Revendicare imobiliară

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2020:051.000470

Cod operator 2442

Dosar nr. .../318/2018

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA I CIVILĂ

Decizia civilă nr.470

Şedinţa publică din 15 iunie 2020

Completul constituit din:

Preşedinte ...

Judecător ...

Grefier ...

Pe rol se află judecarea apelului civil declarat de apelantul reclamant ... împotriva sentinței civile nr..../11.11.2019 pronunțate de Judecătoria Târgu-Jiu în dosarul nr..../318/2018 și în contradictoriu cu intimații pârâți ... și ....

La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns apelantul reclamant ..., personal, și avocat ..., pentru intimații pârâți ... și ..., în temeiul împuternicirii avocațiale nr.145679/02.03.2020, aflată la fila 37 din dosar, lipsind intimații pârâți ... și ....

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care tribunalul acordă cuvântul asupra probatoriului solicitat în apel, respectiv proba cu înscrisuri, proba cu expertiză de specialitate şi proba testimonială.

Apelantul reclamant ... solicită încuviinţarea probelor propuse prin cererea de apel, în dovedirea faptului că expertiza întocmită la fond este eronată.

Avocat ..., pentru intimații pârâți ... și ..., apreciază că niciuna dintre probele solicitate de apelant nu este utilă soluţionării cauzei. În momentul în care s-au formulat critici la instanţa de fond de către apelantul reclamant cu privire la raport, acesta a fost interpelat cu privire la efectuarea unei noi expertize însă s-a opus. Din acest punct de vedere solicitarea de efectuare a unei noi expertize, dacă se impune, direct în calea de atac a apelului nu este suficient argumentată. Mai mult, expertul care a întocmit raportul de expertiză la instanţa de fond a răspuns la toate obiectivele stabilite de instanţă, în raport de înscrisurile existente, a poziționat terenurile şi a stabilit dacă se regăsesc sau nu în actele de proprietate ale părţilor. La interpelarea instanţei, învederează că proba cu înscrisuri solicitată prin întâmpinare constă în înscrisurile existente deja la dosar.

În deliberare asupra probatoriilor solicitate, tribunalul apreciază ca fiind utilă proba cu înscrisuri, motiv pentru care o încuviinţează; în ceea ce priveşte proba cu expertiză de specialitate, tribunalul apreciază că la acest moment nu se impune a se pronunţa cu privire la utilitatea acestei probe, în raport de teza invocată prin motivele de apel, respectiv anularea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei la rejudecare, aspect în raport cu care probatoriul solicitat apare a fi incompatibil cu teza invocată.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepţii de invocat, tribunalul acordă cuvântul asupra apelului formulat. 

Apelantul reclamant ... solicită admiterea apelului, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei la rejudecare. Precizează că deşi intimaţii pârâţi au cumpărat o suprafaţă de teren de 878 mp de la fratele său, însă în planul parcelar sunt trecuți 974 mp. Aşadar, intimaţii nu au cum să deţină suprafaţa de 974 mp dacă au cumpărat doar 878 mp, iar expertul ... nu trebuia să includă şi terenul său în terenul vecin. Mai mult, intimaţii pârâţi nu s-au prezentat la interogatoriul propus la instanţa de fond pentru lămurirea acestor aspecte.

Avocat ..., pentru intimații pârâți ... și ..., arată că potrivit principiului tantum devolutum quantum apellatum singura teză invocată de apelant este aceea a casării cu trimitere spre rejudecare, teză care practic nu se regăseşte în Noul Cod de procedură civilă. Apreciază că neavând cunoștințe juridice de specialitate apelantul invocă practic o eventuală anulare şi trimitere a cauzei spre rejudecare, însă nu poate fi admisă o astfel de teză întrucât judecătorul fondului a antamat corespunzătorul fondul pricinii, nu a soluţionat cauza pe excepţii fără să intre în cercetarea fondului în vreun fel şi a analizat fondul cauzei prin prisma probatoriului amplu administrat în faţa primei instanţe, constând în proba cu înscrisuri, proba testimonială şi proba cu expertiză topografică. În raport de aceste înscrisuri s-a stabilit în mod cert că apelantul reclamant nu face dovada dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 66 mp. Apelantul reclamant ar fi trebuit să observe faptul că intimaţii deţin atât un contract de vânzare-cumpărare autentificat, cât şi carte funciară deschisă cu privire la această suprafaţă de teren, extrasul de carte funciară fiind opozabil şi apelantului.

Ca atare, în raport de înscrisurile depuse la dosar şi de faptul că într-o acţiune în revendicare sarcina probei incumbă întotdeauna reclamantului, cel care trebuie să dovedească neechivoc faptul că ar fi proprietarul terenului în litigiu, aspect neprobat de către acesta, solicită respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată în raport de culpa procesuală, în temeiul art.453 Cod procedură civilă.

 Apelantul reclamant ..., în replică, arată că în sentinţa atacată s-a reţinut cu privire la dreptul de proprietate al pârâţilor că „prin înscrisurile depuse la dosar aceştia au făcut dovada dreptului de proprietate cu privire la o suprafaţă de 878 mp”, astfel că restul suprafeţei de teren este inclus în dreptul său de proprietate, în mod eronat susţinând reprezentantul intimaţilor că el nu face dovada dreptului de proprietate pentru acest teren.

