Contestația asupra proiectului de distribuire a sumelor rezultate din executare. Încasarea onorariului executorului proporţional cu valoarea efectiv recuperată din creanţa creditorului.

Încheierea civilă nr. 37 din 21.01.2019 a Judecătoriei Galați, definitivă prin Decizia civilă nr. 434 din 03.07.2020 a Tribunalului Galați.

Obiect: Contestație la executare

Problema de drept: Contestația asupra proiectului de distribuire a sumelor rezultate din executare. Încasarea onorariului executorului proporţional cu valoarea efectiv recuperată din creanţa creditorului. Sarcina creditorului care a solicitat executarea silită, dar în favoarea căruia nu s-a recuperat nicio sumă de a suporta obligația de achitare a onorariului executorului judecătoresc. Acoperirea în mod integral și cu prioritate a cheltuielilor de executare doar în situaţia în care şi creanţa creditorului se acoperă în mod similar.

Soluția instanței de fond:

Art. 876 alin.3 din Codul de procedură civilă prevede că cel nemulţumit de proiectul de distribuire poate introduce contestaţie în termen de 5 zile de la data întocmirii procesului verbal prevăzut la alin.2.

Din redactarea textului legal rezultă că pe calea acestei contestaţii nu se pot invoca motive ce ar tinde la desfiinţarea unor acte de executare sau contesta întinderea creanţelor creditorilor participanţi la distribuire, ci exclusiv motive legate de modalitatea de distribuire a sumei obţinute din executare, respectiv încălcarea ordinii de preferinţă sau modalitatea de repartizare a sumelor între creditorii participanţi.

Faţă de obiectul contestaţiei împotriva proiectului de distribuire, instanţa reţine că pe calea acestei contestaţii nu se pot aduce critici cu privire la modul de stabilire a cheltuielilor de executare sau cu privire la cuantumul acestora şi nici nu se poate solicita diminuarea onorariului executorului, aceste chestiuni putând fi cenzurate doar în cadrul unei contestaţii la executare propriu zise formulate fie de debitorul nemulţumit de cuantumul acestora, fie de creditorul la cererea căruia s-a demarat executarea silită.

De altfel, instanţa reţine că executorul judecătoresc a stabilit onorariul ce i se cuvine pentru recuperarea creanţei creditoarei _____, cu respectarea dispoziţiilor art. 39 din Legea 188/2000 şi a celor din Ordinul MJ 2550/2006,

Însă, acest onorariu a fost stabilit de executor în baza raporturilor avute cu creditoarea _____ şi prin raportare la valoarea creanţei deţinute de această creditoare, în schimbul acestui onorariu executorul angajându-se să recupereze această creanţă.

Conform art. 670 alin.5 Cod procedură civilă în cazul în care sumele stabilite potrivit alin.4 (cheltuielile de executare) nu pot fi recuperate de la debitor din lipsa bunurilor urmăribile sau din alte asemenea cauze, acestea, cu excepţia onorariului executorului judecătoresc, vor fi plătite de către creditor, care le va putea recupera de la debitor când starea patrimonială a acestuia o va permite, înăuntrul termenului de prescripţie.

Din interpretarea acestei dispoziţii rezultă că în cazul în care executorul judecătoresc nu recuperează creanţa creditorului care a solicitat urmărirea, nu se mai datorează onorariul, executorul având dreptul să ceară de la creditor doar cheltuielile efectiv realizate pentru desfăşurarea procedurii (taxe de timbru, taxe poştale , pentru efectuarea actelor de executare silită etc. )

Practic onorariul executorului judecătoresc este o creanţă afectată de condiţia finalizării cu succes a executării (a obţinerii de sume din urmărirea bunurilor debitorului), dreptul executorului de a percepe onorariul de executare născându-se doar în situaţia în care distribuie sume de bani creditorului urmăritor.

De asemenea, instanţa reţine că principiul bunei credinţe prevăzut de art. 12 din Codul de procedură civilă este aplicabil şi în faza executării silite, iar în baza acestui principiu executorul judecătoresc poate încasa onorariul stabilit doar proporţional cu suma efectiv recuperată de la debitor.

Interpretarea dispoziţiilor art. 865 alin.1 lit a în sensul că executorul judecătoresc are dreptul să îşi distribuie cu titlu de onorariu de executare întreaga sau mare parte din suma obţinută în cadrul executării, fără a achita nimic din creanţa creditorului urmăritor sau achitând o sumă mai mică decât onorariul său, încalcă principiul bunei credinţe, precum şi noţiunea de echitate şi poate da naştere unor abuzuri din partea executorilor care – după încasarea în totalitate a onorariului de executare nu ar mai avea interes să depună diligenţele necesare recuperării creanţei creditorului.

