Pensii

Tribunalul Mehedinţi -sentinţa din 11.06.2019

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul TM la data de 04.10.2019, sub numărul 2826/101/2019, reclamantul J C. I a chemat în judecată pe pârâta CPS a MAN, contestând Hotărârea nr. xxx/05.09.2019 prin care  i s-a respins recalcularea pensiei.

A susținut că, conform Deciziei de actualizare, procentul acordat pentru fiecare an care depășește vechimea de 25 ani ( 58 ani - 28 de ani) x 1% = 33%; procent acordat pentru vechimea contribuției pentru prestații suplimentare şi/sau buget (28 ani) = 9%, total procent ce i se revine 65%+33%+9%= 107 %, iar conform art.29 alin.5, litera a trebuia să beneficieze  de un procent de 80%+33%+9% = 122% actualizat din salariu de bază + grad + vechime pentru cel puţin  25 ani vechime.

A mai arătat că, cuantumul Ordinului Militar este greşit calculat pentru vechimea sa de 25%, iar pârâta l-a defavorizat calculându-il la 20%.

De asemenea, a mai susţinut că, el a aparţinut de CMJ D, iar CPS prin Hotărârea nr. xxx/05.09.2019 la arondat la CMS M greşit.

A mai solicitat şi anularea Deciziei nr.xxx/12.12.2018 întrucât calculele efectuate nu sunt corecte şi nu respectă prevederile Legii 223/2015, solicitând emiterea  altei decizii cât şi recalcularea corectă a drepturilor ce-i revin din data de 12.12.2018 până în prezent.

În drept a invocat dispoziţiile Legii 223/2015.

În dovedirea susţinerilor, a depus la dosar Hoărârea nr.xxx/05.09.2019, adresa nr.xxx/25.03.2019 şi extras din lege.

La data de 25.10.2019, pârâta CPS a MAN, reprezentată de  DGJ (în temeiul art.3 alin.1 din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcționarea  MAN) a solicitat  respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În fapt, a arătat că, reclamantul a fost subofițer în cadrul MAN fiind trecut în rezervă începând cu data de 31.10.2003.

Prin decizia de recalculare nr.xxx/1/29.12.2016, ce stabilește drepturi de pensie începând cu data de 01.01.2016, au fost valorificate datele din situația soldelor/salariilor brute realizate la funcția de bază, actualizate în perioada mai 2003- octombrie 2003 de J C I înregistrată sub nr. xxx din data de 20.12.2016 înscris întocmit de UM nr. 02588 M, unitate emițătoare purtând întreaga responsabilitate privind cele consemnate în documentele respective așa cum prevede art.62 ali.1 din Legea nr.223/2015.

Așadar, CPS a MAN (mai departe CPS) nu i se poate reține nici o culpă în producerea pretinsului prejudiciu creat reclamantului şi, prin urmare, nu poate fi obligată la repararea acestuia.

Oricum au fost dispuse măsuri de reverificare cu ocazia petiției adresate de  reclamant Directorului CPS, concluzia fiind că modul de calcul din decizia de actualizare a fost corect ( răspuns RP- xxx/25.03.2019).  Astfel, CPS a pus în aplicare în mod corect algoritmul descris prin procedura de recalculare aprobată prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne, al Ministrului Apărării Naționale, al Ministrului Justiției, al directorului Serviciului Român de Informații, al directorului Serviciului de Informații  Externe, al directorului  Serviciului de Telecomunicații Speciale  şi al directorului Serviciului de Protecţie şi pază nr. xxx/xxx/xxx/xxx/259/221/2016.

Ulterior, s-a emis Decizia de recalculare nr. xxx/2 din 22.08.2017 ce stabilește drepturi de pensie începând cu data de  01.03.2016 prin care au fost valorificate datele înscrise în fișa cu locurile de muncă în care a lucrat reclamantul şi care îi dau dreptul la încadrarea în locuri de muncă şi activități cu condiții deosebite, speciale  şi alte condiții eliberată de CM zonal D, înregistrată la CPS sub nr.xxx/60 din 10.03.2016.

A mai subliniat faptul că, prin emiterea Deciziei de recalculare nr. xxx/2/22.08.2017 nu au fost modificate elemente de calcul  sub aspectul vechimii cumulate, întrucât în fişa cu locurile de muncă amintită mai sus nu au fost înscrise date noi.

În schimb diferența la stabilirea cuantumului pensiei a fost generată de indexarea/majorarea aferentă anului 2017, în valoare de 170 lei.

Prin efectul Deciziei de actualizare nr. xxx/3/12.12.2018 ce stabilește drepturi de pensie începând cu data de 30.06.2017, cuantumul pensiei militare de stat a fost actualizat în baza prevederilor art.60 din Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, în formularea în vigoare până la data de 15.09.2017, raportate la prevederile art.II alin.(3) din legea nr.152/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal bugetare, însă pensia rezultată fiind  mai mică, beneficiarul a rămas cu pensia având cuantumul mai favorabil, conform dispozițiilor art.111 din legea 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Referitor la solicitarea reclamantului de adăugare a sporului de 9%  pentru pensia suplimentară, prevăzută de art. 108 din legea nr.223/20151 , cu modificările şi completările ulterioare, a arătat că, potrivit art.29 din același act normativ, la baza de calcul de 65% se adaugă câte 1% pentru fiecare an care depășește vechimea cumulată de 25 de ani. Astfel, la procentul de 65% prevăzut de art.29 al.(1) lit. a s-a adăugat 33% ( 58 ani- 25 ani) rezultând un procent de 98 %. La acest procent s-a adăugat sporul aferent contribuţiei la fondul pentru pensia suplimentară pentru o vechime a contribuţiei de 28 de ani, ajungându-se la 98%+9%= 107%.

Dar având în vedere dispoziţiile art.30 din actul normativ indicat anterior, şi anume că pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condițiile prezentei legii nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art.28, cuantumul pensiei reclamantului a fost stabilit prin plafonarea acestuia la 85% din baza de calcul.

A mai precizat faptul că, modul de aplicare al prevederilor art. 30 a făcut obiectul  unor verificări de constituționalitate Decizia nr.652/2018 a Curţii Constituționale ce vizau o pretinsă încălcare a prevederilor art.16 din Constituția României. Prin dispozitiv general obligatoriu, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate şi constată că dispozițiile art.30 din Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat  sunt constituționale în raport cu criteriile formulate.

