Pedepse complementare

Instanţa  nu poate să aplice direct o pedeapsă accesorie rezultantă, potrivit dispoziţiilor art. 45 alin. 5 Cod penal, fără ca în prealabil să aplice câte o astfel de pedeapsă pe lângă fiecare dintre pedepsele principale.

Neaplicarea pedepsei complementare prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. g) Cod penal,  este un aspect de netemeinicie a hotărârii atacate şi nu unul de nelegalitate.

Decizia penală nr. 1300/A/14.11.2019 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa penală nr. 137 din data de 10.07.2019 a Judecătoriei Târgu Bujor  s-au dispus următoarele:

A fost admisă cererea formulată de inculpata ... privind judecata cauzei conform procedurii prevăzută de  art. 375 rap. la art. 374 alin. 4 Cod procedură penală.

A fost condamnată inculpata ... pentru săvârşirea infracţiunii de tratamente aplicate minorului, prev. de art. 197 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală  la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare (persoană vătămată ...).

În baza art. 67 Cod penal s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, Cod penal pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 197 Cod penal cu aplic. art. 396 alin. 10 Cod penal a fost condamnată inculpata ... la 2 (doi) ani închisoare (persoana vătămată ...).

În baza art. 67 Cod penal s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 38, art. 39 Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatei, aceasta urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare sporită cu 1/3 din cealaltă, respectiv cu 8 luni, în final 2 (doi) ani şi 8 (opt) luni închisoare.

În baza art. 45 alin. 3 lit. a Cod penal, art. 67 Cod penal s-a aplicat inculpatei  pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, Cod penal pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 65 Cod penal s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal de la rămânerea definitivă a prezentei şi până la executarea sau considerarea executată a pedepsei principale.

În temeiul disp. art. 91 şi art. 92 Cod penal s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei închisorii şi a pedepsei accesorii pe durata unui termen de supraveghere de 3 (trei) ani.

Conform disp. art. 93 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpata a fost obligată să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune Galaţi, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Conform disp. art. 93 alin. 2 Cod penal s-a impus inculpatei să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune ... sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

Conform disp. art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata a fost obligată să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Primăriei ...  sau Şcoala Gimnazială ...

S-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal.

S-a luat act de faptul că nu există constituire de parte civilă în cauză.

În baza disp. art. 274 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligată inculpata la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat pentru ambele faze ale procesului penal.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tîrgu Bujor nr. 1946/P/2016 a fost trimisă în judecată inculpata ..., cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii a infracţiunii concurente de rele tratamente aplicate minorului, prev. de disp.  art. 197 Cod penal cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, cauza fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei Tîrgu Bujor sub nr. 2267/316/2018.

În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut următoarea situaţie de fapt: inculpata ..., în calitate de asistent maternal în grija căruia au fost plasate (începând cu data de 05.05.2010) persoanele vătămate minore ... (în vârstă de 10 ani la acel moment) și ... (în vârstă de 11 ani la acel moment), în perioada 2011-28.11.2015, a pus în primejdie gravă dezvoltarea morală și intelectuală a minorilor printr-un comportament cvasi-continuu abuziv, constând în insulte, respectiv jigniri repetate și exercitarea de numeroase violențe fizice (precum generarea unei arsuri la nivelul buzei superioare a minorei folosind o lingură încinsă, timp de un minut, în data de 28.11.2015,  cauzându-i leziuni care au necesitat 7-8 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, lovituri cu palmele, pumnii și obiecte contondente aplicate ambilor copii dar în special minorei).

Pe parcursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarații inculpată ...; procese verbale întocmite de către organele de urmărire penală; înscrisuri constând în certificat medico-legal, sentințe civile, adrese, răspunsuri, decizii administrative, rapoarte etc.; rapoarte de expertiză psihologică; declarații martori audiați în cauză: ..., ..., ..., ...

La termenul de judecată din data de 11.06.2019, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, instanţa a pus în vedere inculpatei ... prevederile art. 374, 375, 396 alin. 10 Cod proc. pen., aceasta declarând prin declaraţie notarială, că doreşte parcurgerea acestei proceduri şi recunoaşte fapta reţinută în sarcina sa.

Instanţa a încuviinţat parcurgerea procedurii simplificate de către inculpată.

