost desemnaţi aleatoriu, ci prin numire de şefii ierarhici.

Referitor la raportul de expertiză contabilă şi suplimentul la acesta, apelantul arată că au fost realizate în timpul procesului şi au fost dispuse de instanţa penală, fiind realizate de expert … care nu are însă calitatea de consultant fiscal.

Susţine apelatul că potrivit art. 3 din Hot Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 13/2008, expertizele fiscale judiciare se referă la obligaţiile ce fac obiectul veniturilor la bugetul consolidat al statului şi pentru alte impozite şi taxe similare în relaţia cu alte ţări.

Arată apelantul că prejudiciul stabilit în dosarul penal este format din TVA şi impozit pe profit ce aparţin bugetului consolidat al statului, astfel că expertiza contabilă este de fapt o expertiză fiscală şi nu putea fi efectuate de dna ...

Or, conform art. 3 alin. 1 lit. g şi art. 8 alin. 6 din hotărârea anterior menţionată, lipsa calităţii de consultant fiscal, calitate obligatorie pentru efectuarea unei expertize judiciare care are ca obiect verificarea realităţii economice cu implicaţii fiscale, atrage nulitatea raportului de expertiză realizat în cauză.

Mai susţine apelantul că în plus, expertul contabil s-a substituit organelor de anchetă şi a făcut aprecieri asupra modului de operare, fără ca acest lucru să îi fi fost solicitat.

Apelantul susţine că toate aceste aspecte de nulitate pot fi invocate şi în faţa instanţei civile, pentru că scopul acţiunii sale nu este de a aduce critici sentinţei penale care a fost deja pronunţate, ci de a se anula lucrările ilegale şi incorecte din respectivele rapoarte de expertiză.

Cererea de apel nu a fost motivată în drept.

Cererea de apel a fost legal timbrată.

Deşi legal informaţi asupra căii de atac declarate în cauză, numai intimata pârâtă … a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat.

În motivare, intimata a arătat că în mod corect prima instanţă a respins ca inadmisibilă acţiunea, actele a căror anulare o solicită reclamantul fiind de fapt probe dintr-un dosar penal care nu pot fi criticate într-o altă procedură.

Întâmpinarea nu a fost motivată în drept.

Intimata a solicitat soluţionarea cauzei în lipsa părţilor.

Apelantul a depus la dosar precizări scrise, calificate de instanţă ca răspuns la întâmpinare. Totodată a depus la dosar înscrisuri şi rapoarte de expertiză extrajudiciare.

În cauză a fost încuviinţată şi administrată proba cu înscrisuri.

Verificând legalitatea sentinţei civile nr. …, pronunţată de Tribunalul B, prin prisma motivelor de apel, instanţa de control judiciar reţine că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:

În primul rând trebuie subliniat că potrivit art. 476 alin. 1 C.proc.civ., coroborat cu art. 477 C.proc.civ., apelul exercitat în termen provoacă o nouă judecată, instanţa de apel statutând atât în fapt cât şi în drept, dar în limitele stabilite expres sau implicit de către apelant, dar şi cu privire la soluţiile care sunt dependente de partea din hotărâre care a fost atacată. Efectele devolutive ale apelului operează cu privire la întreaga cauză atunci când apelul nu este limitat la soluţii din dispozitiv ori atunci când se tinde la anularea hotărârii sau dacă obiectul ei este indivizibil.

Având în vedere că în cauză în prima instanţă s-a pus problema admisibilităţii acţiunii ce face obiectul dosarului civil de faţă, deşi motivele de apel vizează în principal fondul şi temeinicia cererii reclamantului, instanţa de apel va analiza cu prioritate dacă soluţia tribunalului, în acest sens, este una legală.

Astfel, Curtea reţine că obiectul cererii de  chemare în judecată din dosarul de faţă vizează anularea unui act, respectiv a unor rapoarte de expertiză grafoscopică şi a unui raport de expertiză contabilă ce au fost efectuate în cadrul procesului penal şi constituie mijloace de probă în dosarul penal nr. … al Tribunalului B.

Aşa cum corect a arătat şi prima instanţă, raportul de expertiza grafoscopică nr. … efectuat de IPJ B, raportul de expertiza grafoscopică nr. … efectuat de IPJ B şi raportul de expertiză contabilă cu suplimentul la acest raport, efectuate în dosarul penal … soluţionat de Tribunalul B, constituie mijloace probatorii în dosarul penal nr. … şi au produs probe pe baza cărora a fost pronunţată hotărârea în respectivul dosar penal.

Mai mult, în cadrul procesului penal, în faţa instanţei de judecată respectivele mijloace probatorii au fost puse în discuţia contradictorie a părţilor, iar reclamantul din prezenta cauză …, inculpat în dosarul penal nr. …, a putut propune probe noi şi formula obiecţiuni la rapoartele de expertize contestate şi în faţa instanţei penale, după cum reiese din încheierile de şedinţă din 05.06.2015 şi 16.02.2015 pronunţate în dosarul penal nr. … (depuse în cauza de faţă de chiar apelant).

Expertiza este definită, atât în materie civilă cât şi în materie penală, ca fiind activitatea de cercetare a unor împrejurări de fapt în legătură cu obiectul litigiului, ce necesită cunoștințe de specialitate, activitate desfășurată de un specialist, numit expert, care este desemnat de instanţa de judecată.

Expertul prezintă constatările şi concluziile sale prin raportul de expertiză.

Atât Codul de procedură civilă, cât şi Codul de procedură penală reglementează expertiza ca mijloc de probațiune judiciară.

Raportul de expertiză, fiind un act de procedură, poate fi anulat în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă sau după caz, penală în condiţiile căruia a fost administrat ca mijloc de probă.

Însă, anularea sau constatarea nulității acestuia se poate face numai de instanţa în fața căreia a fost administrată această probă (în speţă de Secţia penală a Tribunalului B).

Având în vedere acest caracter de mijloace probatorii al rapoartelor a căror anulare apelantul o solicită, înseamnă că ele nu pot fi analizate şi într-o acţiune distinctă, diferită de cadrul procesual înlăuntrul căruia au fost întocmite şi analizate ca mijloace probatorii.

Constituind mijloace probatorii în dosarul penal, aceste înscrisuri nu mai reprezintă şi acte juridice de sine stătătoare a căror legalitate sau nulitate să poată fi analizată şi în cadrul unui proces civil distinct.

Practic prin demersul urmărit în faţa instanţei civile, în dosarul de faţă, reclamantul încearcă o descalificare a probelor din procesul penal, acţiune inadmisibilă în dreptul românesc. Or, aşa cum a arătat şi prima instanţă, mijloacele probatorii din procesul penal pot fi dispuse, verificate şi după caz anulate conform dispoziţiilor procedurale din materia în care au fost dispuse, în speţă conform normelor de procedură penală din Codul de procedură penală de la 1869, cod în temeiul căruia a fost soluţionat dosarul penal nr. …

Reclamantul încearcă prin prezenta acțiune să cenzureze un mijloc de probă administrat într-o cauză trecută în puterea lucrului judecat, ceea ce este contrar dispozițiilor imperative ale legii şi principiului autorității lucrului judecat.

În plus, dacă s-ar anula lucrarea efectuată într-un alt cadru procesual, s-ar aduce atingere principiului securității raporturilor juridice stabilite cu autoritate de lucru judecat prin hotărârea pronunţată în Dosarul nr. …

În concluzie, pentru considerentele anterioare, în temeiul art. 480 alin. 1 C.proc.civ., Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul reclamant … împotriva sentinţei civile nr. … a Tribunalului B.

Domenii speta

Spete similare