Totodată prin Decizia nr.1234 din 06.10.20009, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 836 din 4.12.2009, Curtea a reținut că se instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate şi venitul  realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord  cu principiul consacrat de art.47 al.2 din Constituție, potrivit căruia cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul  este în drept să stabilească conținutul dreptului la pensie şi condițiile acordării acestuia, precum şi să le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidenţei acestui principiu şi asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art.48 al.1 din Legea 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor. Ținând cont de această jurisprudenţă, Curtea reţine că aceste considerente se aplică mutatis mutandis şi în cazul dispozițiilor art.30 din legea nr. 223/2015, care instituie un plafon de 85% din baza de calcul pentru cuantumul pensiei  de serviciu.

În aceiași ordine de idei, subliniază şi faptul  că, prin Decizia nr.450 din 30 mai 2006 publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.558 din 28 iunie 2006, Curtea Constituţională a constatat că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de artt.47, alin.2 din Constituţie, dar acest drept este exercitat în condiţiile  prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul are o largă marjă prin care să stabilească în ce condiții şi pe baza căror criterii se acordă pensia,  baza de calcul şi cuantumul acesteia. Totodată legiuitorul poate să prevadă şi o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maxim al acesteia, exact ca în situația de faţă. 

În concluzie, CPS a aplicat limitarea de 85% asupra întregii baze de calcul, fără a se putea susține că, în urma plafonării a fost eliminat fie sporul de 9% acordat pentru contribuția la fondul pentru pensia suplimentară, fie alte elemente ale bazei de calcul.

A mai arătat, faptul că jurisprudența constantă a instanțelor de judecată atestă corectitudinea modului de interpretare şi aplicare de către CPS a prevederilor art.30 din Legea nr.223/2015:

-Decizia civilă nr.6170/13.12.2017, pronunțată în dosarul nr.4003/3/2017 de Curtea de Apel Bucureşti;

-Decizia civilă nr.191/15.01.2019, pronunţată în dosarul nr.40830/3/2017 de Curtea de Apel Bucureşti;

-Decizia civilă nr. 1164/25.09.2018, pronunţată în Dosarul nr. 7162/117/2017 de Curtea de Apel Cluj;

-Decizia civilă nr. 1228/21.11.2018, pronunţată în Dosarul nr.2482/30/2017 de Curtea de Apel Timișoara;

-Decizia civilă nr.2385/27.09.2018, pronunţată în Dosarul nr. 6242/95/2017 de Curtea de Apel Craiova.

Referitor la sporul pentru OMM/SOSP a cărei valorificare o solicită reclamantul prin cererea de chemare în judecată ( în cazul reclamantului Semnului Onorific ”În serviciul Armatei” menționând că acesta este prevăzut de dispoziţiile art.11 al.(3)2 din legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare şi se acordă la drepturile de pensie brute şi nu nete. A mai susținut faptul că pensionarii decorați cu „Semnul Onorific”, clasele a III a, a II a, respectiv I  beneficiază de un spor de 10%, 15%, respectiv 20% la cuantumul pensiei, nicidecum 25% astfel cum, în mod eronat, pretinde reclamantul.

De altfel, a precizat că orice drept de natură salarială, inclusiv venituri din pensii determinate potrivit actelor normative în domeniu se stabilise în cuantum brut şi nu net. În acest sens, sunt şi dispozițiile art. 3 lit.l) şi m) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare care statuează că:

Solda/salariul lunar net reprezintă solda/salariul lunar brut prevăzut la art.28 alin.1 din actul normativ menţionat anterior, din care se deduce contribuţia individuală la bugetul de stat, contribuţia individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate şi impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare.

Pensia netă reprezintă pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare.

Având în vedere cele mai sus precizat, cuantumul pensiei de stat stabilite prin decizia nr.60644/3/12.12.2018 a fost calculat astfel:

-procent acordat pentru 25 ani vechime -65%;

-procent 1% pentru fiecare an care depăşeşte vechimea cumulată de 25 de ani – 33 % (58 ani vechime reclamant – 25 ani = 33%);

-procent acordat pentru vechimea  contribuţiei la fondul pentru pensia suplimentară şi/sau buget – 28 ani, rezultă 9%;

-total procent 107% (65%+33%+9%) plafonat însă la 85 % conform art.30 din Legea nr.223/2015.Aşadar, cuantumul pensiei de serviciu este 85 % din 2.433 lei ( media soldelor brute actualizate din baza de calcul) şi este egal cu 2069 lei.

-s-a acordat sporul pentru Ordinul Meritul Militar/Semnul Onorific în Serviciul Patriei – 20%, secţiunea B, punctul 11, a patra liniuţa din decizia de pensie 2069x20% =414 lei<

Total pensie actualizată 2069 +414 (20% din 2069) = 2483 lei.

Așa cum a arătat, pensia  rezultată fiind mai mică, beneficiarul a rămas în plată cu pensia având cuantumul  mai vaforabil (3412 lei), conform dispoziţiilor art.111 din legea 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin urmare, conform celor descrise mai sus este de natura evidenței faptul că, CPS a MAN, a pus în practică exact ceea ce a solicitat reclamantul şi în instanță: a luat în calcul atunci când a determinat pensia netă şi sporul de 20% pentru deținerea Semnului Onorific în Serviciul Patriei pentru 25 de ani  de activitate.

În drept şi-a întemeiat întâmpinarea pe dispoziţiile art.205-208 c.pr.civ.  republicat II şi pe dispoziţiile actelor normative  invocate.

În dovedirea susţinerilor, a depus la dosar un set de înscrisuri.

La data de 28.11.2019, pârâtul MAN pentru Comisia de Soluționare a  contestațiilor din cadrul  MAN  a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat, în prealabil admiterea excepțiilor inadmisibilității cererii de chemare în judecată şi a lipsei calităţi procesuale pasive în raport cu anularea deciziei nr.xxx/3 şi emiterea altei decizii de pensionare, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În prealabil, a înțeles să invoce excepția inadmisibilități cererii de chemare  în judecată în raport cu solicitarea anulării Hotărârii nr.xxx din 05.09.2019, hotărâre care în opinia  reclamantului a fost dată pentru  soluționarea unei presupuse contestații depuse de acesta împotriva Deciziei de actualizare nr.xxx/3/12.12.2018.

