Asigurări sociale. Recalculare pensie

Neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul a contribuției de

asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivităţii, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor, respectiv drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale, și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 și Legii nr. 263/2010.

Dobânda legală reprezintă câștigul, folosul pe care l-ar fi obținut reclamantul din investirea banilor dacă aceștia ar fi fost plătiți la termen. În acest sens, potrivit dispozițiilor art. 1531 și art. 1535 din Codul civil, daunele interese cuvenite sunt daune moratorii și pentru acordarea acestora nu este necesară încheierea unei convenții între părți, întrucât se acordă în cuantumul stabilit de lege, nefiind necesară dovedirea prejudiciului de către creditor, existența acestuia fiind prezumată, iar dispozițiile art. 1489 alin. 1 din Codul civil reglementează dobânda ca fiind cea convenită de părți sau, în lipsă, cea stabilită de lege. Posibilitatea cumulării dobânzii legale cu actualizarea creanței potrivit inflației a fost recunoscută în practica judiciară, deoarece actualizarea are caracter compensatoriu. Caracterul compensatoriu al actualizării rezidă în faptul că prin aceasta se repară partea din beneficiul nerealizat care nu este acoperit de dobânda legală, în timp ce dobânda reprezintă prețul lipsei de folosință, actualizarea cu inflația urmărește păstrarea valorii reale a obligațiilor bănești.

Prin sentința civilă nr. 178/25.03.2022, pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin în

dosarul nr. 148/115/2022, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul G. O. P., în contradictoriu cu pârâta C. J. P. C.-S., și, în consecință, s-a obligat pârâta să emită o decizie privind revizuirea drepturilor de pensie ale reclamantului cu valorificarea orelor festive și a sporului ore școală, atestate prin Adeverințele nr. ..., eliberată de S. R. C. F. T. – D. T., nr. ..., eliberată de S. R. C. F. T., și nr. ..., eliberată de S. N. T. F. M. „C.F.R. M.” S.A. – D. C.F.R. S., începând cu data de 26.07.2019. Totodată, s-a obligat pârâta să-i plătească reclamantului diferențele drepturilor de pensie rezultate ca urmare a revizuirii drepturilor de pensie, începând cu data de 26.07.2019, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, precum și daune interese sub forma dobânzii legale. De asemenea, s-a obligat pârâta să-i plătească reclamantului suma de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că, prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 148/115/28.01.2022, reclamantul G. O. P. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta C. J. P. C.-S., ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la emiterea unei decizii privind revizuirea drepturilor de pensie cu valorificarea orelor festive și a sporului ore școală, atestate prin Adeverințele nr. ..., eliberată de S. R. C. F. T. – D. T., nr. ..., eliberată de S. R. C. F. T., și nr. ..., eliberată de S. N. T. F. M. „C.F.R. M.” S.A. – D. C.F.R. S., începând cu data de 26.07.2019, precum și obligarea pârâtei la plata diferenței dintre drepturile de pensie plătite și drepturile de pensie rezultate ca urmare a revizuirii drepturilor de pensie, începând cu data de 26.07.2019, actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală, cu cheltuieli de judecată.

În cauză s-au administrat probe cu înscrisuri (cererea de revizuire adresată C. J. P. C.-S., Adresa nr. ..., emisă de C. J. P. C.-S., Adeverințele nr. ..., eliberată de S. R. C. F. T. – D. T., nr. ..., eliberată de S. R. C. F. T., și nr. ..., eliberată de S. N. T. F. M. „C.F.R. M.” S.A. – D. C.F.R. S., extras din contractele colective de muncă încheiate la nivel de unitate în anii 1992-1994 și 1999-2000), material probator din a cărui analiză instanța reține următoarea stare de fapt:

Prin cererea înregistrată la pârâtă sub nr. ..., reclamantul G. O. P., în temeiul art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010, a solicitat pârâtei revizuirea pensiei sale prin valorificarea la calculul pensiei a veniturilor reprezentând spor ore festive și spor ore școală.

Urmare a cererii reclamantului, prin Adresa nr. ..., pârâta C. J. P. C.-S. a soluționat cererea acestuia în mod nefavorabil.

Tribunalul reține că potrivit disp. art. 127 alin. (1) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin H.G. nr. 257/2011, sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea și/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit prevederilor art. 165 alin. (2) din lege, sunt cele prevăzute în anexa nr. 15.

Legea nr. 263/2010, la fel ca și actul normativ anterior, respectiv Legea nr. 19/2000, nu definește sporurile cu caracter permanent, astfel încât stabilirea caracterului permanent al unui spor nu se poate face decât apelând la prevederile cuprinse în Anexa nr. 15 la Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, anexă privitoare la sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare, care, potrivit legislației anterioare datei de 01.04.2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual.

La pct. IV din această anexă se prevede că, la determinarea punctajului mediu anual, se utilizează, și sporurile acordate de către ministerele de resort, conform dispozițiilor actelor normative în vigoare în diverse perioade, evidențiate, împreună cu salariile aferente, în statele de plată și pentru care s-a datorat și s-a virat contribuția de asigurări sociale.

Totodată, la pct. V din anexă, se au în vedere sporurile cu caracter permanent, în conformitate cu prevederile Legii nr. 49/1992, arătându-se, printre altele, că se iau în considerare sporurile cu caracter permanent prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractul colectiv de muncă, atât pentru perioadele anterioare datei de 01.04.1992, data intrării în vigoare a Legii nr. 49/1992, cât și pentru cele ulterioare acestei date.