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de faţă;

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-Jiu, la data de 26.10.2018, sub nr..../318/2018, reclamantul ..., în contradictoriu cu pârâţii ... şi ..., a  solicitat să fie obligaţi pârâţii să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul de 66 mp (3 m lăţime şi 22 m lungime) învecinat la Răsărit cu ... I. ..., la apus cu ..., Miazăzi cu drum tarla, la  Miazănoapte cu ..., şi  să fie demolat zidul din piatră construit de către pârâţi pe lăţimea de 3 m la drum.

În motivare, în esență, a arătat că numitul ... este proprietarul terenului în suprafaţă de 878 mp dobândit prin contractul de vânzare cumpărare încheiat de BNP Titu Ionaşcu la data de 27 iulie 2000, iar în partea de răsărit se învecinează cu reclamantul.

A mai arătat că la data de 18.05.2012 în urma dezbaterii succesiunii mamei sale ... i-a revenit în proprietate ca moştenitor suprafaţa de 66 mp, iar din această suprafaţă de teren pârâtul i-a ocupat 66 mp şi 1-a împrejmuit cu gard din piatră.

A precizat că pârâtul este vecin cu reclamantul şi de-a lungul timpului acesta a construit gardul din piatră înlocuind gardul construit din blăni, având o poartă de intrare spre terenul reclamantului.

A mai precizat că iniţial terenul a avut ca destinaţie uliţă de trecere spre terenul său.

De asemenea, a arătat că plăteşte impozit pentru întregul teren astfel că în mod legal este îndreptăţit să-i revendice terenul.

În drept,  a invocat dispozițiile art.563 şi art.560 Cod civil.

În dovedire,  a  depus la  dosar înscrisuri (f.7-12).

În probațiune, a solicitat proba cu înscrisuri, emiterea unei adrese către Primăria Tismana, proba testimonială și proba cu expertiza tehnică judiciară de specialitate.

La data de 21.12.2018, reclamantul a depus  la dosar chitanța ce atestă plata taxei de timbru în cuantum de 50 lei și înscrisuri (f. 16-21).

La  data  de  12.02.2019 pârâţii ... şi ... au formulat întâmpinare (f.26-28) prin care au solicitat  respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de chemare în judecată, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, în esență, au arătat că susţinerile reclamantului că ar fi proprietarul terenului în litigiu în suprafaţă de 66 m.p., situat în oraşul Tismana, sat Sohodol, judeţul Gorj, lat de 3 m şi lung de 22 m, învecinat la N cu reclamantul, la S cu drum tarla, la E cu ... ..., iar la V cu ..., nu sunt reale şi nici probate, astfel că nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de art.563 Cod civil pentru admiterea capătului de cerere vizând revendicarea.

Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească reclamantul într-o astfel de acţiune sunt acelea ca el să dovedească atât faptul că este proprietarul exclusiv al bunului imobil revendicat, aspect neprobat în raport de înscrisurile depuse la dosar, cât şi faptul că ei au ocupat fără drept această suprafaţă.

Ca atare, reclamantului îi revine obligaţia principală de a dovedi că el este adevăratul proprietar al bunului ce face obiectul revendicării, pârâţii având în fapt o poziţie privilegiată şi fiind consideraţi proprietari până la proba contrarie, cu atât mai mult cu cât aceştia au intabulat dreptul de proprietate în Cartea funciară nr.38442 a localităţii Tismana.

Mai mult, în condiţiile în care reclamantul nu a probat că ar fi proprietarul terenului în suprafaţă de 66 m.p., nu pot fi obligaţi să ridice de pe acest teren gardul din piatră lat de 3 metri, întrucât acesta se află amplasat pe proprietatea lor.

Deoarece acest teren a fost cumpărat de pârâţi şi intabulat pe numele lor, aceştia îl stăpânesc şi au achitat impozitul aferent pe acest rol deschis.

În drept, au invocat dispoziţiile art.205 Cod procedură civilă raportat la art.563 Cod civil, art.1527-1528 Cod civil şi art.453 Cod procedură civilă.

La întâmpinare, au fost atașate înscrisuri (f.29-40).

La data de 28.02.2019, reclamantul ... a formulat răspuns la întâmpinare prin care a reiterat aspectele menţionate în acţiunea principală.

A subliniat ca pentru terenul pe care i-l ocupă pârâţii deţine certificat de moştenitor, îl are trecut la Primărie şi plăteşte anual impozite şi taxe pentru acesta.

În cauză au fost încuviințate și administrate proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul reclamantului (f.64), proba cu expertiza tehnică judiciară specialitatea topografie, raportul de expertiză fiind întocmit de expertul ... ... (f.77-79). Au fost respinse obiecțiunile formulate de reclamant la raportul de expertiză.

Prin sentinţa civilă nr..../11.11.2019 pronunțată de Judecătoria Târgu-Jiu în dosarul nr..../318/2018 a fost respinsă acţiunea civilă formulată de reclamantul ..., în contradictoriu cu pârâţii ... şi ..., ca neîntemeiată şi a fost obligat reclamantul la plata către pârâţi a sumei de 1800 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, suma de 1000 de lei reprezentând onorariul de expert şi suma de 800 de lei reprezentând onorariul de avocat.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele:

În fapt, potrivit certificatului de moştenitor nr.7 din 18.05.2012, reclamantul ... a moştenit suprafaţa de 66 mp teren păşune, extravilan, cu vecini la răsărit ... I. ..., la apus ..., la miazăzi drum tarla şi la miazănoapte ... (f. 9).