A mai susținut faptul că, în evidențele  Comisiei de  soluționare a contestațiilor din cadrul MAN nu figurează nici o contestație a reclamantului împotriva Deciziei de actualizare nr. xxx/3/12.12.2018. Nefiind deci contestată, apare ca evident  faptul că nu există vreo hotărâre de soluționare a unei astfel de contestații.

În conformitate cu prevederile art.97 din Legea 223/2015 cu modificările şi completările ulterioare, deciziile de pensie  emise de casele de pensie sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisia de contestații care funcționează în cadrul MAN.

Mai mult, procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă şi obligatorie, în final la alin (3) al aceluiași articol, este stipulat faptul că deciziile de pensie necontestate în termenul de 30 de zile sunt definitive.

Așadar, Decizia de actualizare nr.xxx/3 din 12.12.2018 nu a fost contestată la Comisia de soluţionare a contestaţiilor MAPN așa cum o impun prevederile art. 97 alin. (2) din Legea nr. 223 din 2015, reclamantul adresându-se direct instanţei de judecată.

Dar necontestarea Deciziei de actualizare nr.xxx/3 din 12.12.2018 în termen de 30 de zile, cu respectarea procedurii prealabile obligatorii, conduce la transformarea acesteia într-o decizie definitivă.

În raport cu toate cele expuse anterior, solicită să se constate că reclamantul este decăzut din dreptul de a mai contesta Decizia de actualizare nr.xxx/3 din 12.12.2018 şi pe cale de consecinţă, contestaţia depusă de acesta direct în instanţă este inadmisibilă.

De asemenea a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Comisiei de soluţionare a contestaţiei în raport cu capătul de cerere ce vizează anularea Deciziei de actualizare nr.xxx/3 din 12.12.2018 şi obligarea la emiterea altei decizii de pensionare.

Astfel, Comisia de contestații din cadrul MAN este o structură fără personalitate juridică din cadrul MAN, lipsită de capacitate procesuală de exercițiu, urmând ca, în conformitate cu prevederile art, 57 alin, (2) din Codul de procedura civila şi ale art, 3 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea MAN, să fie reprezentată în instanţă de MAN, prin consilier juridic delegat.

A mai arătat faptul că, în cuprinsul cererii de chemare în judecată, contestatorul formulează critici referitoare la pensie, cu trimitere la Decizia nr.xxx/3 din 12.12.2018, emisă de CPS a MAN, instituţie ce, conform Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi Hotărârii Guvernului nr. 144/2016 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii, are atribuţii în domeniul stabilirii şi plaţii drepturilor de pensie pentru pensionarii proveniţi din Ministerul Apărării Naţionale, precum şi a pensiilor de urmaş.

A mai precizat faptul că, CPS a MAN are personalitate juridică distinctă de cea a MAN, aşa cum reiese din art, 85 alin. 1 din Legea nr. 223 / 2015, cu modificări şi completări.

Cum reclamantul şi-a precizat cererea de chemare în judecată în sensul că înţelege să se judece şi cu CC, solicitarea de anulare a deciziei de actualizare şi obligarea la emiterea unei noi decizii de pensie apare netemeinic îndreptată împotriva CC din cadrul MAN.

Astfel, CC din cadrul MAN funcţionează în baza Ordinului comun nr. 8/39/8026/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcționarea şi structura comisiilor de contestații din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, în vigoare de la 22 martie 2016 şi, în conformitate cu prevederile actului normative invocat, nu are atribuţii în ceea ce privește recalcularea şj actualizarea pensiei de urmaș şi cu atât mai mult emiterea unor noi decizii de pensie, acestea fiind atributul exclusiv al Casei Sectoriale de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale.

Așadar, nu există identitate între persoana chemata în judecata si titularul obligației în raportul juridic dedus judecăţii, motiv pentru care solicită admiterea excepţiei şi respingerea contestatei faţă de pârâta CC din cadrul MAN (reprezentată de MAN) ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea contestației ca fiind netemeinică pentru cele ce urmează:

În fapt, reclamantul a fost subofițer în cadrul MAN fiind trecut în rezervă începând cu data de 31.10.2003.

Prin Decizia de recalculare nr.xxx/1 din data de 29.12.2016, ce stabilește drepturi de pensie începând cu data de 01.01.2O16, au fost valorificate datele din situația soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, actualizate în perioada mai 2003 - octombrie 2003 de reclamant, înregistrata sub nr.xxx/7 din data de 20.12.2016, înscris întocmit de UM nr.xxx M, unitatea emițătoare purtând întreaga responsabilitate privind cele consemnate în documentele respective așa cum prevede art. 62 alin. (1) din Legea nr.223 din 2015.

Împotriva acestei decizii reclamantul a formulat contestația înregistrată la nr.xxx/02.02.2017.

Ulterior, s-a emis Decizia dc recalculare nr.xxx/2 din 22.08.2017, ce stabilește drepturi de pensie începând cu data de 01.03.2016 prin care au fost valorificate datele înscrise în Fişa cu locurile de muncă în care a lucrat reclamantul şi care îi dau dreptul la încadrarea în locuri de muncă şi activități cu condiții deosebite, speciale şi alte condiții eliberată de CM Zonal D, înregistrata la CP sub nr.xxx/60 din 10.03.2016.

A mai arătat faptul că, prin emiterea Deciziei de recalculare nr.xxx/2 din 22.08.2017 nu au fost modificate elemente de calcul sub aspectul vechimii cumulate, întrucât în Fişa cu locurile de muncă amintită mai sus nu au fost înscrise date noi. în schimb, diferenţa la stabilirea cuantumului pensiei a fost generată de indexarea/majorarea aferentă anului 2017, în valoare de 170 lei.

Împotriva acestei decizii, reclamantul a formulat contestaţia nr.xxx din 05.10.2017.

Reunind cele două contestații, CC a emis Hotărârea nr.xxx din 05.09.2019 susţinând că nu au fost soluționate cele două contestații în termenul de 45 de zile prevăzut în Legea nr. 223 / 2015, motivul fiind numărul foarte mare al unor astfel de contestaţii.

