Grănițuire/Revendicare

R O M A N I A

JUDECATORIA CLUJ NAPOCA

SECTIA CIVILA

DOSAR NR.  .../.../2006 (Nr. în format vechi  ... /2006)

Operator de date cu caracter personal 3185

SENTINŢA CIVILĂ NR.12013/2013

Şedinţa publică din 12.09.2013

Instanţa constituită din :

JUDECATOR : S. I.

GREFIER : E. M.

S-a luat în examinare acţiunea civilă formulată de reclamanţii S. S. , S. E. în contradictoriu cu pârâţii G.V., G. E., MUNICIPIUL ... , PRIMARUL MUNICIPIULUI ..., având ca obiect grăniţuire.

La apelul nominal nu se prezintă nimeni.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă după care :

Instanţa constată că reclamanţii şi pârâţii au depus concluzii scrise la dosar şi dovada achitării diferenţei onorariu expert.

Mersul dezbaterilor a avut loc în şedinţa publică din data de 05.09.2013, fiind consemnate în încheierea şedinţei publice de la acea dată, când instanţa, a pus în vedere reprezentanţilor părţilor să depună concluzii scrise la dosar şi dovada achitării diferenţei onorariu expert, sens în care a amânat pronunţarea în cauză pentru astăzi, data de 12.09.2013.

INSTANŢA

Deliberând asupra prezentei cauze civile, reţine că:

Prin cererea înregistrată la data de 18 septembrie 2006 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, sub dosar nr.  .../.../2006, reclamanţii S. S. , S. E.  în contradictoriu cu pârâţii G. V., G. E. , MUNICIPIUL ... , PRIMARUL MUNICIPIULUI ... , au solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să constate ca prin Ordinul Prefectului Jud. ... nr. .../3.09.1996 - in condiţiile art. 35 al. 3 din Legea nr. 18/1991 - li s-a retrocedat dreptul de proprietate asupra terenului - curte si gradina de 370 mp. - (103 stg. p.) - aferente casei si construcţiilor gospodăreşti - situate in ..., str. ..., nr. ...,  - c.f. ... nr. top. 12523/4 ;- sa stabilească mejdia dintre terenul descris si identificat in petitul anterior - si terenul proprietatea paraţilor de rândul 2-3 , situat in ..., str. ..., nr. ..., Jud. ..., - c.f. ... nr. top.  ... - in suprafaţa totala de 107 stg. p. (cea. 385 mp) - obligând paraţii la restituirea parcelei de cea. 25 mp. ocupata din terenul lor si la reamplasarea gardului pe mejdia printre proprietăţi sau sa fie autorizaţi sa execute aceasta lucrare pe cheltuiala paraţilor, precum şi la obligarea paraţilor de rândul 2 - 3 la cheltuieli de judecata.

În motivarea cererii, s-a precizat că în fapt, au deţinut iniţial in folosinţa - iar după retrocedare - cu titlu de proprietate - terenul de 370 mp. aferent casei si anexelor gospodăreşti.

Terenul se învecinează in spatele grădinii - latura din nord - cu proprietatea paraţilor .

Profitând de amplasamentul celor doua proprietăţi, paraţii s-au extins in mod ilegal, iniţial împingând gardul existent iar apoi mutându-l astfel încât au ocupat o porţiune din terenul din spatele grădinii.

Pentru a proceda in acest fel paraţii au desfiinţat semnele existente de hotar, au tăiat arbori etc.

La solicitarea lor paraţii nu au dat curs - fiind nevoiţi a soluţiona chestiunea in instanţă.

In acest sens solicită a administra probaţiunea necesara - martori, expertiza tehnica topometrica etc. prin care in temeiul identificărilor pe hărţile cadastrale ale municipiului si a măsurătorilor comparative ale suprafeţelor terenurilor - sa se stabilească mejdia reala.

Stabilindu-se graniţa dintre proprietăţi, cer obligarea paraţilor la restituirea parcelei de teren ocupata de ei din proprietatea lor apreciata la cea. 25 -30 mp.