 Potrivit contractului de vânzare cumpărare, autentificat sub nr.3245 din 27.07.2000, pârâţii ... şi ... au dobândit prin cumpărare o suprafață 878 mp teren pomi, situat în comuna Tismana, sat Sohodol, judeţul Gorj, cu vecini la răsărit ..., la apus drumul, la miazăzi uliţa, la miazănoapte ... (f.32).

Ca urmare, prin înscrisurile ce au fost depuse în cauză, reclamantul a făcut dovada proprietăţii pentru suprafaţa totală de 66 mp, teren păşune, extravilan, cu vecini la răsărit ... I. ..., la apus ..., la miazăzi drum tarla şi la miazănoapte ..., potrivit art.1133 alin.1 Cod civil, conform căruia certificatul de moştenitor face dovada dreptului de proprietate, iar pârâţii au făcut dovada că sunt proprietarii terenului,  în suprafață 878 mp, teren pomi, situat în comuna Tismana, sat Sohodol, judeţul Gorj, cu vecini la răsărit ..., la apus drumul, la miazăzi uliţa, la miazănoapte ..., potrivit art.644 Cod civil din 1864, conform căruia proprietatea bunurilor se dobândeşte şi se transmite şi prin convenţie.

 Prin raportul de expertiză judiciară în specialitatea topografie ce a fost întocmit în cauză de către expertul ... ... (f.83-87), s-a constat că terenul revendicat de reclamant, în suprafaţă de 66 mp, este stăpânit în fapt de ... ..., teren  delimitat prin planul de amplasament anexat raportului prin punctele 6-12-11-10-4-5-6, iar pârâţii stăpânesc în fapt suprafaţa de 974 mp, delimitată prin planul de amplasament anexat raportului prin punctele 1-2-3-4-5-6-7-8-9-1 (f.86).

În drept, instanţa a reţinut că, potrivit art.555 Cod civil „proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi şi dispune de bun în mod exclusiv, absolut şi perpetuu, în limitele stabilite de lege”.

În plus, instanţa a reţinut că, faţă de dispoziţiile legii fundamentale care consacră caracterul inviolabil al proprietăţii private, la îndemâna proprietarului neposesor a fost pus un mijloc energic de apărare a dreptului sau de proprietate, constând în posibilitatea juridică de a cere restituirea bunului de la cel care-l stăpâneşte fără temei.

Acţiunea în revendicare este acţiunea reală prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului său cere instanţei de judecată să i se recunoască dreptul de proprietate asupra bunului şi restituirea acestuia de la posesorul neproprietar, sau altfel spus, este acţiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar de la care se pretinde restituirea bunului.

În prezenta cauză, instanţa a constatat că, din înscrisurile ce au fost depuse de către reclamant, rezultă că acesta deţine titlu de proprietate cu privire la o suprafaţă de 66 mp. teren, situat în extravilanul localităţii Sohodol, oraşul Tismana, teren ce este stăpânit în fapt de  ... ..., potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză.

Cu privire la proprietatea pârâţilor, instanţa a constatat că, prin înscrisurile depuse la dosar, aceştia au făcut dovada dreptului de proprietate cu privire la o suprafaţă de 878 mp, situat în intravilanul localităţii Tismana, şi stăpânesc în fapt suprafaţa măsurată de 974 mp., potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză.

Totodată, din raportul de expertiza judiciară rezultă că pârâţii nu ocupă din terenul reclamantului, iar gardul de piatră este construit pe terenul pârâţilor (f.85).

Prin răspunsul dat de reclamant la întrebarea nr.3 din interogatoriu, reclamantul a recunoscut că gardul de piatră a fost construit pe amplasamentul gardului vechi ce delimita proprietatea autorului  pârâţilor, respectiv fostului proprietar ... (f.64).

 Din probele administrate, instanţa a apreciat că reclamantul nu a făcut dovada că suprafaţă de teren de 66 mp a fost acaparată de către pârâţii ... şi ... şi că s-ar afla, fără drept, în posesia acestora.

Ca urmare, instanţa a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul ..., în contradictoriu cu pârâţii ... şi ....

În temeiul art.453 Cod procedură civilă, constatând culpa procesuală a reclamantului în declanşarea litigiului, instanţa a admis cererea pârâţilor şi l-a obligat pe reclamant la plata către aceştia a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1800 lei, suma de 1000 de lei reprezentând onorariul de expert (f.71) şi suma de 800 de lei reprezentând onorariul de avocat (55-56).

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul ..., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie şi solicitând admiterea apelului, casarea în totalitate a sentinţei apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, cu cheltuieli de judecată, urmând a fi obligaţii pârâţii să răspundă la interogatoriul solicitat de el şi existent la dosar şi încuviinţate obiecţiunile formulate la raportul de expertiză.

În motivarea apelului, reclamantul a arătat că instanța de fond nu a înțeles faptul că din terenul moştenit de fratele său ..., conform certificatului de moștenitor nr.1068/1994 eliberat de Notariatul de Stat Județean Gorj, acesta i-a lăsat lui suprafața de 66 mp compusă din 3 m lățime și 22 metri lungime, pentru a avea posibilitatea să poată ajunge la restul său de proprietate, așa cum a arătat şi așa cum rezultă din măsurătorile cadastrate, din registrul parcelar eliberat de Primăria orașului Tismana, unde se observă că deține o suprafață de teren în partea de nord a proprietăţii fratelui său, respectiv la parcela nr.1451 în care se regăsește și în orto-foto planul parcelar depus la dosar.