Totuși, din cuprinsul Deciziei Curţii Constituționale nr.956 din 2012  reiese faptul că termenul de 45 de zile pentru soluţionarea contestaţiilor pe care îl are la dispoziție comisia de contestații este unul de recomandare, iar depășirea acestuia îi dă dreptul persoanei care se consideră vătămată să se adreseze instanței competente.

Revenind la Hotărârea nr.xxx din 05.09.2019, își menține punctul de vedere conform căruia criticile reclamantului sunt neîntemeiate, pentru cele ce urmează.

În primul rând contestațiile reclamantului nu sunt motivate, reprezentând în fapt o expunere a opiniilor  în raport cu diferența între cuantumul pensiei pe care o încasează şi activităţile desfăşurate pe timpul serviciului militar, comisia a identificat cu greu nemulțumirile reclamantului, care se raliază în principal pe două idei:

1.vechimea nu a fost valorificată corespunzător;

2.nu s-a acordat sporul pentru Semnul Onorific în Serviciul Patriei în cuantumul solicitat de contestator de 25%.

În ceea ce privește vechimea valorificată, din verificările comisiei de contestații, a rezultat faptul că aceasta a avut la bază fişa cu locurile de muncă în care a lucrat reclamantul înregistrată sub nr.xxx/07,03.2016 emisă de CM Zonal D, unitatea emițătoare purtând întreaga responsabilitate privind cele consemnate în documentele respective aşa cum prevede art. 62 alin. (1) din Legea nr, 223 din 2015.

Așadar, CC nu i se poate reţine nici o culpă în producerea pretinsului prejudiciu creat reclamantului şi, prin urmare, nu poate fi obligată la repararea acestuia.

Ca o precizare suplimentară, consideră că mențiunile din acest înscris sunt corecte.

Referitor la sporul pentru Ordinul Meritul Militar/Semnul Onorific în Serviciul Patriei a cărui valorificare o solicită reclamantul prin cererea de chemare în judecată (în cazul reclamantului Semnul Onorific „în Serviciul Armatei"), a menţionat că acesta este prevăzut de dispozițiile art. 11 alin. (3)2  din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare şi se acordă la drepturile de pensie brute şi nu nete.

 A mai adăugat faptul că pensionarii decorați cu „Semnul Onorific" clasele a-IIl-a, a-II-a, respectiv 1 beneficiază de un spor de 10%, 15%, respectiv 20% la cuantumul pensiei, nicidecum 25% astfel cum, în mod eronat, pretinde reclamantul.

De asemenea, a precizat că denumirea distincţiei care face posibilă acordarea unui spor la pensia de serviciu a suferit de-a lungul timpului diferite modificări, fără a atinge însă substanța acordării acestui spor de 10%, 15% sau 20%. Astfel, conform art 9 din Ordonanţa de Guvern nr. 104 din 2000, „Ordinul Meritul Militar, instituit în 1954 şi care s-a conferit ofiţerilor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, este substituit cu următoarele semne onorifice:

a) Ordinul Meritul Militar clasa a III-a, cu Semnul onorific In Serviciul Armatei pentru ofiţeri care au 15 ani de activitate în armată:

b) Ordinul Meritul Militar clasa a II-a, cu Semnul onorific in Serviciul Armatei pentru ofiţeri care au 20 de ani de activitate în armată;

c) Ordinul Meritul Militar clasa I, cu Semnul onorific în Serviciul Armatei pentru ofiţeri care au 25 de ani de activitate în armată".

Așadar, sporul pentru deținerea Ordinului Meritul Militar este același cu sporul acordat reclamantului pentru deținerea Semnului onorific în Serviciul Armatei şi nu poate depăși 20%, indiferent de numărul de ani din serviciu.

În ceea ce privește Decizia de actualizare nr.xxx/3 din data dc 12.12.2018, ce stabileşte drepturi de pensie începând cu data de 30.06.2017, CC nu a fost sesizată de reclamant, prin urmare nu pot emite vreo opinie.

Faţă de considerentele expuse, precum si de normele legale incidente în cauză solicită într-o primă teză admiterea excepțiilor în admisibilitatea cererii de chemare în judecată si cea a a lipsei calității procesuale pasive pasive, iar pe fond respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

În drept şi-a  întemeiat întâmpinare pe dispozițiile art. 205-208 din Codul de procedura civila, republicat  şi pe dispozițiile actelor normative invocate.

În dovedirea susținerilor, a depus la dosar contestația înregistrată la nr.xxx/02.02.2017, contestația înregistrată la nr.xxx/05.10.2017, Hotărârea nr.xxx/05.09.2019 a CC, Decizia nr. xxx privind revizuirea pensiei.

La aceiași dată CPS a MAN a depus completare la întâmpinare ca urmare a faptului că reclamantul  şi-a precizat acțiunea la data de 12.11.2019. Astfel că învederează faptul că invocă excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată în ceea ce privește capetele de cerere referitoare la anularea acestei decizii şi la obligarea CPS la emiterea unei alte decizii, precum şi excepția lipsei calității procesuale pasive a CPS a MAN în ceea ce privește capătul de cerere referitor la anularea Hotărârii nr.xxx/05.09.2019. 

Astfel, CPS a MAN are personalitate juridică distictă de cea a MAN, aşa cum reiese din art.85 al.1 din legea nr. 223/2015 cu modificări şi completări şi stă singură în proces.

Cum reclamantul  şi-a precizat cererea de chemare în judecată în sensul  că înțelege să se judece şi cu CC, solicitarea de anulare a Hotărârii nr.xxx/05.09.2019 apare netemeinic îndreptată împotriva CPS, subliniind faptul că aceasta nu are  atribuții în ceea ce privește soluționarea contestațiilor împotriva deciziilor de pensionare, acestea fiind  atributul exclusiv al CC din cadrul MAN.

Așadar, nu există identitate între persoana chemată în judecată şi titularul obligației în raportul juridic dedus judecății, motiv pentru care a solicitat admiterea excepției şi respingerea capătului de cerere referitor la anularea Hotărârii nr.xxx/.05.09.2019 faţă de pârâta CPS a MAN ca fiind formulată împotriva  unor persoane fără calitate procesuală  pasivă.