Cum paraţii au fost cei care au mutat si apoi au reamplasat gardul dintre proprietăţi pe amplasamentul actual solicită sa fie obligaţi la refacerea acestui gard pe mejdia ce se va stabili sau, in caz de opunere, sa fie autorizaţi a efectua acest lucru - pe cheltuiala paraţilor.

In drept: - art. 584-585 si 616 c.civ.-art.480 si art. 998 c. civ.

In probaţiune, au fost depuse înscrisuri.

Acţiunea civilă de faţă a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru.

Prin întâmpinarea formulată, pârâţii G. V. şi soţia G.  E. au solicitat respingerea acţiunii reclamanţilor ca nefondata,cu obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecata.

Reclamanţii susţin ca ar avea in proprietate o suprafaţa de 370 mp. din care pârâţii ar fi ocupat in mod abuziv,prin schimbarea semnelor de hotar o suprafaţa de 25-30 mp., lucru care nu corespunde realităţii.

În realitate reclamanţii deţin o suprafaţa de teren din proprietatea lor, aşa cum rezulta din formularea acţiunii lor introductive de instanţa.

Aşa cum vor demonstra cu acte in realitate ei au in proprietate o suprafaţa mai mare decât cea deţinuta efectiv,din aceasta o parcela fiind ocupata de către reclamanţi, si nu invers, aşa cum susţin reclamanţii.

Pentru a se putea edifica instanţa cu privire la acest aspect solicita a se efectua o expertiza tehnica topografica prin care sa se identifice in regim de Cf. cit deţine fiecare din părţile din prezenta cauza.

Prin note de şedinţă pârâţii  G. V. şi soţia G.  E.  arată instanţei că având în vedere răspunsul la obiecţiuni depus la dosar la data de 09.12.2008 de către exp. D. M., unde se arată că pentru stabilirea mejdiei conform planului de c.f. şi a suprafeţelor din cele două cărţi funciare trebuie afectate şi alte proprietăţi care nu sunt părţi în proces, consideră în această situaţie că se impune extinderea acţiunii şi faţă de proprietarii vecini de la nr. administrative 12, 14, 14A şi 18 din str. ... , proprietăţi care se învecinează cu terenul din litigiu.

Astfel, abia după ce se va extinde acţiunea de către reclamanţi (în baza principiului disponibilităţii), se va putea stabili, în mod corect de către expert care este mejdia reală dintre proprietatea subsemnaţilor şi a reclamanţilor.

Să ne precizeze dl. expert, care este criteriu! pe baza căruia a stabilit ca şi primă variantă de grăniţuire în răspunsul la obiecţiuni că din punctul 21 (colţ zid sprijin dintre T. şi G.) sa se deplaseze linia de hotar spre nord cu 0,16 m, până în punctul A şi apoi să se unească cu punctul 23, ce reprezintă colţul nord-vestic actual al terenului reclamanţilor Ş., atâta timp cât subsemnaţii paraţi folosim cu 5 m2 mai puţin teren decât există înscris în C.F. nr. ... , pe de o parte, cât şi faptul că la data măsurării nu au fost prezenţi martorii audiaţi în cauza care să arate care au fost semnele de hotar existente cândva, pe de altă parte.

Întrucât în pag. 3 din Raportul de Expertiză se arată că ambele terenuri în litigiu au suprafeţele reale mai mici decât suprafeţele tabulare, nu se poate propune o diminuare mai mare a suprafeţei terenului pârâţilor G. pentru recuperarea celor 9 m2, iar cu toate acestea prin răspunsul la obiecţiuni se diminuează terenul subsemnaţilor cu 2,18 m2 ca urmare a formulării obiecţiunilor de către reclamanţi.

Mai mult, adoptarea acestei variante de grăniţuire (conform planşei nr. 02D - Scara 1:75), nu poate fi primită, deoarece obiectivele expertizei erau clar stabilite de către instanţă în raportul iniţial, iar solicitarea reclamantei ca stabilirea mejdiei în varianta egalizării diferenţelor în minus a celor două - parcele şi trasarea mejdiei în mod corespunzător nu constituie un obiectiv suplimentar, astfel că stabilirea mejdiei trebuie să se facă strict în raport de actele de proprietate unde părţile au înscrise suprafeţele de teren.

