Revendicare imobiliară

Sentinţă civilă 557 din 03.02.2020


Prin cererea înregistrată, la data de 09.06.2017 sub dosar nr. ...., reclamantul P.I., în contradictoriu cu pârâtul O.A. a solicitat instanţei ca prin  hotărârea ce o va pronunţa, să dispună:

- obligarea pârâtului O.A. să lase în deplină proprietate şi posesie folosinţa suprafeţei de teren de 1200 mp situată în localitatea, jud. Maramureş, identificata în CF nr. 52427, nr cadastral 52427 S., proprietatea reclamantului, în valoare de 1000 lei;

- obligarea pârâtului la cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii s-a arătat faptul că reclamantul este proprietarul terenului în suprafaţă de 1200 mp înscris în CF 52427, nr cadastral 52427 S., suprafaţă de teren situată în localitatea, jud. Maramureş, această parcelă fiind dobândită de către reclamantul P.I. prin moştenire de la mama sa, numita P.F. () căreia i s-a reconstituit proprietatea prin Titlul de proprietate nr. 1939/80 din data de 29.08.2008 de către Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi a fost pusă în posesie asupra acestei suprafeţe de teren, în baza Procesului-verbal de punere în posesie nr. 1586/22.08.2008.

Calitatea de succesor în drepturi a reclamantului P.I. o adevereşte Certificatul de moştenitor nr. 387/24.03.1994 eliberat de către Notariatul de Stat.

Reclamantul a menţionat faptul că această parcela nu a fost folosită de familia reclamantului după reconstituirea acesteia, deoarece pârâtul O.A. foloseşte fără nici un drept această parcelă refuzând să o lase în proprietatea şi folosinţa reclamantului.

De asemenea s-a arătat că dreptul de proprietate al reclamantului P.I. rezultă din Titlul de proprietate nr. 1938/80/29.08.2008. din Certificatul de moştenitor nr. 387/24.03.1994 eliberat de către Notariatul de Stat, din CF nr. 52427 S.. Rezultă astfel că, singurul îndreptăţit a exercita toate atributele dreptului de proprietate asupra terenului în cauză este reclamantul P.I., iar pârâtul ocupă fără drept, în mod abuziv această suprafaţă de teren, împiedicând proprietarul de drept să beneficieze de drepturile conferite de lege.

Totodată s-a menţionat că reclamantul i-a solicitat în nenumărate rânduri pârâtului O.A. predarea folosinţei acestei parcele de teren, dar acesta a refuzat în mod constant.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 563 Cod Civil şi urm, din C. civil şi ale art. 634 NCPC şi art. 451 din N.C.pr. Civilă.

În probaţiune, s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, a probei cu interogatoriului pârâtului, precum şi a probei cu expertiza în specialitatea topografie.

La data de 11.05.2018 pârâtul O.A. a depus la dosarul cauzei note prin care a arătat faptul că în anul 1966 a primit terenul de 0,15 ari pentru agricultură, unde se găseşte imobilul şi anexele gospodăreşti. În anul 1971 i s-a aprobat pârâtului loc de casă, iar în anul 1972, ca urmare a căsătoriei sale cu numita Onea Ecaterina, li s-a mai acordat 0,15 ari şi loc de casă. În anul 1991 părinţii pârâtului au dat la schimb teren pentru terenul numitelor P.F. şi R.A., teren pe care l-au folosit timp de 46 de ani fără probleme, teren pentru care plăteşte taxe şi impozite.

Totodată pârâtul a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună anularea Titlului de Proprietate în parte pe terenul din statele şurii sale şi obligarea Primăriei de a elibera un nou Titlu de proprietate care să conţină terenul respectiv pentru a îl putea întăbula, obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată şi la plata daunelor morale în valoare de 10.000 lei .

În probaţiune, a solicitat instanţei încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Prin notele depuse la dosarul cauzei pârâtul O.A. a arătat că în anul 1991 părinţii acestuia au făcut un schimb de teren cu numitul P.I., respectiv cu terenul acestuia din spatele şurii.

Totodată a menţionat faptul că din anul 1968 a primit lot ajutător 0,15 ari ca membru cooperator, fiind calificat pentru agricultură. În anul 1971 a cumpărat de la CAP loc de casă, a început construcţia, iar în anul 1972 s-a căsătorit cu Onea Ecaterina, care la rândul ei a primit un lot de 0,15 ari în spatele construcţiei, deţinând în total 0,31 ari şi locul de casă.