La data de 03.02.2020, reclamantul a depus la dosar note scrise prin care a învederat faptul că prin contestația ce formează obiectul prezentului dosar a înțeles să cheme în judecată atât CPS a MAN, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună  anularea deciziilor de recalculare nr.xxx/1/29.12.2019 şi nr.xxx/2/22.08.2017 pe care le consideră netemeinice şi nelegale precum şi anularea Hotărârii nr.xxx/05.09.2019 prin care au fost soluționate contestațiile sale împotriva celor două decizii de recalculare şi obligarea pârâtelor la emiterea unor noi decizii de recalculare.

A mai arătat faptul că, a înțeles să  formuleze contestație şi împotriva  deciziei de actualizare nr.xxx/3/12.12.2018, însă  CPS nu i-a soluționat contestația prin emiterea unei  hotărâri ci la data de 25.03.2019 ia comunicat un răspuns, respectiv răspunsul xxx/25.03.2019, motiv pentru care prin prezenta contestație a înțeles să solicite atât anularea celor două decizii de recalculare şi a hotărârii date în soluționarea acestora de către CC cât şi a deciziei de actualizare.

În ceea ce privește cele două decizii de recalculare şi hotărârea dată de CC în soluționarea contestațiilor formulate împotriva acestor decizii învederează faptul că, așa cum a arătat în mod nelegal  prin cele două decizii de recalculare i s-a acordat un procent de 65% deși trebuia să i se valorifice un procent de 80% conform art.29 al.1 lit.a, iar la acest procent trebuia să i se adauge procentul de 33% rezultat  în urma acordării pentru fiecare an ce depășește vechimea de 25 de ani ( 58 ani-25 de ani=33 de ani x 1%= 33%)+9% (procent acordat pentru vechimea contribuției la fondul pentru pensia suplimentară de 28 de ani ) respectiv 80%+33%+9% = 122% ce trebuia calculat din media soldelor lunare brute realizate la funcția de baza actualizată.

De asemenea, Ordinul Meritul militar a fost greșit calculat raportat la vechimea sa, respectiv trebuia să fie  de 25% şi nu de 20% cum în mod eronat a calculat CP şi trebuia să se adauge la cuantumul pensiei pentru ca altfel degeaba a fost beneficiarul Ordinului Meritului militar dacă nu a primit nimic pentru aceasta decât pe hârtie.

Prin urmare, pentru motivele arătate, a considerat că cele două decizii de recalculare şi hotărârea Comisiei de Contestații nr.xxx/05.09.2019 sunt netemeinice şi nelegale, solicitând anularea acestora  şi obligarea pârâtelor la emiterea unor noi decizii de recalculare care să fie corecte şi legale.

În ceea ce privește decizia de actualizare nr.xxx/3/12.12.2018 emisă de CPS împotriva căreia a formulat contestație, iar CPS i-a  emis un răspuns în loc să o înainteze comisiei de contestații să-i emită o hotărâre așa cum era corect şi legal respectiv răspunsul nr.xxx/25.03.2019, prin această decizie  de actualizare s-au avut în vedere elementele din cele două decizii de recalculare şi care au fost greșit calculate de CPS.

A mai susținut că, prin decizia de actualizare nr.xxx/3/12.12.2018 nu s-a avut în vedere pe de-o parte nici majorarea de 5,25%, iar pe de altă parte actualizarea s-a făcut  în mod eronat deoarece nu s-a făcut prin echivalarea salariului de funcție cu salariul de bază minim brut  pe țară garantat în plată în valoare de 1450 lei începând cu data de 01.02.2017 potrivit HG nr.1/2017 așa cum era corect şi legal.

În consecință, pentru motivele expuse mai sus, a solicitat admiterea contestației şi anularea deciziilor de recalculare nr.xxx/1/29.12.2019 şi nr. xxx/2/22.08.2017 pe care le consideră netemeinice şi nelegale precum şi anularea hotărârii nr.xxx/05.09.2019 prin care au fost soluționate contestațiile împotriva celor două decizii de recalculare şi  obligarea pârâtelor la emiterea unor noi decizii  de recalculare pe de-o parte, iar pe de altă parte solicită şi anularea deciziei de actualizare nr.xxx/3/12.12.2018.

La data de 17.02.2020, pârâtele au depus la dosar note scrise ca urmare a modificării cererii de chemare în judecată depusă cu titlu de note scrise de reclamant la data de 03.02.2020.

În ceea ce privește contestarea deciziilor de recalculare nr. xxx/1/29.12.2016, respectiv Decizia nr.xxx/2/22.08.2017, învederează faptul că sunt incidente prevederile  art.204 c.pr.civ.- „ reclamantul poate să îşi modifice cererea şi să propună noi dovezi, sub sancțiunea decăderii, numai până la primul termen la care  acesta este legal citat”. Dar solicitarea  de modificare a cererii a fost depusă la instanță abia la al patrulea termen de judecată, termen acordat de instanță pentru motivarea cererii inițiale în fapt şi în drept, nicidecum pentru modificarea acesteia.

A mai învederat faptul că, în cauză nu sunt aplicabile  prevederile art.204 al.3 din c,pr.civ în sensul că nu este de acord cu modificarea cererii de chemare în judecată după primul termen de judecată, termen de decădere stabilit prin NCPC.

Ca apărare de fond, a susținut că oricum cele două decizii au fost emise cu respectarea integrală a prevederilor legale incidente.

În ceea ce privește modul de aplicare a legii la cele două decizii de recalculare ale reclamantului, potrivit art.29 din Legea 233/2015, la baza de calcul de 65% se adaugă câte 1 % pentru fiecare an care depășește vechimea cumulată de 25 de ani, astfel la procentul de 65 % prevăzut de art.29 al.1 lit.a  s-a adăugat 33% ( 58 ani – 25 ani), rezultând un procent de 98%. La acest procent s-a adăugat sporul aferent contribuției la fondul pentru pensia suplimentară  pentru o vechime a contribuţiei de 28 de ani, ajungându-se la 98 %+9% =  107 %. Dar având în vedere disp. art.30 din actul normativ indicat anterior şi anume că pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare de 85%  din baza de calcul prevăzută de art.28, cuantumul pensiei reclamantului fiind stabilit prin plafonarea acestuia la 85% din baza de calcul.