În cazul în care reclamanţii nu doresc să-şi extindă acţiunea şi faţă de ceilalţi proprietari cu care se învecinează terenul în litigiu pentru a se putea vedea unde este suprafaţa care le lipseşte acestora, atunci se impune respingerea acţiunii reclamanţilor.

Prin concluzii scrise, pârâţii G. V. şi soţia G. E. au solicitat:- să se stabilească mejdia între terenul proprietatea reclamanţilor înscris în CF nr. ... , nr. top ... , situat în ... , str. ... , nr. ... , jud. ... şi terenul proprietatea pârâţilor înscris în CF nr. ... , nr. top  ..., situat în ... , str. ... , nr. ... , jud. ... , pe limita stabilită în suplimentul la contraexpertiza tehnică judiciară din data de 27.06.2013 pe punctele B-C din anexa 4;- să oblige pârâţii G. V. şi G. E. la eliberarea terenului în suprafaţă de 7,74 mp ocupaţi abuziv şi la reamplasarea gardului pe mejdia iniţială, în caz de refuz să autorizeze reclamanţii la executarea lucrărilor, pe cheltuiala pârâţilor;- cu cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu de expert şi onorariu avocaţial, conform chitanţelor anexate la dosar.

Reclamanţii deţin dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafaţă de 370 mp, înscris în CF nr. ... , nr. top  ... situat în ... , str. ... , nr. ... , jud. ... , drept dobândit asupra construcţiei prin contract de vânzare-cumpărare încheiat în anul 1976,  iar asupra terenului prin Ordinul Prefectului nr. ... /03.09.1996. La momentul cumpărării, terenul avea limitele conform suplimentului întocmit de către doamna expert P. M. la 27.06.2013.

Pârâţii au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului înscris în CF nr. ... , nr. top  ... situat în ... , str. ... , nr. ... , jud. ... anterior reclamanţilor şi erau în posesia terenului la data dobândiri dreptului de proprietate de către reclamanţi. In momentul dobândirii posesiei terenului de către reclamanţi, limita dintre proprietăţi era dată de stâlpul de fier care se găseşte pe punctul C din suplimentul la raportul de expertiză. Această limită a fost recunoscută de către martorul V. care a fost audiat de către instanţa de judecată cu ocazia deplasării la faţa locului şi care a arătat că limita dintre proprietăţi era dată de stâlpul de fier (fila 45). Faptul este consemnat în procesul-verbal întocmit de către instanţă la faţa locului, astfel că susţinerea doamnei expert că nu există niciun plan de situaţie bazat pe măsurători exacte în teren în momentul intrării în posesie a reclamanţilor o face să aprecieze că nu limita indicată de noi ar fi fost cea reală. Doamna expert probabil nu a citit declaraţiile martorilor care au fost audiaţi de instanţă la faţa locului şi au indicat cu claritate limita iniţială.

De asemenea, martorii H.  M. şi F. E. au arătat că gardul vechi a fost mutat, că a fost tăiat mărul bătrân care se găsea la aproximativ 1,20 m de gard, astfel încât se putea circula între gard şi trunchiul mărului. Mărul tânăr există în prezent în acoperişul magaziei edificate în cursul procesului de către pârât, iar mărul vechi se află în gardul plasei de sârmă, în terenul reclamanţilor. In acest sens, depunem anexat prezentelor concluzii scrise o serie de fotografii pentru dovedirea susţinerilor noastre, cu menţiuni lămuritoare pentru instanţă.

In noiembrie 2005, pârâtul a demolat gardul, a tăiat mărul reclamanţilor şi a intrat în grădina acestora cu aproximativ 10 mp, noaptea la 23.30 când reclamanta, venind de la serviciu, 1-a găsit pe el şi pe martorul V. tăind mărul şi mutând gardul după bunul lor plac, fapt pe care 1-a recunoscut în declaraţia dată în faţa instanţei. Tăierea mărului a fost sesizată de către reclamanţi la Primăria municipiului ... , dar au primit răspuns abia în martie 2006. De altfel, pârâtul a şi recunoscut că a doborât gardul ca să îl refacă pentru că ar fi căzut spre proprietatea lui, iar în prezent a amplasat o magazie improvizată din resturi de materiale pentru a nu se vedea urmele vechiului gard. Chiar şi cu ocazia măsurătorilor, pârâtul a declarat doamnei expert că va mai ocupa 2 m de teren pentru că îi lipseşte din suprafaţa înscrisă în cartea funciară. Considerăm că nimeni nu îşi poate face singur dreptate şi că pârâtul, abuzând de dreptul său de proprietate, a schimbat după bunul său plac, limita dintre cele două grădini în anul 2005, deşi terenul era folosit în această modalitate din anul 1976 fără a exista o discuţie între părţi cu privire la limitele proprietăţilor.

