Penal.plângere pe art. 340 c.p.p. admis cu repartizare aleatorie

PLÂNGERE PE ART. 340 C.P.P. ADMIS CU REPARTIZARE ALEATORIE

Prin  plângerea penală înregistrată la data de 27.06.2019 pe rolul instanţei, petentul  I.D. a contestat soluţia dată de Parchetul de pe lângă  Judecătoria Buzău  în dosarul nr. .../P/2016.

În motivarea plângerii , petentul a arătat , în esenţă, că soluţia de clasare dispusă în cauză este nelegală, netemeinică şi este adoptată cu încălcarea normelor imperative penale.

Astfel, petentul a făcut trimitere la faptul că nu s-au respectat dispoziţiile care reglementează plângerea penală şi plângerea prealabilă , a făcut trimitere la actele  efectuate în dosar, de la sesizarea din oficiu  la plângerea prealabilă formulată de soţia victimei, de la dispunerea începerii urmăririi penale  la punerea în mişcare a acţiunii penale  în dosar, inclusiv la dispoziţia organelor de cercetare penală care au înaintat dosarul către procurorul de caz cu propunerea de trimitere în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 196 alin. 2 şi 3 Cod penal. 

După ce a expus situaţia de fapt, petentul a arătat că în cauză au fost efectuate acte de cercetare complexe: audiere inculpat, audiere persoană vătămată, audiere martori, expertize medico legal şi expertiză tehnică judiciară auto , concluzionându-se că accidentul s-a produs din culpa exclusivă a inculpatului C.G., care a şi recunoscut săvârşirea faptei.

De asemenea, petentul a făcut trimitere la dispoziţiile art. 297 Cod procedură penală, arătând că a fost chemat de organele de cercetare penală şi a arătat că îşi însuşeşte plângerea formulată de soţia sa, arătând că a fost şi recent internat în unităţi medicale specializate , solicitând în final admiterea plângerii şi trimiterea dosarului spre repartizare aleatorie în condiţiile în care probele sunt legal administrate.

Petentul a formulat şi o completare la plângere, întrucât primul procuror  nu s-a pronunţat în termenul legal,  atingând în critica formulată astfel şi motivarea acestuia  cuprinsă în ordonanţa nr. 113/II/2/2019 din 15.07.2019.

A fost ataşat dosarul nr. .../P/2016al Parchetului de pe lângă  Judecătoria Buzău.

Analizând actele şi lucrările dosarului,  judecătorul de cameră preliminară va reţine următoarele:

Prin ordonanţa nr. .../P/2016a Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău din data de 14.05.2019 s-a dispus  clasarea cauzei faţă de inculpatul C.G.,  sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 196 alin. 2 şi 3 cu referire  la art. 194 alin. 1 lit. e Cod penal, întrucât lipseşte plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

În ordonanţa atacată,  procurorul de caz  a reţinut că la data de 03.11.2016, organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare din cadrul I.P.J. Buzău — Politia Municipiului Buzău — Biroul Rutier, s-au sesizat clin oficiu cu privire la comiterea unei infracţiuni de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 196 alin. 2 şi 3  Cod penal, constând în aceea că, la data de 03.11 .2016, pe str. Frăsinet din mun. Buzău, a avut loc un eveniment rutier soldat cu vătămarea corporală a unei persoane.

La data de 15.12.2016, numita I.M., în calitate de soţie a persoanei vătămate I.D., a formulat plângere prealabilă împotriva numitului C.G. pentru vătămările corporale pe care acesta din urmă le-a cauzat victimei accidentului rutier înregistrat la data de 03.11.2016. Plângerea a fost ulterior însuşită de persoana vătămată I.D..

Prin ordonanţa organelor de cercetare penală din data de 03.11.2016, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 196, alin. 2 şi 3 Cod penal.

Prin ordonanţa organelor de cercetare penală din data de 18.07.2017, confirmată la data de 19.07.2017 prin ordonanţa procurorului, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul C.G. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 196, alin. 2 şi 3 Cod penal.

Prin ordonanţa procurorului din data 29.06.2018 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul C.G. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 196, alin. 2 şi 3 Cod penal.

