Vătămare corporală din culpă. Reducere despăgubiri morale

În privinţa daunelor morale, se constată că în mod corect a stabilit prima instanţă că persoana vătămată a suferit şi un prejudiciu moral, însă cuantumul sumei acordate, de 500.000 de lei, este mult prea ridicat, ţinând cont de criteriile reţinute în doctrină şi jurisprudenţă.

Astfel, la stabilirea cuantumului daunelor morale trebuie să se ţină cont de intensitatea suferinţelor fizice şi psihice, de eventualele sechele sau infirmităţi rezultate în urma faptei ilicite, de sexul, vârsta şi ocupaţia persoanei vătămate, de condiţiile generale economico-sociale, ca acestea să fie într-un cuantum rezonabil şi să nu reprezinte o sursa de îmbogățire fără justă cauză pentru partea civilă.

În acest sens, se observă că persoana vătămată a necesitat un număr de 270 - 280 de îngrijiri medicale pentru însănătoşire, a fost internată circa 2 luni în spital, a suferit 5 intervenții chirurgicale care au imobilizat-o la pat,  la ultima examinare medico-legală constatându-se că avea un mers ușor șchiopătat pe partea dreaptă, o cicatrice la buza superioară stânga de 2,3/0,2 cm, o cicatrice fronto-parietal stânga de 4/0,2 cm, mai multe cicatrici pe gamba dreaptă, dar aceasta nu şi-a pierdut capacitatea de muncă şi nici nu se încadrează într-un grad de invaliditate, astfel că restrângerea posibilităţilor de viaţă familiară şi socială, pentru care art. 1391 din noul C.civ. prevede acordarea de despăgubiri, nu este totală.

În ceea ce priveşte prejudiciul estetic încercat de persoana vătămată, acesta trebuie evaluat având în vedere sexul, vârsta, ocupaţia şi modificările aspectului fizic generate acesteia de urmările faptei. În acest sens, se constată că persoana vătămată este un bărbat având o vârstă de 47 de ani, este angajat la … Cicatricile de la față și de la piciorul drept, precum și ușoara dificultate de mers, deşi creează un anumit disconfort, nu constituie un prejudiciu estetic major, ci unul mediu, așa cum rezultă din concluziile suplimentului de expertiză medico-legală.

Pierderea dinților 21 și 22 poate constitui un prejudiciu estetic pe termen relativ scurt, având în vedere că acesta se poate acoperi prin protezarea dinților, mai ales că s-au acordat toate daunele materiale solicitate în acest sens, chiar şi pentru lucrările protetice ce urmează a fi executate în viitorul apropiat.

În ceea ce privește probleme de vedere ale persoanei vătămate, din actele aflate la dosar nu rezultă cu certitudine dacă sunt ca urmare a accidentului sau ca urmare a înaintării în vârstă, din concluziile suplimentului de expertiză medico-legală reieșind că nu prezenta tulburări de vedere la data controlului (16.11.2018. 26.11.2018, 29.01.2019), fiindu-i recomandate doar tratamente medicamentoase cu Alanerv. 

Împrejurarea că persoanei vătămate i s-a diminuat venitul net în perioada în care a fost în concediu medical (aproximativ 225 zile), nemaibeneficiind de sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru munca prestată în timpul nopții, majorarea salarială pentru activități desfășurate în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale, nu pot fi avute în vedere la stabilirea despăgubirilor morale deoarece  nu constituie un prejudiciu moral, ci unul material, care trebuie evidențiat  în cadrul cererii de despăgubiri materiale și dovedit conform art. 26 lit. pct.1 din Norma ASF nr. 20/2017.

Prejudiciul de agrement trebuie evaluat ţinând cont de activitățile normale de agrement, cum ar fi practicarea unui sport, plăcerea de a merge la spectacole, de a se plimba, de a citi, de a face excursii, pe care le desfăşura persoana vătămată înainte de accident şi pe care nu le mai poate desfăşura în prezent. 

Este adevărat că  persoana vătămată a fost o perioadă de timp imobilizată la pat, perioadă în care nu s-a putut deplasa, însă, în prezent, aceasta s-a vindecat, poate merge singură, nu este imobilizată într-un scaun cu rotile, şi, deşi s-a reţinut în suplimentul de expertiză medico-legal că are unele cicatrici și o ușoară deficiență la mers, nu a rămas cu infirmităţi, situaţie în care prejudiciul de agrement a fost temporar, în prezent aceasta putând să desfăşoare activităţile anterioare chiar dacă este nevoită să depună un efort suplimentar.

De asemenea, la cuantificarea sumei acordate cu titlu de daune morale trebuie să se ţină seama şi de condiţiile generale economico-sociale din ţara noastră, care nu sunt aşa de ridicate ca în ţările dezvoltate din Europa de Vest, precum şi  ca acestea să fie într-un cuantum rezonabil, să nu reprezinte o sursa de îmbogățire fără justă cauză pentru partea civilă, ci o reparaţie echitabilă a prejudiciului moral suferit de aceasta.

În consecinţă, ţinând cont de cele arătate mai sus, Curtea apreciază că suma de 200.000 de lei este suficientă pentru a acoperi prejudiciile morale încercate de persoana vătămată.

Decizia penală nr. 40/A/16.01.2020 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa penală nr. 1735/06.11.2019 a Judecătoriei Galaţi, în temeiul art. 196 alin. (2) și (3) C.pen. rap. la art. 194 alin. (1) lit. b) şi e) C.pen. rap. la art. 396 alin. (1), (2) și (10) C.proc.pen. și art. 404 alin. (2) C.proc.pen. a fost condamnat inculpatul ..., la pedeapsa închisorii de 9 luni pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă. 

În temeiul art. 91 C.pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii de 9 luni, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani stabilit în condiţiile art. 92 alin. (1) C.pen., ce se va calcula de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În temeiul art. 93 alin. (1) C.pen. s-a impus inculpatului ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune …, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen. s-a impus inculpatului să execute obligaţia de a urma un curs de pregătire şcolară ori de calificare profesională.

În temeiul art. 93 alin. (3) C.pen. s-a impus inculpatului obligaţia de a presta, pe parcursul termenului de supraveghere, o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei ... sau al Şcolii Gimnaziale nr. ...

În temeiul art. 404 alin. (2) C.proc.pen. au fost puse în vedere inculpatului dispoziţiile art. 96 alin. (1), (2) şi (4) C.pen., referitoare la revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, în cazul nerespectării, cu rea-credinţă, a măsurilor de supraveghere ori a obligaţiilor impuse ori stabilite în sarcina sa, al neîndeplinirii integrale a obligaţiilor civile stabilite prin hotărâre sau al săvârşirii unei noi infracţiuni pe parcursul termenului de supraveghere.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul ..., în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice şi Judiciare.