De asemenea pârâtul a învederat faptul că a efectuat normele necesare pentru lotul ajutător conform prevederilor legale până la desfiinţarea CAP-ului.

Pârâtul a solicitat instanţei respingerea cererii ca nefondată, plata cheltuielilor de judecată şi a unor daune morale.

la data de 09.11.2018 pârâtul a depus la dosarul cauzei note scrise prin care a  arătat faptul că  nu a cumpărat pământ de la P.I., ci de la CAP P., iar în anul 1991 a fost refuzat în repetate rânduri cu emiterea Titlului de proprietate pentru pământul din spatele anexelor şi al construcţiei casei.

Totodată a învederat instanţei faptul că mama cestuia, respectiv numita O.A. a făcut schimb de teren cu numitele P.F. şi R.A..

S-a precizat faptul că în anul 1968 O.A. a primit 0,15 hectare ca lot ajutător conform legii din acea perioadă, iar în anul 1972 a primit şi soţia acestuia 0,15 hectare de pământ ca lot ajutător în acelaşi loc (în spatele casei şi a anexelor), teren care putea fi folosit ca şi fânaţe.

De asemenea se menţionează că prin ,,certificatul de moştenitor’’ a lui P.I. se poate observa faptul că mama sa îi lasă moştenire pământul din Branişte de 0,27 ari, care a fost primit în schimb de la mama pârâtului.

Pârâtul a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

Prin Notele depuse la dosarul cauzei de către pârât la data de 02.09.2019, pârâtul a arătat că se opune la admiterea acţiunii formulaţi şi a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună respingerea ei ca nefondată şi obligarea reclamantul la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâtul a arătat că în fapt, parcela de teren revendicată, la momentul cooperativizării (1961.)" a făcut parte dintr-o suprafaţă mai mare de teren, de circa 30-40 de ari/ moştenit printre alţii şi de defuncta P.F., mama reclamantului.

De asemenea s-a precizat că în perioada CAP -ului pârâtul a dobândit dreptul de proprietate (1974) asupra unei suprafeţe de 500 mp, dezmembrată dintr-o parcelă top distinctă transcrisă apoi, în CF 691 F. din 3 coli de CF diferite, prin cumpărare. În prezent dreptul de proprietate asupra acestei suprafeţe îi este înscris în CF mai sus indicată, fiind notată şi casa de locuit şi anexele gospodăreşti.

Totodată s-a arătat că în aceiaşi perioadă, alăturat terenului pe care erau edificate construcţii ( casă de locuit, grajd şi şură cu bucătărie de vară, magazie etc), fostul CAP, pârâtului şi soţiei acestuia i-au fost asigurate loc de folosinţă suprafaţa totală de 30 ari teren. Acesta fiind slab productiv, în raport de natura lui, l-a transformat în teren agricol, fertilizându-l şi îmbogăţindu-l prin aducerea a peste 30 remorci de pământ fertil din lunca Someşului.

Pârâtul a menţionat că  având în vedere cele prezentate mai sus, în 1991 când se punea problema restituirii terenurilor foştilor proprietari, între mama pârâtului, defuncta Onea Aha, decedată la 12.04.2010 şi persoanele care puteau justifica un drept cu privire la terenul pe care l-a deţinut ca lot ajutător, situat în spatele construcţiilor (întreaga gospodărie) a existat o înţelegere încă  de la data de 21.03.1991, potrivit căreia, în contul suprafeţelor ce li s-ar cuveni le ceda alte suprafeţe, mai mari dar de aceiaşi natură, situate tot în extravilan, înţelegeri care au fost şi transpuse în practică, fiind predat efectiv folosinţa către aceste persoane.

Pârâtul a arătat că la momentul realizării acestor înţelegeri nu s-a realizat o măsurare a respectivelor suprafeţe, doar o apreciere formală, subiectivă, dar este cert că viza, posesia ce o realiza în spatele construcţiilor, aceasta suprapusă în totalitate la ceea ce s-ar fi cuvenit a le fi restituit respectivelor persoane.

Pârâtul a menţionat faptul că aceste operaţiuni însă nu au mai fost posibil de realizat prin acte autentice dat fiind faptul că, Titlurile de proprietate nu erau eliberate, înscrierea dreptului în CF pe seama noilor dobânditori nu putea fi realizată, iar defuncta P.F. a decedat în cursul anului 1993, când încă nu se realizase punerea ei în posesie şi nici nu i se întocmise Titlul de proprietate, împrejurări care au trenat, ducând finalmente la naşterea acestui litigiu.