Ca şi situaţie de fapt, procurorul a reţinut, în urma analizării probelor administrate, următoarele:

În seara zilei de 03.11.2016, în jurul orei 18.00, organele de cercetare ale poliţiei judiciare din cadrul I.P.J. Buzău - Politia Municipiului Buzău — Biroul Rutier, aflate în exercitarea atribuţiilor de serviciu, au fost solicitate de către ofiţerul de serviciu din cadrul Centrului de monitorizare a situaţiei operative al I.P.J. Buzău, să se deplaseze de urgenţă pe str. Frăsinet din Municipiul Buzău, întrucât a avut loc un grav eveniment de trafic rutier, soldat cu vătămarea integrităţii corporale a unei persoane de sex masculin.

La faţa locului, organele de poliţie au procedat la legitimarea conducătorului auto implicat în evenimentul rutier, acesta fiind identificat în persoana inculpatului C.G., şi au stabilit faptul că acesta a condus autoturismul tip taxi marca Dacia Logan cu nr. de înmatriculare ... , pe str. Frăsinet din mun. Buzău, din direcţia Penny Market către str. Mesteacănului (Chiristigii), iar în momentul în care a ajuns pe marcajul de traversare pietonală din zona complexului comercial Kaufland, a acroşat şi accidentat pietonul I.D., care se angajase regulamentar în traversarea străzii, din accident rezultând vătămarea corporală a acestuia.

Cu ocazia efectuării cercetării la faţa locului, organele de poliţie au stabilit că locul producerii evenimentului rutier este situat pe str. Frăsinet din mun. Buzău, în dreptul complexului comercial Kaufland, pe sensul de mers dinspre Penny Market XXL către str. Mesteacănului (Chiristigii), tronson de drum luat ca punct de referinţă pe tot parcursul efectuării procedeului probatoriu al cercetării locului faptei unde, în conformitate cu prevederile art. 49 alineatul ( l ) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului cu nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, viteza maximă autorizată pentru deplasarea autovehiculelor din orice categorie este de 50 de kilometri pe oră.

În zonă, circulaţia autovehiculelor se desfăşoară în ambele sensuri, pe două benzi de circulaţie pe sensul de mers Penny Market XXL către str. Mesteacănului, având o lăţime de 6,60 m, şi pe o singură bandă de mers pe celălalt sens de mers , sensurile  d de mers fiind  delimitate cu marcaj dublu continuu, iar benzile de circulaţie cu marcaj longitudinal simplu discontinuu.

Sectorul de drum în cauză este în aliniament, fără declivităţi ori denivelări ale părţii carosabile. Suprafaţa părţii carosabile este compusă din îmbrăcăminte asfaltică. La momentul efectuării procedeului probatoriu al cercetării locului faptei se înregistrau precipitaţii, partea carosabilă a drumului fiind umedă, timp de noapte, vizibilitatea normală, însă redusă din cauza întunericului, specifică circulaţiei autovehiculelor în condiţii de noapte, procedeul probatoriu efectuându-se în împrejurări de lumină artificială.

La locul producerii accidentului a fost identificat autoturismul marca Dacia Logan cu nr. de înmatriculare ... , având parbrizul spart şi ştergătorul stânga distrus.

În zona producerii accidentului, la o distanţă de 8,70 m de la roata stânga spate a autoturismului implicat în evenimentul rutier, se afla marcajul pietonal unde a avut loc accidentul, având o lăţime de 4,00 m, marcaj semnalizat regulamentar prin indicatorul „Trecere pentru  pietoni".

La faţa locului nu au fost identificate urme de frânare.

Victima a fost identificată în persoana numitului I.D. , din municipiul Buzău,  care a fost transportată de un echipaj al Serviciului Judeţean de Ambulanţă Buzău, la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău, unde a fost consultată medical, fiind diagnosticată cu TCC fronto occipital stâng şi traumatism membru inferior stâng, rămânând sub supraveghere medicală.

