Contestaţie decizie de pensionare

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2018:010.000435

Cod operator 2442/2443

Dosar nr. ------------

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCA ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentința nr. 1019/2019

Şedinţa publică de la 17 decembrie 2019

Completul compus din:

Preşedinte ------------

Asistent  judiciar -----------

Asistent  judiciar ------------

Grefier  ---------

Pe rol fiind pronunţarea în cauza privind pe reclamanta O.C.C.L. şi pe pârâta x, având ca obiect contestaţie decizie de pensionare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura de citare legal îndeplinită, din ziua dezbaterilor.

Cauza a fost dezbătută în fond la data de 12.12.2019, când cei prezenţi au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea de şedinţă din aceeaşi zi (încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentinţă), iar instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 17.12.2019, când a hotărât următoarele:

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Secţia de Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a Tribunalului Gorj la data de 01.08.2019, sub nr. ------, reclamanta O.C.C.L. a chemat în judecată pârâta X, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să fie anulate decizia nr.--------, decizia nr.---------, decizia nr.------- și decizia nr.-------, și, în subsidiar, să se dispună recalcularea conform actelor care demonstrează veniturile reale pe care le-a avut.

În motivarea cererii a arătat că la data de 13.09.2002 s-a emis decizia nr.----- privind corectarea stagiului de cotizare de la 15 ani la 20 de ani. A fost luat în calcul stagiul complet de cotizare de 15 ani pentru femei ce au lucrat în gradul I prevăzut la anexa 5, rezultând un punctaj mediu anual de 2,46063.

Prin decizia nr.-------- a fost modificat stagiul complet de cotizare la 20 de ani, conform Legii nr. 19/2000, fără să se țină cont de anexa 5 pentru femei cu activitate în gradul I, iar, după corectare, a reieșit un punctaj mai mic de 1,91545, ocazie cu care s-a micșorat și cuantumul pensiei cuvenite şi, totodată, imputarea sumei de 12.037 lei, pentru perioada 01.08.2013 - 01.08.2019, conform deciziei nr.--------.

A arătat că prin deciziile nr.684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.177 din 23 februarie 2006 și nr.119 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 16 aprilie 2007,  s-a  statuat că legiuitorul poate institui în considerarea situaţiei specifice deosebite a unor categorii socio-profesionale tratamente juridice diferențiate atât prin condiţii și criterii de acordare derogatorii, cât și printr-un mod de calcul și un cuantum diferit al pensiilor. Această jurisprudență este în concordanță cu practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia situaţia obiectiv diferita în care se află anumite categorii de persoane justifică sau chiar impune instituirea prin lege a unui tratament juridic rezonabil diferențiat, fără ca aceasta să reprezinte privilegii ori discriminări.

Recunoscând marja de apreciere a statelor în materia legislaţiei speciale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat obligaţia autorităţilor publice de a menține un just echilibru între interesul general și imperativele protecției drepturilor fundamentale ale persoanei, echilibru care nu este menţinut ori de câte ori, prin diminuarea drepturilor patrimoniale, persoana trebuie să suporte o sarcină excesivă și disproporționată. Intr-o astfel de situaţie există o încălcare a art.1 din Protocolul nr.1 la Convenţie, determinate de încălcarea caracterului rezonabil și proporţional al diminuării drepturilor patrimoniale. În hotărârea C.E.D.O. din 6 decembrie 2007 în Cauza Beian împotriva României (nr. l) Strasbourg, publicată în Monitorul Oficial nr.616 din 21 august 2008, în care reclamantul solicitase casei de pensii acordarea unor drepturi sociale prevăzute de legea română”, Curtea consideră că în măsura în care sunt prevăzute de legislaţia naţională, drepturile respective sunt drepturi patrimoniale în sensul art. l din Protocolul nr. l.

Din această perspectivă, apare ca fiind evident că pensia sa, așa cum este în prezent reglementată și, având cuantumul stabilit prin lege, constituie un drept de proprietate în sensul Convenţiei și a Protocoalelor adiţionale, iar reducerea prin recalculare a acestui drept ar echivala cu o expropriere.

Or, diminuarea drepturilor la pensie, stabilită iniţial în baza legislaţiei naţionale, îi afectează un drept patrimonial și îi impune o sarcină excesivă și disproporționate, fără a menține un just echilibru între interesul general și imperativele protecției drepturilor fundamentale ale persoanei, în condiţiile în care: prin decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecția de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, Curtea Constituțională, a reținut că ”aspectele de ordin financiar din expunerea de motive a Guvernului nu pot constitui veritabile argumente în sprijinul constituționalității dispoziţiilor legii criticate, însă pot reprezenta un punct de vedere în analizarea de catre legiuitor a oportunității eliminării dreptului persoanelor asimilate de a beneficia de pensia de serviciu a magistraților, în măsura în care nu li se impune respectarea aceluiaşi statut restrictiv de drepturi dar și că or în cazul de față, o atare rațiune este așa cum rezultă din expunerea de motive a legii criticate, atât grava situaţie de criză economică și financiară cu care se confruntă statul (bugetul de stat și cel al asigurărilor sociale de stat), cât și necesitatea reformării sistemului de pensii, prin eliminarea inechităților din acest sistem, reţineri ce conduc în final la decizia de constituţionalitate a recalculării tuturor pensiilor.

