Iesire din indiviziune

Asupra apelurilor civile de faţă:

Prin sentinţa civilă nr. X/31.10.2016, Judecătoria Slatina a luat act de renunţarea reclamanţilor Z B A, Z M şi  Z C la judecata cererii formulate in contradictoriu cu pârâţii B N, B G C, B S V, B V şi S V, înregistrata la data de 12.07.2010 sub  nr. X/311/2010 (în prezent dosarul nr. X/311/2015), astfel cum a  fost completata prin cererea înregistrata la data de 22.10.2010.

A respins excepţia nulităţii cererilor reconvenţionale formulate de pârâţii-reclamanţi B N şi B GH. C în dosarul nr. X/311/2010 (în prezent dosarul nr. X/311/2015).

A luat act de renunţarea reclamanţilor Z B A şi Z M la invocarea excepţiei inadmisibilităţii cererilor reconvenţionale formulate de pârâţii-reclamanţi B N şi B GH. C  în dosarul nr. X/311/2010 (în prezent dosarul nr. X/311/2015).

A respins excepţia autorităţii lucrului judecat şi excepţia puterii lucrului judecat invocate de pârâţii Z B A, Z M cu privire la cererile reconvenţionale formulate de pârâţii-reclamanţi B N şi B GH. C  în dosarul nr. X/311/2010 (în prezent dosarul nr. X/311/2015).

A admis, in parte, cererea reconvenţionala formulata de pârâtul-reclamant B N in dosarul nr. X/311/2010 (în prezent dosarul nr. X/311/2015) in contradictoriu cu pârâţii Z M, S V, B S - V, B V, Z B A, astfel cum a fost completata la data de 15.03.2011.

A admis in parte cererea reconventionala formulata de pârâtul-reclamant B GH. C  în dosarul nr. X/311/2010 (în prezent dosarul nr. X/311/2015) in contradictoriu cu pârâţii  Z M, S V, B S V, B V, Z B A, astfel cum a fost completata la data de 16.03.2011.

A admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Z C.

A respins cererile reconvenţionale formulate de pârâtii-reclamanti B N şi B GH. C în dosarul nr. X/311/2010 (în prezent dosarul nr. X/311/2015), astfel cum au fost completate, în contradictoriu cu pârâtul Z C, ca fiind formulate împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasivă.

A admis, in parte, cererea formulata de reclamanţii Z M şi Z B A in contradictoriu cu pârâţii  B N, B G C, B S V, B V şi S V, inregistrata  la data de 28.02.2012 sub nr. X/311/2012 pe rolul Judecătoriei Slatina şi conexata la cauza inregistrata sub nr. X/311/2010 (în prezent dosarul nr. X/311/2015) pe rolul Judecătoriei Slatina.

A respins cererea reconvenţională formulata de pârâţii-reclamanti  B N, B G C, B S V şi B V în contradictoriu cu reclamanţii-pârâţi Z M şi Z B A in cauza inregistrata sub nr. X/311/2012 pe rolul Judecătoriei Slatina şi conexata la cauza inregistrata sub nr. X/311/2010 (în prezent dosarul nr. X/311/2015) pe rolul Judecătoriei Slatina, privind constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. X/01.04.1988 la Notariatul de Stat Judetean O.

A admis excepţia netimbrarii cererii de intervenţie in interes propriu formulata de Z C.

A anulat cererea de intervenţie in interes propriu propriu formulata de Z C, ca netimbrata.

