Conflict negativ de competenţă generat de obiectul dosarului „acţiune pauliană”

La stabilirea competenţei materiale a instanţelor judecătoreşti de grade diferite, în cazul acţiunilor evaluabile în bani, legiuitorul a avut în vedere şi un criteriu valoric, respectiv valoarea obiectului, în materialitatea sa, protecţia concretă, precum şi dreptul subiectiv asupra fiecărui lucru reclamat, sens în care a şi impus obligaţia reclamantului de a preciza valoarea in art. 194 lit. c C.proc.civ.

În consecinţă, pentru determinarea competenţei materiale potrivit textului de lege mai sus menţionat, nu se are în vedere denumirea generică a cererii (pauliană, în revendicare, restituirea unui bun, anulare contract, etc.), ci valoarea obiectului acestor cereri, ce se impune a fi precizat de către reclamant.

Potrivit art. 94 pct. 1 lit. k C.proc.civ., judecătoriile judecă în primă instanţă orice alte cereri evaluabile în bani, în valoare de până la 200000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părţilor, profesionişti sau neprofesionişti.

În speţă reclamantul chiar a precizat valoarea obiectului pretenţiilor sale, indicând valoarea pretenţiilor ca fiind determinată de limita creanţei pe care o are de recuperat respectiv de 36786,38 lei.

Valoarea contractului de donaţie a cărui inopozabilitate se solicită a fi constatată este de 478400 lei, însă prin acţiunea declanşată şi prin indicarea valorii obiectului ei după preţuirea părţii cu arătarea expresă a modului de calcul prin care s-a ajuns la respectiva valoare, este evident că  reclamantul înţelege că poate valorifica cel mult maximul valorii indicate prin dosarul de faţă, respectiv suma de  36786,38 lei.

Cum această valoare, urmărită de reclamant, este situată sub pragul de 200000 lei expres prevăzut de textul de lege anterior menţionat care reglementează competenţa după materie şi valoare a judecătoriilor, rezultă că dosarul este de competenţa materială şi teritorială în primă instanţă a judecătoriei.

Sentinţa civilă nr. 72 din 07 august 2019 a Curţii de Apel Galaţi

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei T. sub dosarul nr. …, reclamanta-creditoare …, prin reprezentant legal a solicitat în contradictoriu cu pârâta-debitoare … şi pârâţii …, … şi … pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună inopozabilitatea contractului de donaţie autentificat sub nr. … la BNP … din …, contract încheiat de pârâţi, în limita creanţei reclamantei de 36 786,38 lei.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că are împotriva pârâtei debitoare … o creanţă în cuantum de 36 786,38 lei, creanţă constatată prin decizia civilă nr. 129/15.03.2018 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, că a demarat procedura executării silite prin intermediul BEJ …, care a deschis dosarul de executare silită nr. 1297/2018, că în cadrul acestei executări s-a reuşit recuperarea doar a sumei de 954 lei, şi că ulterior s-a constatat că pârâta nu deţine bunuri mobile sau imobile. A mai arătat că pârâta a cunoscut că exista încă din 2015 demersuri juridice pentru recuperarea prejudiciului cauzat reclamantei, anticipând o iminentă executare silită, a procedat la înstrăinarea tuturor bunurilor imobile prin contractul de donaţie autentificat sub nr. 1233/12.06.2016 la BNP … din ..., determinându-şi  astfel starea de insolvabilitate.

În drept şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art.1562 C.civ.

Legal informaţi asupra acţiunii îndreptate împotriva lor, pârâţii … şi … au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea acţiunii.

La rândul lor legal înştiinţaţi, pârâţii … şi … au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea acţiunii ca fiind prescris dreptul material la acţiune, respectiv ca inadmisibilă.

După fixarea primului termen de judecată, reclamantul a depus cerere de renunţare la judecată.

La primul termen de judecată, din 04.04.2019, Judecătoria T a invocat din oficiu excepţia de necompetenţă materială şi a rămas în pronunţare pe excepţia invocată.