În temeiul art. 397 alin. (1) C.proc.pen. rap. la art. 19 (1) C.proc.pen. și art. 25 alin. (1) C.proc.pen. cu aplicarea art. 1357 C.civ., a fost admisă în parte acţiunea civilă exercitată de partea civilă ... A fost obligată partea responsabilă civilmente ... la plata, către partea civilă ..., a sumei de 17.158,44 lei cu titlu de daune materiale și la plata sumei de 500 000 lei reprezentând daune morale. A fost obligată partea responsabilă civilmente ... la plata către partea civilă ... a penalităţilor de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi întârziere, aplicate la debitul acordat, penalităţi ce urmează a fi calculate de la 10 zile după rămânerea definitivă a hotărârii, până la data plății efective a debitului.

În baza art. 397 alin. (1) C.proc.pen. rap. la art. 19 C.proc.pen. și art. 25 alin. (1) C.proc.pen. cu aplicarea art. 1357 C.civ., a fost admisă acţiunea civilă exercitată de partea civilă … A fost obligată partea responsabilă civilmente ... la plata către partea civilă … a sumei de 3120,26 lei reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate persoanei vătămate în perioada 27.07.2018-29.07.2018.

În temeiul art. 276 alin. (1) C.proc.pen. rap. la art. 11 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 132/2017 a fost obligată partea responsabilă civilmente ... la plata către partea civilă ... a sumei de 4 000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate de către partea civilă, reprezentând onorariu avocațial.

În temeiul art. 398 C.proc.pen. rap. la art. 276 alin. (1) În temeiul art. 397 C.proc.pen. rap. la art. 274 alin. (1) C.proc.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2 400 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 2 200 lei aferentă fazei de urmărire penală și suma de 200 lei aferentă fazei de judecată.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați nr. 5045/P/2018 din data de 21.06.2019, înregistrat pe rolul acesteia sub nr. de dosar …/233/2019, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului ..., pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută și pedepsită de art. 196 alin. (2) și (3) C.pen. rap. la art. 194 alin. (1) lit. b) și e) C.pen.

În fapt, potrivit rechizitoriului, s-a reținut că la data de 27.07.2018, în jurul orelor 10:20,  inculpatul ... a condus pe drumurile publice din mun. … (str. …) autoutilitara marca Ford, cu numărul de înmatriculare …, iar în apropierea imobilului cu nr. … (încălcând dispoziţiile art. 35, art. 72 alin 2 din OUG nr. 195/2002, art. 123 din H.G nr. 1391/2006)  nu a acordat prioritate de trecere şi a accidentat-o pe persoana vătămată ..., care se afla angajat regulamentar în traversarea străzii, pe marcaj pietonal, cauzându-i leziuni pentru vindecarea cărora au fost necesare un nr. inițial de 200-210 zile de îngrijiri medicale, respectiv un număr final de 270-280 zile de îngrijiri medicale, leziuni care i-au pus în primejdie viaţa.

Pentru dovedirea situației de fapt reținute în rechizitoriu, în faza urmăririi penale, au fost administrate următoarele mijloace de probă: proces verbal de cercetare la faţa locului, schiţa locului faptei şi planşe foto aferente, declaraţie parte vătămată ...; raport de expertiză tehnică auto; adresă constituire parte civilă nr. 238086/06.09.2018; declaraţie martor ...; raport de primă expertiză medico legală nr. 881/26.10.2018; supliment la raport de primă expertiză medico legală nr. 881/26.10.2018; proces verbal de recoltare probe biologice pentru persoana vătămată; buletin de analiză toxicologică nr. 1172/30.07.2018; declaraţie inculpat ...; proces verbal de recoltare probe biologice inculpat; buletin de analiză toxicologică nr. 1173/30.07.2018.

Prin încheierea de ședință din cameră de consiliu, din data de 06.08.2019, definitivă prin necontestare, judecătorul de cameră preliminară a dispus începerea judecății, constatând legalitatea sesizării acestei instanțe prin rechizitoriul nr. 5045/P/2018 din data de 21.06.2019 emis de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală cu privire la inculpatul ...

La termenul de judecată din data de 27.09.2019, persoana vătămată ... s-a constituit parte civilă în procesul penal, depunând cererea de constituire parte civilă la dosarul cauzei.

La același termen de judecată, ulterior citirii actului de sesizare, instanța a adus la cunoștință inculpatului dispozițiile art. 374 alin. (4) C.proc.pen. rap. la art. 396 alin. (10) C.proc.pen., privind judecata în procedură simplificată, precum și consecințele juridice ale acestei proceduri. Inculpatul a solicitat ca judecata să aibă loc conform procedurii recunoașterii învinuirii. Instanța a încuviințat desfășurarea cercetării judecătorești în formă abreviată, în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și a înscrisurilor în circumstanțiere solicitate, în temeiul art. 375 alin. (1) C.proc.pen. rap. la art. 374 alin. (4) și art. 396 alin. (10) C.proc.pen., încuviințând cererea persoanei vătămate de audiere a martorului ... sub aspectul soluționării acțiunii civile exercitate de către partea civilă ...

La dosarul cauzei a fost atașat cazierul inculpatului.

La data de 16.10.2019 partea responsabilă civilmente ... a depus precizări prin care a solicitat admiterea în parte a pretențiilor părții civile ...

La termenul de judecată din data de 18.10.2019 a fost audiat martorul ... declarația sa fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei, inculpatul depunând înscrisuri în circumstanțiere, iar partea civilă C.C.

Analizând actele și lucrările dosarului, probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța a reţinut următoarele:

Din declarația persoanei vătămate … rezultă că la data 27.07.2018, în jurul orei 1010 se afla la Sediul …, Corpul nr. …, trebuind să se deplaseze la sediul subunității situat pe str. ... nr. …, motiv pentru care a mers la trecerea de pietoni pentru a traversa strada. Persoana vătămată a susținut că s-a asigurat înainte a se angaja în deplasare și că, întrucât pe banda nr. 1 nu circula niciun autoturism pe sensul de mers către …, iar pe banda nr. 2 autovehiculele au oprit pentru a-i acorda prioritate de trecere, s-a angajat în traversarea străzii pe marcajul pietonal. În continuare, acesta a arătat că imediat după ce a început traversarea a fost lovit de un autovehicul și proiectat pe carosabil, aflând ulterior, de la organele de poliție faptul că autovehiculul în cauză avea nr. de înmatriculare …, fiind condus de inculpatul ...

Situația de fapt astfel expusă rezultă și din procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele foto efectuate cu această ocazie, din care reiese că persoana vătămată se afla pe carosabil, la o distanță de 14 m de trecerea pentru pietoni.

Persoana vătămată a pus în vedere faptul că a fost transportată de către echipajul SMURD, ce s-a prezentat la fața locului, la Spitalul Județean, Secția U.P.U., revenindu-și la Spitalul … din ...