A constatat deschisa si dezbatuta succesiunea defunctului B R, decedat la data de 24.08.1970, cu ultimul domiciliu in municipiul S, judetul O, prin certificatul de moştenitor  nr. X/05.02.1971 eliberat de Notariatul de Stat Judetean O, avand calitatea de moştenitori: B M- soţia supravietuitoare (în prezent decedată), cu o cota de 4/16 părţi din masa succesorala,  pârâta-reclamanta Z M- descendent de gRl I, cu o cota de 3/16 părţi din masa succesorala, reclamantul-pârât B N-descendent  de gRl I cu o cota de 3/16 părţi din masa succesorala, pârâta S V -descendent  de gRl I, cu o cota de 3/16 părţi din masa succesorala şi B I C, descendent de gRl I (postdecedat autorului), cu o cota de 3/16 părţi din masa succesorala care va fi culeasa prin retransmitere succesorala de catre pârâţii: B G C, B S V, B V.

S-a constatat ca masa succesorala a defunctului B R se compunea din cota de 1/2 din suprafaţa totala de 1400 m.p. teren loc de casa situat in municipiul S, strada T V, nr. , judetul O si cota de 1/2 din imobilele constructii -casa construită din cărămidă şi acoperita cu ţiglă, compusa din 4 camere, o sala si pivniţă;  -casă de locuit construita din cărămidă şi acoperită cu tablă, compusa din 2 camere, dobandite prin vanzare-cumpărare împreuna cu soţia, B M, conform contractului de vanzare-cumpărare autentificat sub nr. X/17.10.1961 de Notariatul de Stat Biroul Raional S (cealalta cota de 1/2 din suprafaţa totala de 1400 m.p. teren loc de casa şi imobilele constructii reprezentand cota soţiei supraveţiutoare B M din bunurile comune).

S-a constatat deschisa si dezbatuta succesiunea defunctei B M, decedata la data de 07.12.1994, cu ultimul domiciliu in municipiul S, judetul O, prin  certificatul de moştenitor nr. X/17.12.2002 de la BNP R B, avand calitatea de mostenitori legali: pârâta-reclamanta Z M- descendent de gRl I, cu o cota de 1/3 părţi din masa succesorala, reclamantul-pârât B N - descendent de gRl I, cu o cota de 1/3 părţi din masa succesorala si pârâta S V- descendent de gRl I, cu o cota de 1/3 părţi din masa succesorala, conform certificatului de moştenitor nr. X/17.12.2002 eliberat de BNP R B.

S-a constatat ca in masa succesorala a defunctei B M nu au ramas bunuri imobile.

S-a constatat ca părţile se află în indiviziune asupra bunurilor: teren in suprafata de 525 m.p., casa construită din cărămidă, compusa din 4 camere, o sala si pivniţă fără îmbunătăţiri, casă de locuit construita din cărămidă, compusa din 2 camere- fără îmbunătăţiri, situate in municipiul S, strada T V, nr. , judetul O după cum urmează: pârâtul-reclamant Z B A, cu o cota de 20/32 din imobilele constructii, pârâta-reclamanta Z M- descendent de gRl I cu o cota de 3/32 părţi din imobilele teren si constructii, B N- cu o cota de 3/32 părţi din imobilele teren si constructii, pârâta S V - cu o cota de 3/32 părţi din imobilele teren si constructii si pârâţii B G C, B S V, B V, toţi cu o cota de 3/32 părţi din imobilele teren si constructii.

S-a constatat că pârâţii-reclamanţi B G C şi B S V au efectuat îmbunătăţiri la imobilul cu 4 camere în valoare totală de 33.098 lei.

S-a constatat ca pârâtul-reclamant B N a efectuat îmbunătăţiri la imobilul cu 4 camere în valoare totală de 71.597 lei.

S-a constatat ca reclamanţii Z M şi Z B A au efectuat îmbunătăţiri la imobilul cu 2 camere în valoare totală de 13.455 lei.

S-a omologat raportul de expertiză construcţii întocmit în prezentul dosar de dl. expert S C in varianta III de lotizare.

S-a atribuit lui Z B A în deplină proprietate şi liniştită posesie imobilul casă de locuit construita din cărămidă, compusa din 2 camere in suprafata de 28,30 m2 si suprafata de 62,80 m2 din imobilul casa construită din cărămidă, compusa din 4 camere, o sala si pivniţă, situate in municipiul S, strada T V, nr. , judetul O.