Prin certificatul medico-legal nr. A2/1225/24.1 1 .2016, întocmit pe baza documentelor medicale şi a examenului obiectiv medico-legal, SJML Buzău a concluzionat faptul că numitul I.D. a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu şi de corpuri şi planuri dure, în cadrul unui accident rutier în calitate de pieton la data de 03.11.2016, care necesită pentru vindecare 45-50 zile de îngrijiri medicale. Leziunile de violenţă i-au pus viaţa în primejdie.

Prin ordonanţa organelor judiciare din data de 22.09.2017, s-a dispus efectuarea unui Raport de Expertiza Medico — Legală la Serviciul Judeţean de Medicină Legală Buzău, în vederea reevaluării numărului de zile de îngrijiri medicale şi stabilirii unor eventuale infirmităţi posttraumatice.

Prin Raportul de Expertiză Medico Legală nr. ..., eliberat de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Buzău, s-a concluzionat faptul că victima I.D. a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu şi de corpuri  şi planuri dure, în cadrul unui accident rutier în calitate de pieton la data de 03.11.2016, cel mai probabil printr-un mecanism asociat lovire-proiectare-cădere, care necesită pentru vindecare 55-60 zile de îngrijiri medicale. Leziunile de violenţă i-au pus viaţa în primejdie au necesitat intervenţie neurochirurgicală de urgenţă — minimă eschilectomie şi cura chirurgicală a hematomului extradural.

Fiind audiată, persoana vătămată I.D. a declarat faptul că, la data de 03.11.2016, în jurul orelor 18.00, în timp ce se deplasa pedestru pe str. Frăsinet din mun. Buzău, pe partea dreaptă a sensului de mers către complexul comercial Carrefour, a ajuns în zona trecerii de pietoni situată în apropierea garajelor auto, unde s-a oprit pentru a se asigura în vederea traversării pe celălalt sens de mers.

După ce a aşteptat să treacă autoturismele care circulau dinspre partea stângă, persoana vătămată s-a angajat în traversarea străzii în mod regulamentar, iar când a ajuns pe sensul de mers către str. Chiristigii, a observat cum un autoturism se apropie în viteză, moment în care a încercat să se ferească pentru a nu fi lovită, însă nu a mai putut face nimic pentru a evita impactul, fiind acroşată frontal de autoturismul marca Dacia Logan, cu nr. de înmatriculare ... , condus de inculpatul C.G., şi proiectată pe carosabil, pe partea opusă, unde a rămas inconştientă.

Cu ocazia audierii, inculpatul C.G. a recunoscut fapta comisă, declarând faptul că, la data de 03.11.2016, în jurul orelor 18.00, conducea autoturismul tip taxi marca Dacia Logan cu nr. de înmatriculare ... , pe str. Frăsinet din mun. Buzău, din direcţia Penny Market (XXL) către str. Mesteacănului (Chiristigii), cu farurile aprinse, carosabilul fiind umed, având o viteză de deplasare de aproximativ 30 krn/h.

Inculpatul a ajuns în apropierea marcajului pietonal semnalizat regulamentar, amenajat după intersecţia cu aleea de acces către complexul comercial Kaufland, moment în care a intrat în coliziune cu pietonul care se angajase regulamentar în traversarea străzii, pe care l-a lovit frontal. Victima s-a lovit cu capul de parbrizul autoturismului, în zona postului de conducere, după care a fost proiectată pe carosabil, iar autoturismul s-a oprit la mică distanţă.

Inculpatul C.G. a susţinut că în momentul în care a observat pietonul nu a avut timp de reacţie, manevra de frânare a autoturismului efectuând-o după impact, aspect confirmat de cele consemnate de organele de poliţie în cuprinsul procesului verbal de cercetare la faţa locului, unde se menţionează că la faţa locului nu au fost identificate urme de frânare.

În final, inculpatul a precizat faptul că se consideră vinovat de producerea accidentului, însă apreciază că putea evita impactul dacă pietonul nu alerga pe marcajul pietonal.

În cauză a fost dispusă efectuarea unei expertize tehnice judiciare în specialitatea dinamica accidentelor de trafic rutier terestru, ale cărui concluzii sunt integral în sensul celor mai sus reţinute.