S-a apreciat că situația de fapt expusă de persoana vătămată … se coroborează cu declarația martorului ..., care se afla în autoutilitara marca Ford cu nr. de înmatriculare …, pe locul din stânga față, condusă de către inculpatul ... Acesta a confirmat poziția persoanei vătămate, arătând că circula pe str. …, având direcția de mers dinspre … către …, iar în dreptul … a observat un bărbat angajat în traversarea străzii, pe trecerea de pietoni. Martorul a învederat că deși inculpatul a frânat brusc, încercând să evite pietonul, nu a reușit, lovindu-l cu partea dreapta față a autoutilitarei, pietonul căzând pe carosabil, motiv pentru care a solicitat prezența unei ambulanțe. Totodată, martorul a precizat că autoutilitara avea volanul pe partea dreaptă, că circula cu viteza de 50-60 km/h, fiind utilizată la acel moment pentru transportul unei cantități de 1 000 kg de pietriș, aspect ce rezultă inclusiv din planșele foto efectuate cu ocazia cercetării la fața locului.

Aspectele rezultate din coroborarea declarațiilor persoanei vătămate și ale martorului ... se coroborează și cu procesului-verbal de cercetare la fața locului, fiind susținute și de concluziile Raportului de expertiză tehnică din care rezultă, în esență, faptul că persoana vătămată a fost lovită cu colțul dreapta față a autoturismului, în zona gambei de la piciorul drept și coapsei drepte, fiind lovită cu capul de parbriz, agățată de oglinda dreapta și purtată aprox. 14 metri, după care a fost proiectată pe carosabil. De asemenea, din raportul de expertiză rezultă că accidentul de circulație s-a produs în condițiile în care conducătorul autoutilitarei marca Ford cu nr. de înmatriculare … nu a acordat prioritate persoanei vătămate, angajate regulamentar în traversare, din neatenție.

Referitor la viteza de deplasare a autoutilitarei conduse de inculpat, s-a reţinut că din raportul de expertiză rezultă că inculpatul circula cu viteza de 67 km/h. Totodată, din raportul de expertiză rezultă că întrucât autoutilitara s-a oprit la o distanță de 34,10 m față de trecerea pentru pietoni, singura posibilitate de evitare a accidentului îi aparținea conducătorului auto, care, în apropierea trecerii pentru pietoni trebuia să sporească atenția și să circule cu o viteză care să îi permită oprirea în condiții de siguranță pentru a acorda prioritate pietonului angajat în traversare regulamentară. De asemenea, s-a reținut că persoana vătămată nu a încălcat nicio prevedere legală.

Din actul de constatare a stării tehnice după accident a rezultat faptul că autoutilitara marca FORD cu nr. de înmatriculare … corespunde din punct de vedere ethnic.

Fiind audiat în faza de urmărire penală și în faza de judecată, inculpatul ... a recunoscut în întregime faptele. Astfel, inculpatul a arătat că la data de 27.07.2018, în jurul orei 1020, a condus autoutilitara marca Ford cu nr. de înmatriculare …, cu care transporta o cantitate de aprox. 1000 kg pietriș, pe str. … către … când, ajuns în zona unității de jandarmi, circulând pe banda 2, a observat târziu un pieton care s-a angajat în traversarea străzii, pe trecerea pentru pietoni, întrucât pe banda 1 circula un alt autoturism. A precizat că a frânat și a virat către stânga, dar nu a reușit să evite pietonul, lovindu-l cu partea dreaptă a autoutilitarei. În acest sens a susținut, astfel cum rezultă și din declarația martorului audiat în cauză, faptul că a mers la pietonul care era căzut pe carosabil, care se afla în stare de inconștiență și a sunat la 112.

La locul faptei, inculpatul a fost testat cu aparatul alcooltest, rezultatul fiind negativ, același rezultat reieșind și în urma recoltării probelor de sânge pentru stabilirea alcoolemiei, astfel cum reiese și din Buletinul de analiză toxicologică nr. 1173/A12 în care s-a consemnat faptul că inculpatul avea o alcoolemie 0 g/%0, în urma probei recoltate la ora 1110.

 După sesizarea instanței, inculpatul s-a prevalat de procedura prevăzută de art. 374 alin. (4) C.proc.pen. și art. 375 C.proc.pen., declarând că recunoaște în întregime faptele pentru care a fost trimis în judecată, astfel cum au fost reținute în rechizitoriu, arătând că regretă săvârșirea faptei.

Prin raportul de primă expertiză medico-legală nr. 881/A1-D din data de 26.10.2018 s-a reținut că din documentația medicală pusă la dispoziție și din examenul obiectiv medico-legal, persoana-vătămată ... prezintă politraumatism cu fractură cominutivă la ambele oase ale gambei drepte, traumatism cranio-facial, fractură zigomatică stângă, fractură perete orbită stângă, plăgi contuze și șoc traumatic, ce i-au pus în primejdie viață, leziunile putând fi produse prin lovire și proiectare de către un autovehicul în mișcare, persoana-vătămată necesitând un nr. de 200-210 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, cicatricile constituind un prejudiciu estetic mediu, fără a constitui sluțire.

Din Suplimentul la raportul de primă expertiză medico-legală efectuat la data de 27.03.2019 rezultă că persoana vătămată a necesitat 270-280 zile de îngrijiri medicale pentru vindecarea politraumatismului cu fractură cominutivă la ambele oase ale gambei drepte, traumatism cranio-facial, fractură zigomatică stângă, fractură perete orbită stângă, plăci contuze și șoc traumatic ce i-au pus în primejdie viața.

S-a reținut că, în drept, fapta inculpatului ..., care, la data de 27.07.2018 a condus pe drumurile publice din mun. … (str. …) autoutilitara marca Ford, cu numărul de înmatriculare GL-…, iar în apropierea imobilului cu nr. …, încălcând dispoziţiile art. 35, art. 72 alin (2) din O.U.G. nr. 195/2002 și art. 123 din H.G. nr. 1391/2006, nu a acordat prioritate de trecere şi a accidentat-o pe persoana vătămată ..., care se afla angajată regulamentar în traversarea străzii, pe marcaj pietonal, cauzându-i leziuni pentru vindecarea cărora au fost necesare un nr. inițial de 200-210 zile de îngrijiri medicale, respectiv un număr final de 270 - 280 zile de îngrijiri medicale, leziuni care i-au pus în primejdie viaţa, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută și pedepsită de art. 196 alin. (2) și (3) C.pen. raportat la art. 194 alin. (1) lit. b) și e) C.pen.

