Pensii

Referitor la contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate, art.160 alin.1 Cod fiscal, prevede că pentru persoanele fizice cu venituri din pensii, baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări de sănătate o reprezintă numai partea de venit care depăşeşte valoarea, întregită prin rotunjire în plus la un leu, a unui punct de pensie stabilit pentru anul fiscal respectiv.

Începând cu 01.02.2017 veniturile din pensii sunt exceptate de la plata contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate.

În ceea ce priveşte calcularea şi reţinerea impozitului pentru veniturile din pensie se constată că pârâta a aplicat pentru perioada 09.04.2015-31.12.2017 cota de 16% şi cota de 10% pentru perioada 01.01.2018-31.01.2019, contrar dispoziţiilor legale care reglementează impozitarea veniturilor din pensie.

Art.101 alin.8 Cod fiscal prevede că în cazul veniturilor din pensii și/sau al diferențelor de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează asupra venitului impozabil lunar și se reține la data efectuării plății.

Cota de impozit la data plăţii era de 10%.

Art.26 alin.4 din Normele metodologice la Codul Fiscal, HG nr.1/2016 prevede că diferențele de venituri din pensii, prevăzute la art.101 alin.8 din Codul Fiscal, primite de la același plătitor și stabilite pentru perioadele anterioare se impozitează separat față de drepturile de pensie ale lunii curente, prin aplicarea cotei de impozit asupra venitului impozabil lunar din pensii.

Tribunalul Mehedinţi – sentinţa din 07.11.2019

Prin cererea înregistrată pe rolul TM – Secţia CMAS la data de 22.03.2019, reclamantul GA a chemat în judecată pârâţii CJP M, TM şi MJ, solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună:

- obligarea CJP M la plata de despăgubiri reprezentând diferenţele între cuantumul eronat al drepturilor de pensie stabilite CJP M, (în urma punerii în executare a celor trei decizii de actualizare a pensiilor de serviciu, în raport de valorile reale de referinţă, emise pentru perioada 09 aprilie 2015 – 2018) şi cuantumul real al drepturilor de pensie restante, care va fi calculat pentru fiecare lună şi apoi cumulat, cu respectarea dispoziţiilor art.101 alin.8 Cod Fiscal şi prin evidenţierea şi valorificarea tuturor deciziilor de actualizare a pensie de serviciu emise în aceeaşi perioadă de CJP M;

- obligarea TM şi a MJ la plata actualizată cu indicele de inflaţie, a sumei nete totale a diferenţelor de drepturi de pensii dintre suma plătită şi diferenţa neplătită, precum şi la plata dobânzii legale pentru perioada 09 aprilie 2015 – 31 ianuarie 2019;

- obligarea CJP M la plata sumei reprezentând actualizarea cu indicele ratei de inflaţie şi a sumei reprezentând dobânda legală, calculate la diferenţele de drepturi de pensie de serviciu neplătite, prin neaplicarea disp.art.101 alin.8 Cod Fiscal – Legea nr.227/2015, începând cu luna februarie 2019 şi până la plata efectivă a acestor drepturi.

În fapt, reclamantul a arătat că este judecător pensionar, calitate în care, avea dreptul la actualizarea pensiei de serviciu, conform disp. art.85 (2) din Legea nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor.

În aplicarea art. l alin 5 indice 1 din OUG 83/2014, aşa cum a fost completată prin Legea nr.71/215, a arătat că MJ a emis Ordinul nr.xxx/C/21.12.2016 prin care a stabilit drepturile salariale ale judecătorilor la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad, gradaţie şi vechime în funcţie, începând cu data de 09.04.2015, data intrării in vigoare a acestui act normativ.

În baza acestor dispoziţii, coroborate cu disp. art.14 şi 15 din Normele Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, aprobate prin H.G nr.1275/2005 s-a procedat la actualizarea pensiilor de serviciu în baza adeverinţelor eliberate de TM, ca ultim angajator.

A mai susţinut că în conformitate cu disp. art.14 din HG nr.1275/2005 referitoare la pensiile de serviciu, pârâta CJP a emis un număr de trei decizii privind revizuirea pensiei de serviciu, respectiv câte o decizie pentru anul 2015, o alta pentru anii 2016 şi 2017 şi separat o decizie pentru anul 2018, subliniind că aceste decizii sunt legale, cuantumul brut al drepturilor de pensie de serviciu, raportat la momentele în care au fost modificate valorile de referinţă sectorială, fiind stabilit în mod corect, astfel că deciziile nu fac obiectul contestaţiei.