S-a atribuit lui B N în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafata de 53,80 m2 din imobilul casa construită din cărămidă, compusa din 4 camere, o sala si pivniţă, situate in municipiul S, strada T V, nr. , judetul O pe care le ocupa in prezent.

A fost obligat Z B A către restul părţilor la plata unei sulte pentru imobilele case de locuit, ce iau fost atribuite, după cum urmează: 13.855,50 lei către Z M, 7.128 lei către S V şi 2.376,25 lei către B V şi 23.964,50 lei către B G C şi B S V şi stabileşte termen de achitare a sultei 6 luni de la data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri.

A fost obligat B N către restul părţilor la plata unei sulte pentru imobilul casă de locuit, ce i-a fost atribuit, după cum urmează: 13.886 lei către B G C şi B S V şi stabileşte termen de achitare a sultei 6 luni de la data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri.

S-a constatat că ieşirea din indiviziune în ceea ce priveşte imobilul teren nu se poate realiza în nici una din modalităţile prevăzute de lege.

S-au compensat cheltuielile de judecată şi obligă părţile la cheltuieli de judecată (reprezentând taxă judiciară de timbru şi onorarii de expert şi avocat) proporţional cu cota ce i se cuvine fiecăruia, respectiv: Z B A şi Z M vor achita suma de 4.256 lei către B G C, B S V şi B V, respectiv suma de 3.947 lei către B N, iar S V va achita suma de 755 lei către B N. 

S-a dispus comunicarea sentinţei organului fiscal competent şi Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară O – Biroul de Carte Funciară în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a acesteia.

Pentru a pronunţa  această sentinţă, instanţa de fond a avut in vedere reţinerile din încheierea de admitere in principiu pronunţata la data de 23.12.2013, prin care a stabilit că în  ceea ce priveste nulitatea cererilor reconventionale, că în şedinţa publică din 21.01.2011 s-a luat act de renuntarea reclamantilor Z M, Z  B A si Z C la cererea de chemare in judecata, în sedinţa publică din 08.04.2011 s-a respins exceptia nulităii cererilor reconventionale formulate de B N si B G-C,  cu motivarea din încheierea de sedinta de la acea data.

Totodată, instanta de fond a pus in discutie din oficiu si a admis exceptia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtilor Z C si Z  B A.

In ceea ce il priveste pe pârâtul Z C, instanta de fond a retinut ca acesta este sotul paratei Z M si tatal paratului Z B A, nefiind o persoana cu vocatie succesorala generala la succesiunea autorului B R, intrucat nu se incadreaza in cele 4 clase de mostenitori legali, asa cum s-a  retinut si prin incheierea de sedinta din data de  08.04.2011.

Totodata, instanta de fond a mai retinut ca pentru petitele in constatarea dreptului de creanta formulate de paratii-reclamanti B C si B N calitatea procesuala pasiva pot avea numai comostenitorii sau succesorii acestora dobanditori ai dreptului de proprietate sau cote-parti din dreptul de coproprietate, paratul Z C fiind terta persoana fata de dreptul de coproprietate asupra bunurilor succesorale.

Pentru aceste considerente de fapt si de drept, instanta de fond a admis exceptia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Z C si a respins in principiu cererile reconvenţionale formulate de pârâtii-reclamanti B N şi B Gh. C în dosarul nr. X/311/2010, astfel cum au fost completate, în contradictoriu cu pârâtul Z C ca fiind formulate împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasivă.

În şedinţa publică din 28.01.2013, instanta de fond a admis exceptia netimbrării cererii de interventie în interes propriu formulata de titularul Z C si a anulat-o ca netimbrata.

În ceea ce îl priveste pe Z B A acesta a fost din nou conceptat in cauza, urmare a admiterii exceptiei de conexitate a cauzei cu cea înregistrata sub nr. X/311/2010, exceptie pe care a admis-o.