Aşadar, fratele său i-a lăsat acea suprafaţă de teren ca să poată să ajungă la drumul uliță, spre Nord, la restul proprietății sale, iar acest teren lăsat de fratele său se regăsește în certificatul de moştenitor nr.7 din data de 18.05.2012, eliberat de Notariatul Titu Ionașcu la punctul 13, în suprafață de 66 mp.

A reiterat faptul că atât terenul fratelui său, cât și terenul lui ... ... au fost delimitate de un gard din blană puse pe sârmă, ceea ce se regăsește și la momentul actual.

Suprafaţa de 3 metri lățime și 22 metri lungime dată apelantului reclamant de fratele său se regăsește în interiorul proprietăţii acestuia și nu în exterior, pe terenul lui ... ..., așa cum neadevărat a concluzionat expertul ... ..., respectiv în tarlaua nr.1452 și nu în tarlaua nr.1456 așa cum neadevărat acest expert a întocmit și transpus acest teren. Acesta a fost și motivul invocat în obiecțiunile la raportul de expertiză care au fost respinse fără un temei legal de instanța de fond.

Este adevărat că anterior fratele său a vândut pârâților suprafața de teren de 878 mp așa cum s-a prevăzut în contractul de vânzare cumpărare nr.3425 din 24 iulie 2000, dar, în acest din urmă caz, în urma măsurătorilor cadastrale efectuate de expertul ... ... la data de 12.08.2000 a rezultat o suprafață mult mai mare adică, 974 mp față de cei 878 mp pe care i-au cumpărat conform contractului de vânzare cumpărare nr.3245/27 iulie 2000.

A mai precizat că aceste măsurători au fost efectuate fără ca fratele său sau el, personal, să fie de față pentru a susține această cauză, pentru a se ascunde adevărul.

A reiterat solicitarea de chemare a pârâților la interogatoriu, deoarece această probă nu i-a fost admisă la instanţa de fond, intimaţii pârâţi nefiind prezenți la niciun termen de judecată.

Totodată, a solicitat obligarea expertului ... ... să se prezinte în fața instanței de judecată pentru a da explicații cu privire la actele în baza cărora a transpus terenul său de 66 mp peste tarlaua nr.1456 și nu l-a prevăzut în tarlaua 1452 așa cum a fost și este și în prezent.

A mai precizat apelantul reclamant că în mod nereal instanță a arătat că el ar fi refuzat contraexpertiza, în condiţiile în care a solicitat efectuare unei noi expertize în cuprinsul obiecțiunilor la raportul de expertiză.

În probațiune, a solicitat încuviinţarea probei cu martori și a probei cu expertiza tehnică de specialitate.

Au fost anexate cererii de apel, în copie, următoarele înscrisuri: contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.3245/27.07.2000. certificatul de moştenitor nr.7/18.05.2012, planul de amplasament şi delimitare a bunului imobil, sentinţa civilă nr..../11.11.2019 pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr..../318/2018.

Cererea de apel a fost legal timbrată cu suma de 40 lei, achitată potrivit chitanţei aflate la fila 27 din dosar.

Intimaţii pârâţi ... şi ... au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului declarat ca nefondat și menţinerea sentinţei apelate ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată în calea de atac constând în onorariul de avocat în sumă de 1000 lei.

În apărare, au arătat că niciunul dintre motivele de apel invocate nu este întemeiat, prima instanță interpretând just probatoriul administrat în cauză și făcând o corectă aplicare a dispozițiilor art.563 Cod civil atunci când a respins acțiunea în revendicare promovată de apelantul reclamant, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată efectuate de ei în acest litigiu.

Este vădit nefondată susținerea apelantului reclamant că sentința apelată ar fi nelegală si netemeinică, în sensul că nu ar fi fost antamat corespunzător fondul cererii în revendicare și că ar fi fost interpretate eronat probele administrate, întrucât prima instanță și-a expus pe larg argumentația soluției adoptate, raportată la probatoriul administrat în cauză și textele de lege incidente. Evident că într-o atare situație, teza casării în totalitate a sentinței şi trimiterea cauzei spre rejudecare nici nu există procedural şi nici nu este justificată (dacă e privită ca o anulare şi trimitere spre rejudecare), deoarece cauza a fost soluţionată pe fond, iar sentinţa este corect motivată în fapt şi în drept.

Instanța de judecată nu este obligată să răspundă punctual la fiecare motiv de apel (de fapt argumente) invocat de apelantul reclamant, ci poate analiza aceste argumente în ansamblu, centralizat, cu trimitere la cadrul procesual creat și la obiectul dedus judecății.

De altfel, sentința apelată este una clară, concisă și concretă în motivare, în concordanţă cu probele administrate în cauză.

Raportat la probatoriul amplu administrat în cauză, apreciază intimaţii pârâţi că acțiunea vizând obligarea lor de a-i lăsa în deplină proprietate și liniștită posesie terenul de 66 m.p. este vădit neîntemeiată, nefiind îndeplinite condițiile cumulativ cerute de art.563 Cod civil.

În primul rând trebuie reținut faptul că apelantul reclamant nu poate face dovada calității sale de proprietar asupra terenului în suprafață de 66 m.p. în litigiu și nici faptul că intimaţii ar ocupa nejustificat acest imobil teren situat în oraș Tismana, sat Sohodol, judeţul Gorj pe schița la raportul de expertiză topografică efectuat în cauză de expertul judiciar ... ....