În schimb, a arătat că eronat şi nelegal este modul de calcul al drepturilor de pensie de serviciu restante, calculate de CJPM, în baza deciziilor indicate, cu încălcarea dispoziţiilor art.101 alin.8 Cod Fiscal şi prin nevalorificarea deciziilor de actualizare a pensiilor de serviciu emise târziu, însă cu efect retroactiv de la data când s-a născut dreptul, respectiv data la care s-a modificat baza de calcul a pensiei, ca urmare a majorării indemnizaţiei de încadrare brută lunară a judecătorilor activi.

Potrivit art.101 alin.8 Cod fiscal - Legea nr.227/2015, în cazul diferenţelor de venituri din pensii stabilite pentru perioadele anterioare, conform legii, impozitul se calculează asupra venitului impozabil lunar şi se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările în vigoare la data plăţii.

Conform, acestor dispoziţii legale, a susţinut că pârâta CJP avea obligaţia să calculeze lunar, pentru perioada aprilie 2015-2018, drepturile de pensie restante, prin raportarea valorii de referinţă sectoriale la cuantumul pensiei din fiecare lună, care au fost modificate, succesiv, în mod pozitiv, prin mai multe decizii de actualizare în perioada arătată.

De asemenea, reclamantul a susţinut că, în mod eronat, pârâta CJP a calculat şi reţinut CASS, deşi la data plăţii, pensionarii nu mai datorează această contribuţie.

Tot în mod greşit a fost reţinut şi impozitul pe veniturile din pensii, în procent de 16% în loc de 10%, conform art.101 alin.8 Cod fiscal.

În concluzie, s-a arătat că, prin modul de calcul greşit al diferenţelor de drepturi de pensie precum şi prin calcularea şi reţinerea greşită a CASS şi impozitului pe venit, pârâta CJP M a plătit un cuantum mult diminuat al acestor drepturi, motiv pentru care este îndreptăţit şi la plata daunelor interese moratorii, în temeiul art.1530 şi 1535 Cod Civil.

Astfel, în speţă, s-a susţinut că producerea prejudiciului este imputabilă pârâtului MJ, care prin omisiune nu a actualizat indemnizaţiile brute lunare de încadrare ale judecătorilor activi în raport de modificarea în mod pozitiv şi succesiv a valorii reale de referinţă, în perioada 2015 - 2018, fapt ce a determinat şi cuantumul pensiilor de serviciu de judecătorilor, care au fost stabilite în raport de indemnizaţiile brute lunare alt judecătorilor activi.

Ca urmare, în aplicarea principiului reparării integrale a prejudiciului, a solicitat  obligarea pârâţilor MJ şi TM la plata dobânzii legale pentru toată perioada întârzierii la plată, atât pentru sumele plătite cu întârziere cât şi pentru cele neachitate până la 31.01.2019, aşa cum vor fi ele determinate printr-un raport de expertiză contabilă.

Reclamantul a mai solicitat ca pârâtele să fie obligate şi la plata sumelor ce i se datorează, actualizate cu rata inflaţiei, susţinând că, dacă dobânda legală este datorată ca sancţiune, actualizarea cu rata inflaţiei reprezintă valoarea reală a obligaţiei băneşti la data efectuării plăţii, cumulul acestora fiind permis, cu atât mai mult cu cât pentru judecătorii activi au fost calculate atât dobânda legală, cât şi actualizarea cu rata inflaţiei, iar pronunţarea unei alte  soluţie ar fi evident discriminatorie, faţă de disp. art.16 Constituţia României şi art.2 alin.1 OUG nr.137/2000.

Pârâta CJP M a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca rămasă fără obiect pentru petitul privind plata sumelor restante începând cu data de 09.04.2015, învederând că diferenţele de pensie provenite din actualizarea pensiei de serviciu pentru perioada 01.02.2016-31.01.2019, au fost achitate reclamantului în luna februarie 2019, iar cele calculate începând cu data de 09.04.2015 vor fi achitate în luna aprilie 2019, potrivit adresei nr.xxx/17.01.2019 emise de CNPP şi adresa nr.xx/28038/06.06.2018 emisă de MJ.

Pentru aceste considerente, s-a susţinut că expertiza contabilă solicitată de reclamant prin cererea de chemare în judecată nu este utilă cauzei.

Referitor la reţinerile privind contribuţia pentru sănătate şi impozitul de 16% din sumele brute, pârâta a arătat că au fost aplicate disp. art.101 alin.8 Cod Fiscal, în sensul că diferenţele de venituri de pensii stabilite pentru perioada anterioară, se impozitează separat faţă de drepturile de pensie curente, cuvenite la data plăţii.