În vederea individualizării pedepsei, instanța a avut în vedere, pe lângă scopul pedepselor, criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C.pen. Astfel, stabilirea duratei pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea infractorului, care se evaluează în funcţie de împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, mijloacele folosite, natura şi gravitatea rezultatului produs, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, antecedentele penale ale infractorului, conduita avută ulterior săvârşirii infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Având în vedere criteriile de individualizare a pedepsei, prin raportare la modalitatea și împrejurările în care a fost săvârșită infracțiunea ce face obiectul prezentei cauze, instanța a reţinut că săvârșirea faptei pe drumurile publice, într-o zonă frecvent circulată, unde pericolul provocării unui accident de circulație cu consecințe grave, în cazul nerespectării regulilor privind circulația pe drumurile publice, este ridicat, denotă gravitatea sporită a faptei reținute în sarcina inculpatului.

Împrejurarea că la momentul săvârșirii faptei inculpatul conducea o mașină cu volanul pe partea dreaptă și că din acest motiv i-a fost obturată vederea de către mașinile care circulau pe banda nr. 1 s-a apreciat că nu este de natură a diminua gravitatea faptei, ci dimpotrivă, subliniază faptul că inculpatul a avut un comportament imprudent în trafic, tratând cu superficialitate obligația de respectare a regulilor de circulație, nereducând viteza de circulație în apropierea trecerii de pietoni. Mai mult, faptul că autoutilitara avea volanul pe partea dreapta și era utilizată pentru transportul unei cantități mari de pietriș ar fi trebuit să-l determine pe inculpat să conducă pe drumurile publice cu o atenție sporită, tocmai datorită inconveniențelor conducerii unei autoutilitare, deci un vehicul ce are o greutate ridicată, cu volanul pe partea opusă celei specifice autoturismelor conduse, de regulă, în România.

Cu privire la consecințele infracțiunii, instanţa a reţinut, în primul rând, că fapta inculpatului i-a provocat persoanei vătămate leziuni care au necesitat, pentru vindecare, un număr de 270-280 zile de îngrijiri medicale, leziunile punând în pericol viața persoanei vătămate. Numărul semnificiativ de zile de îngrijiri medicale de care a avut nevoie persoana vătămată pentru recuperare, precum și faptul că leziunile cauzate au fost apte să pună în primejdie viața persoanei vătămate sunt de natură a evidenția gravitatea sporită a faptei, în condițiile în care persoana-vătămată a fost adusă la U.P.U. …, imediat după producerea accidentului, având plagă labială superioară cu avulsie dentară secundară, TCC cu pierderea conștienței, impotentă funcțională glezna, fractură perete extern orbită stânga, fractură zigomatică stângă, fracturi cominutive sinusuri maxilare cu hemosinus, hematom palpebral stâng, hematom epicranian parietal stâng, fractură cominutivă a ambelor oase ale gambei drepte, hematom orbital bilateral, hematom epicranian stâng, persoana vătămată fiind intubată, sedată, constatându-se fractura sinus maxilar și zigomatic stâng, contuzii pulmonare bazale bilateral, traumatism cranio-facial, plagă contuză palpebrala superioară, plagă contuză parietală stângă, plagă transfixiantă buza superioară ½ stângă, fractură os zigomatic stâng cu deplasare minoră, fracturi radiculare 21-22, persoana vătămată fiind ventilată mecanic și diagnosticată într-o primă fază cu: politraumatism prin accident rutier, fractură cominutiva ambele oase ale gambei drepte, fractură zigomatică stângă, fractură perete orbită stângă, plăgi contuze, șoc traumatic. Toate aceste aspecte subliniază gravitatea sporită a faptei reținute în sarcina inculpatului.

În acelaşi timp, însă, instanţa a avut în vedere criteriile de individualizare a pedepsei ce țin de persoana inculpatului. Astfel, din înscrisurile în circumstanțiere depuse la dosarul cauzei rezultă că inculpatul este căsătorit, are doi copii minori în întreținere, în vârstă de 4 ani, respectiv 7 luni, muncește ca zilier, fiind o persoană respectuoasă, săritoare, care nu a creat probleme în societate, neavând un caracter conflictual. Mai mult, inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, din fișa de cazier rezultând că inculpatul nu a mai săvârșit alte infracțiuni, fiind la prima încălcare a legii penale. De asemenea, s-a reţinut că inculpatul a avut o atitudine sinceră pe tot parcursul urmăriri penale și a judecății, arătând că recunoaște și regretă fapta. Totodată, imediat după săvârșirea faptei penale acesta a dat dovadă de responsabilitate, rămânând la locul faptei și asigurându-se că persoanei vătămate îi vor fi acordate îngrijiri medicale, apelând la serviciul unic de urgență 112. 

Întrucât fapta de vătămare corporală din culpă, săvârșită pe fondul nerespectării regulilor privind circulația pe drumurile publice prezintă o gravitate ridicată, cauzând persoanei vătămate leziuni traumatice ce au necesitat un număr de 270-280 zile de îngrijiri medicale, leziuni care au pus în primejdie viața persoanei vătămate, luând în considerare atitudinea procesuală a inculpatului care și-a recunoscut fapta și ținând seama de lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse orientate spre media limitelor de pedeapsă, de 9 luni închisoare, este suficientă și proporțională cu scopul îndreptării inculpatului ...

În ceea ce privește solicitarea Ministerului Public de aplicare a pedepsei complementare a interzicerii dreptului de a conduce, în temeiul art. 67 rap. la art. 66 alin. (1) lit. i) C.pen., instanța a apreciat că aplicarea unei astfel de pedepse complementare pe lângă pedeapsa principală nu se impune în cauză.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei, instanţa a apreciat că scopul educativ al acesteia poate fi atins şi fără executarea ei efectivă, prin privare de libertate, mai eficientă în îndreptarea inculpatului fiind suspendarea executării pedepsei de 9 luni închisoare, sub supraveghere. Faţă de modul în care a fost săvârşită infracţiunea (neacordarea priorității de trecere pietonilor care aveau acest drept, respectiv neadaptarea vitezei de circulație în zona trecerii de pietoni) şi consecinţele importante pe care fapta le-a avut asupra persoanei-vătămate, instanţa a apreciat că se impune, cu scop preventiv, ca inculpatul să se afle sub supravegherea serviciului de probaţiune, amânarea aplicării pedepsei apărând ca o modalitate prea blândă de executare a pedepsei, ținând seama în special de imprudența gravă de care a dat dovadă inculpatul la momentul săvârșirii infracțiunii.