Întrucat la data de 11.05.2012 pârâta Z M a depus la dosar o noua întâmpinare prin care a invocat exceptia autoritatii lucrului judecat, motivat de faptul ca succesiunea de pe urma autorului s-a solutionat prin sentinta civila nr. X/17.02.1992 a Judecatoriei Râmnicu-Vâlcea pronuntata in dosarul nr. X/1991, iar în sedinţa din 09.12.2013, pârâţii Z B A, Z M cu privire la cererile reconvenţionale formulate de pârâţii-reclamanţi B N şi B Gh. C  în dosarul nr. X/311/2010 au invocat si exceptia puterii lucrului judecat, instanta de fond a retinut ca prin decizia nr. X/05.04.1993 a Tribunalului Olt pronuntata in dosarul nr. X/1992 s-a admis recursul formulat de B N, B V, B S V si B C, B V împotriva sentinţei civile din 17.02.1992 pronuntata de Judecatoria Ramnicu Valcea, s-a casat sentinta civila, cu retinerea cauzei spre rejudecare, iar ulterior prin decizia civila nr. X/23.12.1996 s-a constatat perimata actiunea.

Autoritatea de lucru judecat cunoaşte două manifestări procesuale, aceea de excepţie procesuală (conform art. 1201 C. civ. şi art. 166 C. proc. civ.) şi aceea de prezumţie, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părţi (conform art. 1200 pct. 4, art. 1202 alin. 2 Cod civ.).

În manifestarea sa care interesează prezenta cauză, aceea de excepţie procesuală, care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natură să oprească a doua judecată, autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prevăzută de art. 1201 C. civ., care stabileşte că este lucru judecat atunci când a doua cerere are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi, făcută de ele şi în contra lor în aceeaşi calitate.

Principiul autorităţii de lucru judecat corespunde necesităţii de stabilitate juridică şi ordine socială şi are drept finalitate interzicerea readucerii în faţa instanţelor de judecată a chestiunilor litigioase deja rezolvate, fără a aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO.

Prin urmare, pentru autoritatea de lucru judecat trebuia sa existe o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila prin care fi fost solutionat litigiul de fond, în conditiile existentei triplei identităti de elemente si care sa opreasca judecata în prezenta cauza, sau pentru exceptia puterii de lucru judecat o hotarare judecatoreasca prin care instanta sa fi transat asupra unei situatii de fapt sau considerente de drept si care sa fie opuse ca prezumtie în actualul litigiu.

Or, prin perimarea cererii potrivit art. 254 C.p.c. toate actele de procedura facute in acea instanta nu isi mai produc efectele, părtile putand folosi probele administrate în cursul judecatii cererii perimate, în cazul in care noua instanta  socoteste ca nu este de trebuinta refacerea lor.

Întrucât sentinta civilă din 17.02.1992 pronuntata de Judecatoria Ramnicu Valcea a fost casata de catre Tribunalul Olt, iar cererea de partaj retinuta spre solutionare pe fond s-a perimat, instanta  de fond a respins excepţia autorităţii lucrului judecat şi excepţia puterii lucrului judecat.

Din certificatul de mostenitor nr. X/1971 eliberat de Notariatul de Stat Judetean O privind  succesiunea defunctului B R depus la dosarul cauzei, instanta de fond a constatat deschisa si dezbatuta succesiunea defunctului B R, decedat la data de 24.08.1970, cu ultimul domiciliu in municipiul S, judetul O, prin certificatul de moştenitor  nr. X/05.02.1971 eliberat de Notariatul de Stat Judetean O, avand calitatea de moştenitori: B M- soţia supravietuitoare, cu o cota de 4/16 părţi din masa succesorala, pârâta-reclamanta Z M- descendent de gRl I, cu o cota de 3/16 părţi din masa succesorala, reclamantul-pârât B N-descendent de gRl I, cu o cota de 3/16 părţi din masa succesorala, pârâta S V -descendent de gRl I cu o cota de 3/16 părţi din masa succesorala şi B I –C, descendent de gRl I (postdecedat autorului), cu o cota de 3/16 părţi din masa succesorala care va fi culeasa prin retransmitere succesorala de catre pârâţii B G C, B S V, B V (in baza certificatului de mostenitor nr. X/14.03.1983 eliberat de Notariatul de Stat Judetean O).