La solicitarea instanţei, la dosarul cauzei s-a depus fişa de cazier judiciar a inculpatei ...

Analizând probatoriul administrat în cauză, instanţa a reţinut următoarele:

Situaţia de fapt:

Inculpata ..., în calitate de asistent maternal în grija căruia au fost plasate (începând cu data de 05.05.2010) persoanele vătămate minore ... (în vârstă de 10 ani la acel moment) și ... (în vârstă de 11 ani la acel moment), în perioada 2011-28.11.2015, a pus în primejdie gravă dezvoltarea morală și intelectuală a minorilor printr-un comportament cvasi-continuu abuziv, constând în insulte, respectiv jigniri repetate și exercitarea de numeroase violențe fizice (precum generarea unei arsuri la nivelul buzei superioare a minorei folosind o lingură încinsă, timp de un minut, în data de 28.11.2015, cauzându-i leziuni care au necesitat 7-8 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, lovituri cu palmele, pumnii și obiecte contondente aplicate ambilor copii, dar în special minorei).

Cu ocazia audierii persoanei vătămate ..., aceasta a declarat că din anul 2010, împreună cu fratele său ..., au fost daţi spre creştere şi educare inculpatei, care locuiește în satul ..., comuna ..., judeţul ...

Totodată, victima a precizat ca începând cu anul 2011, inculpata ... şi-a schimbat comportamentul faţă de ea, motivat de faptul că fratele său ...  avea note mai bune la şcoală.

În acest sens, de la reproşuri s-a ajuns la jigniri, folosind cuvinte ca „proastă” sau „handicapată” şi alte expresii vulgare. Pe parcurs, în mod progresiv, s-a ajuns la agresiuni fizice, în sensul că atunci când lua note mici o lovea cu palmele peste faţă şi cu pumnul în zona costală dreaptă, dar nu avea curajul să spună nimănui de frica inculpatei, care putea să devină şi mai violentă.

Când aceasta voia să o lovească trimitea persoana vătămată ... şi pe soţul inculpatei ... să facă diverse treburi, tocmai ca să nu se audă ce se întâmpla cu ea.

Totodată, victima a reliefat faptul că aceste agresiuni se întâmplau cam de trei ori pe săptămână și că uneori era lovită şi cu un cleşte metalic în zona coastelor, în partea dreaptă şi cu o coadă din lemn de la o mătură.

De asemenea, persoana vătămată a relatat că în luna decembrie 2015, într-o zi de marţi a ajuns acasă în satul ..., iar inculpata a pus apa la încălzit într-o oală spunând că vrea să facă cafea.

După ce apa a dat în clocot, inculpata a introdus o lingură de lemn în oală, iar după ce şi lingura  s-a încălzit puternic, i-a aplicat-o pe buza superioară timp de aproximativ un minut, provocându-i o rană, ce a necesitat pentru vindecare 7-8 zile de îngrijiri medicale conform certificatului medico-legal nr. 1638/A2-D din 04.12.2015, emis de Serviciul de Medicină Legală ...

Când a revenit la şcoală în cadrul Colegiului Tehnic „...” ..., doamna dirigintă, martora ... a observat rana, şi-a dat seama că se petrecuse ceva grav şi a luat legătură cu doamna psiholog, martora ...

Nu în ultimul rând, persoana vătămată ... a declarat că în vara anului 2014, a fost martoră când inculpata l-a lovit pe fratele său cu coada din lemn a unei mături, peste picioare provocându-i urme, întrucât aflase că el dăduse foc la patul unui coleg din internat, iar alteori auzea când fratele ei era făcut „handicapat” de către inculpată.

Cu ocazia audierii persoanei vătămate ..., acesta a declarat că împreună cu sora sa, persoana vătămată ..., în perioada 2010 - decembrie 2015, s-au aflat în grija inculpatei, la locuința acesteia din satul ..., comuna ..., judeţul ...

În continuare, acesta a precizat că începând cu anul 2011 sau 2012, inculpata a început să aibă un comportament violent faţă de cei doi fraţi, adresându-le şi cuvinte precum „boule, handicapatule, prostule”, limbaj ce a determinat-o pe persoana vătămată ... să fie introvertită şi să nu mai comunice atât de mult cu alte persoane.