Iniţial, reclamanţii, fiind de buna-credinţă, au propus pârâtului să construiască în comun un zid de sprijin pentru a nu mai aluneca terenul în grădina familiei G.  şi chiar au cumpărat ţeava pe care au dat-o pârâtului în acest scop, dar în loc să edifice zidul, acesta a ocupat abuziv o parte din grădina reclamanţilor. Mai mult, în momentul deplasării doamnei expert la faţa locului, pârâtul a demolat o parte din construcţie, iar după efectuarea măsurătorilor a intrat în grădina reclamanţilor şi a resudat gardul din fier fără a avea acordul reclamanţilor de a intra în grădina lor.

Nu consideră corect ca reclamanta să suporte lipsa terenului pârâtului şi nici ca acesta să îşi facă singur dreptate intrând pe terenului vecinilor după bunul său plac. Mai mult, pârâtul şi acum susţine că va mai intra în terenul reclamanţilor, considerând că de la aceştia îşi poate recupera toate minusurile pe care şi le imaginează că le are.

Doamna expert susţine că nu există dovezi de proprietate la data punerii în posesie a reclamanţilor întrucât nu a găsit un plan efectuat pe baza unei măsurători pentru a constata suprafaţa reală. Cu toate acestea, anexează suplimentului încheierea din 18 mai 2010 prin care i se pune în vedere ca la efectuarea măsurătorilor să aibă în vedere „declaraţiile martorilor, planurile de situaţie depuse la dosar si să precizeze dacă s-au respectat limitele de proprietate raportat la punerile în posesie". In momentul în care a solicitat acest lucru, instanţa a considerat că este un obiectiv suplimentar pentru care a achitat o diferenţă de onorariu de 1000 lei, deşi încheierea menţionată făcea dovada acestui obiectiv în momentul în care doamna expert a fost numită în cauză şi la care nu a răspuns.

Pe de altă parte, doamna expert face judecăţi de valoare, susţinând că varianta solicitată nu are la bază decât solicitarea reclamanţilor de recuperare a întregii suprafeţe şi declaraţia conform căreia limita lor ar fi fost mai spre nord cu aproximativ 1 metru. Această susţinere nu este reală întrucât preluarea, în momentul cumpărării imobilului, întinderea terenului avea forma existentă înainte de demolarea gardului de către pârâţi. Suprafaţa deţinută de reclamanţi a fost de 370 mp care, în momentul perfectării formelor de vânzare-cumpărare, au trecut în proprietatea S. R., iar ulterior, prin Ordinul Prefectului nr. .../1996, s-a consfinţit această suprafaţă. Chiar dacă nu există planuri măsurate grafic, dovada limitelor de proprietate în situaţia grăniţuirii se poate face si cu declaraţiile de martori, precum si cu repere existente la faţa locului.

Astfel, în favoarea reclamanţilor, există extras de carte funciară, Ordinul Prefectului nr. .../1996, declaraţia martorului propus de către pârâţi, V., care sub jurământ, a recunoscut că stâlpul din fier constituia limita dintre proprietăţi, stâlp aflat la câţiva centimetri de punctul C, notat cu 11 de către doamna expert, la care însă nu face nicio referire. Celelalte semne, socul, salcâmul, ciotul mărului vechi şi mărul nou au fost identificate cu claritate de către martori, astfel că solicităm instanţei să se aplece asupra declaraţiilor martorilor şi a procesului-verbal încheiat de către completul de judecată anterior la faţa locului.