Din contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. X/17.10.1961 instanta de fond a constatat ca masa succesorala a defunctului B R se compunea din cota de 1/2 din suprafaţa totala de 1400 m.p. teren loc de casa situat in municipiul S, strada T V, nr. , judetul O si cota de 1/2 din imobilele constructii- casa construită din cărămidă şi acoperita cu ţiglă, compusa din 4 camere, o sala si pivniţă, casă de locuit construita din cărămidă şi acoperită cu tablă, compusa din 2 camere, magazie, dobandite prin vanzare-cumpărare împreuna cu soţia B M, (cealalta cota de 1/2 din suprafaţa totala de 1400 m.p. teren loc de casa şi imobilele constructii reprezentand cota soţiei supraveţiutoare B M din bunurile comune).

Pentru aceste considerente, instanta de fond a admis în parte cererea reconventionala formulata de pârâtul-reclamant B N in dosarul nr. X/311/2010 (în prezent dosarul nr. X/311/2015) in contradictoriu cu pârâţii Z M, S V, B S V, B V, Z B A, astfel cum a fost completata la data de 15.03.2011, a admis in parte cererea reconventionala formulata de pârâtul-reclamant B Gh. C  în dosarul nr. X/311/2010 (în prezent dosarul nr. X/311/2015) in contradictoriu cu pârâţii Z M, S V, B S V, B V, Z B A, astfel cum a fost completata la data de 16.03.2011.

In ceea ce il priveste pe pârâtul Z C, instanta de fond a retinut ca acesta este sotul paratei Z Cia si tatal paratului Z B A, nefiind o persoana cu vocatie succesorala generala la succesiunea autorului B R, intrucat nu se incadreaza in cele 4 clase de mostenitori legali, asa cum s-a retinut si prin incheierea de sedinta din data de 08.04.2011.

Totodata, instanta de fond a mai retinut ca, pentru petitele in constatarea dreptului de creanta formulate de paratii-reclamanti B C si B N, calitatea procesuala pasiva pot avea numai comostenitorii sau succesorii acestora dobanditori ai dreptului de proprietate sau cote-parti din dreptul de coproprietate, paratul Z C fiind terta persoana fata de dreptul de coproprietate asupra bunurilor succesorale.

Pentru aceste considerente de fapt si de drept, instanta de fond a admis exceptia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Z C si a respins cererile reconvenţionale formulate de pârâtii-reclamanti B N şi B Gh. C în dosarul nr. X/311/2010 (în prezent dosarul nr. X/311/2015), astfel cum au fost completate, în contradictoriu cu pârâtul Z C ca fiind formulate împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasivă.

Din certificatul de mostenitor nr. X/17.12.2002 eliberat de BNP R B (fila 44 dosar nr. X/311/2012), instanta de fond a constatat deschisa si dezbatuta succesiunea defunctei B M, decedata la data de 07.12.1994, cu ultimul domiciliu in  municipiul S, judetul O, prin  eliberarea certificatului de moştenitor nr. X/17.12.2002 de către BNP R B, avand calitatea de mostenitori legali: pârâta-reclamanta Z M- descendent de gRl I, cu o cota de 1/3 părţi din masa succesorala, reclamantul-pârât B N - descendent de gRl I, cu o cota de 1/3 părţi din masa succesorala si pârâta S V- descendent de gRl I, cu o cota de 1/3 părţi din masa succesorala, conform certificatului de moştenitor nr. X/17.12.2002 eliberat de BNP R B.