De altfel, practica anterioară a Curţii Constituţionale a României, în cazul recalculării unor drepturi câștigate anterior, este constantă, în numeroase decizii - deciziile nr.120 din 15 februarie 2007; nr. 127 din 15 februarie 2007; nr. 990 din 30 iunie 2009 - fiind reţinut că ”In cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plati acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită și aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câștigate anterior”.

C.E.D.O. s-a pronunţat în mai multe cauze în ceea ce priveşte posibilitatea de a interveni asupra pensiilor de serviciu și a decis că aceasta ar constitui o privare de proprietate.

In conformitate cu art.14 din Convenţia pentru interzicerea discriminării și a art. 1 din Protocolul nr. 1 referitor la protecția proprietății, C.E.D.O., a reţinut că noţiunea de bun înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economică, astfel încât dreptul la pensie specială este asimilat dreptului de proprietate și nesocotit ulterior, constituie o încălcare a dreptului de proprietate.

Și art. 44 din Constituţia României, republicată, prevede că dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului sunt garantate, iar proprietatea este garantată și ocrotită în mod egal de către lege, indiferent de titular. Aşadar pensia, atât ca drept în sine cât și ca element al proprietății private reprezintă o creanță asupra statului pe care acesta este obligat să o plătească și să o ocrotească.

Astfel, în primul rând, decizia contestată afectează drepturi patrimoniale stabilite anterior și intrarea în vigoare a dispoziţiilor legii, nu poate afecta drepturile la pensie deja stabilite.

Obligaţia statului este unică, cu executare periodică, nu o sumă de obligaţii care pot fi modificate de la lună la lună.

Orice normă juridică care se aplică retroactiv contravine dispoziţiilor art.15 din Constituție, care interzice retroactivitatea normelor juridice. Acest fapt este confirmat de jurisprudența bine stabilită a Curţii Constituţionale, în sensul imposibilității reducerii pensiilor deja stabilite. Astfel în decizia nr.57 din 26 ianuarie 2006, instanţa constituțională a afirmat că: ”Curtea retine că, potrivit prevederilor art. 47 al.2 din Constituție condiţiile de exercitare a dreptului la pensie și la alte forme de asistență socială se stabilesc prin lege și, prin urmare, este dreptul exclusiv al legiuitorului de a modifica sau completa legislaţia în materie și de a stabili data de la care operează recalcularea, însă orice prevedere noua poate fi aplicată numai de la data intrării sale în vigoare, pentru a respecta principiul neretroactivității legii, consacrat de art.15 alin.2,  din Constituție”.

Totodată, Curtea observă că modificările succesive ale legislaţiei fac ca beneficiarii drepturilor de asigurări sociale să obțină valori diferite, în raport cu legislaţia care a fost în vigoare la data stabilirii drepturilor lor, astfel, data diferită a înscrierii la pensie plasează pensionarii în situaţii deosebite, tratamentul juridic diferenţiat fiind justificat de situaţia diferită a beneficiarilor dreptului la pensie, determinate de data naşterii dreptului, ceea ce nu constituie privilegii sau discriminării.

Recalcularea și recorelarea pensiilor anterior stabilite sunt prevăzute de lege pentru eliminarea inechităţilor reprezentate de diferențele existente în cuantumul pensiilor acordate pentru stagii de cotizare identice, iar diferenţele menţinute până la finalizarea operaţiunilor de recalculare şi de recordare nu contravin principiului universalității drepturilor și obligaţiilor, consacrat constituțional prin art.15 alin (l), întrucât toți cetățenii beneficiază de drepturile prevăzute de legile în vigoare la data acordării drepturilor respective.

Mai explicit, în decizia nr.120, instanţa constituțională afirmă: ”Conform noilor principii ale sistemului public de pensii, ordonanța criticată prevede recalcularea pensiilor provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat prin luarea în calcul a întregii vechimi în muncă considerate stagiu de cotizare la asigurările sociale și a tuturor veniturilor salariale cu caracter permanent realizate în această perioadă”.

S-a mai arătat că prin diminuarea brutală și retroactivă a cuantumului pensiei legal stabilită, proprietatea nu este ocrotită, ci este pur și simplu expropriată de statul roman chemat să o garanteze și care refuză în mod fraudulos și nejustificat să își achite creanțele. Rezultă de aici că, văzând jurisprudența anterioară a Curţii Constituţionale, o normă care să conducă la reducerea pensiilor este în vădită contradicţie cu Constituţia Română, astfel încât se impune anularea acesteia.

Mai mult statul român, fiind semnatarul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, ratificată la 20.06.1994, este obligat să respecte, prin întreaga sa conduită legislativă, executivă și jurisdicțională - respectarea prevederilor acesteia, inclusiv a protocoalelor adiţionale și în consecinţă și a prevederilor art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 privind protecția proprietății.