De asemenea, erau situaţii când sora lui era bătută cu palmele peste faţă, cu pumnii în spate şi coaste, apucată de păr și târâtă pe jos.

Totodată, persoana vătămată ... a mai precizat că sora sa a fost lovită de inculpată cu un cleşte metalic şi cu o coadă din lemn a unei mături peste corp, comportamente violente la care inculpata recurgea săptămânal.

Mai mult, persoana vătămată ... a declarat că în luna mai a anului 2014, a avut un incident la căminul Liceului ..., unde era cazat, iar când s-a întors acasă, pe motiv că o făcea de râs, inculpata l-a lovit cu pumnii, cu un băţ peste picioare şi fund, provocându-i mai multe vânătăi și cu palmele peste faţă, oprindu-se doar atunci când au început să o doară mâinile de la câte lovituri aplicaseră.

Nu în ultimul rând, victima a mai declarat că, în data de 04.12.2015, a văzut-o pe sora sa, persoana vătămată ..., având o rană la buza superioară, iar aceasta i-a povestit că fusese arsă cu o lingură încinsă de inculpată.

Audiată fiind, martora ..., dirigintele persoanei vătămate ..., aceasta a declarat că a cunoscut-o pe minora în cauză începând cu luna septembrie 2015, când a venit în clasa a IX-a profesională din cadrul Colegiului „...” ...

În luna decembrie 2015, în timpul unei ore de curs a văzut-o pe persoana vătămată ... plângând, dar aceasta nu a vrut să spună ce se întâmplase cu ea, iar în aceste condiţii a sesizat psihologul şcolar, pe martora ...

Audiată fiind martora ..., psiholog şcolar în cadrul Liceului „...” ..., aceasta a declarat faptul că spre sfârşitul lunii noiembrie 2015, a fost contactată de persoana vătămată ... care şi-a manifestat dorinţa de a primi consiliere psihologică.

Astfel, la începutul lunii decembrie 2015, a primit-o în cabinetul psihologic al liceului pe ... Cu aceasta ocazie a aflat, că împreuna cu fratele său, persoana vătămată ..., minorii se aflau în plasament la inculpată, la locuința sa din satul ..., comuna ..., judeţul ...

De asemenea, martora ...  a aflat că inculpata avea un comportament violent faţă de cei doi minori, iar pe persoana vătămata ... a ars-o cu o lingura încinsă, pe buza superioară.

Pentru a i se confirma aspectele sesizate, martora ... a invitat şi persoana vătămată ... la discuţii, ocazie cu care a aflat că aspectele relatate de sora sa se confirmă, spunându-i martorei că, în timp, ambii minori au fost supuși unor violenţe fizice și psihice de către inculpată.

Martora ... a mai precizat că, în urma discuţiilor purtate cu cei doi minori, a chemat-o şi pe inculpată la discuții, iar aceasta i-a recunoscut că uneori îi mai lovea pe cei doi minori, pentru că erau neascultători, iar persoana vătămată ... nu-i răspundea la telefon.

Totodată, inculpata i-a mai confirmat martorei că era normal să-i mai lovească întrucât aşa a procedat şi cu proprii copii.

Aflând cele întâmplate, martora, în calitate de psiholog şcolar a sesizat D.G.A.S.P.C. ...

Cu ocazia audierii martorei ..., a rezultat faptul că aceasta lucrează în calitate de pedagog şcolar în cadrul Liceului „...” ...

Martora a precizat că la începutul anului şcolar 2015-2016, în căminul liceului au fost cazate și cele două persoane vătămate minore, care la data respectivă se aflau în plasament la inculpată.

După aproximativ o lună de zile, martora a observat o schimbare în comportamentul celor doi copii, în special în privința persoanei vătămate ... în sensul că devenise retrasă și reticentă social, găsind-o adesea plângând.

În acest context, martora a aflat de la colegele sale că persoana vătămată ... se trezea noaptea din somn plângând.

Aceste aspecte le-a sesizat psihologului şcolar din cadrul Liceului „...”, martora ...

Totodată, din audiere a rezultat faptul că la unele dintre şedinţele de consiliere, la care a participat şi martora, din discuţiile cu cele două victime a reieșit că aceștia erau bătuți, maltrataţi fizic şi psihic de inculpată.