In situaţia în care instanţa va stabili limita dintre proprietăţi pe mejdia actuală, va încuraja abuzul de drept al pârâţilor, legitimând ocuparea prin forţă a unei suprafeţe de teren. Practic, în asemenea situaţia ar fi premiată reaua-credinţă şi politica pumnului în gură, pârâtul putând, sub umbrela justiţiei, să ocupe şi ceilalţi 2 metri din grădina reclamanţilor, aşa cum a susţinut în faţa primului complet de judecată, a doamnei expert, a avocatului reclamanţilor şi a martorilor prezenţi în momentul măsurătorilor pentru suplimentul de expertiză. Avem încredere în discernământul instanţei că va pronunţa soluţia corectă si dreaptă solicitată de noi, conform motivelor pe care le-am expus în prezentele concluzii scrise.

Pentru aceste motive, solicită admiterea acţiunii introductive de instanţă, astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariile de expert şi onorariile avocaţilor, conform chitanţelor depuse la dosarul cauzei.

Anexează dovada achitării restul de onorariu pentru doamna expert P. M. şi fotografiile doveditoare ale situaţiei reale a limitei de proprietate dintre cele două terenuri.

Prin concluzii scrise, reclamanţii S. E. şi S. S. au solicitat :- să se stabilească mejdia între terenul proprietatea reclamanţilor înscris în CF nr. ... , nr. top ..., situat în ... , str. ... , nr. ... , jud. ... şi terenul proprietatea pârâţilor înscris în CF nr. ... , nr. top ..., situat în ... , str. ... , nr. ... , jud. ... , pe limita stabilită în suplimentul la contraexpertiza tehnică judiciară din data de 27.06.2013 pe punctele B-C din anexa 4;- să oblige pârâţii G. V. şi G.  E. la eliberarea terenului în suprafaţă de 7,74 mp ocupaţi abuziv şi la reamplasarea gardului pe mejdia iniţială, în caz de refuz să autorizeze reclamanţii la executarea lucrărilor, pe cheltuiala pârâţilor;- cu cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu de expert şi onorariu avocaţial, conform chitanţelor anexate la dosar.

Reclamanţii deţin dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafaţă de 370 mp, înscris în CF nr. ... , nr. top  ... situat în ... , str. ... , nr. ... , jud. ... , drept dobândit asupra construcţiei prin contract de vânzare-cumpărare încheiat în anul  1976, iar asupra terenului prin Ordinul Prefectului nr. .../03.09.1996. La momentul cumpărării, terenul avea limitele conform suplimentului întocmit de către doamna expert P. M. la 27.06.2013.

Pârâţii au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului înscris în CF nr. ... , nr. top  ... situat în ... , str. ... , nr. ... , jud. ..., anterior reclamanţilor şi erau în posesia terenului la data dobândiri dreptului de proprietate de către reclamanţi. In momentul dobândirii posesiei terenului de către reclamanţi, limita dintre proprietăţi era dată de stâlpul de fier care se găseşte pe punctul C din suplimentul la raportul de expertiză. Această limită a fost recunoscută de către martorul V. care a fost audiat de către instanţa de judecată cu ocazia deplasării la faţa locului şi care a arătat că limita dintre proprietăţi era dată de stâlpul de fier (fila 45). Faptul este consemnat în procesul-verbal întocmit de către instanţă la faţa locului, astfel că susţinerea doamnei expert că nu există niciun plan de situaţie bazat pe măsurători exacte în teren în momentul intrării în posesie a reclamanţilor o face să aprecieze că nu limita indicată de noi ar fi fost cea reală. Doamna expert probabil nu a citit declaraţiile martorilor care au fost audiaţi de instanţă la faţa locului şi au indicat cu claritate limita iniţială.

De asemenea, martorii H. M. şi F. E. au arătat că gardul vechi a fost mutat, că a fost tăiat mărul bătrân care se găsea la aproximativ 1,20 m de gard, astfel încât se putea circula între gard şi trunchiul mărului. Mărul tânăr există în prezent în acoperişul magaziei edificate în cursul procesului de către pârât, iar mărul vechi se află în gardul plasei de sârmă, în terenul reclamanţilor. In acest sens, depunem anexat prezentelor concluzii scrise o serie de fotografii pentru dovedirea susţinerilor noastre, cu menţiuni lămuritoare pentru instanţă.