Interpretarea corectă a dispoziţiilor acestui articol, în sensul că suma calculată în baza textelor de lege în vigoare la data soluţionării cererii de pensionare ca fiind cuantumul cuvenit în baza dreptului constituțional la pensie constituie un bun protejat de prevederile art.1 din Protocolul nr.1, rezultă cu prisosință din jurisprudența Curţii Europene a Drepturilor Omului, cuantumul pensiei fiind un drept de creanţă asimilat noţiunii de bun și protejat ca atare.

În consecinţă, diminuarea acestei creanțe, chiar și în baza unui act normativ intervenit ulterior emiterii deciziei de pensionare, contravine dispoziţiilor proteguitoare ale art.1 din Protocolul nr. l adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Aplicarea măsurii de reducere face o expropriere, interzisă de Constituţia României şi de Protocolul nr.1 adiţional la C.E.D.O.

În cauza Gaygusuz vs Austria(1996) Curtea a decis că ”Dreptul la pensie astfel cum a fost stabilit constituie un drept patrimonial în sensul art. 1 din Protocolul nr.1 al Convenţiei şi se constată o discriminare în sensul art.14 daca lipsește o justificare obiectivă rezonabilă pentru diminuarea patrimoniului reclamantului.”

În speţa Muller vs Austria (cauza nr.5849/1972), Curtea a reţinut că ”o reducere substanțială a nivelului pensiei ar putea fi considerată ca afectând substanța dreptului de proprietate și chiar a dreptului de a rămâne beneficiar al sistemului de asigurare de bătrânețe.”

În cauza Akdeejeva vs Letonia (2007) C.E.D.O. a obligat statul leton la despăgubiri stabilind ca a fost încălcat art.6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului și art. 1 din Protocolul nr.1, în cazul în care se procedează la recalcularea în minus a pensiei, dat fiind că este vorba despre un drept câștigat.

De asemenea, într-o altă decizie nr. 4612, publicată în  Monitorul Oficial nr. 218, Curtea a reţinut, analizând constituționalitatea unei ordonanţe de suspendare a Legii nr.164 că, deși prin noua lege se reglementează un nou mod de calcul, acesta se poate aplica doar pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a legii”.

Prin Decizia nr. 373, publicată în Monitorul Oficial  nr. 501, se retine că: ”Noile reglementari nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv, în privința cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării în vigoare”.

În drept, au fost invocate O.G. 119/2000, Constituţia României, C.E.D.O.

Reclamanta a depus la dosar, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: decizia nr.------- din 10.07.2019, buletinul de calcul al sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale, decizia nr.------- din 04.07.2019, decizia nr.-------- din 03.07.2019, decizia nr.-------- din 13.09.2002.

Pârâta X a formulat întâmpinare prin care a invocat, pe cale de excepţie, inadmisibilitatea contestaţiei formulată împotriva deciziilor de recalculare a pensiei -----, -------- şi --------, motivat de faptul că reclamanta nu a îndeplinit procedura prealabilă impusă de prevederile art.149 din Legea nr.263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

În ceea ce priveşte contestaţia deciziei de debit nr.------, s-a arătat că nu se încadrează în prevederile legale menţionate mai sus (în această situaţie nu există procedura administrativă prealabilă), fapt pentru care, prin decizia de pensie nr. ----- au fost revizuite deciziile de pensie emise anterior, în sensul că a fost corectat stagiul complet de cotizate la 20 de ani şi, din eroare, iniţial s-a utilizat un stagiu complet de cotizare de 15 ani, reclamanta fiind pensionară la limită de vârstă cu data de 01.03.2002.

Prin decizia de pensie nr.------- a fost recalculată pensia reclamantei în conformitate cu prevederile art.169 din Legea nr. 263/2010, cu data de 01.01.2016, aşa cum a fost detaliat prin H.G. nr. 291/2017; punctajul mediu anual rezultat în urma recalculării a fost mai mic decât cel în plată, fapt pentru care s-a menţinut cel în plată.

Prin decizia de pensie nr. ------ a fost recalculată pensia reclamantei, în conformitate cu prevederile art.169 ind. 2 din Legea 263/2010. Punctajul mediu anual rezultat în urma recalculării a fost mai mare decât cel în plată fapt pentru care reclamanta a beneficiat de noul cuantum al pensiei cu data de 01.10.2018.

Totodată, la emiterea deciziei de pensie s-a utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 de ani (reclamanta a realizat un stagiu de cotizare în condiţii speciale de 16 de ani subteran). Consideră că se impune a preciza faptul că din eroare, prin decizia nr. ------- a fost valorificat la determinarea punctajului mediu anual un stagiu complet de cotizare de 15 de ani, eroare remediată prin decizia de revizuire nr. --------.

Prin decizia de debit nr. -------- s-a stabilit în sarcina reclamantei un debit în sumă de 12.037 lei, reprezentând drepturi de pensie încasate necuvenit pe perioada 01.08.2016-01.08.2019, ca urmare a faptului că aşa cum a arătat la punctul 3, din eroare s-a utilizat la calculul pensiei inițiale un stagiu complet de cotizare de 15 ani.