Astfel, asupra diferenţelor primite au fost aplicate, în mod corect, atât reţinerile privind CASS-ul cât şi impozitul de 16%, conform reglementărilor în vigoare raportat la perioadele anterioare pentru care s-au achitat sumele, iar pentru o parte din sume nu s-a reţinut CASS-ul şi impozitul de 16%, ci impozitul de 10%, respectiv pentru sumele acordate de la data la care au intervenit aceste modificările legislative.

Prin întâmpinare, în ce priveşte plata actualizată a sumelor şi a dobânzii legale, pârâta a invocat excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, apreciind că întârzierea în emiterea adeverinţelor cu veniturile necesare actualizării pensiei de serviciu, nu este culpabilă instituţiei, obligaţia de eliberare a adeverinţei tip, aparţinând ultimului angajator, în speţă, TM.

În acest sens, s-a arătat că, instituţiile îndrituite cu transmiterea către CNPP a datelor necesare actualizării pensiilor nu au respectat prevederile art.85 alin.2 şi 3 din Legea nr.303/2004, în sensul că nu au transmis la timp listele cu titularii pensiilor speciale, astfel încât au fost generate întârzieri în actualizarea pensiilor şi implicit în emiterea deciziilor de actualizare a pensiilor speciale.

Prin urmare, pârâta a susţinut că efectuarea cu întârziere a demersurilor privind actualizarea pensiilor speciale de către instituţiile abilitate a determinat şi întârzierea plăţii  drepturilor restante.

Cu privire la plata de daune moratorii pentru plata cuantumului diminuat al diferenţelor de pensie, a arătat că aşa cum susţine şi reclamantul, producerea prejudiciului este imputabilă MJ.

În cauză a formulat întâmpinare şi pârâtul MJ prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi respingerea acţiunii reclamantului ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În susţinerea excepţiei, s-a arătat că, potrivit art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004, pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător în activitate, procedura actualizării pensiilor speciale fiind prevăzută în HG nr.1275/2005 privind Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.303/2004 şi a Legii nr.47/1992.

Conform art.18 din norme, MJ transmite ordonatorilor secundari şi terţiari de credite listele nominale cu beneficiarii pensiilor de serviciu, iar aceştia întocmesc adeverinţele tip de actualizare şi le înaintează CNPP, procedură îndeplinită potrivit adreselor nr.xxx/17.05.2018, nr.xxx/06.06.2018, nr.xxx/25.09.2018 şi nr.xxx/17.09.2018, ca urmare a emiterii Ordinului Preşedintelui ÎCCJ nr.xxx/15.03.2018 prin care drepturile salariale ale judecătorilor în activitate au fost stabilite în baza altor valori sectoriale de referinţă.

Referitor la modul de calcul al actualizării, precum şi al plăţii pensiei de serviciu şi a tuturor diferenţelor şi accesoriilor aferente, s-a arătat că în cauză sunt incidente disp. art.15 din HG nr.1275/2005, potrivit cărora, „stabilirea, actualizarea şi plata tuturor pensiilor de serviciu prevăzute la art.82, art.84 şi la art.85 alin.2 şi 3 din lege se efectuează de către casele teritoriale de pensii”, iar potrivit art.22 alin.1 din Legea nr.263/2010, contravaloarea prestaţiilor de asigurări sociale se asigură din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Prin urmare, raportat la pretenţiile reclamantului, a susţinut că MJ nu are atribuţii privind stabilirea veniturilor brute realizate, înscrise în adeverinţa tip, actualizarea sau plata pensiei de serviciu sau a diferenţelor rezultate din pensiile de serviciu şi a accesoriilor aferente, MJ acordând numai demararea procedurii de actualizare prin informări către CNPP şi instanţele judecătoreşti.

A mai arătat că plata drepturilor de pensie specială se realizează de către casele teritoriale de pensii, iar veniturile din pensii sunt suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat, MJ gestionând numai plata drepturilor salariale ale personalului propriu.

Având în vedere calitatea reclamantului de pensionar şi ţinând seama de obiectul pretenţiilor acestei, pârâtul a susţinut că în speţă a luat naştere un raport juridic de asigurări sociale între persoana asigurată – reclamantul şi statul român prin CJPM, grefat pe raportul juridic de muncă stabilit între angajatul devenit pensionar şi TM care a calculat, reţinut şi declarat contribuţia la asigurări sociale de stat, astfel că, formularea unor cereri având ca obiect pretenţii referitoare la stabilirea, calcularea şi plata pensiei pentru foştii angajaţi ai instanţelor de judecată nu poate atrage, de plano, obligarea MJ, în acest sens, numai prin prisma calităţii de coordonator al procedurii administrative privind transmiterea unor cereri către CNPP şi instanţelor.