Cu privire la acțiunea civilă, instanța a constatat că, în cauză s-au constituit părţi civile: (I) persoana vătămată ..., solicitând obligarea părții responsabile civilmente Asirom Vienna Insurance Group S.A. la plata: (1) sumei de 17 158,44 lei cu titlu de daune materiale; (2) sumei de 1 400 000 lei cu titlu de despăgubiri morale; (3) obligarea părții responsabile civilmente la plata unor penalități de 0,2% pe zi întârziere calculate la nivelul sumei de despăgubire cuvenită, începând cu data înregistrării cererii de despăgubire la sediul părții responsabile civilmente, respectiv de la data de 07.12.2019; (3) obligarea părții responsabile civilmente la plata cheltuielilor de judecată; precum și (II) Spitalul de Urgență …, care s-a constituit parte civilă cu suma de 3 120,26 lei, reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate persoanei vătămate ..., în perioada 27.07.2019 – 29.07.2019.

În prealabil, instanţa a reţinut că la data de 29.12.2017 autoutilitara marca Ford Transit, cu numărul de înmatriculare …, condusă de inculpat, era asigurată la ..., conform poliţei de asigurare Seria RO/01/TO/XZ nr. …, valabilă în perioada 18.07.2018 – 17.08.2018, care, așa cum a stabilit de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia în interesul legii nr. 1/2016, are obligaţia de a repara singură prejudiciul cauzat prin infracţiunea ce face obiectul prezentei cauze, în limitele stabilite în contractul de asigurare (care în cauză a fost de maxim 6 070 000 euro) şi prin dispoziţiile legale privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă.

Cu privire la daunele materiale solicitate, în cuantum de 17 158,44 lei, instanța a constatat că cererea părții civile ... este întemeiată și dovedită prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei. Instanța a apreciat că toate cheltuielile efectuate și dovedite de partea civilă … sunt justificate și necesare pentru recuperarea sa, ulterioară accidentului. Este întemeiată cererea părții civile de a solicita obligarea persoanei responsabile civilmente la plata medicamentelor, pansamentelor, substanțelor achiziționate, a bunurilor/echipamentelor care să o ajute în perioada în care s-a aflat în imposibilitatea de a-și folosi piciorul drept (cârje, scaun duș); contravaloarea consultațiilor medicale, radiografiilor și ale analizelor efectuate. De asemenea, instanța a apreciat că în perioada în care persoana vătămată s-a aflat în stare de comă, în spital, precum și în perioada în care aceasta a fost supusă repetatelor intervenții chirurgicale (5 intervenții chirurgicale), se impunea ca aceasta să fie asistată de către familia sa, astfel încât este justificată solicitarea acesteia de a obliga partea responsabilă civilmente la plata cheltuielilor privind asigurarea unui spațiu locativ membrilor săi de familie (soție), cheltuieli ce, de altfel, sunt într-un cuantum rezonabil. Chiar dacă aceste despăgubiri materiale nu vizează în mod direct repararea prejudiciului material cauzat părții civile, acesta constituie un prejudiciu material indirect cauza acesteia, fiind esențial ca partea civilă să beneficieze de sprijinul și prezența familiei, în contextul în care, rezultă cu evidență din înscrisurile medicale că aceasta nu ar fi putut să se descurce singură, fără suportul familiei, în condițiile în care se afla în imposibilitatea de a-și folosi un picior, fiind supus numeroaselor tratamente și intervenții chirurgicale. În ceea ce privește contravaloarea combustibilului, instanța a apreciat că partea civilă este îndreptățită la a-i fi reparat prejudiciul dovedit, având în vedere că o mare parte a tratamentelor aplicate și a intervențiilor chirurgicale suferite s-au desfășurat la o unitate medicală din …, cheltuiala fiind una necesară și utilă în vederea asigurării recuperării fizice a persoanei vătămate. Referitor la dentiție, s-a reţinut că pentru tratarea fracturii corono-radiculare de la nivelul dinților 21-22, părții civile i-a fost recomandat tratament chirurgical pentru extracția resturilor irecuperabile ale dinților și tratament implanto-protetic, pentru efectuarea cărora a fost întocmită Factura pro forma în valoare totală de 1 700 euro și 2 500 lei. Din factura fiscală Seria AF nr. 0000065/08.01.2019 rezultă că partea civilă a achitat contravaloarea implantului dentar în cuantum de 5 580 lei. Instanța a apreciat că sumele cuprinse în factura proforma și neachitate până în prezent de către partea civilă constituie un prejudiciu viitor și sigur, prejudiciu pe care persoana vătămată este îndreptățită să și-l repare, motiv pentru care instanța a apreciat că și această cerere este întemeiată.

Cu privire la daunele morale solicitate de către partea civilă ..., în cuantum de 1.400.000 lei, instanța a constatat că cererea acesteia este întemeiată, în parte.

În materia daunelor morale, dată fiind natura prejudiciului care le generează, trebuie subliniat că nu există criterii precise pentru cuantificarea lor. Stabilirea despăgubirilor morale nu trebuie privită ca o cuantificare economică a unor drepturi și valori nepatrimoniale (cum ar fi demnitatea, onoarea, ori suferința psihică încercată de cel ce le pretinde), ci ca o evaluare complexă a aspectelor în care vătămările produse se exteriorizează, evaluare ce este, prin esență, supusă puterii de apreciere a instanței.

Potrivit art. 1391 alin. (1) C.civ., în caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii, poate fi acordată şi o despăgubire pentru restrângerea posibilităţilor de viaţă familială şi socială. Aceste prejudicii de agrement constau în privarea părții civile de plăcerile inerente unei vieţi familiale şi sociale normale, fiind necesar a fi raportate la circumstanţele personale specifice ale victimei.

Deși stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, instanța trebuie să aibă în vedere o serie de criterii, cum ar fi: consecințele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic și psihic, importanța valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială. Totodată, instanța trebuie să stabilească un anumit echilibru între prejudiciul moral suferit și despăgubirile acordate, în măsură să permită celui prejudiciat anumite avantaje care să atenueze suferințele morale, fără a constitui însă o îmbogățire fără justă cauză.

De asemenea, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, despăgubirile acordate trebuie să păstreze un raport rezonabil de proporționalitate cu dauna suferită, sens în care a fost consacrat principiul proporționalității daunei cu despăgubirea acordată. Suma de bani acordată cu titlu de daune morale nu trebuie să devină o sursă de îmbogățire pentru victimă, dar nici să aibă numai un caracter pur simbolic, ci ea trebuie să reprezinte doar atât cât este necesar pentru a-i ușura ori compensa, în măsura posibilă, suferințele pe care le-a îndurat sau eventual mai trebuie să le îndure. Pentru a-și păstra caracterul de „satisfacție echitabilă”, daunele morale trebuie acordate într-un cuantum care să nu le deturneze de la scopul și finalitatea prevăzute de lege, spre a nu deveni astfel un folos material injust.