In noiembrie 2005, pârâtul a demolat gardul, a tăiat mărul reclamanţilor şi a intrat în grădina acestora cu aproximativ 10 mp, noaptea la 23.30 când reclamanta, venind de la serviciu, l-a găsit pe el şi pe martorul V. tăind mărul şi mutând gardul după bunul lor plac, fapt pe care 1-a recunoscut în declaraţia dată în faţa instanţei. Tăierea mărului a fost sesizată de către reclamanţi la Primăria municipiului ... , dar au primit răspuns abia în martie 2006. De altfel, pârâtul a şi recunoscut că a doborât gardul ca să îl refacă pentru că ar fi căzut spre proprietatea lui, iar în prezent a amplasat o magazie improvizată din resturi de materiale pentru a nu se vedea urmele vechiului gard. Chiar şi cu ocazia măsurătorilor, pârâtul a declarat doamnei expert că va mai ocupa 2 m de teren pentru că îi lipseşte din suprafaţa înscrisă în cartea funciară. Consideră că nimeni nu îşi poate face singur dreptate şi că pârâtul, abuzând de dreptul său de proprietate, a schimbat după bunul său plac, limita dintre cele două grădini în anul 2005, deşi terenul era folosit în această modalitate din anul 1976 fără a exista o discuţie între părţi cu privire la limitele proprietăţilor.

Iniţial, reclamanţii, fiind de buna-credinţă, au propus pârâtului să construiască în comun un zid de sprijin pentru a nu mai aluneca terenul în grădina familiei Gălăţean şi chiar au cumpărat ţeava pe care au dat-o pârâtului în acest scop, dar în loc să edifice zidul, acesta a ocupat abuziv o parte din grădina reclamanţilor. Mai mult, în momentul deplasării doamnei expert la faţa locului, pârâtul a demolat o parte din construcţie, iar după efectuarea măsurătorilor a intrat în grădina reclamanţilor şi a resudat gardul din fier fără a avea acordul reclamanţilor de a intra în grădina lor.

Nu consideră corect ca reclamanta să suporte lipsa terenului pârâtului şi nici ca acesta să îşi facă singur dreptate intrând pe terenului vecinilor după bunul său plac. Mai mult, pârâtul şi acum susţine că va mai intra în terenul reclamanţilor, considerând că de la aceştia îşi poate recupera toate minusurile pe care şi le imaginează că le are.

Doamna expert susţine că nu există dovezi de proprietate la data punerii în posesie a reclamanţilor întrucât nu a găsit un plan efectuat pe baza unei măsurători pentru a constata suprafaţa reală. Cu toate acestea, anexează suplimentului încheierea din 18 mai 2010 prin care i se pune în vedere ca la efectuarea măsurătorilor să aibă în vedere „declaraţiile martorilor, planurile de situaţie depuse la dosar si să precizeze dacă s-au respectat limitele de proprietate raportat la punerile în posesie". In momentul în care am solicitat acest lucru, instanţa a considerat că este un obiectiv suplimentar pentru care am achitat o diferenţă de onorariu de 1000 lei, deşi încheierea menţionată făcea dovada acestui obiectiv în momentul în care doamna expert a fost numită în cauză şi la care nu a răspuns.

Pe de altă parte, doamna expert face judecăţi de valoare, susţinând că varianta solicitată de noi nu are la bază decât solicitarea reclamanţilor de recuperare a întregii suprafeţe şi declaraţia conform căreia limita lor ar fi fost mai spre nord cu aproximativ 1 metru. Această susţinere nu este reală întrucât preluarea, în momentul cumpărării imobilului, întinderea terenului avea forma existentă înainte de demolarea gardului de către pârâţi. Suprafaţa deţinută de reclamanţi a fost de 370 mp care, în momentul perfectării formelor de vânzare-cumpărare, au trecut în proprietatea S. R., iar ulterior, prin Ordinul Prefectului nr. .../1996, s-a consfinţit această suprafaţă. Chiar dacă nu există planuri măsurate grafic, dovada limitelor de proprietate în situaţia grăniţuirii se poate face si cu declaraţiile de martori, precum si cu repere existente la faţa locului.