În acest sens, s-a arătat că prin adresa nr.xxx/06.06.2018, CNPP a fost informată în sensul că transmiterea  adeverinţelor tip se va face în mod direct de către tribunale şi curţile de apel.

Conform art.201 al.1 Cod proc. civ. acţiunea a fost comunicată, în copie şi pârâtului TM  care nu a formulat întâmpinare.

Pârâta CJPM a depus la dosar note de şedinţă prin care a arătat că pentru perioada 09.04.2015-31.01.2016, reclamantului i-a fost achitată diferenţa de pensie în sumă netă de xxx lei în luna aprilie 2019, iar în luna februarie 2019 i-a fost achitată suma netă de xxx lei aferentă diferenţelor de drepturi de pensiei pentru perioada 01.02.2016-31.01.2019, în total xxx lei.

 Cu privire la modul de calcul al acestor diferenţe s-a arătat că acestea au fost calculate potrivit art.101 alin.8 C.fiscal, potrivit buletinul de calcul care a avut la bază Adeverinţa nr.xxx/26.09.2018 cu venitul brut. 

În ceea ce priveşte impozitul pe venitul din pensiei, a arătat că până la data de 01.02.2017, au fost aplicate prevederile art.100, coroborat cu art.101 alin.2 Cod Fiscal, respectiv o cotă de impozitare de 16%, aplicată asupra diferenţei de pensie ce depăşea plafonul de 1.050 lei, iar ulterior începând cu 01.02.2017, o cotă de impozitare de 10% aplicată asupra diferenţei de pensie ce depăşea plafonul de 2.000 lei.

Cu privire la contribuţia de asigurări sociale de sănătate, reglementată de disp. art.257 coroborat cu art.259 din Legea nr.95/2006, a arătat că pentru perioada 01.0.2016-01.02.2017, cass-ul s-a aplicat în procent de 5,5% numai asupra plăţii din pensie ce depăşea valoarea unui punct de pensie, stabilit prin lege pentru anul fiscal, respectiv 871,7 lei, iar începând cu 01.02.2017, prin intrarea în vigoare a Legii nr.2/2017, prin disp. art.224 din Legea nr.95/20006, s-a prevăzut scutirea la plată a cass-ului şi ca atare, toate pensiile au fost scutite de plata acestei contribuţii.

În acest sens, a depus la dosar în copie adeverinţa nr.xxx/26.09.2018 emisă de TM şi buletinul de calcul a diferenţelor de drepturi de pensie achitate reclamantului.

La solicitarea instanţei, reclamantul a depus la dosar note de şedinţă prin care a dezvoltat primul petit al acţiunii, prin care a solicitat obligarea CJP M la plata de despăgubiri reprezentând diferenţele între cuantumul eronat al drepturilor de pensiei stabilite de CJP M în urma punerii în executare a celor trei decizii de actualizare a pensiilor de serviciu, în raport de valorile reale de referinţă, emise pentru perioada 09 aprilie 2015 – 2018 şi cuantumul real al drepturilor de pensie restante, care va fi calculat pentru fiecare lună şi apoi cumulat, cu respectarea dispoziţiilor art.101 alin.8 Cod Fiscal şi prin evidenţierea şi valorificarea tuturor deciziilor de actualizare a pensie de serviciu emise în aceeaşi perioadă de CJP M.

A confirmat că i-au fost achitate diferenţele de drepturi de pensie, aşa cum a susţinut pârâta prin întâmpinare.

Referitor la acest prim petit, reclamantul a arătat că, acesta nu vizează doar diferenţe de drepturi de pensie calculate pentru perioada 09.04.2015-01.02.2016, apreciind că întreg modul de calcul al sumelor este eronat, întrucât s-a stabilit corect dosar baza de calcul conform art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004, apreciind că pârâta avea obligaţia să calculeze lunar, pentru perioada 2015-2018, drepturile de pensie restante, prin raportarea valorii de referinţă sectoriale la cuantumul pensiei din fiecare lună, care a fost modificat, succesiv, în mod pozitiv, prin mai multe decizii de actualizare emise de CJP M.

