Infractiunile de furt calificat si viol.Impacarea cu privire la furt.Schimbarea incadrarii juridice in tentativa de viol

SENTINŢA PENALĂ  Nr. 977/11.08.2020

Conţinut:  Infracţiunile de furt calificat, prev. de art. 228 alin.1 – 229 alin.1 lit. b) şi d) - alin.2 lit. b Cod penal cu aplic. art. 77 alin.1 lit. a) Cod penal şi viol, prev. de art.218 alin.1 şi.3 lit. f) Cod penal

Împăcare cu privire la infracţiunea de furt calificat

Schimbarea încadrării juridice în infractiunea de tentativa de viol prev de art 32 Cod penal în referire la art.218 alin.1 şi alin.3 lit. f Cod penal.

Prin rechizitoriul nr. XXX/P/2020, emis la data de 04.03.2020 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Însurăţei, înregistrat pe rolul acestei instanțe sub dosar nr. XXXXX, din data de 05.03.2020, au fost trimişi în judecată, în stare de arest preventiv, inculpaţii D_____ G_____  F______, I______ S______  şi F______ M______pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat, prev. de art.228 alin.1 – 229 alin.1 lit .b şi d şi alin.2 lit. b Cod penal cu aplic.art.77 alin.1 lit. a Cod penal (persoană vătămată M______ E______)  şi viol, prev. de art.218 alin.1 şi alin.3 lit. f Cod penal (persoană vătămată T______ I______), ambele infracţiuni cu aplic. art.38 alin.1 Cod penal.

În actul de sesizare s-a reţinut în sarcina acestora faptul că, în data de 11/12.02.2020, prin escaladarea gardului împrejmuitor, au sustras din curtea locuinţei persoanei vătămate M______ E______ o ovină (mieluţă), în valoare de 250 lei şi, deasemenea, în cursul aceleiaşi nopţi,  au întreţinut, prin constrângere, raporturi sexuale cu persoana vătămată T______ I______ – în vârstă de 60 ani  în locuinţa acesteia şi împotriva voinţei sale.

În faţa instanţei, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, toţi cei trei inculpaţi s-au prevalat de dispoziţiile art. 375 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală, arătând că recunosc în totalitate fapta de viol reţinută în actul de sesizare şi au solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care au arătat că le cunoasc şi că şi le însuşesc.

Cu privire la infracţiunea de furt calificat reţinută în sarcina acestora, toţi cei trei inculpaţi au declarat că se împacă cu persoana vătămată M______ E______

Instanţa a procedat la audierea inculpaţilor în acest sens şi, având în vedere poziţia procesuală a acestora, dar şi probele administrate în cursul urmăririi penale, a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile pentru aplicarea prevederilor art. 375 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală.

La acelaşi termen au fost puse concluzii pe fondul cauzei, instanţa amânând pronunţarea pentru data de 05.08.2020.

Prin încheierea din 05.08.2020, cauza a fost repusă pe rol, stabilindu-se termen la 10.08.2020, când, prin încheiere, instanţa a dispus schimbarea de încadrare juridică pentru inculpatul I______ S______ din infracţiunea de viol, prev. de art.218 alin.1 şi alin.3 lit. f Cod penal în infractiunea de tentativa de viol prev de art 32 Cod penal în referire la art.218 alin.1 şi alin.3 lit. f Cod penal.

Prin aceeaşi încheiere, instanţa a respins solicitarea inculpaţilor D______ G______ F_______ şi F______ M______de schimbare a încadrării juridice a faptei din viol, prev. de art.218 alin.1 şi alin.3 lit. f Cod penal în infractiunea de tentativa de viol prev de art 32 Cod penal în referire la art.218 alin.1 şi alin.3 lit. f Cod penal.

Analizând şi coroborând materialul probator existent în dosarul cauzei, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt: 

a)Cu privire la infracţiunea de furt calificat prev de art. 228 alin.1 – 229 alin.1 lit .b şi

d şi alin.2 lit. b Cod penal cu aplic.art.77 alin.1 lit. a Cod penal (persoană vătămată M______ E______):

În data de 11.02.2020, în intervalul orar 11-22, cei trei inculpaţi, împreună cu martorii  G______ C______şi B_____R______ M______, au consumat cantităţi mari de alcool, atât la barul din localitatea de domiciliu, respectiv sat S_____ H____, com. B____ de J____, cât şi la locuinţa martorului G_____ C_____.