Persoana vătămata ... prezenta pe spate vânătăi, la fel pe mâini şi pe picioare, spunându-le că fusese bătută de inculpată.

De acelaşi tratament avea parte şi cealaltă persoană vătămată, ...

Martora ... a mai declarat că la începutul lunii decembrie 2015, persoana vătămată ... prezenta o rană, pe buza superioară, ea spunând că fusese arsă cu o lingură de către inculpată.

În aceste condiţii, a fost sesizată D.G.A.S.P.C. ...

Cu ocazia audierii, martora ... a declarat faptul că în anul şcolar 2015-2016, a fost detașată pe postul de psiholog şcolar în cadrul Liceului „...” ...

În perioada noiembrie-decembrie 2015, a efectuat mai multe şedinţe de consiliere psihologică de grup, cu elevii din cadrul internatului, ocazie cu care a remarcat-o pe persoana vătămată ..., ca fiind foarte retrasă, aceasta necomunicând nici măcar la solicitare, iar limbajul nonverbal trăda o suferinţă psihică.

În aceste condiţii martora şi-a dat seama că ceva nu este în regulă, motiv pentru care a invitat-o în cabinetul şcolar pe persoana vătămată ...

Pe parcursul şedinţelor de consiliere individuală, aceasta a afirmat, că în una din zile, inculpata a încins în foc un cleşte metalic, după care cu acest instrument încins a pișcat-o de umăr, această relatare a victimei minore marcând-o profund pe martoră.

Martora a mai declarat că a încercat să ia legătura cu inculpata, dar nu a reuşit întrucât nu i-a răspuns la telefon.

În acest context, a continuat monitorizarea victimei și a discutat și cu cealaltă persoană vătămată ..., care i-a confirmat faptul că inculpata avea un comportament violent.

Totodată, martora și-a dat seama că ... era abuzată fizic şi emoţional.

De la martora ..., martora ... a aflat că persoana vătămată ... fusese arsă pe buza superioară de inculpată cu o lingura încinsă.

Aflând de abuzurile fizice şi psihice la care erau supuși cei doi minori, martora a decis să sesizeze D.G.A.S.P.C. ...

În contextul prezentat mai sus, în urma sesizărilor făcute, la data de 10.12.2015, D.G.A.S.P.C. ... i-a retras inculpatei calitatea de asistent maternal profesionist inculpatei.

Totodată, prin sentința civilă a Tribunalului Galați din 06.05.2016, s-a dispus, în mod definitiv, încredințarea persoanelor vătămate minore, în regim de plasament, asistentului maternal profesionist ...

În vederea determinării stării psihologice actuale a persoanei vătămate minore ..., precum şi determinarea existenţei elementelor de stres post-traumatic şi dacă acţiunile inculpatei au adus atingere dezvoltării intelectuale sau morale a persoanei vătămate, s-a solicitat Cabinetului Individual de Psihologie „...”, efectuarea în cauză a unei expertize psihologice judiciare.

În urma efectuării expertizei psihologice, s-a întocmit raportul cu nr. 0185433 din care a rezultat că din punct de vedere psiho-emoţional, în cazul persoanei vătămate ..., s-a remarcat timiditate, reţinere, momente de inhibiţie emoţională, neîncredere în semeni, stare de complexare semnificativă, cu agresivitate latentă, neîncredere în sine, imaturitate socio-afectivă, cu impact asupra comportamentului în familie/societate în general, care sunt de natură a fi fost potentate în structurarea lor de experienţele la care a fost supusă pe timpul cât s-a aflat în plasament la inculpată.

În acest sens, grăitor este punctul nr. 3 al raportului, prin care s-a reținut că:

„Maniera de relatare a minorei a experienţei de abuz fizic la care se face referire este de natură să confirme existenţa/veridicitatea faptelor petrecute.

(...)

Astfel, această experienţă va rămâne în memoria afectivă a minorei cu implicaţii negative în plan evolutiv.

Elementele menţionate mai sus, de caracterizare a stării psihologice actuale a minorei sunt în legătură de cauzalitate directă cu fapta investigată în prezent.