Cu privire la acest capăt de cerere, acţiunea a rămas, fără obiect, motivat de faptul că, în baza prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, a fost emisă decizia nr.-------- prin care nu se mai recuperează debitul în sumă de 12037 lei.

 Având în vedere considerentele de mai sus, în raport de situaţia de fapt şi de drept, pârâta a solicitat respingerea contestaţiei.

 La data de 05.12.2019, reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare, solicitând admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, anularea deciziei nr.------- privind recalcularea pensiei, iar, în subsidiar, recalcularea conform actelor care demonstrează veniturile reale pe care le-a avut.

A arătat reclamanta că, referitor la afirmația pârâtei că din eroare s-a procedat la calcularea eronată, nu se poate susţine, deoarece nu poate să fie eroare în calcularea unei decizii. Referitor la afirmația pârâtei că nu a urmat procedura prealabilă, pârâta dorește să ducă instanţa în eroare,  deoarece a urmat această procedură prealabilă.

La data de 13.09.2002 s-a emis decizia nr.-------- privind corectarea stagiului de cotizare de la 15 ani la 20 de ani. A fost luat în calcul stagiul complet de cotizare de 15 ani pentru femei ce au lucrat în gradul I prevăzut la anexa 5, rezultând un punctaj mediu anual de 2,46063 .

Prin decizia nr.-------- a fost modificat stagiul complet de cotizare la 20 de ani conform Legii  nr.19/2000, fără să se țină cont de anexa 5 pentru femei cu activitate în gradul I.

După corectare a reieșit un punctaj mai mic de 1,91545 ocazie cu care s-a micșorat şi cuantumul pensiei cuvenite şi, totodată, imputarea sumei de 12037 lei pe perioada 01.08.2013 - 01.08.2019, conform deciziei nr.-----------.

A reiterat reclamanta că, prin deciziile nr.684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.177 din 23 februarie 2006 și nr.119 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 16 aprilie 2007,  s-a  statuat că legiuitorul poate institui în considerarea situaţiei specifice deosebite a unor categorii socio-profesionale tratamente juridice diferențiate, atât prin condiţii și criterii de acordare derogatorii, cât și printr-un mod de calcul și un cuantum diferit al pensiilor. Această jurisprudență este în concordanță cu practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia situaţia obiectiv diferită în care se află anumite categorii de persoane justifică sau chiar impune instituirea prin lege a unui tratament juridic rezonabil diferenţiat, fără ca aceasta să reprezinte privilegii ori discriminări.

În probatoriu, instanța a încuviințat, pentru reclamantă, proba cu înscrisurile depuse la dosar și, pentru pârâtă, proba cu actele din dosarul de pensionare al reclamantei, ce au fost depuse la dosar de pârâtă.

În ședința publică din data de 12.12.2019 instanța a respins excepția inadmisibilității contestației pentru lipsa procedurii prealabile.

La același termen de judecată, la interpelarea instanţei, reclamanta a precizat acțiunea, arătând că nu solicită recalcularea pensiei conform veniturilor, ci anularea acestor decizii şi emiterea unor noi decizii cu stagiul de cotizare de 15 ani. 

Analizând excepția rămânerii fără obiect a contestației cu privire la decizia de debit  nr.---------, instanța reține că:

Prin decizia  nr.-------, privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale, emisă de Casa Județeană de Pensii Gorj, s-a imputat reclamantei  suma totală de 12.037 lei,  încasată în perioada 01.08.2016-01.08.2019, pe motiv că la stabilirea punctajului mediu anual a fost valorificat în mod eronat un stagiu complet de cotizare de 15 ani, în mod corect fiind de 20 de ani.

Pe parcursul judecării prezentei cauze, pârâta a emis decizia nr. -------, prin care s-a stabilit că, în baza art. 1 alin.1 din Legea nr.125/2014, suma de 12.037 lei, stabilită prin decizia  nr.----- nu se mai recuperează (fila 73 din dosar).

Prin urmare, decizia  nr.--------- nu mai produce niciun efect juridic, astfel că a rămas fără obiect contestația împotriva acestei decizii, urmând a se respinge ca atare.

Pe fondul cauzei, în ceea ce privește contestația cu privire la deciziile nr.----, nr.-------, nr.---------, ulterior precizată, instanța reține următoarele:

Reclamanta a fost înscrisă la pensie pentru limită de vârstă, prin decizia nr.--------, emisă de X, cu utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 15 ani (fila 100 din dosar).

Prin decizia nr.-------- au fost revizuite drepturile de pensie ale reclamantei, stabilindu-se stagiul complet de cotizate ca fiind de 20 de ani, și nu 15 ani cum se stabilise inițial (fila 85, vol. I din dosar).

Prin decizia nr.------ a fost recalculată pensia reclamantei în conformitate cu prevederile art.169 ind.1 din Legea nr. 263/2010, începând cu data de 01.01.2016. Întrucât punctajul mediu anual rezultat în urma recalculării a fost mai mic decât cel în plată, s-a menţinut cel în plată (fila 83 din dosar).