De asemenea pârâtul a susţinut faptul că promovarea acestui proces putea fi evitată doar prin recunoaşterea dreptului acestuia şi buna-credinţă a reclamantului.

Totodată pârâtul a arătat că a susţinut mai sus că mama acestuia şi mama reclamantului, în scopul păstrării de către pârât a suprafeţei de teren în discuţie, a operat un schimb de terenuri, justificându-i astfel folosinţa suprafeţei revendicate.

De asemenea pârâtul a menţionat faptul că reclamantul a omis să îşi informeze reprezentanta dar, a omis cu rea credinţă să informeze şi instanţa de judecată în susţinerea tezei invocate, potrivit căreia el ar deţine terenul abuziv şi fără niciun drept.

Pârâtul a arătat că susţinerea sa este justificată şi întărită prin următoarele acte:

-înţelegerea dintre defunctele O.A. (mama pârâtului) şi P.F. (mama reclamantului) redactată sub semnătură privată la 21.03.1991, în prezenţa unor martori, potrivit căreia în schimbul terenului situat în spatele casei şi anexelor i-a predat suprafaţa de 27 ari din locul numit Branişte);

-copia cererii formulate de către P.F. la 20.03.1991, pentru reconstituirea dreptului de proprietate, în care se regăseşte terenul ce face obiectul acţiunii, dar nu şi cel situat în locul numit Branişte ce a fost predat o zi mai târziu;

-procesul-verbal de punere al ei în posesie pentru terenurile revendicate în care nu se regăseşte suprafaţa ce a fost cedată, respectiv cel numit Branişte şi Titlul de proprietate nr. 1939/80/29:08.2008, în care se regăseşte terenul în litigiu şi nu şi cel primit în schimb în locul numit Branişte);

-Certificatul de moştenitor nr. 387/24.03.1994, potrivit căruia în masa succesorală rămasă după defuncta P.F. este inclus terenul în locul numit Branişte şi predat în folosinţa reclamantului, cu ocazia predării întregii succesiuni în calitatea sa de moştenitor unic acceptant.

Pârâtul a susţinut că în raport de cele mai sus arătate se poate observa că terenul predat în schimb se afla în posesia defunctei P.F. la momentul deschiderii succesiunii după ea, fiind dobândit extratabular, cât timp, nu a format obiectul reconstituirii către ea şi dobândit prin schimb.

De asemenea pârâtul a susţinut că reclamantul, în promovarea acestui litigiu s-a folosit

următoarele împrejurări: decesul mamei pârâtului survenită în 2010 şi nerezolvarea situaţiei juridice a terenurilor prin acte autentice, sub durata vieţii ei, chiar dacă drepturile şi obligaţiile antecesorilor lor le sunt transmise moştenitorilor lor, respectiv împrejurarea că, urmare a îmbolnăvirii grave a pârâtului, o lungă perioadă de timp a fost indisponibilizat, beneficiind de intervenţii chirurgicale dese internări pentru recuperări, situaţie ce i-a determinat şi o infirmitate permanentă, l-a împiedicat obiectiv să reacţioneze tardiv şi incoerent în explicaţii, toate de natură a îl prejudicia.

Pârâtul a susţinut faptul că aceste împrejurări mai sus relevate au dus la nedepunerea unei întâmpinări în cauză şi neinvocarea unor probe în apărare pe care să le poată analiza instanţa şi a fi avute în vedere, inclusiv cu ocazia efectuării lucrării

expertiză ordonată.

În probaţiune, a depus înscrisuri.

La data de 13.09.2019 pârâtul a depus la dosarul cauzei note de şedinţă  prin care a arătat faptul că parcela de teren în suprafaţă de 1200 mp, înscrisă în CF 52427 nr. cadastral 52427 S., situată în localitatea F., a fost dobândită de către reclamantul P.I. prin moştenire de la mama sa, defuncta P.F. (decedată la data de 17.05.1993) în baza Certificatului de moştenitor nr. 387/24.03.1994 emis în dosar 508/1994 de Notariatul de Stat Baia Mare.