Prin sentinţa civilă nr. …, pronunțată de Judecătoria T în dosarul nr. …, instanța a admis excepţia de necompetenţă materială invocată de instanţă din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionarea  a cauzei în favoarea Tribunalului G, Secţia civilă.

Pentru a hotărî astfel asupra necompetenţei sale, prima instanţă a reţinut că prin acţiunea formulată instanţa a fost investită cu o acţiunea revocatorie (pauliană) întemeiată pe dispoziţiile art. 1562 din C.Civ, iar, potrivit literaturii de specialitate „acţiunea pauliană, numită şi acţiune revocatorie, este acţiunea prin care se revocă actul juridic încheiat de debitor în frauda drepturilor creditorului - art. 1562 Cod civil, iar efectele admiterii acţiunii, astfel cum arată art. 1565 Cod Civil, sunt inopozabilitatea actului atacat faţă de creditor.”

Pentru a se stabili instanţa competentă material  să judece procesul în primă instanţă, au fost avute în vedere dispoziţiile art. 94 din C.proc.civ., referitoare la competenţa materială a judecătoriei. Astfel, conform art. 94 alin.1 lit. j din C.proc.civ. „Judecătoriile judecă:  în primă instanţă, orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părţilor, profesionişti sau neprofesionişti;”şi ale art. 98 din C.proc.civ. „Competenţa se determină după valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere.”

Instanţa a reţinut că se solicită să se dispună inopozabilitatea contractului de donaţie autentificat sub nr. …/12.06.2016 la BNP … din …, contract încheiat de pârâţi, valoarea totală a imobilelor menţionate în act  şi implicit a contractului a căruia inopozabilitate se cere, fiind de 478 400 lei.

Instanţa a reţinut că, prin cerere, nu s-a solicitat inopozabilitatea cu privire la transferul dreptului de proprietate raportat la vreunul dintre bunurile imobile menţionate în contractul de donaţie, ci cu privire la tot contractul, deşi creanţa este de 36 786,38lei.

Faţă de aceste considerente şi având în vedere că potrivit art. 129 alin.2 pct. 2 din C.proc.civ., instanţa a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului G, Secţia civilă.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului G – Secţia I civilă la data de 25.04.2019.

La primul termen de judecată, instanţa astfel sesizată a pus în discuţie excepţia necompetenţei sale materiale, excepţie invocată din oficiu.

Prin sentinţa civilă nr. ..., Tribunalul G a admis excepţia necompetenţei sale materiale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei T. Constatând ivit conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe, a dispus suspendarea cauzei şi a sesizat Curtea de Apel G, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că potrivit art. 94 alin. 1 pct. 1 lit. k C.proc.civ., judecătoriile judecă în primă instanţă, orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părţilor, profesionişti sau neprofesionişti.

În speţă, cererea principală vizează inopozabilitatea contractului de donaţie autentificat sub nr. 1233/12.06.2016 la BNP … din …, contract încheiat de pârâţi, în limita creanţei reclamantei de 36 786,38 lei.

A mai arătat tribunalul că, contrar celor reţinute de Judecătoria T, valoarea obiectului cauzei nu este dată de valoarea bunurilor ce formează obiectul contractului de donaţie autentificat sub nr. 1233/12.06.2016, chiar dacă revocarea nu s-a solicitat cu referire expresă la anumite bunuri.

Valoarea obiectului cauzei este dată de valoarea creanţei – 36 786,38 lei – în limita căreia se solicită constatarea inopozabilităţii.

Faţă de valoarea menţionată, prin prisma dispoziţiilor art. 94 alin. 1 pct. 1 lit. k C.proc.civ., Tribunalul a reţinut că Judecătoria T este instanţa competentă în cauză.

La Curtea de Apel G, dosarul a fost înregistrat la data ..., sub dosarul nr. ...

Învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit între o judecătorie şi un tribunal din circumscripţia sa, Curtea de Apel urmează a constata că, în cauză, competenţa de soluţionare a recursului aparţine Judecătoriei T pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 136 C.proc.civ., dispozițiile privitoare la excepția de necompetență și la conflictul de competență se aplică prin asemănare și în cazul secțiilor specializate ale aceleiași instanțe judecătorești. Conflictul se va soluționa de secția instanței superioare corespunzătoare secției înaintea căreia s-a ivit conflictul.

Art. 133 pct. 2 C.proc.civ. prevede că există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe s-au declarat necompetente de a judeca aceeași pricină.

Dat fiind că Judecătoria T, instanţa întâi sesizată, a apreciat că acţiunea nu este de competenţa sa, pretenţiile fiind peste pragul valoric prevăzut de art. 94 lit. k C.proc.civ., declinându-și competența în favoarea Tribunalului G,  care la rândul său și-a declinat competența de soluționarea în favoarea primei instanţe sesizate, Curtea constată că în cauză devin incidente dispoziţiile art. 136 rap. la art. 133 pct. 2 și art. 135 C.proc.civ. anterior arătate, deoarece acestea și-au repudiat reciproc competenţa de a judeca cauza având ca obiect acţiune pauliană ce face obiectul dosarului de faţă nr. ...

Din analiza actelor dosarului, Curtea de Apel constată că obiectul dosarului nr. ... este acţiune pauliană, acţiune patrimonială, al cărei obiect este evaluabil în bani.

La stabilirea competenţei materiale a instanţelor judecătoreşti de grade diferite, în cazul acţiunilor evaluabile în bani, legiuitorul a avut în vedere şi un criteriu valoric, respectiv valoarea obiectului, în materialitatea sa, protecţia concretă, precum şi dreptul subiectiv asupra fiecărui lucru reclamat, sens în care a şi impus obligaţia reclamantului de a preciza valoarea în art. 194 lit. c C.proc.civ..

În consecinţă, pentru determinarea competenţei materiale potrivit textelor de lege mai sus menţionate, nu se are în vedere denumirea generica a cererii (pauliană, în revendicare, restituirea unui bun, anulare contract, etc.), ci valoarea obiectului acestor cereri, ce se impune a fi precizat de către reclamant.

De altfel, reclamantul chiar a precizat valoarea obiectului pretenţiilor sale, indicând valoarea pretenţiilor sale ca fiind determinată de limita creanţei pe care o are de recuperat respectiv de 36786,38 lei.

Potrivit art. 94 pct. 1 lit. k C.proc.civ., judecătoriile judecă în primă instanţă orice alte cereri evaluabile în bani, în valoare de până la 200000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părţilor, profesionişti sau neprofesionişti.

Este adevărat că valoarea contractului de donaţie a cărui inopozabilitate se solicită este de 478400 lei, însă prin acţiunea declanşată şi prin indicarea valorii obiectului ei după preţuirea părţii cu arătarea expresă a modului de calcul prin care s-a ajuns la respectiva valoare, este evident că  reclamantul înţelege că poate valorifica cel mult maximul valorii indicate prin dosarul de faţă, respectiv suma de  36786,38 lei.

Cum această valoare este situată sub pragul de 200000 lei expres prevăzut de textul de lege anterior menţionat care reglementează competenţa după materie şi valoare a judecătoriilor, rezultă că dosarul este de competenţa materială şi teritorială în primă instanţă a Judecătoriei T.

Prin urmare, faţă de cele reţinute, Curtea concluzionează că revine Judecătoriei T  competenţa materială de soluţionare a dosarului nr. ... având ca părţi pe reclamanta UAT şi pârâţii …, …, … şi … şi ca obiect „acţiune pauliană”, astfel că, pentru aceste considerente, în temeiul art. 135 alin. 4 C.proc.civ., urmează a stabili că, în cauză, competenţa de soluţionare revine acestei instanţe.

Domenii speta

Spete similare