Prin decizia de pensie nr. ------- a fost recalculată pensia reclamantei, în conformitate cu prevederile art.169 ind. 2 din Legea nr. 263/2010. Punctajul mediu anual rezultat în urma recalculării a fost mai mare decât cel în plată, fapt pentru care reclamanta a beneficiat de noul cuantum al pensiei cu data de 01.10.2018 (fila 81 din dosar).

Reclamanta a contestat decizia nr.-----, decizia nr.---- și decizia de pensie nr.-----, pe cale administrativă, însă până la data pronunțării prezentei sentințe nu s-a făcut dovada soluționării contestației de către Comisia Centrală de Contestații, astfel că, faţă de Decizia Curţii Constituţionale nr.956/13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României nr.838/12.12.2012, prin care s-a stabilit că dispoziţiile art.151 alin.(2) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în măsura în care se interpretează că nesoluționarea contestațiilor şi necomunicarea în termenul legal a hotărârilor Comisiei Centrale de Contestaţii nu împiedică accesul la justiție, instanţa va proceda la soluționarea contestaţiei formulate de reclamantă în cauza de faţă în absenţa hotărârii Comisiei Centrale de Contestaţii.

În privința deciziei de revizuire nr. ------, prin care s-a stabilit stagiul complet de cotizate ca fiind de 20 de ani, în locul stagiului complet de cotizare stabilit inițial, de 15 ani (fila 85, vol. I din dosar), instanța reține următoarele:

Înscrierea reclamantei la pensie pentru limită de vârstă a avut loc în baza Legii nr.19/2000, începând cu data de 01.03.2002.

Conform deciziei de revizuire nr. -------, reclamanta a realizat un stagiu de cotizare în conditii speciale de muncă de 23 de ani și 1 lună (fila 85 din dosar).

Potrivit art. 20 lit. a) din Legea nr.19/2000, în forma în vigoare la data pensionării pentru limită de vârstă a reclamantei (01.03.2002):

,,În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiţii speciale sunt cele din:

a) unităţile miniere, pentru personalul care își desfăşoară activitatea în subteran cel puţin 50% din timpul normal de munca în luna respectivă”.

Întrucât reclamanta şi-a desfăşurat activitatea într-un loc de muncă prevăzut de art. 20 lit. a) din Legea  nr.19/2000, lucrând în subteran, în condiţii speciale de muncă, 23 de ani și 1 lună,  în privința condiţiilor de pensionare îi sunt aplicabile prevederile art. 43 alin. (1) şi art. 77 din Legea nr.19/2000, în forma în vigoare la data de 01.03.2002.

La art. 43 alin. (1) din Legea nr.19/2000, în forma în vigoare la data de 01.03.2002, s-a prevăzut că:

,,(1) Asiguraţii care şi-au desfăşurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. a) şi e), care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani în aceste condiţii, beneficiază de pensie pentru limita de vârstă începând cu vârsta de 45 de ani”.

Potrivit art. 77 alin. (1) - (2) din Legea nr.19/2000, în forma în vigoare la data de 01.03.2002:

,,(1) Punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare se determina prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 3.

(2) În situaţia asiguraților prevăzuţi la art. 43 şi art. 47, la stabilirea punctajului mediu anual conform alin. (1) se iau în considerare stagiile de cotizare prevăzute la aceste articole.

Din analiza prevederilor art. 77 alin. (2) din Legea nr.19/2000 rezultă că, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 43 alin.(1), stagiul complet de cotizare ce se ia în considerare la stabilirea punctajului mediu anual,  calculat conform art. 77 alin. (1) din Legea nr.19/2000, este stagiul de cotizare prevăzut la art. 43 alin. (1), respectiv stagiul de 20 de ani.

Reclamanta a invocat în contestaţie neluarea în considerare a stagiului de cotizare de 15 ani, prevăzut în anexa 5.

Potrivit art. 77 alin. (3) din Legea nr.19/2000, în forma în vigoare la data de 01.03.2002:

,,(3) În situaţiile prevăzute la art. 44, la stabilirea punctajului mediu anual al asiguraților conform alin. (1) se iau în considerare stagiile totale de cotizare necesare prevăzute în anexele nr. 4 şi 5”.

La art. 44 din Legea nr.19/2000 (în forma în vigoare la data de 01.03.2002) s-a prevăzut că: ,,Asiguraţii prevăzuţi la art. 20 lit. a), c), d) şi e), care au realizat stagii de cotizare mai mici decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2) ale art. 43, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea proporțională a vârstelor standard de pensionare, în condiţiile realizării stagiilor totale de cotizare necesare, conform prevederilor cuprinse în anexele nr. 4 şi 5.

Întrucât reclamanta a lucrat 23 de ani și 1 lună în subteran, în condiții speciale de muncă conform art. 20 lit. a) din Legea nr.19/2000, se află în situația prevăzută la art. 43 alin.(1) din Legea nr.19/2000, și nu într-una din situațiile prevăzute la art. 44 din lege, astfel că prevederile anexei 5 la lege nu  îi sunt inaplicabile.