S-a menţionat că, antecesoarei reclamantei i-a fost reconstituită această suprafaţă de 1200 mp teren intravilan situat în localitatea F., prin Titlu de proprietate nr. 1939/80/29.08.2008 de către Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Maramureş şi a fost pusă în posesia asupra acestei suprafeţe de teren, in baza Procesului verbal de punere in posesie 1586/22.08.2008.(anexa 2)

Pârâtul a arătat faptul că deşi această parcelă de teren a fost reconstituită în favoarea antecesoarei reclamantului, această parcela de 1200 mp nu a fost folosită niciodată de familia reclamantului deoarece pârâtul O.A. foloseşte această suprafaţă de teren, fără drept, de mai mulţi ani şi refuză predarea acesteia.

Tot astfel s-a menţionat că această împrejurare este confirmată prin Raportul de expertiză întocmit în cauză de expertul P.C.G. care arată că: „întreg terenul din litigiu este folosit de pârâtul O.A.. "

Totodată, acest expert arată că: „părinţii reclamantului au folosit terenul înainte de cooperativizare, dar nu l-au putut folosit după eliberarea Titlului nr 1939/80/29.08.2008 pentru că s-a opus pârâtul O.A.."

Pârâtul a susţinut că trebuie arătat că, parcela de teren care se doreşte a fi revendicată de către reclamantul P.I. în suprafaţă totală de 1200 mp, face parte dintr-o suprafaţă totală de 3837 mp, care anterior cooperativizării a fost proprietatea de drept a defunctei P.F. şi a lui R.A., fiind identificată în: CF 647 nr. topo 61/2 cu suprafaţă de 960 mp; CP 333 nr. topo 61/3 cu suprafaţă de 960 mp; CF 334 nr. topo 61/4 cu suprafaţă de 957 mp şi CF 335 nr. topo 61/5 cu suprafaţă de 960 mp.

Pârâtul a arătat că în perioada colectivizării, din parcela de teren de 3837 mp, în baza Contractului de vânzare cumpărare încheiat în data de 28.06.1974 pârâtul O.A. a dobândit un drept de proprietate asupra suprafeţei de 500 mp, în vederea construirii unei case de locuit.

Cu ocazia încheierii Contractului de vânzare cumpărare cu CAP P., în vederea dezmembrării suprafeţei totale de 3837 mp s-a realizat Schiţa de dezmembrare 329/1974, ocazie cu care s-a atribuit pârâtului Onea suprafaţa de 500 mp, identificată sub nr. topo 61/7,61/9,61/11,61/13 în CF 691.

Tot, prin aceeaşi schiţă de dezmembrare, în vederea atribuirii suprafeţei de 500 mp către pârâtul Onea s-a dispus dezmembrarea în mai multe parcele, respectiv:

- nr. topo 61/2 din CF 647 în suprafaţă de 960 mp: în nr. topo 61/7-O.A. în suprafaţă de 126 mp şi 61/6 - CAP P. în suprafaţă de 834 mp;

-nr. topo 61/3 din CF 333 în suprafaţă de 960 mp: în nr. topo 61/9: O.A. în suprafaţă de 126 mp şi 61/8 - CAP P. în suprafaţă de 834 mp;

-nr. topo 61/4 din CF 334 în suprafaţă de 957 mp; în nr topo 61/11 O.A. în suprafaţă de 222 mp şi 61/10 - CAP P. în suprafaţă de 835 mp;

-nr. topo 61/5 din CF 335 în suprafaţă de 960 mp: în nr. topo 61/13 O.A. în suprafaţă de 126 mp şi 61/12. - CAP P. în suprafaţă de 834 mp.

Pârâtul a menţionat că ulterior, din aceeaşi suprafaţă de 3837 mp în vederea reconstituirii suprafeţei deţinută anterior colectivizării numita P.F., în anul 1991, a formulat o cerere la Legea 18/1991 a fondului funciar, sens în care la data de 28.08.2008 i s-a întocmit acesteia Titlul de proprietate nr. 1939/80, ocazie cu care i se atribuit acesteia doar, o suprafaţă de 1200 mp, situată între vecinii: la N - drum, la E - R.A., la S -O.A., la V-Valean Simion, înscrisă în CF 52427 nr. cadastral 52427 S..

Iar, numitei R.A., din aceeaşi suprafaţă de teren de 3837 mp, la data de 23.05.2005, i s-a întocmit Tiltlu de proprietate 1978/83 în suprafaţă de 1280 mp situat între vecinii: la N -drum, la E-V.S., la S- O.A., la V- O.T..