Chiar dacă, după cum s-a precizat anterior, istoricul de viață al minorei (din primii ani ai copilăriei până în prezent) include şi alte aspecte psihovulnerabilizante, experienţa violentei fizice extreme folosite premeditat de către asistentul maternal ..., cu scopul de pedepsire a minorei, determină urmări negative, în special în planul dezvoltării raţionamentului moral al minorei.

... a fost pedepsită fizic, cu violenţa semnificativă şi premeditate (ea îşi amintea şi povestea cu detalii aspectele de la intrarea ei în bucătărie, pregătirea/fierberea apei de către asistentul maternal, încingerea lingurii în momentul arsurii, cu menţionarea că inculpata i-a spus să stea pe pat şi să nu ţipe, pentru că ea e vinovată şi trebuie să-si accepte pedeapsa.

Pentru aceleași considerente, în cazul persoanei vătămate ... a fost întocmit raportul de expertiză psihologică nr. 0185434, de către psiholog ..., din care a rezultat că:

„Întreaga experienţă a plasamentului familial la ... a fost de natură să fragilizeze personalitatea adolescentului ...

La nivel declarativ, raportarea adolescentului la situaţia fapta greșită/reprobabilă şi consecinţele ei este funcţională, el apreciind că uneori sancţiunile sunt constructive, dar subliniind faptul că niciodată nu este justificată o pedeapsă fizică.

A interioriza noţiune de normă, utilitatea ei, face diferenţa între bine şi rău, dar se menţine riscul ca în anumite împrejurări, pe fondul unei toleranţe mai scăzute la frustrare, acţiunile sale să fie impulsiv-agresive, acest risc fiind în legătură directă cu aspectele la care a asistat sau a fost supus în timpul plasamentului la inculpata ...”.

Audiată fiind inculpata, aceasta a declarat că, începând cu data de 01.03.2010, în calitate de asistentă maternală profesionist, a preluat de la D.A.A.S.P.C. ..., persoanele vătămate ... în vârstă de 10 ani şi ... în vârstă de 12 ani.

Totodată, inculpata a negat vehement infracțiunile de care este acuzată (sub aspectul violențelor prezumtiv exercitate), menţionând doar că uneori ţipa la cei doi minori, fără a-i lovi.

De asemenea, în mod tendențios, inculpata a învederat organului de urmărire penală că persoana vătămată ... avea un coeficient de inteligență (IQ) redus, de 76.

Prin ordonanța organului de cercetare penală din data de 10.12.2015, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru săvârșirea infracțiunii de rele tratamente aplicate minorului, prev. de art. 197 Cod penal.

Prin ordonanța Parchetului de pe lângă Jud. Galați din data de 09.11.2016 s-a dispus declinarea de competență în vederea Parchetului de pe lângă Jud. Tg. Bujor.

Prin ordonanța organelor de cercetare penală din data de 02.02.2017, confirmată prin ordonanța procurorului din aceeași zi, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de inculpata ... pentru săvârșirea a 2 (două) infracțiuni concurente de rele tratamente aplicate minorului, prev. de art. 197 Cod penal, cu aplic. art. 38 alin. (1) Cod penal.

Prin ordonanţa procurorului din data de 16.02.2018, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva inculpatei ... pentru săvârşirea a 2 (două) infracțiuni concurente de rele tratamente aplicate minorului, prev. de art. 197 Cod penal, cu aplic. art. 38 alin. (1) Cod penal.

Încadrarea juridică:

S-a reţinut că fapta inculpatei ..., care, în calitate de asistent maternal în grija căruia au fost plasate (începând cu data de 05.05.2010) persoanele vătămate minore ... și ..., în perioada 2011-28.11.2015, a pus în primejdie gravă dezvoltarea morală și intelectuală a minorilor printr-un comportament cvasi-continuu abuziv, constând în insulte, respectiv jigniri repetate și exercitarea de numeroase violențe fizice (precum generarea unei arsuri la nivelul buzei superioare a minorei folosind o lingură încinsă, timp de un minut, în data de 28.11.2015, cauzându-i leziuni care au necesitat 7-8 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, lovituri cu palmele, pumnii și obiecte contondente aplicate ambilor copii dar în special minorei) întrunesc elementele constitutive a 2 (două) infracțiuni concurente de rele tratamente aplicate minorului, prev. de art. 197 Cod penal, cu aplic. art. 38 alin. (1) Cod penal, atât sub aspectul tipicității obiective cât și sub aspectul tipicității subiective, astfel cum rezultă din aplicarea principiului dolus ex re la ansamblul materialului probator administrat în cauză.