A mai precizat faptul că modul de aplicare al prevederilor art.30 a făcut obiectul unor verificări de constituționalitate – Decizia nr. 652/2018 a Curţii Constituţionale ce vizau o pretinsă încălcare a prevederilor  art.16 din Constituția României.

În aceiași ordine de idei, a subliniat faptul că, prin Decizia nr. 450/30.05.2006 publicată în Monitorul Oficial  la României partea I, nr.558 din 28 iunie 2006, Curtea Constituțională a constatat că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 al.2 din Constituţie, dar acest drept este exercitat în condiţiile prevăzute de lege.

Nici critica reclamantului conform căreia sporul pentru Semnul Onorific în Serviciul armatei trebuia acordat în procent de 25 %, iar nu de 20% nu poate fi primită, sporul fiind prevăzut de disp.  art.11 alin.(3)2  din legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare şi se acordă la drepturile de pensie brute şi nu nete.

De altfel a mai susținut că, ambele critici la adresa celor două decizii de actualizare nu sunt motivate nici în fapt, nici în drept.

În concluzie, a solicitat ca într-o primă teză să se respingă contestația reclamantului în ceea ce privește cele două decizii de recalculare(xxx/1 şi xxx/2), reclamantul fiind decăzut din dreptul de a le mai contesta, conform art. 204 c.pr.civ.

Într-o  a doua teză, solicită să se constate nulitatea cererii prin care se modifică cererea  de chemare în judecată prin note scrise pentru motivele expuse anterior. Însă dacă se va trece peste cele semnalate mai sus, a solicitat respingerea contestaţiei împotriva celor două decizii  de actualizare ca fiind neîntemeiată.

În ceea ce priveşte contestarea Hotărârii nr.xxx/05.09.2019 emisă de CC  din cadrul MAN arată că își mențin apărările de fond din întâmpinarea depusă de CC.

A mai arătat faptul că notele scrise depuse de reclamant în data de 03.02.2020 nu conțin motivări în fapt şi în drept care să susțină contestarea  acestei hotărâri, motiv pentru care consideră că sunt incidente în mod evident prevederile  art.196 c.pr.civ. atrăgând nulitatea acestui capăt de cerere.

În ceea ce privește contestația reclamantului referitoare la Decizia de actualizare nr.xxx/3/12.12.2018 susține că îşi menține apărările de fond din întâmpinarea depusă de CSP.

A mai susținut că, procedura de contestare a deciziilor de pensie este clar prevăzută la art. 97 al.(1) din Legea nr. 223/2015.

Despre criticile referitoare la majorarea cu un procent de 5,25 % şi actualizarea  prin echivalarea salariului de funcţie cu salariul de bază minim brut pe ţară grantat – 1450 lei, învederează faptul că reclamantul îşi modifică o dată în plus  cererea de chemare în judecată prin intermediul notelor scrise adăugând şi alte capete de cerere, însă consideră că sunt incidente prevederile art.204 c.pr.civ.

Pe fondul cauzei, a solicitat ca într-o primă teză să se respingă modificarea cererii de chemare în judecată formulată prin notele scrise, prin introducerea a două noi capete de cerere, întrucât reclamantul este decăzut din dreptul de a le mai contesta, conform art.204 c.pr.civ.

Într-o a doua teză solicită să se constate nulitatea cererii prin care se solicită majorarea cu un procent de  5.25 % şi o actualizare prin echivalarea salariului de funcție cu salariul de bază minim – 1450 lei.

A mai susținut că dacă se va trece peste cele semnalate mai sus, solicită respingerea celor două capete de cerere ca fiind netemeinice.

În conformitate cu prevederile  art.453 c.pr.civ. solicită obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată constând în cheltuielile de transport pe care reprezentantul pârâţilor le-a efectuat prin deplasare de la C la DTS.

În dovedirea susținerilor, a depus la dosar adresa nr. xxx/07.03.2019, copie CI, baza de calcul privind cheltuielile de transport la care se află atașat 3 bonuri de carburanți.

Analizând acţiunea în raport de  probatoriul administrat în cauză şi de dispoziţiile legale incidente în materie, Tribunalul constată şi reţine următoarele: 

Prin decizia nr.xxx/1 din 29.12.2016 emisă de CPS a MAI, contestatorului JI i s-au recalculat depturile de pensie în temeiul art.109 din legea nr.223/2015 prin valorificarea datelor din Situaţia soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază iar prin decizia nr.xxx/2 din 22.08.2017 i s-au recalculat drepturile de pensie ca urmare a cererii nr.xxx/60 din 10.03.2016 de recalculare/situaţii a soldelor lunare brute realizate la funcţia de bază, decizii ce au fost contestate la CC din cadrul MAN sub nr.xxx/02.02.2017 şi nr.xxx din 05.10.2017.

Prin decizia nr.xxx/3 din 12.12.2018 emisă de CPS a MAI, contestatorului i s-a actualizat cuantumul pensiei militare de stat în baza prevederilor art.60 din legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin contestaţia dedusă judecăţii contestatorul JI a chemat în judecată pe pârâta CPS a MAN şi CC din cadrul MAN solicitând anularea hotărârii nr.xxx/05.09.2019 prin care i s-a respins contestaţia formulată împotriva deciziilor de recalculare a pensiei nr.xxx/1 din 29.12.2016 şi nr.xxx/2 din 22.08.2017 şi anularea deciziei de actualizare a pensiei nr.xxx/3 din 12.12.2018.

La data de 03.02.2020 contestatorul a depus în scris precizări cu privire la motivele de fapt şi de drept ce susţin cererea de chemare în judecată şi a mai arătat că solicită şi anularea deciziilor de recalculare nr.xxx/1 din 29.12.2019 şi nr.xxx/2 din 22.08.2017.

În conformitate cu dispoziţiile art.248 alin.1 Cod procedură civilă „Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei”.

 Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimata CPS a MAI cu privire la capătul de cerere privind anularea hotărârii nr.xxx/05.09.2019, instanţa reţine următoarele:

Intimata CPS a MAI a invocat faptul că, în raport de solicitarea contestatorului privind anularea hotărârii emisă de CCP din cadrul MAI, nu are calitate procesuală pasivă.

 Potrivit dispoziţiilor art.36 teza I Cod procedură civilă „Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii”.