Raportând aceste principii generale la situația de fapt, instanța a apreciat că, accidentul rutier produs la data de 27.07.2018 a avut consecințe grave atât asupra vieții sociale și de familie a părții civile ..., cât și asupra vieții sale profesionale.  Din declarația martorului ... rezultă că după perioada de spitalizare, partea civilă s-a aflat în imposibilitatea de a se mișca întrucât atunci când încerca să pășească ,,piciorul i se înnegrea motiv pentru care a trebuit să stea cu piciorul întins orizontal”.

Instanţa a avut în vedere că prin fapta ilicită săvârşită din culpa exclusivă a inculpatului i s-a produs părţii civile o traumă fizică şi psihică ireversibilă, concretizată în durerea fizică pe care a presupus-o procesul de vindecare (relevată prin numărul mare de zile de îngrijiri medicale – 270-280 zile de îngrijiri medicale, dar şi de prejudiciul morfo-funcţional actual, precum şi de declaraţiile martorului audiat sub aspectul laturii civile a cauzei), în suferinţa psihică generată de tratamentele şi intervenţiile la care a fost supusă aceasta, în consecinţele pe termen lung ale leziunilor suferite de partea civilă, astfel cum acestea sunt confirmate inclusiv de raportul de expertiză medico-legală şi de suplimentul la acest raport, din care rezultă că partea civilă a suferit, inclusiv un prejudiciu estetic mediu, dar și faptul că aceasta încă are dificultăți de mers, deși a trecut mai bine de un an de la momentul accidentului rutier.

Consecinţele negative ale evenimentului rutier, pentru partea civilă, sunt de netăgăduit, fiind totodată notorie suferinţa provocată de un astfel de eveniment, inclusiv prin raportare la faptul că partea civilă s-a aflat o perioadă de aproximativ 5 zile în comă, fiind intubată și sedată, în timp fiind supusă unui număr de 5 intervenții chirurgicale. Instanța a arătat că  nu poate ignora suferinţa psihică iminentă tratamentelor şi intervenţiilor la care a fost supusă aceasta, în consecinţele pe termen lung ale leziunilor suferite de partea civilă, astfel cum acestea sunt confirmate inclusiv de raportul de expertiză medico-legală şi de suplimentul la acest raport, dar şi în consecinţele asupra raporturilor şi relaţiilor din cadrul familiei şi din afara familiei.

Astfel, instanţa a reţinut că, pe plan fizic, partea civilă a fost nevoită să nu își folosească piciorul în care i-a fost inserată o tijă metalică, să se deplaseze cu cârje/cadru, cel puțin 5-6 luni de la momentul accidentului, să stea o bună perioadă de timp cu piciorul întins, numai pe orizontală, fapt care l-a împiedicat în mod indubitabil să aibă o viață socială normală. Relevantă în acest sens este și împrejurarea că pentru a putea efectua drumurile către spitalul din … în care a fost preponderent tratată persoana vătămată, aceasta a avut nevoie de sprijin din partea colegilor de muncă, fiind ,,purtat pe brațe până la mașină”, dar și de adaptarea autoturismului pentru a putea suporta inconveniențele drumului. Toate acestea sunt de natură a evidenția dificultățile și modificările resimțite în viața de familie și socială a părții civile.

 Mai mult, instanța a avut în vedere și recuperarea dificilă și de durată a părții civile, ținând seama de faptul că inclusiv la acest moment aceasta se deplasează cu dificultate, având probleme de vedere, ce nu îi permit să citească așa cum o făcea anterior accidentului. Totodată, trebuie ținut seama și de împrejurarea că leziunile suferite i-au pus în primejdie viața părții civile.

Instanţa a reţinut că evenimentul rutier nu a produs doar consecințe negative pe plan personal părții civile, ci și pe plan profesional. Partea civilă lucra atât la momentul accidentului, cât și în prezent, în cadrul …, având funcția de comandant încă din anul 2005, conform declarației martorului audiat în cauză. Din înscrisurile depuse de angajator rezultă că în perioada iulie-decembrie venitul net al părții civile a fost diminuat cu aproximativ 500 lei/lună, în perioada în care a beneficiat de concediu medical. În aceeași perioadă, aceasta nu a putut beneficia de sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru munca prestată în timpul nopții și majorarea salarială pentru activități desfășurate în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale, sporuri ce pot atinge un cuantum considerabil în profesia exercitată de către partea civilă. Din înscrisurile medicale depuse la dosar rezultă că partea civilă s-a aflat în imposibilitate temporară de muncă aproximativ 225 zile. Toate acestea, au avut un incontestabil efect inclusiv asupra mijloacelor de trai ale părții civile și ale familiei sale, astfel cum rezultă inclusiv din declarația martorului ... 

Ținând seama de aspectele anterior expuse, instanţa a arătat că sunt de necontestat consecințele negative pe care accidentul, produs din culpa exclusivă a inculpatului, le-a avut asupra părții civile ..., suma oferită de partea responsabilă civilmente, cu titlu de despăgubiri morale (160 000 lei), fiind insuficientă pentru a compensa, în măsura posibilă, suferințele părții civile.

Totuși, instanța a mai arătat că nu poate omite faptul că daunele morale au, în special, un caracter compensatoriu, iar acordarea lor trebuie să se facă în limite care să asigure, pe cât posibil, un just echilibru între prejudiciul suferit și despăgubirea acordată. Ca atare, ținând seama de analiza anterioară, instanța a apreciat că suma de 500 000 lei este justificată și proporțională față de restrângerea posibilităților de viață familială și socială a părții civile.

Referitor la penalităţile de întârziere în cuantum de 0,2% calculate pentru fiecare zi de întârziere, calculate de la data înregistrării cererii de despăgubire la partea responsabilă civilmente, respectiv de la data de 07.12.2019, instanța a reţinut că, în ceea ce priveşte momentul de la care curg aceste penalităţi, câtă vreme singura referire temporală din art. 21 alin. (5) din Legea nr. 132/2017 este cea referitoare la termenul de 10 zile din art. 21 alin.  (4), în care este stipulată obligaţia de plată a despăgubirii, rezultă că penalităţile de 0,2% pot fi acordate doar dacă, în acest termen, asigurătorul nu îşi îndeplineşte obligaţia de plată a despăgubirii sau şi-o îndeplineşte defectuos, cu menţiunea că termenul curge de la data acceptării ofertei de despăgubire prevăzută la alin. (1) lit. a) sau de la data la care asigurătorul RCA a primit o hotărâre judecătorească definitivă.

În consecință, instanța a apreciat că cererea părții civile este întemeiată în parte, dispoziția fiind una condiționată, astfel că, în temeiul art. 21 alin. (4) – (6) din Legea nr. 132/2017, în cazul în care despăgubirile acordate părții civile ... nu sunt achitate în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, partea responsabilă civilmente va datora penalități de întârziere în cuantum de 0,2% pentru fiecare zi întârziere, calculat prin raportare la despăgubirile stabilite prin prezenta hotărâre.