Astfel, din probele administrate în cursul urmării penale a rezultat că, prin comportamentul cvasi-continuu abuziv, constând în insulte, respectiv jigniri repetate și exercitarea de numeroase violențe fizice (precum generarea unei arsuri la nivelul buzei superioare a minorei folosind o lingură încinsă, timp de un minut, în data de 28.11.2015, cauzându-i leziuni care au necesitat 7-8 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, lovituri cu palmele, pumnii și obiecte contondente aplicate ambilor copii dar în special minorei), a fost realizat elementul material al infracţiunii de rele tratamente aplicare minorilor faţă de cele două persoane vătămate. De asemenea, coroborarea probelor mai sus enunţate a dovedit existenţa unei urmări imediate ce constă în leziuni de violenţă ce au necesitat pentru vindecare un număr de 7-8 zile de îngrijiri medicale precum şi raportul de cauzalitate între elementul material şi urmarea imediată.

În privinţa laturii subiective, inculpata ... a săvârşit infracţiunea de rele tratamente aplicate minorilor cu intenţie directă.

Autoarea a săvârşit în mod intenţionat acte specifice de violenţă de natură să  producă traume psihice şi leziuni fizice cu finalitatea zilelor de îngrijire medicale suferite de persoanele vătămate.

Instanţa a reţinut că în urma efectuării expertizei psihologice, s-a întocmit raportul cu nr. 0185433 din care rezultă că din punct de vedere psiho-emoţional, în cazul persoanei vătămate ..., s-a remarcat timiditate, reţinere, momente de inhibiţie emoţională, neîncredere în semeni, stare de complexare semnificativă, cu agresivitate latentă, neîncredere în sine, imaturitate socio-afectivă, cu impact asupra comportamentului în familie/societate în general, care sunt de natură a fi fost potenţate în structurarea lor de experienţele la care a fost supusă pe timpul cât s-a aflat în plasament la inculpată.

În raport de gradul de pericol social concret al faptelor, având în vedere urmările produse şi cele care s-ar fi putut produce, natura obiectului folosit, intensitatea loviturii aplicate, partea corpului vizată, instanţa a apreciat că scopul educativ preventiv al pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea cu suspendarea pedepsei sub supraveghere.

La individualizarea pedepsei ce a fost stabilită în sarcina inculpatei, instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Astfel, instanţa s-a raportat, pe de o parte la urmarea produsă, respectiv, nu doar traumele psihice şi numărul de îngrijiri medicale de care persoanele vătămate au avut nevoie, dar şi la relaţia dintre inculpată şi persoanele vătămate.

Cu privire la latura civilă.

Instanţa a constatat că persoanele vătămate nu s-au constituit părţi civile în procesul penal până la începerea cercetării judecătoreşti.

Având în vedere persoana inculpatei care a avut o atitudine sinceră şi cooperantă în tot cursul procesului penal, instanţa a apreciat că, condamnarea la o pedeapsă cu închisoarea sub supraveghere este suficientă pentru îndreptarea inculpatului şi că aceasta nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pe o perioadă determinată.

Faţă de aceste considerente, instanţa a condamnat-o pe inculpata ... pentru săvârşirea infracţiunii de tratamente aplicate minorului, prev. de art. 197 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare  (persoană vătămată ...).

În baza art. 67 Cod penal a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, Cod penal pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 197 Cod penal cu aplic. art. 396 alin. 10 Cod penal a condamnat-o pe inculpata ... la 2 (doi) ani închisoare (persoana vătămată ...).

În baza art. 67 Cod penal a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 38, art. 39 Cod penal, a contopit pedepsele aplicate inculpatei, aceasta urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare sporită cu 1/3 din cealaltă, respectiv cu 8 luni, în final 2 (doi) ani şi 8 (opt) luni închisoare.

În baza art. 45 alin. 3 lit. a Cod penal, art. 67 Cod penal a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, Cod penal pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 65 Cod penal a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, Cod penal de la rămânerea definitivă a prezentei şi până la executarea sau considerarea executată a pedepsei principale.