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâtul MJ, a solicitat respingerea acesteia, faţă de prevederile HG nr.1275/2005 şi având în vedere faptul că acest pârât a demarat procedura de actualizare a pensiilor speciale abia după emiterea Ordinului ÎCCJ nr.xxx/15.03.2018 a deciziei CC nr.794/2016 şi a Ordinului MJ nr.xxxx/C/2018.

În acest sens, a arătat că pârâtul are calitate procesuală pasivă pentru petitul ce vizează actualizarea cu rata inflaţiei şi dobânda legală pentru sumele solicitate la primul petit, întrucât trebuia să pună în aplicare dispoziţiile legale, fără a mai aştepta intervenţia Curţii Constituţionale şi ordinul Preşedintelui ÎCCJ.

De asemenea, a petitul doi al acţiunii constă în obligarea TM şi a MJ la plata actualizării cu indicele de inflaţie, a sumei nete totale a diferenţelor de drepturi de pensii (suma plătită şi diferenţa neplătită), precum şi la plata dobânzii legale pentru perioada 09.04.2015-31.01.2019.

În cauză, la solicitarea reclamantului a fost încuviinţată proba cu expertiza contabilă,  având următoarele obiective:

- în raport de deciziile de pensie nr.xxx1/02.11.2018, nr.xxx2/02.11.2018, nr.xxx3/02.11.2018 prin care s-au revizuit drepturile de pensie acordate şi de diferenţele de drepturi de pensie nete plătite de CJPM pentru perioada în litigiu - 09.04.2015-31.01.2019, diferenţe achitate  în lunile februarie şi aprilie 2019,  să se verifice dacă aceste diferenţe în sumă netă au fost corect calculate;

- în cazul în care se identifică diferenţe de drepturi de pensie în sumă netă pentru  perioada 09.04.2015-31.01.2019, să se expliciteze de unde provin diferenţele, urmând să fie actualizate cu indicele de inflaţie şi să se calculeze dobânda legală începând cu data de 09.04.2015 şi până la data efectuării expertizei;

- să se verifice şi să se indice pentru diferenţele de drepturi de pensie achitate reclamantului în lunile februarie şi aprilie 2019,  raportat la perioadele pentru care s-au calculat aceste diferenţe, care a fost cota de impozit aplicată de CJP M, având în vedere şi dispoziţiile Codului fiscal;

- să se verifice şi să se indice pentru diferenţele de drepturi de pensie achitate reclamantului în lunile februarie şi aprilie 2019,  raportat la perioadele  pentru  care s-au calculat aceste diferenţe, cum s-au aplicat dispoziţiile legale referitoare la CASS, raportat la modificările în materie, conform Codului fiscal;

- în raport de verificările de la obiectivele 3, 4 privind impozitul şi CASS asupra diferenţelor de drepturi de pensie achitate, în situaţia în care se identifică diferenţe la obiectivele 3, 4, să se calculeze inflaţia şi dobânda legală până la momentul întocmirii raportului.

Raportul de expertiză a fost depus la dosar, fiind observat de părţi, pârâta CJP M formulând obiecţiuni.

Prin încheierea din data de 03.10.2019, s-a apreciat necesar ca expertul să răspundă la  obiecţiunile formulate de pârâta CJP M.

De asemenea, din oficiu, s-a apreciat necesar ca expertul să efectueze o variantă în care calcul dobânzilor pentru sumele datorate să fie calculate începând cu luna februarie 2019 şi aprilie 2019.

Expertul a răspuns obiecţiunilor formulate prin supliment la raportul de expertiză.

Analizând acţiunea în raport de probatoriul administrat în cauză şi de dispoziţiile legale incidente în materie, Tribunalul constată şi reţine următoarele:

În conformitate cu art.248 alin.1 Cod procedură civilă instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei

MJ, prin întâmpinarea depusă a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive raportat la pretenţiile reclamantului.

MJ nu are atribuţii privind stabilirea veniturilor brute realizate înscrise în adeverinţa tip, actualizarea sau plata pensiei de serviciu sau a diferenţelor rezultate din pensiile de serviciu, ci numai coordonează demararea procedurii de actualizare prin informări către CNPP şi instanţele judecătoreşti.

Plata drepturilor de pensie specială se realizează de către casele teritoriale de pensii, iar veniturile din pensii sunt suportate din bugetul asigurărilor sociale.

MJ gestionează doar plata drepturilor salariale ale personalului propriu, iar în calitate de ordonator principal de credite asigură fondurile necesare desfăşurării activităţii instanţelor judecătoreşti, inclusiv cheltuielile de personal pentru salariaţii acestora.