Astfel că, din suprafaţa totală de 3837 mp s-a reconstituit dreptul de proprietate numitei P.F. asupra suprafeţei de 1200 mp, iar numitei R.A., suprafaţa de 1280 mp, suprafeţe mult mai mici decât suprafaţa la care erau îndreptăţite datorită faptului că pârâtului O.A. i s-a dat de către CAP pentru construirea unei case suprafaţa de 500 mp conform Contractului de vânzare cumpărare din data de 28.06.1974.

S-a arătat faptul că deşi pârâtului i s-a dat de CAP doar o suprafaţă de 500 mp, acesta în prezent foloseşte atât suprafaţa de 500 mp primită în vederea edificării unei case de locuit şi identificată în CF 691 S. cât şi parcela de 1200 mp, proprietatea reclamantului P.I., care este amplasată în spatele case de locuit (cu motivarea că a primit de la CAP a suprafaţa de 3000 mp), deşi conform actelor depuse acesta a primit de, la CAP P. doar, o suprafaţă de 500 mp.

De asemenea s-a menţionat că această împrejurare este confirmată şi de către Primăria comunei S. care prin adresa nr. 385/05.02.2015 arată că, numitul O.A. deţine o suprafaţă mai mare decât cea care rezultă din Schiţa de dezmembrare, cât şi faptul că acesta are edificate curţii-construcţii pe o suprafaţă mai mare de 500 mp iar proprietarii în drept au renunţat la această suprafaţă.

Totodată s-a arătat că, suprafaţa de 1200 mp, proprietatea reclamantului P.I., identificată în CP 52427 nr. cadastral 52427 S. (provenită din nr topo 61/6; 61/8; 61/10, 61/12), nu se suprapune peste suprafaţa de teren proprietatea lui O.A. identificată în CF 691 sub nr. topo 61/7; 61/9; 61/11; 61/13, deoarece suprafaţa de 500 mp a pârâtului O.A. a fost dezmembrată în mai multe parcele de teren, parcele care le-a revenit cu ocazia reconstituirii numitei P.F. şi numitei R.A., aşa cum rezultă din Schiţa de dezmembrare nr. 329/1974 menţionată mai sus.

S-a menţionat că în ceea ce priveşte presupusa înţelegere dintre defuncta O.A. şi P.F., de care pârâtul O.A. înţelege să se prevaleze, se doreşte a se arăta că, antecesoarea reclamantului P.F. nu a încheiat şi nu a semnat nici o înţelegere în ceea ce priveşte o suprafaţă de 8 ari(teren din spatele construcţiei) în schimbul unei alte suprafeţe de 27 ari, cu antecesoarea pârâtului O.A.. De altfel, dovada faptului că, antecesoarea reclamantului nu a semnat înţelegerea din data de 21.03.1991 de care se prevalează pârâtul este confirmată de lipsa semnăturii acesteia de pe presupusa înţelegere.

De asemenea s-a susţinut faptul că, suprafaţa de 27 ari pe care pârâtul O.A. susţine că antecesoarea acestuia O.A. a dat-o la schimb antecesoarei reclamantului P.F. pentru suprafaţa de 8 ari a fost reconstituită în favoarea pârâtului O.A. prin Titlul de proprietate nr. 6067/26 din 06.12.2002.

S-a arătat că în condiţiile în care, pârâtului O.A. i s-a reconstituit suprafaţa de 27 ari de la locul denumit Branişte, prin Titlul de proprietate eliberat în anul 2002, această suprafaţă nu a făcut obiectul presupusei înţelegeri din 21.03.1991 între antecesoarea acestuia şi antecesoarea reclamantului fiind în posesia şi folosinţa pârâtului O.A. şi nefiind niciodată predată posesia acestui teren.

De asemenea s-a menţionat că în raport de cele arătate mai sus rezultă că pârâtul O.A. a primit de la fostul CAP P. suprafaţa de 500 mp pentru edificarea casei de locuit, identificată în CF 691 S. astfel încât acesta în prezent foloseşte în mod nelegal suprafaţa de 1200 mp proprietatea reclamantului P.I., identificată în CF 25427 S., împrejurare confirmată şi prin Raportul de expertiză întocmit în cauză de d-nul expert Popovici Gheorghe.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, reclamantul P.I. este unicul moştenitor al defunctei P.F., conform certificatului de moştenitor nr. 387 din 24.03.1994 emis de Notariatul de Stat Maramureş (f.12).