Astfel, în favoarea reclamanţilor, există extras de carte funciară, Ordinul Prefectului nr. .../1996, declaraţia martorului propus de către pârâţi, V. , care sub jurământ, a recunoscut că stâlpul din fier constituia limita dintre proprietăţi, stâlp aflat la câţiva centimetri de punctul C, notat cu 11 de către doamna expert, la care însă nu face nicio referire. Celelalte semne, socul, salcâmul, ciotul mărului vechi şi mărul nou au fost identificate cu claritate de către martori, astfel că solicităm instanţei să se aplece asupra declaraţiilor martorilor şi a procesului-verbal încheiat de către completul de judecată anterior la faţa locului.

In situaţia în care instanţa va stabili limita dintre proprietăţi pe mejdia actuală, va încuraja abuzul de drept al pârâţilor, legitimând ocuparea prin forţă a unei suprafeţe de teren. Practic, în asemenea situaţia ar fi premiată reaua-credinţă şi politica pumnului în gură, pârâtul putând, sub umbrela justiţiei, să ocupe şi ceilalţi 2 metri din grădina reclamanţilor, aşa cum a susţinut în faţa primului complet de judecată, a doamnei expert, a avocatului reclamanţilor şi a martorilor prezenţi în momentul măsurătorilor pentru suplimentul de expertiză. Avem încredere în discernământul instanţei că va pronunţa soluţia corectă si dreaptă solicitată de noi, conform motivelor pe care le-am expus în prezentele concluzii scrise.

Pentru aceste motive, solicită admiterea acţiunii introductive de instanţă, astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariile de expert şi onorariile avocaţilor, conform chitanţelor depuse la dosarul cauzei.

Prin concluzii scrise pârâţii G. V. şi soţia G. E. au solicitat: - admiterea,  în parte, a cererii  de chemare  în  judecată formulată  de către reclamanţii Ş. , astfel: - în privinţa primului capăt de cerere de a constata instanţa că reclamanţilor le-a fost retrocedat dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 370 mp, prin Ordinul Prefectului nr.  .../1996, solicită respingerea acestui capăt de cerere ca inadmisibil, având în vedere că reclamanţii au avut la îndemână acţiunea în realizare şi nu cea în constatare, astfel că petitul 1 cum este formulat este inadmisibil.- referitor la cel de-al doilea petit de stabilire a limitei de proprietate dintre imobilul proprietate reclamanţilor înscris în C.F. nr. ... sub nr. top  ... şi imobilul proprietatea pârâţilor înscris în C.F. nr.  ... (provenit din conversia de pe hârtie a c.f. nr. ... sub nr. top  ... solicită admiterea, în parte a acestuia, conform variantei nr. 1 descrisă în planul de situaţie scara 1:250 - anexa nr. 1 din Raportul de expertiză iniţial depus la dosarul cauzei de către expert P. M.; - în privinţa solicitării de revendicare a reclamanţilor, precum şi reamplasarea gardului pe mejdia dintre proprietăţi, cu autorizarea reclamanţilor la a executa această lucrare pe cheltuiala lor, în caz de neexecutare, solicită să o respingă ca neîntemeiată;- în privinţa cheltuielilor de judecată, în raport de disp. art. 584 C. civ. sunt de acord să achit doar cota de ½ parte din c/v expertizei topografice efectuate în cauză; - în temeiul disp. art. 274 C. proc. civ., solicită obligarea reclamanţilor, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.000 lei, reprezentând onorar de avocat pentru capetele de cerere respinse, respectiv pentru primul petit, pentru cel de revendicare şi pentru cel de autorizare a remplasării gardului.