Prin raportul expertiză judiciară în specialitatea topografie ce a fost întocmit în cauză de către expertul ... ... s-a constat că terenul revendicat de apelantul reclamant, în suprafață de 66 mp, este stăpânit în fapt de ... ..., teren delimitat prin planul de amplasament anexat raportului prin punctele 6-12-11-10-4-5-6, iar intimaţii pârâți stăpânesc în fapt suprafața de 974 mp, delimitată prin planul de amplasament anexat raportului prin punctele 1-2- 3-4-5-6-7-8-9-1.

Susţinerile apelantului reclamant că ar fi proprietarul terenului în litigiu în suprafață de 66 m.p., situat în orașul Tismana, sat Sohodol, judeţul Gorj, lat de 3 m și lung de 22 m, învecinat la N cu reclamantul, la S cu drum tarla, la E cu ... ..., iar la V cu ..., nu sunt nici reale și nici probate, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile cerute de art.563 Cod civil pentru admiterea capătului de cerere vizând revendicarea. Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească apelantul reclamant într-o astfel de acțiune sunt acelea ca el să dovedească atât faptul că este proprietarul exclusiv al bunului imobil revendicat, aspect neprobat în raport de înscrisurile depuse la dosar, cât și faptul că intimaţii ar ocupa fără drept această suprafață.

Ca atare, apelantului reclamant îi revine obligația principală de a dovedi că el este adevăratul proprietar al bunului ce face obiectul revendicării, intimaţii pârâți având în fapt o poziție privilegiată și fiind considerați proprietari până la proba contrarie, cu atât mai mult cu cât aceștia au intabulat dreptul de proprietate în cartea funciară nr.38442 a localității Tismana.

Deoarece apelantul reclamant nu a reușit să dovedească dreptul său de proprietate, invocând ca act un certificat de moștenitor nr.7/18 mai 2012 autentificat la BNP Titu Ionașcu în care figurează un teren de 66 m.p. (dar fără legătură cu terenul revendicat), acțiunea în revendicare în mod corect a fost respinsă de prima instanță, intimații pârâți făcând dovada dreptului de proprietate erga omnes potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3245/2000 și extrasului de carte funciară nr.38442. 

Mai mult, în condițiile în care apelantul reclamant nu a probat că ar fi proprietarul terenului în suprafață de 66 m.p., nu puteau fi obligaţi intimaţii pârâţi să ridice de pe acest teren gardul din piatră lat de 3 metri, întrucât acesta se află amplasat pe proprietatea lor.

Sub acest aspect, cât timp din acelaşi raport rezultă că intimații pârâți nu ocupă din terenul apelantului reclamant şi că gardul de piatră este construit pe terenul lor, nu putea fi admis petitul vizând obligaţia de a face. De altfel, prin răspunsul dat de apelantul reclamant la întrebarea nr.3 din interogatoriu, acesta a recunoscut că gardul de piatră a fost construit pe amplasamentul gardului vechi ce delimita proprietatea autorului intimaţilor pârâți, respectiv fostului proprietar ....

Deoarece acest teren a fost cumpărat de intimații pârâți și intabulat pe numele lor, aceștia îl stăpânesc cu bună-credinţă, au achitat impozitul aferent pe acest rol deschis şi nu pot fi obligaţi să îl lase apelantului reclamant.

Cel care intenționează să ocupe nejustificat acest teren stăpânit cu bună-credință de intimații pârâți este chiar apelantul reclamant care încearcă să-și extindă nejustificat proprietatea.

În condițiile în care apelantul reclamant nu a prezentat niciun înscris translativ de proprietate cu privire la terenul în litigiu, ci invocă doar înscrisuri cu caracter declarativ (certificat de moştenitor nr.1064/1994, ortofotoplan, registru parcelar etc.), evident că nu are niciun drept real asupra terenului de 66 m.p. și nici nu poate demonstra ocupațiunea nejustificată a acestui teren, care este intabulat pe numele intimaţilor pârâţi.

Au apreciat intimaţii pârâţi că prima instanță a respins în mod justificat noile obiecţiuni formulate de apelantul reclamant la raportul de expertiză topografică şi nici nu a dorit efectuarea în cauză a unei noi expertize topografice din trei experţi, astfel că nu se justifică chemarea expertului în instanţă să dea noi lămuriri.

Cât timp apelantul reclamant nu a nominalizat prin cererea de apel numele martorilor şi adresele, precum şi teza probatorie, intimaţii au solicitat decăderea acestuia. Oricum, nici proba testimonială şi nici interogatoriul nu sunt probe utile în apel, cât timp există la dosar înscrisuri şi un raport de expertiză topografică ce lămuresc starea de fapt.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art.4711 alin.3 Cod procedură civilă raportat la art.563 Cod civil, art.1527-1528 Cod civil și art.453 Cod procedură civilă.

Au fost anexate cererii de apel extras din cartea funciară nr.38442 Tismana, împuternicirea avocaţială nr.145679/02.03.2020 şi chitanţa nr.7027/02.03.2020 privind achitarea onorariului de avocat în cuantum de 1000 de lei.