În jurul orelor 22, cei trei inculpaţi împreună cu martorul B___ R___M___ au părăsit locuinţa martorului G____ C____, iar inculpatul F______ M______a propus să meargă să sustragă o ovină din curtea persoanei vătămate M______ E______, întrucât cunoştea locuinţa acestuia. Propunerea a fost acceptată de inculpaţii D______ G______ F_______ şi I______ S______ dar nu şi de martorul B____ R____ M____, acesta din urmă părăsind grupul şi plecând spre casă.

În realizarea rezoluţiei infracţionale, cei trei inculpaţi au sărit gardul ce împrejmuia locuinţa persoanei vătămate M______ E______, au mers până la saivanul oilor, de unde au sustras o ovină. Tot împreună au transportat ovina şi au părăsit curtea locuinţei persoanei vătămate sărind gardul prin acelaşi loc cu tot cu ovina sustrasă.

După ce au parcurs aproximativ 200 metri, pe stradă, cei trei inculpaţi au scăpat ovina care a fugit prin sat , fără ca inculpaţii să o mai poată recupera.

La data de 27.02.2020, cu ocazia efectuării unei reconstituiri, cei trei inculpaţi au indicat locul şi modalitatea în care au sărit gardul în curtea locuinţei persoanei vătămate M______ E______, locul şi modalitatea în care au sustras ovina din saivanul de oi, locul şi modalitatea în care au părăsit curtea locuinţei persoanei vătămate împreună cu ovina sustrasă. Aspectele au fost consemnate în procesul verbal existent la fila 147-149, şi fixate prin forografii judiciare existente la filele 152-159.

Cu ocazia audierii, persoana vătămată M______ E______ a declarat că, în dimineaţa zilei de 11.02.2020, a fost sunat de fiica sa, O______ J______, care i-a comunicat faptul că pe DJ 212, în spatele curţii sale se află o ovină pe care ar fi recunoscut-o ca ar aparţine persoanei vătămate. În aceste condiţii, persoana vătămată a mers în saivan, a numărat oile şi a constatat că îi lipseşte o ovină. Ulterior, persoana vătămată şi-a recunoscut ovina pe care a adus-o la domiciliu. Totodată, persoana vătămată M______ E______, luând la cunoştinţă de identitatea autorilor infracţiunii de furt comisă în dauna sa, a precizat că nu se constituie parte civilă întrucât şi-a recuperat bunul sustras, dar solicită trimiterea în judecată a celor trei inculpaţi.

În procedura de cameră preliminară, la dosarul cauzei a fost depusă o declaraţie autentică a persoanei vătămate M______ E______ prin care acesta a declarat că înţelege să se împace cu fiecare din cei trei inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat. (fila 12, dosar nr. XXXXX/a1).

De asemenea, fiecare din cei trei inculpaţi, au declarat în faţa instanţei, anterior citirii actului de sesizare,  că se împacă cu persoana vătămată  M______ E______.

Cu privire la această infracţiune, instanţa va da eficienţă cauzei de încetare a procesului penal prev. de art. 16 lit. g) teza II Cod procedură penală.

Potrivit art. 231 alin 2 Cod penal, în cazul faptelor prev. la art. 228, art. 229 alin 1, alin 2 lit. b) şi c) şi art. 230 Cod penal, împăcarea înlătură răspunderea penală.

Art. 159 Cod penal prevede că împăcarea poate interveni în cazul în care punerea în mişcare a acţiunii penale s-a făcut din oficiu, dacă legea o prevede în mod expres. Împăcarea înlătură răspunderea penală şi stinge acţiunea civilă. Împăcarea produce efecte numai cu privire la persoanele între care a intervenit şi dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanţei.

În aceste condiţii, instanţa constată îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a opera instituţia împăcării, respectiv:

-A intervenit personal între persoana vătămată şi fiecare dintre cei trei inculpaţi

-Este explicită, totală şi definitivă

-A intervenit până la citirea actului de sesizare al instanţei

Sub aspect procedural, potrivit art. 16 lit. g) teza II Cod procedură penală, acţiunea penală nu mai poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă nu mai poate fi exercitată dacă a intervenit împăcarea.

Văzând şi dispoziţiile art. 17 alin 2 Cod procedură penală, potrivit căruia în cursul judecăţii acţiunea penală se stinge prin rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, renunţare la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitare sau încetare a procesului penal, instanţa va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva celor trei inculpaţi cu privire la infracţiunea de furt calificat prev. de art. 228 alin 1 – art. 229 alin 1 lit .b şi d şi alin.2 lit. b.  Cod penal, urmare a împăcării acestora cu persoana vătămată M______ E______.