Pe de altă parte, în anexa 5 la Legea nr.19/2000 se prevede reducerea vârstelor standard de pensionare pentru femei în funcţie de stagiul de cotizare realizat în condiţii speciale de muncă, stagiile totale necesare pensionării şi stagiile complete de cotizare, care variază între 25 de ani şi 30 de ani, în funcţie perioada pensionării și perioada lucrată în condiții speciale, iar stagiul complet de cotizare nu este în niciuna din situații de 15 ani.

Față de cele reținute, instanța apreciază că, în mod corect, Casa Judeţeană de Pensii Gorj a procedat la emiterea deciziei de revizuire nr. -------, utilizând un stagiu complet de cotizare de 20 de ani.

În ceea ce privește decizia nr.---------, prin care a fost recalculată pensia reclamantei în conformitate cu prevederile art.169 ind.1 din Legea nr. 263/2010, începând cu data de 01.01.2016 (fila 83 din dosar), instanța reține următoarele:

Prin Legea nr.192/2015 s-a completat Legea nr.263/2010, fiind introdus articolul 1691, conform căruia:

„(1) Pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale, potrivit legii, beneficiază de o creștere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade, după cum urmează:

a) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale;

b) cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa a II-a de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică pensionarilor ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior datei de 1 ianuarie 2011 şi care, conform prevederilor legale în vigoare, nu au beneficiat de majorarea punctajelor anuale conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin Legea nr. 154/2009, Legii nr. 218/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, art. 782 din Legea nr. 19/2000, de prevederile art. 169 din prezenta lege, precum şi de majorarea punctajului pentru perioadele realizate în condiţii speciale după data de 1 aprilie 2001.

(3) În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii.

(4) În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1) - (3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.

(5) Recalcularea prevăzută la alin. (1) - (4) se efectuează în termen de 24 de luni, calculat de la data de 1 ianuarie 2016.

(6) Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) - (5) se cuvin şi se plătesc începând cu data de 1 ianuarie 2016.”

În aplicarea prevederilor art.1691 din Legea nr.263/2010 a fost adoptată H.G. nr.291/2017, pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin H.G. nr. 257/2011. Astfel, după alineatul 7 al art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin H.G. nr. 257/2011, au fost introduse zece noi alineate, respectiv alineatele 8 – 17.

Potrivit prevederilor art.134 alineat 3 din H.G. nr.257/2011, „la recalcularea pensiilor pentru limită de vârstă, stabilite potrivit legislaţiei anterioare intrării în vigoare a legii, se utilizează stagiul complet de cotizare avut în vedere la stabilirea pensiei”.

La alineatul 8 al aceluiași articol, s-a prevăzut însă că:

 „Prin excepţie de la prevederile alin. (3), la recalcularea pensiilor, conform prevederilor art. 1691 din lege, se utilizează stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, în vigoare la data de la care se cuvin drepturile recalculate, corespunzătoare fiecărei situaţii, respectiv:

 a) stagiile complete de cotizare prevăzute în anexa nr. 5 la lege;

 b) stagiile complete de cotizare prevăzute la art. 56 şi 57 din lege;

 c) stagiile complete de cotizare prevăzute la art. 58 şi 59 din lege.”

 Referitor la dispozițiile  art. 169 1  din Legea nr. 263/2010 a fost pronunțată Decizia nr. 69/2018, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept (obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. 3 din Codul de procedură civilă), prin care  s-a stabilit că:

„În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, introdus prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea acestei legi, sintagma "stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii" se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010.”

În considerentele deciziei, la pct. 89, Înalta Curte de Casație și Justiție a concluzionat că: „până la momentul apariției legii noi din anul 2018,  trebuie considerat că textul ce face obiectul sesizării se referă la stagiul prevăzut de legea care dispune recalcularea cu acordarea majorărilor, respectiv Legea nr. 263/2010, caz în care, prin acordarea majorărilor, se pierde beneficiul stagiului redus de cotizare; pensia astfel recalculată este posibil să se micșoreze, însă doar scriptic, rămânând în plată cuantumul mai mare, până la recalcularea conform Legii nr. 221/2018”.

De asemenea, la pct. 69 și pct.70 Înalta Curte a reținut că: „Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 sunt în deplină consonanță cu actul normativ în executarea căruia au fost edictate, explicitând dispoziţia din lege. De asemenea, fiind aprobate prin hotărâre de Guvern, reprezintă un act administrativ cu caracter normativ, pe deplin aplicabil în condiţiile în care nu a fost anulat de către o instanţă de contencios administrativ potrivit art. 4 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.”

Conform prevederilor art. 95 alin. 3 din Legea nr. 263/2010,  „în cazul persoanelor care realizează stagii de cotizare în mai multe situaţii, pentru care legea prevede stagii complete de cotizare diferite, punctajul mediu anual se determină prin însumarea punctajelor medii anuale calculate corespunzător stagiilor complete de cotizare prevăzute de prezenta lege, pentru fiecare dintre situaţiile respective”.

Așa cum rezultă din anexa la decizia de  revizuire, ce cuprinde datele pentru activitatea în muncă, reclamanta a realizat stagii de cotizare în condiții speciale de muncă (subteran),  precum și în condiții normale de muncă, astfel că se încadrează în situațiile de la litera a și b, fiind aplicabil stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa 5 din lege pentru perioada lucrată în condiții normale de muncă și stagiul complet prevăzut la art. 56  din lege pentru perioada lucrată în condiții speciale de muncă (subteran).