Apelantul reclamant ... ... a depus răspuns la întâmpinarea formulată de intimații pârâți ... și ... prin care a arătat că din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că ..., cel care a vândut celor doi soţi suprafaţa sa de teren, este frate cu el doar după tată, conform certificatului de naştere, pentru că tatăl său ... a fost căsătorit iniţial cu ..., iar după decesul acesteia s-a recăsătorit cu mama sa, actual ....

Cu foarte mulţi ani înainte ca fratele său să vândă suprafaţa sa de teren celor doi soţi, mama sa ... împreună cu acesta au convenit să lase loc de trecere pe terenul în cauză spre restul proprietăţii sale, aşa cum s-a arătat, motiv pentru care au fost lăsați cei 66 mp, compuși din 3 m lăţime şi 22 m lungime, din totalul de 974 mp, iar intimaţii pârâţi au cumpărat doar 878 mp din totalul de 974 mp. În concluzie, aceştia nu au niciun fel de drept pentru întreaga suprafaţă de 974 mp, ci doar asupra suprafeţei de 878 mp cât au cumpărat.

Întreaga suprafaţă de 974 mp rezultă din planul de amplasament şi delimitare a bunului imobil intravilan întocmit la data de 12.08.2000 care a fost proprietatea fratelui ... şi a fost împrejmuită un gard din bulumaci din lemn, sârmă şi scândură de peste 60 de ani.

Fratelui ... i-a fost repartizat în lot doar suprafaţa de 878 mp din totalul de 974 mp, restul de 66 mp lăsându-l mamei drept loc de trecere spre restul proprietăţii doar pentru familia sa şi nu pentru întregul sat.

Certificatul de moştenitor al fratelui său ... a fost eliberat de NSJ Gorj sub nr.1068/1994 cu o suprafaţă de 878 mp aşa cum rezultă din contractul de vânzare cumpărare încheiat de fratele său cu intimaţii ... şi ....

A mai arătat apelantul reclamant că în certificatul de moştenitor nr.7/18.05.2012 este inclusă şi suprafaţa de 66 mp, revenită lui după dezbaterea succesiunii după deces ca şi alte suprafeţe care provin după decesul mamei sale.

Nu este adevărată susţinerea intimaţilor pârâţi cu privire la interpretarea corectă a probelor administrate în cauză, întrucât instanţa de fond nu i-a admis proba cu interogatoriul intimaţilor pârâţi şi nici obiecţiunile formulate la raportul de expertiză, apărătorul intimaţilor pârâţi inducând în eroare instanţa de judecată prin susţinerile sale. De altfel, şi raportul de expertiză întocmit în cauză de expertul ... ... este incomplet şi nereal, întrucât suprafaţa de teren de 66 mp din tarlaua nr.23, parcela 1452, care are o suprafaţă de 974 mp conform actului cadastral, a fost expusă şi amplasată pe terenul vecin al lui ... ... în tarlaua 26, parcela 1456. Astfel, în mod nelegal au fost lăsaţi pârâţii să ocupe şi suprafaţa sa de teren.

În concluzie, a solicitat să-i fie lăsată liberă suprafaţa de 66 mp din cei 878 mp.

În dovedire, a anexat răspunsului la întâmpinare următoarele înscrisuri: certificatul său de naştere din care rezultă că este fratele lui ..., deşi ulterior în mod legal şi-a schimbat numele din ... în ...; planşă foto color în care se poate observa zidul de piatră prevăzut la capătul de răsărit, vecin cu ... ..., cu o poartă de fier lăsată de fratele său drept loc de trecere pentru mama sa spre restul proprietăţii; totodată, se poate observa şi gardul de sârmă al lui ... .... În cadrul probei testimoniale a propus martorii ... ... şi ..., precizând că va fi de acord cu orice altă probă propusă din partea instanţei pentru aflarea adevărului.

La data de 25.03.2020 apelantul reclamant ... a depus note scrise în completarea răspunsului la întâmpinare, prin care a arătat că în cuprinsul acestui răspuns s-a strecurat o greşeală de exprimare, în sensul că solicită să-i fie lăsată suprafaţa de teren de 66 mp din totalul de 974mp, în mod eronat solicitând în cuprinsul răspunsului la întâmpinare să-i fie lăsată suprafaţa de 66 mp din totalul de 878 mp.

Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, prin prisma criticilor invocate, în limitele efectului devolutiv ale apelului determinate de ceea ce s-a apelat, conform dispozițiilor art.477 C.proc.civ., tribunalul constată următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-Jiu sub nr. de dosar .../318/2018, apelantul reclamant ... a chemat în judecată pe pârâții ... și ..., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați pârâții să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 66 mp, având 3 m lățime și 22 m lungime, învecinat la est cu ... I...., la vest cu ..., la sud drum tarla, la nord cu ..., precum și să fie obligați pârâții să demoleze zidul de piatră construit de aceștia pe lățimea de 3 m la drum.

În motivarea acțiunii, s-a susținut în esență că acest teren a fost dobândit prin moștenire de la mama sa ..., inițial acest teren  având destinația de uliță de trecere spre terenul său.

Prin întâmpinare, intimații pârâți au solicitat respingerea acțiunii, susținând în esență că reclamantul nu face dovada dreptului său de proprietate, invocând un certificat de moștenitor, în schimb intimații pârâți făcând dovada dreptului de proprietate cu contractul de vânzare -cumpărare autentificat sub nr.3245/2000 și extrasul de carte funciară.