Instanţa va constata că persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Deasemenea, văzând dispoziţiile art. 275 alin 1 pct. 2 lit. d) Cod procedură penală, va obliga persoana vătămată M______ E______ la plata, în parte, a cheltuielilor judiciare către stat.

b)Cu privire la infracţiunea de viol prev prev. de art.218 alin.1 şi alin.3 lit. f Cod penal

(persoană vătămată T______ I______) reţinută în sarcina inculpaţilor D______ G______ F_______ şi F______ M______şi tentativă la viol prev. de art. 32 Cod penal în referire la art.218 alin.1 şi alin.3 lit. f Cod penal (persoană vătămată T______ I______) reţinută în sarcina inculpatului I______ S______:

După ce au scăpat ovina pe stradă, cei trei inculpaţi s-au deplasat la locuinţa persoanei vătămate T______ I______, despre care aveau cunoştinţă că este în vârstă şi că locuieşte singură într-un imobil situat la marginea localităţii, cu intenţia exprimată de a întreţine cu aceasta raporturi sexuale.

În ceea ce priveşte modalitatea în care cei trei au ajuns şi au pătruns în locuinţa persoanei vătămate T______ I______,  instanţa constată că declaraţiile inculpaţilor sunt oarecum contradictorii, fiecare încercând să-şi minimalizeze contribuţia.

Cercetarea la faţa locului a evidenţiat faptul că antena tv amplasată pe unul din pereţii locuinţei persoanei vătămate persoanei vătămate prezenta cablul smuls, iar pe uşa de acces în locuinţă a fost identificată două urme de noroi. Deasemenea, urme de noroi au fost identificate şi pe uşa din interiorul locuinţei, uşa care prezintă vizibile urme de forţare.

Coroborând materialul probator administrat, instanţa reţine faptul că toti cei trei inculpaţi au pătruns în locuinţa victimei, iar pătrunderea s-a realizat prin efracţie, respectiv prin lovirea uşilor de acces în locuinţă, după ce, în prealabil, inculpaţii au smuls cablul antenei tv.

Cu privire la acest aspect, instanţa va constata declaraţia complet nesinceră a inculpatului F______ M______şi parţial sincere ale inculpaţilor D______ G______ F_______ şi I______ S______.

În ceea ce priveşte întreţinerea raporturilor sexuale cu persoana vătămată, instanţa constată că toţi inculpaţii au încercat să acrediteze ideea potrivit căreia relaţiile sexuale au fost întreţinute cu acordul victimei.

 Faptul că victima nu a consimţit niciun moment la întreţinerea raporturilor sexuale cu inculpaţii , rezultă din coroborarea declaraţiei acesteia cu concluziile raportului de primă expertiză medico legală nr. XX/12.02.2020, dar şi din declaraţiile martorilor S____ I____ , S_____ I___, T____ L____, G____ I____.

Raportul de primă expertiză medico legală consemnează faptul că persoana vătămată prezenta, la nivelul feţei şi membrelor, leziuni care s-au putut produce prin lovire cu corp dur şi comprimare cu pulpa degetelor.

Instanţa mai constată că din planşa fotografică cu aspectele fixate cu ocazia examinării persoanei vătămate, se observă că victima prezenta în zona lateral dreaptă a gurii, o excoriaţie cu aspect roşiatic.

Astfel, instanţa constată că doi dintre inculpaţi, respectiv D______ G______ F_______ şi F______ M______nu au contestat întreţinerea raporturilor sexuale, ci au contestat doar faptul că acestea s-ar fi săvârşit împotriva voinţei persoanei vătămate, afirmând că au avut acordul acesteia.

Cu toate acestea, materialul probator administrat a scos în evidenţă faptul că raporturile sexuale au fost întreţinute împotriva voinţei persoanei vătămate.

Situaţia de fapt, astfel cum a fost reţinută mai sus, rezultă din analiza următoarelor mijloace de probă administrate în cauză:  declaraţiile celor trei  inculpaţi, declaraţii persoană vătămată M______ E______ şi T______ I______, declaraţii martori, proces-verbal de cercetare la faţa locului, raportul de primă expertiză medico-legală cu examinarea persoanei nr. /2020, procesele verbale de conducere în teren şi de reconstituire a unor fapte, precum şi fotografiile judiciare întocmite cu acest prilej.