În temeiul disp. art. 91 şi art. 92 Cod penal a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei închisorii şi a pedepsei accesorii pe durata unui termen de supraveghere de 3 (trei) ani.

Conform disp. art. 93 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatei i s-a impus să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune Galaţi, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Conform disp. art. 93 alin. 2 Cod penal s-a impus inculpatei să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune ... sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

Conform disp. art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata a obligat-o pe inculpată să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Primăriei ...  sau Şcoala Gimnazială ...

S-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal.

S-a luat act de faptul că nu există constituire de parte civilă în cauză.

În baza disp. art. 274 alin. 1 Cod procedură penală a obligat inculpata la plata sumei de  800 lei  cu titlu de  cheltuieli judiciare către stat pentru ambele faze ale procesului penal.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Bujor, criticând-o pentru nelegalitate.

În motivele de apel formulate potrivit dispoziţiilor art. 412 Cod procedură penală, s-a susţinut că în mod nelegal prima instanţă a aplicat direct pedeapsa accesorie rezultantă, în conformitate cu art. 45 alin. 5 Cod penal, fără a o aplica mai întâi pe lângă fiecare dintre cele două pedepse principale.

Suplimentar, s-a mai invocat că inculpata ... este nedemnă să exercite profesia de care s-a folosit în momentul săvârşirii infracţiunii, solicitând aplicarea și a pedepsei complementare prevăzută de art. 66 alin. 1 lit. g) Cod penal, constând în interzicerea dreptului de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, precum și a pedepsei accesorii aferente.

În cursul cercetării judecătoreşti în apel părţile au fost citate potrivit dispoziţiilor art. 420 alin. 1 Cod procedură penală.

Instanţa de apel nu a putut proceda la ascultarea intimatei-inculpate potrivit dispoziţiilor art. 420  alin. 4  Cod procedură penală, întrucât aceasta nu s-a prezentat. 

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 417 alin.  2 Cod procedură penală, Curtea constată că apelul declarat în cauză de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Bujor este fondat.

În urma efectuării propriei analize a materialului probator administrat în cauză, Curtea constată că situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatei pentru săvârşirea infracţiunilor deduse judecăţii au fost corect stabilite de prima instanţă, prin probele administrate în cauză, dând încadrarea juridică corespunzătoare faptei comise de acesta.

Din actele de la dosarul cauzei rezultă că în calitate de asistent maternal în grija căruia au fost plasate (începând cu data de 05.05.2010) persoanele vătămate minore ... (în vârstă de 10 ani la acel moment) și ... (în vârstă de 11 ani la acel moment), în perioada 2011-28.11.2015, inculpata ... a pus în primejdie gravă dezvoltarea morală și intelectuală a minorilor printr-un comportament cvasi-continuu abuziv, constând în insulte, respectiv jigniri repetate și exercitarea de numeroase violențe fizice (precum generarea unei arsuri la nivelul buzei superioare a minorei folosind o lingură încinsă, timp de un minut, în data de 28.11.2015, cauzându-i leziuni care au necesitat 7-8 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, lovituri cu palmele, pumnii și obiecte contondente aplicate ambilor copii dar în special minorei).

În mod judicios instanţa de fond a procedat la judecarea inculpatei potrivit procedurii abreviate prevăzute de art. 375 Cod procedură penală, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 349 alin. 2 şi art. 374 alin. 4 Cod procedură penală întrucât, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, aceasta a solicitat aplicarea procedurii recunoaşterii învinuirii, recunoscând în totalitate săvârşirea faptelor pentru care a fost trimisă în judecată, astfel cum au fost reţinute în actul de sesizare, probele administrate în faza urmăririi penale fiind suficiente pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei.

Probatoriile confirmă mai presus de orice îndoială rezonabilă că faptele deduse judecăţii există în materialitatea lor, sunt prevăzute ca infracţiuni de legea penală (rele tratamente aplicate minorului, prev. de art. 197 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal) şi au fost comise cu vinovăţie de inculpată, instanţa de control judiciar însușindu-și în totalitate concluziile judecătorului fondului în urma analizării laturii obiective şi subiective pentru infracţiunea dedusă judecăţii.