Prin sentinţa civilă nr..../11.11.2019 pronunțată de Judecătoria Târgu-Jiu în dosarul nr..../318/2018 a fost respinsă acţiunea civilă formulată de reclamantul ..., în contradictoriu cu pârâţii ... şi ..., ca neîntemeiată şi a fost obligat reclamantul la plata către pârâţi a sumei de 1800 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, suma de 1000 de lei reprezentând onorariul de expert şi suma de 800 de lei reprezentând onorariul de avocat.

Împotriva acestei sentințe, a promovat apel reclamantul, susținând în esență că suprafaţa de 3 metri lățime și 22 metri lungime dată apelantului reclamant de fratele său se regăsește în interiorul proprietăţii acestuia și nu în exterior, pe terenul lui ... ..., așa cum neadevărat a concluzionat expertul ... ..., respectiv în tarlaua nr.1452 și nu în tarlaua nr.1456 așa cum neadevărat acest expert a întocmit și transpus acest teren, criticând de asemenea modalitatea de administrare și de interpretare a probatoriului de către instanța de fond.

Intimații au susținut în apărare, în apel, în esență, că prin raportul expertiză judiciară în specialitatea topografie ce a fost întocmit în cauză de către expertul ... ... s-a constat că terenul revendicat de apelantul reclamant, în suprafață de 66 mp, este stăpânit în fapt de ... ..., teren delimitat prin planul de amplasament anexat raportului prin punctele 6-12-11-10-4-5-6, iar intimaţii pârâți stăpânesc în fapt suprafața de 974 mp, delimitată prin planul de amplasament anexat raportului prin punctele 1-2- 3-4-5-6-7-8-9-1, astfel că susţinerile apelantului reclamant că ar fi proprietarul terenului în litigiu în suprafață de 66 m.p., situat în orașul Tismana, sat Sohodol, judeţul Gorj, lat de 3 m și lung de 22 m, învecinat la N cu reclamantul, la S cu drum tarla, la E cu ... ..., iar la V cu ..., nu sunt nici reale și nici probate, nefiind  îndeplinite condițiile cerute de art.563 Cod civil pentru admiterea capătului de cerere vizând revendicarea.

Tribunalul constată că apelul este fondat, pentru considerentele ce succed.

În certificatul de moștenitor nr.7/18.05.2012 a fost menționat ca făcând parte din masa succesorală a autoarei ..., cu unic moștenitor reclamantul ... în calitate de fiu,  un teren în suprafață de 66 mp, pășune, extravilan, cu vecini la est cu ... I...., la vest cu ..., la sud drum tarla, la nord cu ....

Pe de altă parte, în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3245/27.07.2000 de B.N.P.Titu Ionașcu, s-a menționat dobândirea în proprietate de către intimații pârâți de la vânzătorul ...  a unui teren în suprafață de 878 mp, cu pomi, situat în comuna Tismana, sat Sohodol, județul Gorj, cu vecini la est ..., la vest drumul, la sud ulița, la nord ....

Din extrasul de carte funciară depus la dosar de către intimații pârâți, rezultă  că aceștia au intabulat dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 974 mp, față de suprafața de 878 mp menționată în contractul de vânzare-cumpărare.

Prin apelul formulat, apelantul a criticat modalitatea de administrare și interpretare a probatoriului cauzei de către instanța de fond, iar aceste critici sunt întemeiate, tribunalul apreciind că probatoriul administrat în cauză este insuficient  pentru  completa lămurire a situației de fapt.

Instanța de fond, în argumentarea soluției de respingere a acțiunii în revendicare, și-a însușit concluziile raportului de expertiză,  în raport de care a concluzionat că pârâții nu ocupă din terenul reclamantului, respingând obiecțiunile la raportul de expertiză fără a se regăsi în hotărâre considerentele prin prisma cărora obiecțiunile au fost considerate  neîntemeiate.

Tribunalul constată că acţiunea în revendicare este o acţiune prin care proprietarul care a pierdut posesia asupra unui bun determinat cere instanţei să i se stabilească dreptul de proprietate asupra bunului şi să redobândească posesia lui de la cel care îl stăpâneşte fără drept.

Orice persoană care este proprietar neposesor poate astfel chema în judecată o altă persoană care îi tulbură proprietatea şi posesia pentru restabilirea dreptului său de proprietate.

Cu alte cuvinte admiterea acţiunii în revendicare presupune, între altele, că dreptul de proprietate asupra bunului revendicat nu a ieşit din patrimoniul reclamantului, prin niciunul dintre modurile de transmitere (dobândire) a proprietăţii, deci că reclamantul a pierdut numai stăpânirea materială a bunului respectiv.

Sarcina probei revine celui care face o propunere înaintea judecății, altfel spus reclamantul va trebui să-și dovedească susținerile.

Corecta aplicare a dispoziţiilor legale ce reglementează acţiunea în revendicare ca mijloc de apărare a dreptului de proprietate are ca premisă individualizarea riguroasă a bunului imobil ce constituie obiectul material al dreptului pretins.

Operațiunea logică, firească, în ipoteza unei acțiuni în revendicare, în care fiecare din părți se prevalează de existența unui act de proprietate, este aceea de a se stabili cu prioritate, cu exactitate, amplasamentul suprafețelor de teren deținute de părți, urmând ca ulterior să se stabilească dacă suprafața revendicată face parte din terenul proprietatea reclamantului și dacă asupra acestei suprafețe se exercită posesia de către pârât în mod nejustificat.