Expertul a concluzionat faptul că starea de pericol a fost creată numai de conducătorul autoturismului taxi, inculpatul C.G., care din neatenţie nu i-a acordat prioritate pietonului aflat în traversarea străzii Frăsinet pe banda sensului său de mers; în momentul impactului victima se deplasa pe marcajul pietonal semnalizat şi marcat regulamentar. După impact victima a fost proiectată pe partea dreaptă a autoturismului, căzând pe carosabil.

Având în vedere cele precizate anterior,  procurorul de caz a apreciat  faptul că, accidentul a fost cauzat de neacordarea priorităţii de trecere de către conducătorul autoturismului tip taxi marca Dacia Logan cu nr. de înmatriculare ... , inculpatul C.G., pietonului I.D., care se angajase în mod regulamentar în traversarea străzii Frăsinet pe marcajul pietonal din zona aleii de intrare în parcarea complexului comercial Kaufland, semnalizat şi marcat regulamentar.

În finalul ordonanţei de clasare, procurorul de caz a reţinut următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 196 alin. 6 Cod penal, în cazul infracţiunii de vătămare corporală din culpă, acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Conform art. 295 alin. 3 Cod procedură penală, dispoziţiile art. 289 alin. 1-6 şi 8, privitoare la plângerea ca modalitate de sesizare a organelor de urmărire penală, se aplică în mod corespunzător şi plângerii prealabile.

Astfel, procurorul de caz a constatat  faptul că legiuitorul nu a făcut trimitere şi la alin. 7 al art. 289 Cod procedură penală , privitor la posibilitatea formulării plângerii prin intermediul unui substituit procesual, astfel că, în cazul plângerii prealabile, plângerea făcută de un soţ pentru celălalt soţ, nu este valabilă.

Astfel, a concluzionat că fapta ce face obiectul prezentului dosar penal a avut  loc la data de 03.11.2016, iar numita I.M., în calitate de soţie a persoanei vătămate I.D., a formulat la data de 15.12.2016 plângere prealabilă împotriva numitului C.G. pentru vătămările corporale pe care acesta din urmă le-a cauzat victimei accidentului rutier, în vreme ce persoana vătămată I.D. a declarat, cu ocazia audierii sale la data de 26.06.2017, cu depăşirea termenului de 3 luni stipulat de prevederile art. 296 alin. 1 Cod procedură penală , faptul că îşi însuşeşte plângerea formulată de soţia sa.

 Împotriva acestei soluţii , petentul a formulat plângere la primul procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău , plângere ce a fost respinsă prin  ordonanţa nr. ... /II/2/2019 din 15.07.2019  , apreciindu-se că soluţia este legală şi temeinică .

Verificând soluţia atacată , pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei,  judecătorul de cameră preliminară va aprecia ca fondată plângerea petentului, pentru argumentele ce vor fi expuse mai jos :

Astfel, este cert că  pe situaţia de fapt nu se pot face alte aprecieri, aceasta fiind clară/certă  şi expusă ca atare de procurorul de caz în urma administrării probatoriului în cursul urmăririi penale.

Judecătorul de cameră preliminară va reţine că în practica judiciară s-a pus problema dacă, în cazul accidentelor rutiere soldate cu vătămări de persoane, se poate proceda la începerea urmăririi penale şi administrarea de probe, în lipsa plângerii persoanei vătămate (aflată de multe ori în imposibilitate fizică de a-şi exprima voinţa, cum a fost cazul şi în prezenta cauză) , în condiţiile în care infracţiunea de vătămare corporală din culpă se pedepseşte, indiferent de gravitatea acesteia, la plângerea prealabilă a persoanei vătămate  conform art. 196 alin. 6 Cod penal.

Potrivit art. 305 alin. 1 Cod procedură penală , când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi se constată că nu există vreunul din cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale prevăzute la art. 16 alin. 1, organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă, iar conform art. 16 alin. 1 lit. e Cod procedură penală, acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă nu mai poate fi exercitată dacă lipseşte plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o altă condiţie prevăzută de lege pentru punerea în mişcare a acţiunii penale.