Ţinând seama de obiectul pretenţiilor reclamantului, şi de calitatea acestuia de pensionar  în speţă a luat naştere un raport juridic de asigurări sociale între persoana asigurată, (reclamantul) şi statul român prin CJPM, grefat pe raportul juridic de muncă stabilit între angajatul devenit pensionar şl TM care a calculat, reţinut şi declarat contribuţia la asigurările sociale de stat.

Formularea unor cereri având ca obiect pretenţii referitoare la stabilirea, calcularea şi plata pensiei pentru foştii angajaţi ai instanţelor de judecată nu poate să atragă de plano obligarea MJ în acest sens, numai prin prisma calităţii de coordonator al procedurii  administrative privind transmiterea unor cereri către CNPP şi tribunale/curţi de apel, obligaţii pe care MJ le-a îndeplinit.

Excepţia invocată este întemeiată.

Litigiul de faţă este unul de asigurări sociale, iar pensia de serviciu a reclamantului a fost actualizată conform art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004.

Procedura actualizării pensiilor de serviciu este reglementată de HG nr.1275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.303/2004.

Conform art.18 din norme MJ transmite ordonatorilor secundari şi terţiari de credite listele nominale cu beneficiarii pensiilor de serviciu primite de la CNPP, aceştia întocmesc adeverinţele tip de actualizare a pensiilor de serviciu pe care le transmit MJ care le înaintează CNPP.

Actualizarea pensiei de serviciu se face la începutul fiecărui an, în raport de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de judecătorii sau procurorii în activitate.

Stabilirea, actualizarea şi plata tuturor pensiilor de serviciu prevăzute la art.82, 84, 85 alin.2 şi 3 din Legea nr.303/2004 se efectuează de către casele teritoriale de pensii.

Plata diferenţelor de drepturi de pensie se efectuează de către casele teritoriale de pensii din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Ca atare între reclamant şi pârâtul MJ nu s-a stabilit niciun raport juridic în baza căruia să se poată identifica o obligaţie în prezentul litigiu în sarcina acestui pârât.

CJPM a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive cu privire la petitul referitor la acordarea indicilor de inflaţie şi a dobânzii legale pentru diferenţele de drepturi de pensie, calculate începând cu luna februarie 2019 până la data plăţii efective deoarece nu are nicio culpă în emiterea cu întârziere a adeverinţelor tip.

Mai mult instituţiile îndrituite cu transmiterea către CNPP a datelor necesare actualizării pensiilor de serviciu nu au respectat prevederile art.85 alin.2 şi 3 din Legea nr.303/2004 în sensul că nu au transmis la timp listele cu titularii pensiilor de serviciu în condiţiile în care se prevede că actualizarea se face anual, ori de câte ori intervine o modificare a salariului brut al judecătorilor.

Excepţia este nefondată.

Conform art.15 din Normele de aplicare a Legii nr.303/2004 stabilirea, actualizarea şi plata drepturilor de pensie se efectuează de către casele teritoriale de pensii şi plata acestora se face din bugetul asigurărilor sociale.

Stabilirea unei culpe în plata cu întârziere şi implicit plata indicilor de inflaţie şi a dobânzii legale sunt aspecte care nu justifică lipsa calităţii procesuale pasive şi ca atare excepţia va fi respinsă.

Din oficiu, verificând şi calitatea procesuală pasivă a TM ca ultim angajator al reclamantului se constată că acesta nu are calitate procesuală pasivă.

În această calitate TM a emis adeverinţe tip pe baza cărora s-a efectuat actualizarea pensiei de serviciu şi cum nu se contestă conţinutul acestora sub aspectul unor erori privind veniturile brute realizate iar plata diferențelor de pensie se face de către casele teritoriale de pensii se constată că nici acest pârât nu poate fi obligat în raportul juridic dedus judecăţii.

Ca atare litigiul de faţă va fi analizat numai în contradictoriu cu CJP, acţiunea faţă de pârâţii MJ şi TM va fi respinsă pentru lipsa calităţii procesuale pasive.

Pe fondul cauzei se reţin următoarele:

Reclamantul a fost încadrat ca judecător la TM, iar în prezent este beneficiarul unei pensii de serviciu stabilită în conformitate cu art.82 din Legea nr.303/2004.

Conform art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004 pensiile de serviciu ale judecătorilor se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul îşi poate păstra pensia aflată în plată.