Prin urmare, la recalcularea pensiei reclamantei în baza art.1691 din Legea nr.263/2010 se au în vedere stagiile de cotizare prevăzute în anexa 5 și la art.56 din lege, corespunzătoare fiecărei situații în care acesta a lucrat (în conditii normale, respectiv în condiții speciale de muncă), în vigoare la data la care se cuvin drepturile recalculate, și anume data de 01.01.2016, (potrivit art.1691 alin. 6 din Legea nr.263/2010, ,,drepturile de pensie recalculate potrivit alin. 1 - 5 se cuvin şi se plătesc începând cu data de 1 ianuarie 2016”).

Stagiul complet de cotizare prevăzut pentru condiții speciale de muncă (subteran) la art.56 alin.5 din Legea nr.263/2010 (în forma în vigoare la data de 1 ianuarie 2016), de la care se cuvin drepturile recalculate, era de 30 ani, iar stagiul de cotizare  pentru condiții normale de muncă, prevăzut în anexa 5 din lege, era de 28  ani (reclamanta e născută în luna februarie 1952).

Prin urmare, decizia a fost emisă în mod corect, cu luarea în considerare a stagiilor complete de cotizare prevăzute de Legea nr.263/2010, în  forma în vigoare la data de 01.01.2016, astfel cum se prevede la art.134 alin. 8 din H.G. nr.257/2011.

Ulterior, a intrat în vigoare Legea nr.221/2018, care a completat Legea nr. 263/2010, fiind introdus un nou articol, respectiv articolul 169 2, potrivit căruia:

„(1) Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 1691 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătoreşti, la stabilirea/ recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.

(2) În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menține punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.

(3) Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018.

(4) Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018.”

Așadar, drepturile recalculate conform acestei legi se cuvin de la data de 1 octombrie 2018, iar recalcularea prevăzută se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018.

În aplicarea art. 1692 din Legea nr.263/2010, pârâta a emis decizia nr.----- (fila 81 din dosar).

La recalcularea drepturilor de pensie în baza art. 1692, prin decizia nr. --------, pârâta a utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, ce este stagiul complet de cotizare utilizat, potrivit legii, la stabilirea pensiei aflate în plată, fiind astfel respectate prevederile art.1692  alin.1 din Legea nr. 263/2010, privind stagiul complet de cotizare ce trebuie utilizat la determinarea punctajului mediu anual.

Așadar, raportat la dispozițiile legale incidente, nu se justifică utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 15 ani.

În ceea ce privește deciziile Curții Constituționale invocate de reclamantă, instanța reține că  acestea nu privesc dispozițiile incidente în cauza de față.

Prin Decizia nr. 684/15.12.2005 și Decizia nr.119/15.02.2007, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82  alin.(1), (2),  (4) și (5) din Legea nr.303/2004, ce reglementează pensia de serviciu a magistraților. A reținut că, în considerarea situației  specifice deosebite a unor categorii socio-profesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferențiate prin condiții și criterii de acordare derogatorii, cât și printr-un mod de calcul  și cuantum diferite ale pensiilor, referindu-se la pensiile de serviciu ale magistraților, or pensia reclamantei nu se încadrează în această categorie.

Aceeași este situația și în ceea ce privește Decizia nr. 873/25 iunie 2010 a Curții Constituționale, prin care s-a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art.1 lit. c din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, dispoziții prin care se stabilise că  pensiile de serviciu  ale judecătorilor, procurorilor, magistraților asistenți și judecătorilor de la Curtea Constituțională devin pensii în înțelesul Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, reținând, în esență că statutul constituțional al magistraților, ce cuprinde o serie de incompatibilități și interdicții, precum și responsabilitățile și riscurile  pe care le implică exercitarea acestor profesii impun acordarea pensiei de serviciu ca o componentă a independenței justiției, garanție a statului de drept, prevăzut de art.1 alin.(3) din Constituție.

Prin Deciziile nr.127/15.02.2007, nr.120/15.02.2007 și nr.990/30.06.2009, emise de Curtea Constituțională s-a respins excepția de neconstituționalitate a prevederilor O.U.G. nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public și a Legii  nr.78/2005, pentru aprobarea O.U.G. nr. 4/2005. S-a reținut că operațiunea de recalculare privește în mod inevitabil trecutul, pentru că stagiul de cotizare a fost realizat în trecut, dar se efectuează doar după data intrării în vigoare a ordonanței  și are efecte numai pentru viitor (după cum s-a reținut și în Decizia nr.57/26.01.2006), pensia recalculată intrând în plată doar de la data emiterii deciziei; în  cazul în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, și, dacă noul cuantum este mai mic se va acorda în continuare pensia anterior stabilită și aflată în plată, fără a se aduce atingere  drepturilor legal câștigate anterior.