Din cele de mai sus rezultă, în aparenţă, că imposibilitatea persoanei vătămate de a-şi exprima voinţa în legătură cu o eventuală formulare a plângerii prealabile împiedică începerea urmăririi penale în cauză.

O astfel de interpretare nu este corectă, întrucât potrivit art. 295 alin. 1 Cod procedură penală , punerea în mişcare a acţiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede o astfel de plângere, iar conform art. 296 alin. 1 Cod procedură penală aceasta trebuie să fie introdusă în termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârşirea faptei.

Judecătorul de cameră preliminară apreciază că existenţa plângerii prealabile nu trebuie analizată imediat după momentul comiterii infracţiunii, ci după trecerea termenului prevăzut de art. 296 alin. 1 Cod procedură penală , în acest sens pledând şi faptul că respectivul termen curge nu de la data comiterii faptei, ci din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârşirea ei.

Dincolo de acestea, din interpretarea dispoziţiilor art. 297 alin. 2 Cod procedură penală,  rezultă că persoana vătămată nu este obligată, în toate situaţiile, să cunoască faptul că o infracţiune comisă în dauna sa se pedepseşte la plângere prealabilă, existând şi împrejurări în care urmărirea penală se efectuează iniţial din oficiu, iar ulterior aceasta este chemată de organele judiciare pentru a-şi preciza poziţia.

Cele de mai sus permit a se trage concluzia că analiza îndeplinirii condiţiei de procedibilitate constând în formularea plângerii prealabile de către persoana vătămată nu trebuie făcută imediat după producerea accidentului rutier în care aceasta a fost implicată ( aşa cum s-a întâmplat iniţial şi în prezenta cauză ) , cu atât mai mult cu cât, în cele mai multe cazuri, starea de sănătate împiedică o manifestare de voinţă în momentul imediat ulterior acestuia.

Ca urmare, analiza privind existenţa plângerii nu a fost  făcută în cauza pendinte imediat după producerea accidentului, potrivit celor arătate mai sus, nici constatarea incidenţei dispoziţiilor art. 16 alin. 1 lit. e Cod procedură penală  în cauză nu a fost făcută imediat, dar nici după trecerea termenului de 3 luni, ci după trecerea unui termen de aproximativ 3 ani de la momentul săvârşirii faptei .

Aşadar, în mod corect organele de urmărire penală sesizate cu privire la comiterea  accidentului rutier soldat cu vătămarea corporală a petentului I.D. au  dispus începerea urmăririi penale pentru infracţiunea prevăzută de art. 196 alin. 2 şi 3 Cod penal şi au procedat la efectuarea cercetării la faţa locului şi a altor acte ce nu sufereau amânare.

Ulterior, în măsura în care starea de sănătate a persoanei vătămate o  permitea, trebuia să se procedeze faţă de acesta conform art. 297 alin. 2 Cod procedură penală. Adică, înăuntrul termenului de 3 luni , persoana vătămată/petent să fi fost chemată şi să i se fi adus la cunoştinţă dispoziţiile art. 297 alin.2 Cod procedură penală care spun în mod expres” Dacă într-o cauză în care s-au făcut acte de urmărire penală se constată că este necesară plângerea prealabilă, organul de urmărire penală cheamă persoana vătămată şi o întreabă dacă înţelege să facă plângere. În caz afirmativ, organul de urmărire penală continuă cercetarea. În caz contrar, înaintează procurorului actele încheiate şi propunerea de clasare”.

În plus faţă de cele arătate mai sus, trebuie subliniat faptul că, în cele mai multe dintre cazuri, accidentele rutiere sunt constatate imediat după producerea lor, ceea ce permite aplicarea dispoziţiilor art. 293 alin. 1Cod procedură penală  privind infracţiunea flagrantă, şi, pe cale de consecinţă, şi pe cele ale art. 298 alin.2 Cod procedură penală(„ După constatarea infracţiunii flagrante, organul de urmărire penală cheamă persoana vătămată şi, dacă aceasta declară că face plângere prealabilă, începe urmărirea penală. În caz contrar, organul de cercetare penală înaintează procurorului actele încheiate şi propunerea de clasare”).