Astfel, calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului  şi cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum şi între persoana pârâtului şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală pasivă), reclamantul fiind cel căruia îi revine obligaţia de a justifica atât calitatea procesuală activă, cât şi calitatea procesuală pasivă, prin indicarea motivelor de fapt şi de drept în cuprinsul cererii de chemare în judecată.

Or, în speţă, contestatorul a arătat care sunt motivele pentru care a înţeles să cheme în judecată atât CPS a MAI, cât şi CCP din cadrul MAI, din motivarea contestaţiei reieşind care sunt solicitările contestatorului în raport de fiecare dintre intimatele chemate în judecată.

În acest sens, se reţine că din cuprinsul contestaţiei nu rezultă că se solicită de către contestator să se stabilească şi să se plătească drepturile de pensie de către CCP din cadrul MAI şi nici că acesta ar solicita anularea hotărârii CCP în contradictoriu cu intimata CPS a MAI, aşa cum reiese din motivarea excepţiilor invocate de intimate.

Totodată, art. 153 lit. d din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevede că „Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind hotărârile Comisiei Centrale de Contestaţii şi ale comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii privind deciziile de pensie”.

Faţă de dispoziţiile legale sus menţionate, se reţine că faţă de contestarea hotărârii nr.xxx/05.09.2019 emisă de CC care funcţionează în cadrul MAI, hotărâre prin care s-a soluţionat contestaţia formulată de contestator împotriva deciziilor de recalculare a drepturilor de pensie emise de CPS a MAI, au calitate procesuală pasivă în cauză atât CCP din cadrul MAI, cât şi CPS a MAI.

Aşa fiind, se constată că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimata CPS a MAI este neîntemeiată, urmând să fie respinsă.

În ceea ce priveşte precizarea contestatorului din data de 03.02.2020 prin care a arătat că solicită şi anularea deciziilor de recalculare nr.xxx/1 din 29.12.2019 şi nr.xxx/2 din 22.08.2017 nu este o modificare a contestaţiei având în vedere că prin contestaţie a arătat că solicită anularea hotărârii nr.xxx/05.09.2019, hotărâre prin care s-a soluţionat contestaţia formulată de contestator împotriva deciziilor de recalculare a drepturilor de pensie.

Excepţia nulităţii contestaţiei constând în nemotivarea în fapt şi drept  invocată de către intimată este apreciată de către instanţă ca fiind neîntemeiată întrucât atât prin cererea introductivă cât şi prin notele scrise de la pagina 108 contestatorul arătă că prin cele două decizii nu i-a fost valorificat Ordinul militar în procent de 25% şi deasemenea este nemulţumit de procentul valorificat conform art.29 alin.1 din legea nr.223/2015. 

Referitor la excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată invocată atât de CPS a MAN cât şi de CCP din cadrul MAI în ceea ce priveşte capătul de cerere privind anularea deciziei nr.xxx/3 din 12.12.2018 instanţa constată că această excepţie este întemeiată, urmând a fi admisă faţă de CPS a MAN.

Instanţa reţine că decizia nr.xxx/3 din 12.12.2018 nu a fost contestată la Comisia de de soluţionare a contestaţiilor în termenul legal de 30 de zile conform art.97 alin.2 din legea nr.223/2015, cu respectarea procedurii prealabile obligatorii şi astfel această decizie a rămas definitivă.

Contestatorul nu a făcut dovada că a formulat contestaţie la CCP din cadrul MAI împotriva deciziei nr.xxx/3 din 12.12.2018 iar răspunsul nr.xxx din 25.03.2019 al CPS invocat de contestator (fila 3 din dosar) de notă că acesta nu a formulat contestaţie împotriva acestei decizii la CCP din cadrul MAI ci o petiţie ce a fost adresată CPS (fila 127 dosar).

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimata CCP din cadrul MAI cu privire la capătul de cerere privind anularea deciziei nr.xxx/3 din 12.12.2018, faţă de faptul că această decizie nu a fost contestată la CCP din cadrul MAI,  se reţine că această instituţie nu are calitate procesuală pasivă, urmează a fi admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.

Pe fondul cauzei, Tribunalul constată că este neîntemeiată contestaţia pentru următoarele motive:

Prin decizia nr.xxx/1 din 29.12.2016 emisă de CPS a MAI, contestatorului JI i s-au recalculat depturile de pensie în temeiul art.109 din legea nr.223/2015 prin valorificarea datelor din Situaţia soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază iar prin decizia nr.xxx/2 din 22.08.2017 i s-au recalculat drepturile de pensie ca urmare a cererii nr.xxx/60 din 10.03.2016 de recalculare/situaţii a soldelor lunare brute realizate la funcţia de bază, decizii ce au fost contestate la CC din cadrul MAN sub nr.xxx/02.02.2017 şi nr.xxx din 05.10.2017.

Împotriva celor două decizii de recalculare a drepturilor de pensie contestatorul a formulat contestaţii iar CC le-a soluţionat emiţând hotărârea nr.xxx/05.09.2019.

În ceea ce priveşte procesul de recalculare a pensiilor, se reţine că potrivit dispoziţiilor art. 109 alin.1 şi 2 din Legea nr.223/2015 „1.Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările ulterioare, precum şi pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie şi baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi.  2. În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele ale căror drepturi de pensie se recalculează potrivit dispoziţiilor alin. 1 depun cerere pentru alegerea perioadei în vederea determinării bazei de calcul prevăzute la art. 28. În situaţia în care nu depun cerere în acest sens, recalcularea se face, din oficiu, în raport cu baza de calcul aferentă ultimelor 6 luni de activitate desfăşurată în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special”.