Cu privire la acţiunea civilă exercitată de Spitalul Clinic de Urgenţă … pentru suma de 3 120,26 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor medicale, instanţa a constatat că prejudiciul a fost probat cu fișa de decont ataşată cererii formulate, reprezentând cuantumul valorii serviciilor medicale asigurate persoanei vătămate ca urmare a accidentului rutier în care a fost implicată, astfel încât sumele solicitate au caracter cert.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel partea civilă ..., inculpatul ... și partea responsabilă civilmente …

Partea civilă a arătat că suma acordată cu titlul de despăgubiri morale nu este proporţională raportat la prejudiciul cauzat având în vedere că a suferit un număr de cinci intervenţii chirurgicale, urmând ca în viitorul apropiat să se mai intervină asupra sa chirurgical pentru a-i fi scoase tijele din picior, că nu se mai poate deplasa ca înainte, că nu mai vede la fel de bine ca înainte de producerea evenimentului rutier, că și-a pierdut o mare parte din dantură, că nu mai beneficiază de sporurile specifice muncii desfăşurate, solicitând majorarea cuantumului acestora în concordanţă cu cererea de constituire parte civilă, respectiv, suma de 1.400.000 lei.

Inculpatul a arătat că a încălcat o singură regulă de circulaţie, că nu a văzut la timp victima din cauza maşinilor aflate pe banda de alături şi având volanul pe partea dreaptă, că are doi copii minor în întreținere, că singura sursă de venit este căratul cimentului şi pietrişului, iar anularea permisului de conducere îl pune în imposibilitatea de a-și asigura un mijloc de trai, solicitând amânarea aplicării pedepsei.

Partea responsabilă civilmente a arătat că daunele morale acordate părții civile ... sunt prea mari față de suferințele cauzate și criteriile stabilite în practica judiciară, solicitând diminuarea acestora la suma de 160.000 de lei.

Partea civilă a solicitat respingerea apelurilor declarate de inculpat și partea responsabilă civilmente.

Inculpatul a solicitat respingerea apelului declarat de partea civilă și a lăsat la aprecierea instanței apelul asigurătorului.

Procurorul a solicitat respingerea apelurilor declarate de partea civilă, inculpat și partea responsabilă civilmente.

Apelul declarat de partea responsabilă civilmente ... este fondat în parte, pentru motivele ce se vor arăta în continuare, iar apelurile declarat de partea civilă ... și inculpatul ... sunt nefondate.

Examinând cauza prin prisma motivelor de apel cât şi din oficiu  sub toate aspectele de fapt şi de  drept, conform art. 417 al. 2 C.proc.pen., Curtea constată că situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului, pentru săvârşirea infracţiunii dedusă judecăţii, au fost corect stabilite de prima instanţă, prin probele administrate în cauză, dând încadrarea juridică corespunzătoare faptei comise.

Astfel, din coroborarea probelor administrate în cauză, respectiv: procesul-verbal de cercetare la faţa locului, schiţa locului faptei şi planşe foto aferente, declaraţiile persoanei vătămate, declaraţia martorului ..., raportul de expertiză tehnică auto, raportul de primă expertiză medico legală a persoanei vătămate și  suplimentul la acest raport,  declaraţiile inculpatului, reiese că, la data de 27.07.2018, inculpatul ... a condus pe drumurile publice din mun. … (str. …) autoutilitara marca Ford, cu numărul de înmatriculare …, iar în apropierea imobilului cu nr. … nu a acordat prioritate de trecere şi a accidentat-o pe persoana vătămată ..., care se afla angajată regulamentar în traversarea străzii, pe marcaj pietonal, cauzându-i leziuni pentru vindecarea cărora au fost necesare un număr de 270 - 280 zile de îngrijiri medicale, leziuni care i-au pus în primejdie viaţa.

Inculpatul a acționat cu vinovăție sub forma culpei cu prevedere, acesta dându-și seama că există posibilitatea ca un pieton să se angajeze în traversarea străzii, pe marcajul pietonal unde avea prioritate de trecere, și că poate produce vătămarea acestuia, urmare pe care nu a urmărit-o și nici nu a acceptat-o, ci a socotit fără temei că nu se va produce, rezultat care s-a produs ca urmare a neacordării priorități de trecere persoanei vătămate.

În consecință, sunt îndeplinite toate elementele constitutive, atât cele care țin de latura obiectivă (elementul material, urmarea imediată și legătura de cauzalitate dintre acestea)  cât și cele care țin de latura subiectivă (vinovăția sub forma culpei cu prevedere), ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 196 alin. 2 și 3 C.pen. raportat la art. 194 alin. 1 lit. b) și e) Coc penal.

În cauză nu se poate dispune amânarea aplicării pedepsei întrucât nu este îndeplinită condiția prev. de art.83 alin.1 lit.d Cod penal,  Curtea apreciind necesară aplicarea pedepsei pentru îndreptarea inculpatului, având în vedere împrejurările comiterii faptei şi gravitatea acesteia.

În acest sens se observă că fapta a fost comisă pe fondul neatenției inculpatului care nu a acordat prioritate de trecere persoanei vătămate angajate în mod regulamentar în traversarea străzii pe marcajul pietonal, precum și pe fondul neadaptării vitezei la condițiile de trafic, circulând cu o viteză relativ ridicată, de 67 km/h, care a amplificat urmările accidentării persoanei vătămate.

Este cunoscut faptul că viteza de circulație are influență în conducerea preventivă în sensul că, cu cât este mai mare cu atât restrânge posibilităţile de analiză a unor situaţii periculoase apărute în trafic, prin reducerea semnificativă a timpului de percepţie/reacţie, ceea ce poate conduce la urmări grave, cum s-a întâmplat în cauză.

Împrejurările că mașina condusă de inculpat avea volanul pe dreapta, iar pe banda I circula un alt autovehicul nu sunt de natură  să exonereze sau să diminueze răspunderea inculpatului. Din contră, într-o atare situație inculpatul trebuia să manifeste o atenție sporită întrucât, având volanul pe dreapta, unghiul de vizibilitate spre partea dreaptă a drumului, mai ales dacă pe banda I mai circula un alt autovehicul, este mult mai redus decât în cazul mașinilor cu volanul pe stânga.

În acest sens, art. 35 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 prevede obligația participanţilor la trafic de a  avea un comportament care să nu afecteze fluenţa şi siguranţa circulaţiei, să nu pună în pericol viaţa sau integritatea corporală a persoanelor şi să nu aducă prejudicii proprietăţii publice ori private.

Urmările faptei sale au fost grave, respectiv vătămarea corporală a persoanei vătămate C.C., care a suferit leziuni ce au necesitat 270 - 280 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

Împrejurările legate de persoana inculpatului (lipsa antecedentelor penale, căsătorit, 2 copii, conduita bună în societate),  au fost valorificate la momentul stabilirii cuantumului pedepsei şi a modalităţii de executare.