Instanța reține că art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 stabilește că sistemul public de pensii se organizează și funcționează având ca principiu de bază principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.

Astfel, aplicarea principiului contributivităţii impune luarea în calcul a sporurilor și veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctajelor medii anuale pentru perioade anterioare datei de 01.04.2001, în măsura în care acestea au făcut parte din baza de calcul al pensiilor, au fost înregistrate în carnetul de muncă sau rezultă din adeverință, conform legislației în vigoare, și s-a plătit contribuția de asigurări sociale.

De asemenea, principiul contributivităţii reglementat prin art. 2 lit. c) din Legea nr. 19/2000 stabilea că fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.

În acest sens, instanța are în vedere faptul că în cuprinsul Adeverințelor nr. ..., eliberată de S. R. C. F. T. – D. T., nr. ..., eliberată de S. R. C. F. T., și nr. ..., eliberată de S. N. T. F. M. „C.F.R. M.” S.A. – D. C.F.R. S., unitățile angajatoare au reținut și achitat contribuția de asigurări sociale și pensie suplimentară conform legislației în vigoare.

În aceste condiții, neluarea în considerare a unor sume pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivităţii, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor, astfel cum, de altfel, a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 19/2012 pronunțată în recurs în interesul legii privind interpretarea și aplicarea prevederilor art. 2 lit. c) și art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și pct. V din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, arătând că sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale.

Mai mult, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 19/2012, concluzionează că principalul element obiectiv apt să conducă la o justă și legală stabilire și reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuțiile de asigurări sociale plătite, astfel că la stabilirea și reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate în calcul toate sporurile și alte venituri de natură salarială pentru care angajatorul/angajatul a plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat.

De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în jurisprudența sa că drepturile de asigurări sociale cuvenite în baza contribuțiilor de asigurări sociale plătite constituie un bun patrimonial în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, așa cum rezultă din cauza Frimu ş.a. împotriva României, prin care Curtea a reafirmat faptul că art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție garantează plata prestațiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuții la bugetul asigurărilor sociale.

Astfel, la stabilirea drepturilor de pensie ale reclamantului, pârâta trebuie să valorifice și sporurile pentru care s-au reținut și virat sumele de bani reprezentând C.A.S. conform legislației în vigoare la vremea respectivă, așa cum rezultă din Adeverințele nr. ..., eliberată de S. R. C. F. T. – D. T., nr. ..., eliberată de S. R. C. F. T., și nr. ..., eliberată de S. N. T. F. M. „C.F.R. M.” S.A. – D. C.F.R. S..

Neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivităţii, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor, respectiv drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale, și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 și Legii nr. 263/2010.

Instanța constată că în speță sunt incidente prevederile art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010, astfel drepturile de pensie revizuite se vor acorda începând cu data de 26.07.2019.

Referitor la petitul privind actualizarea sumei în raport cu indicele de inflație la data plății efective, precum și plata dobânzii legale aferentă acestor sume, începând cu data reținerii și până la data plății efective, având în vedere că natura juridică a actualizării obligației cu rata inflației este diferită de natura juridică a dobânzii legale, prima reprezentând valoarea reală a obligației bănești la data efectuării plății (daune compensatorii), iar a doua reprezentând o sancțiune (daune moratorii pentru neexecutarea obligației de plată), Tribunalul va admite și acest petit ca fiind întemeiat. Dobânda legală reprezintă câștigul, folosul pe care l-ar fi obținut reclamantul din investirea banilor dacă aceștia ar fi fost plătiți la termen. În acest sens, potrivit dispozițiilor art. 1531 și art. 1535 din Codul civil, daunele interese cuvenite sunt daune moratorii și pentru acordarea acestora nu este necesară încheierea unei convenții între părți, întrucât se acordă în cuantumul stabilit de lege, nefiind necesară dovedirea prejudiciului de către creditor, existența acestuia fiind prezumată, iar dispozițiile art. 1489 alin. 1 din Codul civil reglementează dobânda ca fiind cea convenită de părți sau, în lipsă, cea stabilită de lege. Posibilitatea cumulării dobânzii legale cu actualizarea creanței potrivit inflației a fost recunoscută în practica judiciară, deoarece actualizarea are caracter compensatoriu. Caracterul compensatoriu al actualizării rezidă în faptul că prin aceasta se repară partea din beneficiul nerealizat care nu este acoperit de dobânda legală, în timp ce dobânda reprezintă prețul lipsei de folosință, actualizarea cu inflația urmărește păstrarea valorii reale a obligațiilor bănești.

Față de considerentele expuse, Tribunalul, având în vedere dispozițiile legale mai sus menționate, va admite acțiunea formulată de reclamantul G. O. P. în contradictoriu cu pârâta C. J. P. C.-S. și în consecință va obliga pe pârâtă să emită o decizie privind revizuirea drepturilor de pensie ale reclamantului cu valorificarea orelor festive și a sporului ore școală, atestate prin Adeverințele nr. ..., eliberată de S. R. C. F. T. – D. T., nr. ..., eliberată de S. R. C. F. T., și nr. ..., eliberată de S. N. T. F. M. „C.F.R. M.” S.A.

În temeiul dispozițiilor art. 453 din Noul Cod de procedură civilă, instanța, reținând că intimata este în culpă procesuală, o va obliga să-i plătească reclamantului suma de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat conform chitanței depuse la dosar.

Prin decizia nr. 1517/08.09.2022, Curtea de Apel Timișoara a respins apelul declarat de apelanta pârâtă C. J. P. C.-S. împotriva sentinței civile nr. 178/25.03.2022.

Domenii speta

Spete similare