Solicită instanţei de judecată ca la adoptarea soluţiei date speţei să ţină cont de varianta nr. 1 descrisă în planul de situaţie scara 1:250 - anexa nr. 1 din Raportul de expertiză iniţial depus la dosarul cauzei de către expert P. M. întrucât acesta corespunde situaţiei de fapt, cât şi probelor administrate. Astfel, în această variantă, ambele părţi deţinem suprafeţe mai mici de teren decât cele menţionate în cărţile funciare, astfel subsemnaţii deţinem cu 7 mp decât avem menţionat în c.f., iar reclamanţii au cu 8 mp mai puţin, iar în Suplimentul şi răspunsul la obiecţiuni depus la dosarul cauzei la data de 27.06.2013, în pag. 4 alin. penultim se arată de către d-na expert că din punctul de vedere al acesteia consideră că păstrarea limitelor actuale este soluţia optimă, iar limitele actuale sunt redate exact în varianta nr. 1 pe care subsemnaţii am solicitat-o.

Varianta solicitată de către reclamanţi, respectiv cea din suplimentul la expertiză nu reflectă realitatea, concluzia expertului de specialitate şi probele administrate, astfel că solicită instanţei a înlătura varianta solicitata de reclamanţi din anexa nr.4 a suplimentului la expertiză, întrucât dacă reclamanţilor le lipseşte a anumită suprafaţă de teren nu înseamnă că se regăseşte la ei, iar reclamanţii nu au înţeles a chema în judecată toţi proprietarii cu care se învecinează pentru a vedea la care dintre aceştia se regăseşte suprafaţa de 8 mp pe care aceştia o au lipsă.

Aşa cum au susţinut şi reclamanţii în acţiunea introductivă aceştia au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului acestora cu suprafaţa de 370 mp pe baza Ordinului Prefectului nr. .../1996, ordin pe care l-au înscris în cartea funciară fără a avea la bază o măsurătoare sau o documentaţie cadastrală. Astfel, aşa cum rezultă din adresa nr. .../2008 eliberată de OCPI se arată că „cererea depusă de către d-na Ş. S. şi înregistrată în registrul general de intrare sub nr. .../2008 privind intabularea în C.F. nr.  ... a imobilului în suprafaţă de 370 mp identificat cu nr. top 12523/4 a fost soluţionată prin încheierea de admitere la data de 25.02.2008, iar actul juridic care justifică cererea, anexat în original este Ordinul Prefectului nr.  .../1996", iar d-na expert P. M. în pag.3 alin. l a Suplimentului depus la data de 27.06.2013 a arătat că având în vedere că reclamanţii nu au avut un plan de situaţie bazat pe o măsurătoare efectivă în teren, nici la punerea în posesie şi nici la momentul în care a primit Ordinul Prefectului nr. .../1996, astfel concluzia care se desprinde este că reclamanţilor le-a fost eliberat Ordinul Prefectului pentru suprafaţa de 370 mp, fără a se măsura această suprafaţă de teren în prealabil eliberării titlului de proprietate, astfel dacă reclamanţii au acceptat să primească un Ordin al Prefectului fără a se măsura suprafaţa menţionată în ordinul respectiv este strict problema acestora, iar subsemnaţii nu avem nicio vină că aceştia deţin cu 8 m p mai puţin teren decât în cartea funciară, cu atât mai mult cu cât şi subsemnaţii deţinem cu 7 mp mai puţin.

In privinţa petitului de revendicare, arătă că acesta este neîntemeiat, atât timp cât s-a constatat de către expert că şi ei deţin cu 7 mp, mai puţin teren decât au înscris în cartea funciară.

Cu referire la cheltuielile de judecată, arătă că este de acord doar cu suportarea cotei de ½ parte din c/v expertizei topografice efectuată (întrucât profită ambelor părţi), în raport de disp. art. 584 VCC, iar solicită obligarea reclamanţilor la plata onorariului de avocat ocazionat în cuantum de 1.000 lei pentru capetele de cerere respinse.

reclamanţii S.  S. , S. E. ambii domiciliaţi în ... , str. ... , nr. ... , judeţul ... ,

pârâţii G. V. , G.  E. , ambii domiciliaţi în ... , str. ... , nr. ... , judeţul ... ,

MUNICIPIUL ... , PRIMARUL MUNICIPIULUI ... cu sediul în ... , str. ... , nr. ... , judeţul ...

Pronunţată în şedinţa publică din 12.09.2013.

JUDECATOR GREFIER

S. I. E. M.

E.M./26.09.2013

Domenii speta

Spete similare