Încadrarea juridică a faptei:

Urmare a analizării şi coroborării materialului  probator administrat în cursul urmăririi penale,  având în vedere şi recunoaşterea săvârşirii faptei în faza de judecată a cauzei, instanţa constată că fapta reţinută în sarcina inculpaţilor D_____ G_____ F_____ şi F______ M______ există, aceasta fiind săvârşită cu forma de vinovăţie cerută de lege.

În ceea ce priveşte fapta reţinută în sarcina inculpatului I______ S______, instanţa aprocedat la schimbarea încadrării juridice a acesteia din infracţiunea de viol, prev. de art.218 alin.1 şi alin.3 lit. f Cod penal în infracţiunea de tentativă de viol prev. de art. 32 Cod penal în referire la art.218 alin.1 şi alin.3 lit. f Cod penal.

Potrivit art. 218 alin 1 Cod penal, infracţiunea de viol constă în raportul sexual , actul sexual oral sau anal cu o persoană, săvârşit prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa sau profitând de această stare.

Prin urmare, elementul material al laturii obiective se poate realiza prin mai multe acţiuni alternative ( raport sexual, act sexual oral sau anal etc). Acţiunea (oricare ar fi aceasta din cele prevăzute de lege) se realizează în doi timpi: în primul, subiectul activ înfrânge rezistenţa victimei prin constrângere sau profită de imposibilitatea axcesteia de a-şi exprima voinţa, în timpul doi, se comite actul sexual prevăzut în norma de incriminare.

Constrângerea, ca mijloc de realizare a actului sexual, poate fi fizică sau psihică.

În prezenta cauză, asupra persoanei vătămate T______ I______ s-a manifestat atât o constrângere fizică (inculpatul D_____ imobilizând victima, punându-i mâna la gură să nu ţipe) dar şi una morală, persoana vătămată, în vârstă de peste 60 ani,  aflându-se realmente într-o stare de frică, realizând că nu are nicio posibilitate de a opune rezistenţă şi de a se apăra în faţa a 3 bărbaţi tineri, şi în toată puterea vârstei şi puternic aflaţi sub influenţa băuturilor alcoolice.

Instanţa apreciază că orice rezistenţă ar fi opus victima ar fi fost inutilă şi nu ar fi făcut decât să se expună unor agresiuni fizice suplimentare.

Refuzul victimei a fost explicit manifestat, astfel că inculpaţii l-au putut percepe în mod direct. Chiar dacă inculpaţii au declarat că au avut în permanenţă acordul victimei, nu se pot explica leziunile identificate pe corpul victimei (pe faţă şi pe corp) şi menţionate în raportul de primă expertiză medico legală. De altfel, şi din declaraţia inculpatului D_____ se constată că persoana vătămată a avut o reactie energică la adresa lor când i-a observat la uşă, solicitându-le să plece şi încercând să folosească şi un obiect contondent.

În situaţia în care, autorul a folosit constrângerea  împotriva victimei dar actele sexuale nu s-au putut realiza din motive independente de voinţa făptuitorului, există infracţiunea de tentativă de viol, şi nu o infracţiune consumată de viol.

Este situaţia inculpatului I______ S______ care, potrivit susţinerilor persoanei vătămate, nu a reuşit întreţinerea raporturilor sexuale, deşi a încercat acest lucru.

În sarcina inculpatului I______ S______ se reţine doar săvârşirea formei tentate a acestei infracţiuni, întrucât inculpatul a participat, împreună cu ceilalţi inculpaţi la executarea actelor de contrângere, însă raportul sexual nu s-a putut consuma, deşi acesta a încercat.

În cauză, în sarcina tuturor inculpaţilor se va reţine varianta agravantă prev. de alin 3 lit. f Cod penal, având în vedere faptul că toţi cei trei inculpaţi au procedat simultan, la activităţi menite să înfrângă rezistenţa victimei. Pe de altă parte, se va reţine această agravantă în sarcina tuturor (deci şi a inculpatului I______ S______) întrucât nu este necesar ca toţi autorii să întreţină raporturile sexuale fiind suficient ca acestea să fie realizate doar de unul, iar ceilalţi să aibă forme diferite de participare. Faptul că toti cei trei inculpaţi au realizat acţiuni menite să înfrângă rezistenţa victimei, că s-au aflat simultan  în aceeaşi încăpere în momentul întreţinerii raporturilor sexuale, justifică reţinerea agravantei prev. la art. 218 alin 3 lit. f) Cod penal. 

Individualizarea judiciară a pedepsei:

Unul dintre principiile fundamentale ale dreptului penal este cel al individualizării, potrivit căruia sancţiunile penale trebuie să fie astfel stabilite încât să reflecte periculozitatea faptei şi făptuitorului şi să asigure realizarea scopurilor acestor sancţiuni.