Deciziile contestate nu au fost emise în baza O.U.G. nr.4/2005, însă operațiunile de recalculare a pensiei, efectuate în baza art.169 1 și art. 169 2 din Legea nr. 263/2010, au urmat aceleași reguli, în sensul că operațiunea de recalculare a drepturilor de pensie nu a afectat pensia primită anterior recalculării, producând efecte numai pentru viitor, iar, în situația în care pensia rezultată în urma recalculării a fost mai mică decât cea aflată în plată,  a fost menținut cuantumul pensiei aflate în plată.

Decizia  emisă  în baza art.169 1 din Legea nr. 263/2010 nu a dus la micșorarea drepturilor de pensie ale reclamantei. Din recalculare a rezultat un punctaj mediu anual mai mic și un cuantum mai mic al pensiei decât cea cuvenită la data recalculării, însă, în aplicarea prevederilor art. 169 1  alin.4 din Legea nr.263/2010, s-a menținut punctajul mediu anual şi cuantumul aferent cuvenit la data recalculării.

Prin decizia emisă în baza art.169 2 din Legea nr. 263/2010 s-a stabilit un punctaj mediu anual mai mare decât cel cuvenit la data recalculării, ceea ce a dus la majorarea drepturilor de pensie ale reclamantei.

 Revizuirea drepturilor de pensie prin decizia nr. ------ s-a efectuat în baza art. 107 alin.1 din Legea nr.263/2010, ce prevede că:

,,(1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire”.

Prevederile art. 107 alin.(1) din Legea nr.263/2010 sunt incidente în speţă, chiar dacă reclamanta a fost înscrisă la pensie sub imperiul Legii nr.19/2000, având în vedere dispoziţiile art. 171 din Legea nr.263/2010, conform cărora la data intrării în vigoare a acestei legi pensiile  din sistemul public de pensii devin pensii în înţelesul Legii nr. 263/2010.

Astfel, şi pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis sub imperiul Legii nr.19/2000, din punct de vedere al mijloacelor procesuale de asigurare a respectării legii, sunt aplicabile prevederile art. 107 alin.(1) din Legea nr.263/2010, în acelaşi sens statuând şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în considerentele Deciziei în interesul legii nr.11/25.05.2015.

Aşa cum s-a reţinut mai sus, în mod eronat, prin decizia de înscriere la pensie, s-a utilizat un stagiul complet de cotizare de 15 ani, în locul stagiului complet de cotizare de 20 de ani, prevăzut de lege pentru situaţia reclamantei, astfel că decizia nr. -------, prin care s-au revizuit drepturile de pensie, a fost emisă pentru a se asigura respectarea prevederilor legale.

Cu privire la critica în sensul că dreptul la pensie este un drept câștigat, iar prin micșorarea ei se încalcă un drept de proprietate, în jurisprudenţa sa Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că drepturile de asigurări sociale cuvenite în baza contribuţiilor de asigurări sociale plătite constituie un bun patrimonial în sensul art.1 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale (ratificată de statul român prin Legea nr. 30/1994 privind ratificarea Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale şi a protocoalelor adiţionale la această convenție, cu modificările ulterioare), în Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunţată în Cauza Ana Maria Frimu ş.a. împotriva României, deşi a respins cererea ca inadmisibilă, a reafirmat că art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie garantează plata prestațiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuţii la bugetul asigurărilor sociale (relevantă în acest sens este şi Cauza Constantin Abăluţă  ş.a. împotriva României).

Prin Hotărârea din 12 aprilie 2006, pronunțată în Cauza Stec și alții contra Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 53, și Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Munoz Diaz contra Spaniei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că art. 1 din Protocolul adițional la Convenție nu presupune și dreptul de a dobândi o pensie de un anumit cuantum.

Diminuarea pensiei în urma revizuirii, prin reținerea stagiului complet de cotizare aplicabil conform legii, pentru corectarea unei erori în aplicarea legii, nu reprezintă o ingerință care să intre sub sfera de protecție a Convenției, în condițiile în care, potrivit legii, reclamanta nu avea dreptul la o pensie stabilită prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 15 ani, ci de 20 de ani, dreptul de pensie cuvenit în baza contribuţiilor de asigurări sociale plătite fiind corespunzător aplicării stagiului complet de cotizare  de 20 de ani.

Revizuirea pensiei prin aplicarea modalității de calcul prevăzută de lege nu reprezintă un tratament discriminatoriu pentru reclamantă, dispozițiile legale prin care s-au stabilit condițiile de pensionare incidente în cazul reclamantei, cât și prevederile art. 107 alin.1 din Legea nr.263/2010 fiind aplicabile tuturor persoanelor aflate în aceeași situație ca și reclamanta.

Față de considerentele de fapt și de drept, se va respinge contestația cu privire la deciziile nr.--------, nr.--------, nr.-------, ulterior precizată, ca neîntemeiată.

Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

 Admite excepția rămânerii fără obiect a contestației cu privire la decizia de debit  nr.-------- și respinge contestația cu privire la această decizie, ca rămasă fără obiect.

 Respinge contestația cu privire la deciziile nr.--------, nr.--------, nr.---------, ulterior precizată, formulată de reclamanta O.C.C.L., în contradictoriu cu pârâta x., ca neîntemeiată.

Domenii speta

Spete similare