În conformitate cu dispoziţiile art.4 din Ordinul comun nr.31/2016 „(1) În vederea stabilirii bazei de calcul, casele de pensii sectoriale ale Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii comunică beneficiarilor, prin intermediul taloanelor de plată a pensiilor, necesitatea alegerii celor 6 luni, consecutive, conform art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare.  (2) Beneficiarii aflaţi în evidenţa caselor de pensii sectoriale ale Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii completează o cerere, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1a la prezenta procedură, prin care aleg cele 6 luni consecutive, pe care o depun/transmit la casa de pensii sectorială competentă, în interiorul termenului de 6 luni de la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv până la 30 iunie 2016. (3) Casele de pensii sectoriale ale Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii transmit în copie cererile prevăzute la alin. (2) şi solicită eliberarea situaţiei soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază necesară recalculării pensiei militare de stat, actualizate, conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, astfel: a) pentru cererile înregistrate la Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, la unitatea din care beneficiarul a fost trecut în rezervă/i-au încetat raporturile de serviciu; b) pentru cererile înregistrate la Casa de Pensii Sectorială a Serviciului Român de Informaţii, la unitatea militară care a eliberat adeverinţele de venit. (4) În situaţia în care, din documentele aflate în gestiunea Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne, nu poate fi identificată unitatea din care beneficiarul a fost trecut în rezervă/i-au încetat raporturile de serviciu, se solicită, în scris, de la Direcţia Generală Management Resurse Umane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, să stabilească unitatea la care se transmite cererea respectivă. (5) În situaţia în care, pentru perioada aleasă de titular, unitatea din care beneficiarul a fost trecut în rezervă/i-au încetat raporturile de serviciu nu deţine date privind veniturile realizate ori beneficiarul a realizat venituri la mai multe unităţi, unitatea va proceda la identificarea instituţiilor şi va solicita acestora datele privind soldele/salariile lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate, conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare. (6) În baza solicitărilor formulate, structurile financiar-contabile din unităţile menţionate la alin. (3) lit. a) şi b) sau, după caz, la alin. (4) şi (5) întocmesc situaţiile cu soldele/salariile lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în două exemplare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1b la prezenta procedură, în termen de maximum 12 luni de la data înregistrării solicitărilor, astfel: a) exemplarul nr. 1 se transmite la casa de pensii sectorială în a cărei evidenţă se află pensionarul militar, care procedează la recalcularea pensiilor potrivit prevederilor art. 2; b) exemplarul nr. 2 - se păstrează la structura emitentă”.

Raportând dispoziţiile legale susmenţionate la speţa dedusă judecăţii, se constată că potrivit art. 109 alin.2 din Legea nr.223/2015, contestatorul a solicitat intimatei CPS a MAI, cu cererea înregistrată sub nr.xxx/60 din 10.03.2016 şi cu cererea nr.xxx/7 din 20.12.2016, recalcularea pensiei militare, în baza datelor din Situaţia soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate în perioada mai 2003-octombrie 2003 respectiv a datelor înscrise în fişa cu locurile de muncă în care a lucrat şi care îi dau dreptul la încadrarea în locuri de muncă şi activităţi cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii.

Aşa fiind, se reţine că în cauză a fost urmată de către intimate procedura prevăzută de dispoziţiile art.109 alin.1,2 din Legea nr.223/2015 şi art.4 din Ordinul comun nr.31/2016 şi au fost emise deciziile de recalculare nr.xxx/1 din 29.12.2016 şi decizia nr.xxx/2 din 22.08.2017. 

Decizia nr.xxx/1 din 29.12.2016 a fost emisă în baza Situaţiei soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate, situaţie emisă de UM xxx la care şi-a desfăşurat activitatea şi care constituie baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare, prevăzută de art.28 din Legea nr.223/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Instanţa reţine că, la stabilirea drepturilor de pensie militară de stat a fost utilizată baza de calcul prevăzută de art.28 din legea nr.223/2015, stabilită ca medie a soldelor lunare brute din perioada aleasă respectiv 01.05.2003-31.10.2003 şi vechimea cumulată în muncă deţinută de contestator. 

Din buletinul de calcul anexat deciziei rezultă că a fost înscrisă majorarea de 33% a procentului de pornire de 65% prevăzut la art.29, precum şi procentul de 9% conform art.108 din lege rezultând un procent de 107% însă având în vedere dispoziţiile art.30 din actul normativ indicat anterior, şi anume că pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare de 85% din baza de calcul prevăzută la art.28  pensia a fost determinată într-un procent plafonat de 85% (art.30 din Legea nr.223/2015).

Instanţa constată că, procentul de la care se porneşte la determinarea bazei de calcul ce se utilizează la stabilirea drepturilor de pensie este de 65% conform art.29% din Legea nr.223/2015 şi nu de 80% cum susţine contestatorul prin  motivele de contestaţie raportat la dispoziţiile legale aplicabile în speţă.

Faţă de motivul invocat de contestator cu privire la sporul de 20% pentru acordarea Semnului Onorific „În serviciul Patriei”, Tribunalul reţine că Legea nr.80/1995 reglementează statutul cadrelor militare, iar în art. 11 alin.3 prevede că „Pensionarii militari decoraţi cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.”

În raport de această dispoziţie legală, se constată că în calculul pensiei brute a contestatorului, CPS a avut în vedere dispoziţiile art.11 alin.3 din Legea nr. 80/1999 în sensul că, la cuantumul pensiei militare a adăugat suma de 381 lei reprezentând sporul de 20% pentru Semnul Onorific „În Serviciul Patriei”.

În acest sens CPS, aşa cum s-a arătat, la stabilirea pensiei brute a avut în vedere sporul de 20% pentru Semnul Onorific „În Serviciul Patriei”, drept urmare susţinerea contestatorului este neîntemeiată şi sub acest aspect.

În ceea ce priveşte decizia nr.xxx/2 din 22.08.2017 se reţine că această decizie a fost emisă ca urmare a Fişei cu locurile de muncă în care a lucrat contestatorul eliberată de CM Zonal D însă în această fişă cu locurile de muncă nefiind înscrise date noi, nu au fost modificate elementele de calcul sub aspectul vechimii cumulate ci doar s-a aplicat indexarea/majorarea aferentă anului 2017.

Având în vedere considerentele în fapt şi în drept anterior expuse, urmează a se respinge contestaţia formulată de contestatorul JI în contradictoriu cu intimatele CPS a MAI şi CCP din cadrul MAN ca neîntemeiată.

 În baza art. 453 alin.1 coroborat cu art.451 Cod procedură civilă va fi obligat contestatorul la plata cheltuielilor de judecată efectuate de intimata CC din cadrul MAN pe parcursul litigiului în sumă de 304.23 lei constând în cheltuie de transport, cheltuieli ce au fost dovedite de intimată.

Domenii speta

Spete similare