La data de 24.05.2018 a fost emis Ordinul nr.xxx/C al MJ prin care s-a stabilit la art.1 alin.1 „în perioada 09.04.2015-30.11.2015 judecătorii din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate, curţi de apel şi asistenții judiciari beneficiază de o indemnizație de încadrare brută lunară stabilită prin raportarea la o valoare de referinţă sectorială de 421,36 lei, alin.2 – în perioada 01.12.2015-31.12.2017 judecătorii din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate, curţi de apel şi asistenții judiciari beneficiază de o indemnizație de încadrare brută lunară stabilită prin raportarea la o valoare de referinţă sectorială de 463,5 lei, alin.3 – începând cu data de 01 ianuarie 2018 în aplicarea dispoziţiilor Legii cadru nr.153/2017 drepturile salariale pentru judecătorii din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate, curţilor de apel şi asistenţi judiciari se recalculează având în vedere cele menţionate la alin.2.

Prin adresa nr.xxx/2015 a MJ, a solicitat curţilor de apel şi tribunalelor emiterea unor adeverinţe tip pentru actualizarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor.

TM, ca ultimă instanţă unde reclamantul a funcţionat ca judecător a eliberat adeverinţa nr.xxx/26.08.2019 în baza căreia CJP Mh a emis decizia nr.xxxx/1/02.11.2018 privind actualizarea pensiei de serviciu în baza art.82 alin.1, 2, 5 din Legea nr.303/2004 republicată, stabilind drepturile de pensie la nivelul sumei de xxx lei, începând cu data de 09.04.2015, decizia nr.xxxx/2/02.11.2018 prin care s-au stabilit drepturi de pensie la nivelul sumei de xxx lei, începând cu 01.12.2015 şi decizia nr.xxxx/3/02.11.2018 prin care s-au stabilit drepturi de pensie de xxx lei începând cu 01.01.2018.

Drept urmare s-au calculat diferenţe de drepturi  de pensie pentru perioada 09.04.2015-31.01.2019 sumă brută de xxx lei, din care s-a calculat CASS de xxx lei, impozit de xxx lei, suma netă de xxx lei stabilită anterior actualizării veniturilor din pensie.

Suma netă cuvenită şi plătită reclamantului a fost de xxx lei.

Prin acţiunea introductivă de instanţă şi prin notele de şedinţă ulterioare reclamantul a susţinut că diferenţele de drepturi de pensie calculate şi plătite de CJP nu sunt corect stabilite sub aspectul normelor fiscale aplicate, respectiv impozitul şi CASS, deciziile de actualizare a pensiei de serviciu fiind legale şi nu se contestă în prezentul litigiu.

Aşa cum s-a arătat CJP a achitat diferenţele nete de pensie de xxx lei în două tranşe: suma de xxx lei (aferentă perioadei 01.02.2016-31.01.2019) în luna februarie 2019 şi suma de xxx lei (aferentă perioadei 09.04.2015-31.01.2019) în luna aprilie 2019.

În ceea ce priveşte impozitul pe venit, până la data de 01.02.2017 au fost aplicate dispoziţiile art.100 coroborat cu art.101 alin.2 Cod fiscal în vechea reglementare care stabilea un impozit de 16% asupra diferențelor de pensie ce depăşeşte suma de 1.050 lei (sumă neimpozabilă din pensie) şi începând cu data de 01.02.2017 a fost aplicat impozitul de 10% asupra pensie ce depăşeşte 2.000 lei (suma lunară neimpozabilă).

Referitor la plata contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate pentru perioada 01.01.2016-01.02.2017 a fost reţinut procentul de 5,5% şi s-a aplicat numai asupra părţii din pensie care depăşeşte valoarea unui punct de pensie stabilit prin lege pentru anul fiscal iar începând cu 01.02.2017 nu s-a mai reţinut CASS.

Diferenţele drepturilor de pensie nete calculate şi plătite reclamantului nu sunt în conformitate cu dispoziţiile fiscale aplicate în cauză.

Conform art.100 alin.1 Cod fiscal venitul impozabil lunar din pensie se stabileşte prin deducerea din venitul de pensie în ordine a următoarelor: a) contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate, b) suma neimpozabilă lunară de …. lei.

 Contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate, conform art.160 alin.1 Cod fiscal: pentru persoanele fizice cu venituri din pensii, baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări de sănătate o reprezintă numai partea de venit care depăşeşte valoarea, întregită prin rotunjire în plus la un leu, a unui punct de pensie stabilit pentru anul fiscal respectiv.

Începând cu 01.02.2017 veniturile din pensii sunt exceptate de la plata contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate.

Cota pentru contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate prevăzută de art.156 lit.a Cod fiscal a fost de 5,5 % pentru perioada 09.0.42015-31-01.2017.