De asemenea, instanţa reţine şi apărarea contestatoarei în sensul că prin distribuirea în totalitate a onorariului stabilit în cadrul dosarului de executare demarat la cererea creditoarei _____ din suma obţinută din vânzarea silită a bunului ipotecat se transferă practic obligaţia de plată a onorariului din sarcina creditoarei _____ în sarcina contestatoarei _____, creditor care nu a cerut executarea silită, operând o îmbogăţire fără justă cauză în favoarea _____,.

Aşadar, faţă de dispoziţiile art. 670 alin. 5 Cod procedură civilă şi în acord cu buna credinţă, cu echitatea  şi cu practica executorilor, instanţa reţine că onorariul executorului trebuie încasat de către executor proporţional cu valoarea efectiv recuperată din creanţa creditorului.

În prezenta cauză, executorul judecătoresc a procedat la executarea unui bun grevat de un drept de ipotecă în favoarea unui alt creditor decât cel care a solicitat deschiderea procedurii, acesta din urmă având prioritate la distribuirea sumelor rezultate din vânzarea bunului, iar urmare a existenţei acestui drept de preferinţă, executorul judecătoresc nu a recuperat/distribuit nicio sumă creditorului care a demarat executarea silită (cu excepţia sumei reprezentând cheltuieli de executare avansate de creditorul urmăritor, sumă ce se plăteşte cu prioritate)  astfel încât ne aflăm în situaţia prevăzută de art. 670 alin. 5, în care creditorul nu poate fi obligat la plata onorariului.

Dat fiind că executorul nu a recuperat nimic pentru creditorul care a solicitat executarea silită, obligaţia de plată a onorariului nu s-a născut în sarcina acestuia, astfel încât instanţa apreciază că în mod nelegal acesta a dispus distribuirea sumei de 109. 534,29 lei către BEJ _____,  cu titlu de onorariu, aceasta neavând dreptul decât la cheltuielile de executare făcute în interesul comun al creditorilor.  Dreptul său la plata onorariului ar fi existat doar  în măsura în care în urma acoperirii creanţei creditorului ipotecar ar fi rămas o diferenţă de distribuit către creditorul _____, şi numai proporţional cu suma ce urma a fi distribuită creditorului care datora onorariul.

Instanţa reţine că în prezenta executare creditoarea _____ nu are nici măcar calitatea de creditor intervenient, acesta nesolicitând executarea silită a debitoarei _____  întrucât aceasta îşi îndeplinise obligaţiile din contractul de credit încheiat cu această creditoare. _____  nu are decât calitatea de creditor cu drept la distribuirea sumelor obţinute din vânzarea bunului asupra căruia are un drept de ipotecă,  astfel încât apreciază că din suma obţinută executorul judecătoresc nu are dreptul nici măcar la un onorariu calculat prin raportare la creanţa deţinută de acest creditor, întrucât acesta nu are nici un raport juridic cu executorul.

Însă creditoarea _____ a invocat nelegalitatea proiectului de distribuire solicitând a se reţine că în mod nelegal executorul judecătoresc a încasat un onorariu calculat prin raportare la creanţa deţinută de creditoarea _____, onorariu ce trebuia încasat de către executor ca urmare a vânzării silite a bunului trebuind a fi raportat la creanţa deţinută de ea împotriva debitoarei _____, sens în care a solicitat modificarea proiectului de distribuire, instanţa trebuind aşadar să se pronunţe cu respectarea principiului disponibilităţii, în limitele a ceea ce s-a cerut.

Căi de atac exercitate: Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta B.E.J. _____ solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii apelate, în sensul respingerii contestaţiei la executare.

Apelul a fost respins prin Decizia civilă nr. 434 din 03.07.2020 a Tribunalului Galați.

Soluția instanței de control judiciar:

Potrivit art. 874 alin. 1  NCPC (1) În termen de 5 zile de la expirarea termenului pentru depunerea titlurilor de creanţă, executorul va întocmi proiectul de distribuire a sumelor, potrivit ordinii de preferinţă prevăzute la art. 865 - 868, iar dacă printre creditorii urmăritori şi intervenienţi se află şi creditori care au intervenit tardiv, după expirarea termenului prevăzut la art. 691, creanţele acestora vor fi alocate asupra părţii din suma rămasă după îndestularea drepturilor creditorilor urmăritori şi a celor care au intervenit în timp util.

Din interpretarea dispoziţiilor legale menţionate rezultă că eliberarea şi distribuirea sumelor realizate prin urmărirea silită constituie ultima etapă a executării silite indirecte, etapă care este realizată de executorul judecătoresc.