Analizând concluziile raportului de expertiză întocmit de expert ... ..., tribunalul constată că situaţia premisă pentru o corectă aplicare a prevederilor art.563 Cod civil nu a fost asigurată, bunul imobil ce constituie obiect al dreptul de proprietate pretins încălcat nefiind individualizat cu certitudine.

Întrucât actele invocate de părți pentru dovedirea dreptului de proprietate  provin de la autori diferiți, este obligatorie compararea drepturilor autorilor de la care provin terenurile, sens în care se va solicita și se va depune  la dosar certificatul de moștenitor nr.1068/1994, eliberat de Notariatul de Stat Județean Gorj și actele care au stat la baza emiterii acestui certificat, menționat ca fiind actul cu care vânzătorul ... a justificat dreptul său de proprietate asupra suprafeței de 878 mp, cât și actele care au stat la baza emiterii certificatului de moștenitor  nr.7/18.05.2012.

Se impune completarea  probatoriului, prin efectuarea unei completări a raportului de expertiză sau o nouă expertiză, pentru a se verifica dacă pentru amplasamentul terenului în suprafață de 974 mp  este respectată vecinătatea indicată pentru răsărit în contractul de vânzare-cumpărare pentru terenul de 878 mp, respectiv ..., pentru a se  identifica și  transpune pe schiță amplasamentul terenului în suprafață de 66 mp astfel cum este solicitat de reclamant, abia după o corectă identificare în teren a suprafeței de 66 mp ce face obiectul cererii de chemare în judecată urmând a se verifica  dacă acest amplasament se regăsește  în certificatul de moștenitor al reclamantului și  în contractul de vânzare-cumpărare al pârâților, va fi transpus amplasamentul terenurilor și pe planul parcelar al zonei cu terenurile în litigiu, cu întocmirea unei schițe care să evidențieze această transpunere a terenurilor pe planul parcelar, sens în care se va solicita Primăriei Tismana planul parcelar actual al zonei în litigiu, cât și planurile parcelare anterioare, inclusiv extras din Registrul cadastral al posesorilor anterior anului 1990, pentru terenurile în litigiu, dacă a existat un astfel de registru în localitatea respectivă.

De asemenea, este necesar ca prin completarea la raportul de expertiză să se  identifice în integralitate terenul proprietatea reclamantului în punctul în litigiu, să se transpună pe schița anexă la raportul de expertiză posesia exercitată asupra terenurilor de către autorii părților și prin raportare la extrasul din registrul posesorilor (fila 14 apel), să se identifice în concret suprafața de teren deținută în fapt în plus de către pârâți față de suprafața menționată în contractul de vânzare-cumpărare. Doar după lămurirea acestor aspecte, se va verifica dacă cei 66 mp revendicați se regăsesc în terenul deținut în fapt de către pârâți în plus peste suprafața de 878 mp sau se regăsesc în suprafața de 878 mp, cât și dacă cei 66 mp cu privire la care se invocă destinația de cale de acces la proprietatea reclamantului, sunt la momentul promovării acțiunii în posesia pârâților sau în posesia altei persoane, urmând a fi identificat pe schița anexă la raportul de expertiză inclusiv  gardul a cărui demolare se solicită.

Se va pune în discuție  administrarea probei testimoniale pentru a se verifica modul de deținere a terenurilor de către autorii părților, respectiv ... și ... și starea de fapt în ce privește împrejmuirile terenurilor, inclusiv la momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare al pârâților, cât și pentru a se verifica dacă a existat o trecere pe terenul identificat ca fiind în prezent în fapt în posesia  numitului ... ..., precum și dacă a existat o posesie a reclamantului și autoarei acestuia asupra terenului revendicat.

Tribunalul reține că în cauză nu au fost administrate probatorii concludente pentru soluționarea cererii de chemare în judecată în raport de dispozițiile legale care reglementează acțiunea în revendicare, realizându-se astfel o judecată formală a fondului cauzei, ceea ce echivalează cu soluționarea procesului fără a se intra în judecata fondului, situație care, raportat la dispozițiile art.480 alin.3 C.proc.civ., atrage anularea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe pentru întregirea probatoriului, potrivit cu mențiunile din prezenta decizie, având în vedere că prin motivele de apel s-a solicitat expres acest lucru.

Cu ocazia rejudecării, se vor avea în vedere și analiza  și argumentele  expuse în cadrul apelului, respectiv prin întâmpinarea la apel, iar cheltuielile de judecată efectuate de părți în apel vor fi avute în vedere de prima instanță odată cu rejudecarea cauzei.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.480 alin.3 C.proc.civ., va fi admis  apelul civil declarat de apelantul reclamant ..., împotriva sentinței civile nr..../11.11.2019 pronunțate de Tribunalul Gorj în dosarul nr..../318/2018, va fi anulată sentinţa civilă nr..../11.11.2019 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr..../318/2018  şi va fi trimisă  cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul civil declarat de apelantul reclamant ..., domiciliat în oraş Tismana, ..., judeţul Gorj, împotriva sentinței civile nr..../11.11.2019 pronunțate de Tribunalul Gorj în dosarul nr..../318/2018 și în contradictoriu cu intimații pârâți ... și ..., ambii domiciliaţi în oraş Tismana, ...., judeţul Gorj.

Anulează sentinţa civilă nr..../11.11.2019 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr..../318/2018  şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 15.06.2020, la Tribunalul Gorj.

Preşedinte,

...Judecător,

...

Grefier,

...

Domenii speta

Spete similare