În ceea ce priveşte calcularea contribuţiilor individuale de asigurări de sănătate pârâta CJP Mh a aplicat corect dispoziţiile Codului Fiscal, respectiv art.168 alin.7: în cazul în care au fost acordate sume reprezentând salarii/solde sau diferențe de salarii/solde și pensii sau diferențe de pensii, cu excepția sumelor reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflație, stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și executorii, precum și în cazul în care prin astfel de hotărâri s-a dispus reîncadrarea în muncă a unor persoane, sumele respective se defalcă pe lunile la care se referă și se utilizează cotele de contribuții de asigurări sociale de sănătate care erau în vigoare în acea perioadă.

Prevederile alin.7 se aplică și în cazul sumelor reprezentând salarii/solde sau diferențe de salarii/solde și pensii sau diferențe de pensii stabilite prin lege, acordate pentru perioade anterioare.

În ceea ce priveşte calcularea şi reţinerea impozitului pentru veniturile din pensie se constată că pârâta a aplicat pentru perioada 09.04.2015-31.12.2017 cota de 16% şi cota de 10%  pentru perioada 01.01.2018-31.01.2019, contrar dispoziţiilor legale care reglementează impozitarea veniturilor din pensie.

Art.101 alin.8 cod fiscal prevede că în cazul veniturilor din pensii și/sau al diferențelor de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează asupra venitului impozabil lunar și se reține la data efectuării plății.

Cota de impozit la data plăţii era de 10%.

Art.26 alin.4 din Normele metodologice la Codul Fiscal, HG nr.1/2016 prevede că diferențele de venituri din pensii, prevăzute la art.101 alin.8 din Codul Fiscal, primite de la același plătitor și stabilite pentru perioadele anterioare se impozitează separat față de drepturile de pensie ale lunii curente, prin aplicarea cotei de impozit asupra venitului impozabil lunar din pensii.

Venitul lunar impozabil din pensii se stabilește prin deducerea din suma totală, reprezentând diferențele de venituri din pensii, a plafonului neimpozabil lunar stabilit potrivit art.100 din Codul fiscal.

Deşi, în întâmpinarea depusă pârâta CJP a susținut că în plata netă a diferenţelor de pensie a aplicat disp. art.100 alin.8 Cod fiscal, pe parcursul cercetării procesului, a invocat faptul că în cauză sunt aplicabile disp. art.100 alin.6 Cod fiscal, deoarece diferenţele de drepturi de pensie sunt drepturi restante stabilite pentru perioade anterioare şi nu sunt acordate conform legii pentru a se aplica impozitul de la data plăţii, susţinere pe care instanţa o găseşte nelegală.

Diferenţele de drepturi de pensie cuvenite reclamantului au rezultat ca urmare a actualizării pensiei de serviciu prevăzută de disp. Legii nr.303/2004, art.85 alin.2 şi sunt acordate conform legii, determinată de schimbarea valorii de referinţă sectorială în raport de care se calculează indemnizaţia brută lunară a unui judecător în activitate.

Ca atare aplicând greşit dispoziţiile legale privind impozitarea s-a produs o diferenţă de drepturi de pensie ce se cuvenea reclamantului în sumă netă de xxx lei, pentru perioada 09.04.2015-31.01.2019, sumă stabilită prin raportul de expertiză efectuat în cauză.

Aceste diferenţe de drepturi de pensie au fost generate de aplicarea de către pârâtă a cotei de impozit pe venitul din pensie de 16% pentru perioada 09.04.2015- 31.12.2017.

Ca atare, reclamantul este îndreptăţit la plata acestei sume şi ţinând cont şi de data plăţii pentru repararea integrală a prejudiciului urmează să fie obligată pârâta şi la actualizarea sumei cu indicele de inflaţie de la această dată şi până la achitarea efectivă.

De asemenea, se impune repararea prejudiciului constând în lipsa de folosinţă a sumelor cuvenite, respectiv plata dobânzilor legale.

Potrivit art.1531 alin.1 şi 2 Cod civil creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării.

Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor şi beneficiul de care acesta este lipsit.

Ca atare pârâta va fi obligată şi la plata dobânzii în sumă de xxx lei pentru perioada februarie 2019-31.08.2019 şi în continuare până la data plăţii efective.

În conformitate cu art.453 alin.1 coroborat cu art.451 alin.1 Cod procedură civilă va fi obligată pârâta CJPM la plata cheltuielilor de judecată.

Domenii speta

Spete similare