În ceea ce privește recunoașterea faptei, aceasta a fost avută în vedere în cadrul procedurii simplificate prin reducerea limitelor pedepsei închisorii cu o treime, conform art.396 alin.10 Cod procedură penală.

În consecință, pedeapsa de 9 luni închisoare, aplicată pentru comiterea infracțiunii deduse judecății, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, a fost just individualizată față de împrejurările comiterii faptei și persoana inculpatului.

Prin urmare, este nefondată cererea inculpatului de amânare a aplicării pedepsei.

În privinţa daunelor morale, se constată că în mod corect a stabilit prima instanţă că persoana vătămată a suferit şi un prejudiciu moral, însă cuantumul sumei acordate, de 500.000 de lei, este mult prea ridicat, ţinând cont de criteriile reţinute în doctrină şi jurisprudenţă.

Astfel, la stabilirea cuantumului daunelor morale trebuie să se ţină cont de intensitatea suferinţelor fizice şi psihice, de eventualele sechele sau infirmităţi rezultate în urma faptei ilicite, de sexul, vârsta şi ocupaţia persoanei vătămate, de condiţiile generale economico-sociale, ca acestea să fie într-un cuantum rezonabil şi să nu reprezinte o sursa de îmbogățire fără justă cauză pentru partea civilă.

În acest sens, se observă că persoana vătămată a necesitat un număr de 270 - 280 de îngrijiri medicale pentru însănătoşire, a fost internată circa 2 luni în spital, că a suferit 5 intervenții chirurgicale care au imobilizat-o la pat,  la ultima examinare medico-legală constatându-se că avea un mers ușor șchiopătat pe partea dreaptă, o cicatrice la buza superioară stânga de 2,3/0,2 cm, o cicatrice fronto-parietal stânga de 4/0,2 cm, mai multe cicatrici pe gamba dreaptă, dar aceasta nu şi-a pierdut capacitatea de muncă şi nici nu se încadrează într-un grad de invaliditate, astfel că restrângerea posibilităţilor de viaţă familiară şi socială, pentru care art.1391 din noul C.civ. prevede acordarea de despăgubiri, nu este totală.

În ceea ce priveşte prejudiciul estetic încercat de persoana vătămată, acesta trebuie evaluat având în vedere  sexul, vârsta, ocupaţia şi modificările aspectului fizic generate acesteia de urmările faptei. În acest sens, se constată că persoana vătămată este un bărbat având o vârstă de 47 de ani, este angajat la ... Cicatricile de la față și de la piciorul drept, precum și ușoara dificultate de mers, deşi creează un anumit disconfort, nu constituie un prejudiciu estetic major, ci unul mediu, așa cum rezultă din concluziile suplimentului de expertiză medico-legală.

Pierderea dinților 21 și 22 poate constitui un prejudiciu estetic pe termen relativ scurt, având în vedere că acesta se poate acoperi prin protezarea dinților, mai ales că s-au acordat toate daunele materiale solicitate în acest sens, chiar şi pentru lucrările protetice ce urmează a fi executate în viitorul apropiat.

În ceea ce privește problemele de vedere ale persoanei vătămate, din actele aflate la dosar nu rezultă cu certitudine dacă sunt ca urmare a accidentului sau ca urmare a înaintării în vârstă, din concluziile suplimentului de expertiză medico-legală reieșind că nu prezenta tulburări de vedere la data controlului (16.11.2018. 26.11.2018, 29.01.2019), fiindu-i recomandate doar tratamente medicamentoase cu Alanerv. 

Împrejurarea că persoanei vătămate i s-a diminuat venitul net în perioada în care a fost în concediu medical (aproximativ 225 zile), nemaibeneficiind de sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru munca prestată în timpul nopții, majorarea salarială pentru activități desfășurate în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale, nu pot fi avute în vedere la stabilirea despăgubirilor morale deoarece  nu constituie un prejudiciu moral, ci unul material, care trebuie evidențiat  în cadrul cererii de despăgubiri materiale și dovedit conform art. 26 lit. pct.1 din Norma ASF nr. 20/2017.

Prejudiciul de agrement trebuie evaluat ţinând cont de activitățile normale de agrement, cum ar fi practicarea unui sport, plăcerea de a merge la spectacole, de a se plimba, de a citi, de a face excursii, pe care le desfăşura persoana vătămată înainte de accident şi pe care nu le mai poate desfăşura în prezent. 

Este adevărat că  persoana vătămată a fost o perioadă de timp imobilizată la pat, perioadă în care nu s-a putut deplasa, însă, în prezent, aceasta s-a vindecat, poate merge singură, nu este imobilizată într-un scaun cu rotile, şi, deşi s-a reţinut în suplimentul de expertiză medico-legal că are unele cicatrici și o ușoară deficiență la mers, nu a rămas cu infirmităţi, situaţie în care prejudiciul de agrement a fost temporar, în prezent aceasta putând să desfăşoare activităţile anterioare chiar dacă este nevoită să depună un efort suplimentar.

De asemenea, la cuantificarea sumei acordate cu titlu de daune morale trebuie să se ţină seama şi de condiţiile generale economico-sociale din ţara noastră, care nu sunt aşa de ridicate ca în ţările dezvoltate din Europa de Vest, precum şi  ca acestea să fie într-un cuantum rezonabil, să nu reprezinte o sursa de îmbogățire fără justă cauză pentru partea civilă, ci o reparaţie echitabilă a prejudiciului moral suferit de aceasta.

În consecinţă, ţinând cont de cele arătate mai sus, Curtea apreciază că suma de 200.000 de lei este suficientă pentru a acoperi prejudiciile morale încercate de persoana vătămată.

Prin urmare este fondat în parte apelul declarat de partea responsabilă civilmente, în sensul reducerii cuantumului daunelor morale, dar nu la suma oferită de aceasta, ci pentru suma de mai sus și nefondat apelul persoanei vătămate/parte civilă.

Pentru eventualele prejudiciile care pot apărea în viitor persoana vătămată are deschisă calea unei acţiuni civile separate.

Față de cele arătate,  în baza disp. art.  421  pct. 2 lit. a C.proc.pen., s-a admis apelul declarat de partea responsabilă civilmente ..., și  s-a desfiinţat, în parte, sentinţa penală apelată.

În rejudecare, s-a redus la suma de 200.000 lei cuantumul daunelor morale la care a fost obligată partea responsabilă civilmente către partea civilă ..., așa cum am arătat mai sus.

Au fost menţinute celelalte dispoziții ale sentinţei penale apelate.

Conform disp. art. 421 pct. 1 lit. b C.proc.pen. au fost respinse, ca fiind nefondate, apelurile  declarate de partea civilă ... și de inculpatul ...

Domenii speta

Spete similare