Aşadar, obligaţia organelor de urmărire penală era aceea de a chema persoana vătămată înăuntrul termenului de 3 luni stipulat de art. 296 alin.1 Cod procedură penală şi să o întrebe dacă formulează plângere prealabilă sau dacă îşi însuşeşte plângerea formulată iniţial de soţia sa.

Persoana vătămată a fost chemată abia la data de 26.06.2017 când a precizat că-şi însuşeşte plângerea formulată de soţia sa. În aceste condiţii,  s-a continuat urmărirea penală , dispunându-se şi punerea în mişcare a acţiunii penale în luna iunie 2018.

Nu se poate imputa petentului, indiferent în ce mod, culpa organelor de cercetare penală ( poliţie, parchet) , acestea având obligaţia să verifice şi să stabilească exact  când trebuie chemată persoana vătămată astfel încât să nu-i fie încălcate drepturile procesuale. Persoana care a fost victimă a unei infracţiuni are dreptul de a primi o serie de informaţii încă de la primul contact cu un organ judiciar (poliţie, parchet) , care are obligaţia de a îi aduce acesteia la cunoştinţă  toate aspectele ce ar putea-o interesa, astfel încât să nu-i aducă atingere drepturilor sale  şi să le lase fără conţinut/efect.

Întârzierea ( justificată sau nu)  din cadrul anchetei penale în speţa dedusă prezentei judecăţi ( chemarea persoanei vătămate după mai bine de 6 luni de  la data accidentului ) s-a datorat comportamentului autorităţilor şi a avut ca rezultat – din punctul de vedere al procurorului de caz - împiedicarea examinării pretenţiilor penale şi civile  formulate de persoana  vătămată/petent în cadrul procesului penal.

Or, aplicarea corectă în fiecare proces a articolului 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului ( Dreptul la un proces echitabil ) face ca cetăţenii să aibă o reală încredere în justiţie, să se încurajează practicile obiective şi juste în cadrul proceselor şi luarea unor decizii echitabile.

Faptul că soţia petentului a formulat în numele acestuia plângere prealabilă, ce ulterior a fost însuşită ( este drept , peste termenul de 3 luni, dar nu din culpa petentului) relevă conduita  persoanei vătămate/petent  din care rezultă că aceasta a dorit şi a urmărit tragerea la răspundere penală a autorului infracţiunii pretins comisă. Esenţială este în cazul infracţiunilor la care necesitatea tragerii la răspundere penală a infractorului este lăsată la aprecierea victimei infracţiunii tocmai voinţa persoanei vătămate de a solicita tragerea la răspundere penală a făptuitorului, voinţă care într-un asemenea caz a fost pe deplin manifestată.

Menţiunea din cuprinsul ordonanţei emisă de prim procurorul parchetului în sensul că petentul/persoană vătămată putea să-şi angajeze un avocat în perioadele în care nu a fost internată în spital apare cel puţin neavenită, în condiţiile în care nu se face trimitere deloc la obligaţiile organelor de urmărire penală aşa cum au fost ele arătate mai sus.

În concluzie, judecătorul de cameră preliminară va admite plângerea formulată de petentul I.D. ,  împotriva soluţiei date în dosarul nr. .../P/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău şi în conformitate cu art. 341 alin. 7 pct. 2  lit. c Cod procedură penală va constata legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale în cauză , va  desfiinţa soluţia atacată - ordonanţa nr.  .../P/2016 din data de 14.05.2019 şi ordonanţa prim procurorului nr. .../II/2/2019 din 15.07.2019- şi va dispune începerea judecăţii cu privire la infracţiunea  de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 196 alin.2 şi 3 Cod penal cu referire la art. 194 alin.1 lit. e Cod penal săvârşită de inculpatul C.G. în dauna persoanei vătămate/petent I.D., parte civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Galaţi , parte responsabilă civilmente SC Euroins Daune Buzău ( Omniasig).

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală  cheltuieli judiciare vor  rămâne în sarcina statului.

Domenii speta

Spete similare