Având ca scop stabilirea unei sancţiuni corecte, care să fie o reflectare a atingerii aduse în mod concret valorii sociale încălcate, individualizarea judiciară a pedepsei trebuie să fie guvernată de principiul proporţionalităţii .

În acest sens, art. 74 Cod penal, cu denumire marginală „Criterii generale de individualizare a pedepsei, statuează: „stabilirea duratei ori a  cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite  şi cu periculozitatea infractorului.

Potrivit art. 218 alin 1 şi alin 3 lit. f) Cod penal, infracţiunea de viol se pedepseşte cu închisoare de la 5 ani la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.

Prin urmare, instanţa nu se poate orienta decât spre o pedeaspă cu închisoarea pentru cei trei inculpaţi.

În ceea ce priveşte limitele de pedeapsă, pentru inculpaţii D______ G______ F_______ şi  F______ M______, instanţa va face aplicarea prevederilor 396 alin 10 Cod procedură penală urmare a recunoaşterii vinovăţiei, în sensul că va reduce limitele cu o treime, pentru infracţiunea săvârşită limitele de pedepasă ale închisorii fiind de la 3 ani şi 4 luni la 8 ani.

În ceea ce priveşte inculpatul I______ S______, având în vedere forma tentată a infracţiunii de viol, şi făcând totodată aplicarea prevederilor art. 396 alin 10 Cod procedură penală, urmare a recunoaşterii vinovăţiei, limitele de pedeapsă pentru infracţiunea concret săvârşită sunt de la 1 an şi 8 luni la 4 ani închisoare.

Raportat la împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, la starea de pericol concret creată pentru valoarea socială ocrotită, având în vedere şi gravitatea rezultatului produs, instanţa va condamna inculpaţii la câte o pedeapsă cu închisoare în cuantum minim prevăzut de dispoziţiile legale.

Instanţa apreciază că nu se impune pentru niciunul din cei trei inculpaţi, coborârea sub minimul special prevăzut de lege, nefiind indicii temeinice pentru a se reţine vreuna din circumstanţele atenuate prevăzute de Codul penal.

Este adevărat că niciunul din cei trei nu este cunoscut cu antecedente penale, însă acest aspect nu reprezintă vreo performanţă socială care să justifice coborârea pedepsei sub minimul prevăzut de lege. În considerarea faptului că inculpaţii se află la primul impact cu legea penală, instanţa va dispune tocmai condamnarea la minimul special.

Instanța va ține cont și de conduita procesuală a inculpaţilor, de faptul că aceştia au dat declaraţii în calitate de suspecţi, declaraţii parţial sincere, însă justificate prin încercările de asigurare a unui tratament penale mai blând.

Sub aspectul circumstanțelor personale ale inculpaţilor, instanța va mai avea în vedere vârsta acestora (toţi în jurul vârstei de 20 de ani), însă nivelul de şcolarizare este extrem de redus, şi niciunul din inculpaţi nu are ocupaţie şi nici loc de muncă.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a modalității de executare a pedepsei principale, având în vedere cuantumul pedepsei aplicate inculpaţilor D______ G______ F_______ şi  F______ M______, instanţa constată că aceasta urmează să fie executată în regim de detenţie.

Deasemenea, instanţa va dispune ca şi pedepasa aplicată inculpatului I______ S______ să fie executată în regim de detenţie, chiar dacă cuantumul acesteia ar permite o modalitate de suspendare sub supraveghere.

Cu privire la acesta din urmă, instanţa are în vedere periculozitatea ridicată a faptei concret săvârşite, impactul pe care aceasta l-a avut în cadrul comunităţii precum şi modalitatea concretă de săvârşire, motiv pentru care consideră că o pedeapsă cu închisoarea cu executare efectivă constituie un mijloc apt de reeducare a inculpatului, astfel încât să se formeze o atitudine corectă faţă de ordinea de drept şi regulile de convieţuire socială.

Dispunerea unei pedepse cu închisoarea cu executare efectivă  se impune şi prin prisma faptului că o reacţie mai blândă, din partea autorităţilor statului, ar fi de natură să perpetueze impresia că organele judiciare manifestă toleranţă faţă de infracţiunile îndreptate împotriva vieţii sexuale , îndreptate împotriva persoanelor în vârstă lipsite de apărare..

În ceea ce priveşte latura civilă, instanţa va constata că persoana vătămată T______ I______ nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Domenii speta

Spete similare