Prin Titlul de proprietate nr. 1939/80, defunctei P.F. i  s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 2 ha şi 1100 mp, din care suprafaţa de 1200 mp situată în intravilanul localităţii F. (f.13).

Pârâtul O.A. a dobândit dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 500 mp de teren, teren înscris în CF 691 F., în anul 1971 printr-un contract de vânzare- cumpărare încheiat cu Cooperativa Agricolă de Producţie P., în vederea construirii unei locuinţe (f.50).

În drept, potrivit art. 563 C.civ., proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deţine fără drept.

 

În speţă, s-a întocmit raport de expertiză tehnică topografică, prin care s-a concluzionat că, în baza documentaţiei cadastrale nr. 25066/2016 terenul în suprafaţă de 1200 mp, cuprins în titlul de proprietate nr. 1939/80/2008 a fost întabulat în CF 52427 S., cu parcela cadastrală nr. 52427, în favoarea defunctei P.F., cu titlu de drept de proprietate  dobândit prin reconstituire în temeiul Legii nr. 18/1991.

D-nul expert a arătat că terenul în litigiu are o suprafaţă măsurată de 1168 mp, fiind delimitat în anexa grafică de punctele 1-2-3-4-1, iar parcela cadastrală nr. 52427 este delimitată în anexa grafică de punctele 5-6-7-8 şi are o suprafaţă măsurată de 1200 mp. 

Potrivit declaraţiei martorului V.S., înainte de CAP, terenul în litigiu a fost muncit de către numita P.F., însă după desfiinţarea CAP-ului, aceasta sau familia sa, nu au mai folosit acel teren (f.99).

Pârâtul a depus un înscris sub semnătură privată, intitulat „Înţelegere”, din care rezultă că a avut loc un schimb de terenuri între numita O.A., mama pârâtului şi numita P.F., mama reclamantului, aceasta din urmă, primind un teren la locul numit

„ Branişte”, în schimbul terenului situat în spatele casei pârâtului (f. 181).

Prin notele de şedinţă, pârâtul prevalându-se de titlul de mai sus, a arătat că nu foloseşte terenul în litigiu fără drept.

Instanţa reţine că, înscrisul folosit de pârât  nu are natura juridica a unui act juridic translativ de proprietate si, in consecinţa, nu poate fi calificat ca fiind un titlu de proprietate, ci reprezintă un antecontract de schimb care a dat naştere unor obligaţii de a face, reciproce in sarcina parţilor, respectiv de a încheia in viitor un  contract de schimb in forma autentică cerută de lege, apt sa transfere dreptul de proprietate asupra terenului.

Prin urmare, comparând cele două înscrisuri, respectiv titlul de proprietate al reclamantului şi actul de care se prevalează pârâtul, instanţa constată că reclamantul deţine un titlu de proprietate întabulat în Cartea funciară, iar pârâtul deţine cu privire la teren un înscris care are valoarea unui antecontract.

Antecontractul de schimb este contestat de către reclamant, care este succesorul celei care se presupune că a încheiat actul.

Prin urmare, analizând cele două înscrisuri, instanţa constată că titlul reclamantului este preferabil înscrisului deţinut de pârât, prin care nu s-a transmis dreptul de proprietate asupra terenului, acesta devenind doar titularul unui drept de creanţă.

Instanţa constată că prin raportul de expertiza topografică s-a stabilit că doar suprafaţa de 1168 mp din numărul topografic 52427, în suprafaţă totală de 1200 mp este folosită de pârât.

Prin urmare, instanţa urmează a admite în parte acţiunea reclamantului şi îl va obliga pe pârâtul  O.A. să lase reclamantului în deplină proprietate şi posesie terenul în suprafaţa de 1168 mp, cuprins în Titlul de proprietate nr. 1939/80/2008, înscris în CF 52427 S. , evidenţiat în anexa grafică de punctele 1-2-3-4-1, care va face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Conform art. 453 C.proc.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părţi poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.

 Potrivit, art. 452 C.proc.civ,  partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.

Reclamantul a efectuat cheltuieli de judecată în cuantum de 3991 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru în cuantum de 976 lei (f.27) , ,  onorariu  expertiză în sumă de 1515 lei (f.66,183) şi 1500 lei reprezentând onorariu avocat.

Întrucât, cererea reclamantului urmează să fie admisă în parte, instanţa va obliga pe pârâtul să plătească reclamantului suma de 3000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.