În ceea ce priveşte tipul şi cuantumul pedepselor aplicate inculpatei, dar şi modalitatea de executare a acestora, Curtea apreciază că au fost just individualizate în raport cu criteriile de individualizare prevăzute de art. 74 din Codul penal, instanţa ţinând seama de circumstanțele personale ale inculpatei, dar și de circumstanțele reale ale săvârșirii faptelor, apreciindu-se că reinserţia socială se poate realiza doar prin aplicarea unor pedepse cu închisoarea, a căror executare să fie suspendată.

Critica de nelegalitate formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Bujor este fondată în opinia Curţii.

Astfel, potrivit art. 45 alin. 5 Cod penal Dacă pe lângă pedepsele principale au fost stabilite una sau mai multe pedepse accesorii, se aplică dispoziţiile alin. 1-3, pedeapsa accesorie rezultantă executându-se până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În speţa de faţă, prima instanţă a aplicat direct o pedeapsă accesorie rezultantă potrivit dispoziţiilor art. 45 alin. 5 Cod penal, fără ca în prealabil să aplice câte o astfel de pedeapsă pe lângă fiecare dintre cele două pedepse principale – aspect ce se impune a fi reformat.

Cât priveşte neaplicarea pedepsei complementare prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. g) Cod penal, în opinia Curţii acesta este un aspect de netemeinicie a hotărârii atacate.

Potrivit art. 67 alin. 1 Cod penal „Pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda şi instanţa constată că, faţă de natura şi gravitatea infracţiunii, împrejurările cauzei şi persoana infractorului, această pedeapsă este necesară.“

În cauză, inculpata ... a săvârşit cele două infracţiuni de rele tratamente aplicate minorului în calitatea sa de asistent maternal – persoană care, potrivit legii, are obligaţia de a asigura prin activitatea pe care o desfășoară la domiciliul său creșterea, îngrijirea și educarea, necesare dezvoltării armonioase a copiilor pe care îi primește în plasament sau încredințare.

Fapta inculpatei este gravă, aceasta exercitând în mod constant, pe parcursul mai multor ani, violenţe fizice şi psihice asupra unor minori cu vârste de 10, respectiv 11 ani, care au rămas în memoria afectivă a acestora cu implicaţii negative în plan evolutiv.

Prin urmare, față de natura şi gravitatea infracţiunilor, împrejurările cauzei şi persoana inculpatei, Curtea apreciază că, pentru a se asigura pe deplin atingerea scopului educativ-preventiv al pedepsei, este necesară aplicarea faţă de inculpata ... și a pedepsei complementare a interzicerii exercitării dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, prevăzută de art. 66 alin. 1 lit. g) Cod penal, respectiv de a exercita profesia de asistent maternal de care s-a folosit la comiterea infracțiunii de rele tratament aplicate minorului, aceasta fiind nedemnă de a mai exercita profesia respectivă.

Apreciem, prin urmare, că hotărârea apelată este netemeinică cu privire la omisiunea aplicării pedepsei complementare prevăzută de art. 66 alin. 1 lit. g) Cod penal, precum și a pedepsei accesorii aferente.

Pentru considerentele dezvoltate mai sus, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală, va fi admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Bujor împotriva sentinţei penale nr. 137 din 10.07.2019 a Judecătoriei Târgu Bujor.

Va fi desfiinţată în parte sentinţa penală apelată şi, în rejudecare:

În temeiul art. 67 alin. 1 Cod penal, urmează a fi aplicată inculpatei ..., pe lângă fiecare dintre cele două pedepse principale şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. g Cod penal, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 45 alin. 3 lit. a) Cod penal, va aplica pedeapsa complementară a  interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi g) Cod penal, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

Va aplica inculpatei ... pe lângă fiecare dintre cele două pedepse principale şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 65 alin. 1 Cod penal, în referire la art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi g) Cod penal.

În temeiul art. 45 alin. 5 Cod penal, va aplica pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 65 alin. 1 Cod penal, în referire la art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi g) Cod penal.

Vor fi menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate care nu contravin prezentei decizii.

În temeiul art. 272 Cod procedură penală și art. 275 alin. 6 Cod procedură penală, va dispune ca onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu să fie avansat din fondurile Ministerului Justiţiei, către Baroul Galaţi.

În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.

Domenii speta

Spete similare