Apelul promovat în cauză vizează legalitatea şi temeinicia proiectul de distribuire din data de 10.01.2018, prin care apelantul - executor judecătoresc a stabilit ca suma de 286.300 lei obţinută din vânzarea imobilului afectat de ipotecă în favoarea creditoarei CEC Bank, să fie distribuită astfel:

-109.534,29 lei cu titlul de onorariu şi cheltuieli de executare către BEJ Giurgea Lenuţa

-1290,59 lei reprezentând debit către APS Delta, reprezentând cheltuieli avansate pe parcursul executării

-419,54 lei cu titlu de cheltuieli de executare către BEJ Mândrilă Costel

-175.055,58 lei reprezentând debit către CEC Bank.

În referire la susţinerea apelantului potrivit căreia proiectul a fost întocmit cu respectarea rangului creanţelor, tribunalul reţine următoarele.

Potrivit art. 865 alin. 1 NCPC:

(1) În cazul în care urmărirea silită a fost pornită de mai mulţi creditori sau când, până la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, au depus şi alţi creditori titlurile lor, executorul judecătoresc procedează la distribuirea sumei potrivit următoarei ordini de preferinţă, dacă legea nu prevede altfel:

a) creanţele reprezentând cheltuieli de judecată, pentru măsuri asigurătorii sau de executare silită, pentru conservarea bunurilor al căror preţ se distribuie, orice alte cheltuieli făcute în interesul comun al creditorilor, precum şi creanţele născute împotriva debitorului pentru cheltuielile efectuate cu ocazia îndeplinirii condiţiilor sau formalităţilor prevăzute de lege pentru dobândirea dreptului asupra bunului adjudecat şi înscrierea acestuia în registrul de publicitate;

b) cheltuielile de înmormântare a debitorului, în raport cu condiţia şi starea acestuia;

c) creanţele reprezentând salarii şi alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite şomerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru întreţinerea şi îngrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporară de muncă, prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea sau întărirea sănătăţii, ajutoarele de deces, acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum şi creanţele reprezentând obligaţia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii;

Potrivit art. 867 NCPC Dacă există creditori care, asupra bunului vândut, au drepturi de gaj, ipotecă sau alte drepturi de preferinţă conservate, în condiţiile prevăzute de lege, la distribuirea sumei rezultate din vânzarea bunului, creanţele lor vor fi plătite înaintea creanţelor prevăzute la art. 865 alin. (1) lit. c).

În acest context se constată că, într-adevăr primele sume care se reţin sunt cele reprezentate de cheltuielile de executare, însă acestea urmează a fi recuperate integral doar în situaţia în care şi creanţa creditorului se acoperă în mod similar, nu şi în ipoteza în care s-ar recupera prin executare silită doar o sumă care nu ar acoperi debitul supus executării, nici dacă ar fi distribuită integral către creditor, cum este cazul în speţă.

Aşadar, dispoziţiile legale enunţate vizează momentul finalizării procedurii execuţionale, moment care însă nu e atins în dosarul nr. 42/2017 al BEJ Giurgea Lenuţa, în condiţiile în care creditorul APS DELTA nu a recuperat nimic din creanţa de aproximativ 8.000.000 lei.

Contrar susţinerilor apelantului, tribunalul constată că instanţa de fond nu a făcut aplicabilitate în cauză a art. 670 alin. 5 NCPC, care vizează imposibilitatea recuperării debitului din lipsa bunurilor urmăribile, ci a argumentat viziunea legiuitorului asupra posibilităţii acoperirii integrale a onorariului executorului judecătoresc fără a se recupera simultan şi parte din debitul principal urmărit.

În condiţiile în care dispoziţiile legale enunţate nu au în vedere, în mod expres, şi ipoteza prezentei cauze când, în urma unor măsuri de executare silită, se recuperează numai parţial creanţa creditorului, tribunalul constată că în mod corect instanţa de fond a apreciat că executorul judecătoresc poate să-şi reţină onorariul fixat numai proporţional cu procentul din creanţa recuperată.

A interpreta în mod contrar echivalează cu nesocotirea principiului echităţii care stă la baza definiţiei dreptului ca ştiinţă juridică şi a principiului bunei-credinţe, reglementat de art. 12 NCPC, astfel cum a reţinut instanţa de fond.

În consecinţă, în mod corect a reţinut instanţa de fond că onorariul executorului judecătoresc este o creanţă afectată de condiţia obţinerii de sume din urmărirea bunurilor debitorului, dreptul executorului de a percepe onorariul de executare născându-se doar în situaţia, şi în măsura în care distribuie sume de bani creditorului urmăritor.

Domenii speta

Spete similare