Potrivit art. 21 din Decretul nr. 40/1953 privind procedura succesorala notariala, abrogat prin Legea nr. 36/1991, certificatul de moştenitor trebuie să cuprindă data eliberării, arătarea organului care îl eliberează, numele şi ultimul domiciliu al defunctului, data decesului, menţiunea dacă moştenirea este legală sau testamentară, numele, calitatea moştenitorilor şi domiciliul lor, bunurile succesorale, cota sau bunurile ce revin fiecăruia dintre moştenitori, indicarea sumei percepute ca taxă de timbru, semnătura notarului de stat, precum şi ştampila biroului Notariatului de Stat. În cazul când inventarul bunurilor nu a fost întocmit se va face menţiunea de aceasta în certificat.

La cererea moştenitorilor, notarul de stat eliberează fiecăruia câte un exemplar de pe certificatul de moştenitor.

La cererea moştenitorilor, dacă există testament numai pentru o parte a bunurilor defunctului, se eliberează un certificat pentru aceste bunuri şi un altul pentru restul bunurilor.

În cazul în care moştenitorii şi-au împărţit bunurile succesorale prin act notarial, certificatul de moştenitor va cuprinde pe lângă menţiunile din alin. 1 şi menţiune despre actul de împărţire a bunurilor.

Art. 23 din acelasi decret prevede că după eliberarea certificatului de moştenitor nu se mai poate elibera alt certificat; cei care au pretenţiuni la succesiune, pot cere în justiţie anularea certificatului eliberat şi stabilirea drepturilor lor.

Până la anulare prin sentinţa judecătorească, certificatul de moştenitor face dovada în ce priveşte calitatea de moştenitor şi cota bunurilor ce revin fiecărui moştenitor.

Prin urmare, certificatul de mostenitor face dovada în ce priveşte calitatea de moştenitor şi cota bunurilor ce revin fiecărui moştenitor şi în conditiile in care, raportat la legislatia in vigoare la data deschiderii succesiunilor autorilor, s-au eliberat cele doua certificate de mostenitor, instanta retine ca acesta fac dovada calităţii de mostenitor a descendentilor retinuti in aceste certificate.

Prin urmare, atat timp cat aceste certificate de mostenitor nr. X/1971 eliberat de Notariatul de Stat Judetean O si nr. X/17.12.2002 eliberat de BNP R B nu au fost contestate de catre reclamantii Z M si Z B A, nu s-a solicitat anularea acestora, instanta de fond a retinut ca cererea reclamantilor inregistrata sub nr. X/311/2012 este intemeiata numai in parte, in ceea ce priveste constatarea ca s-a dezbatut succesiunea si calitatea de mostenitori a celor trei descendenti de gRl I. 

Instanta de fond a mai retinut ca, desi autoarea B M a incheiat un testament autentificat sub nr. X/17.04.1986 la Notariatul de Stat Judetean O  prin care l-a desemnat legatar universal pe reclamantul Z B A, din probele administrate nu rezulta ca acesta ar fi acceptat, in termenul de 6 luni prevazut in art. 700 Cod civ. succesiunea autoarei; termenul de optiune succesorala de  6 luni vizand nu numai mostenirea legala, dar si transmisiunile succesorale universale si transmisiunile cu titlu universal.

Astfel, potrivit dispozitiilor art. 700 Cod civ., dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii.

Or, din probele administrate nu rezulta ca reclamantul Z B A ar fi facut acte de acceptare tacita, adica acte prin care sa isi insuseasca calitatea de mostenitor printr-un act autentic sau sub semnatura privata, acte sau fapte pe care n-ar fi putut sa le faca decat in calitatea sa de mostenitor acceptant. Reclamantul Z B A nu a intrat in posesia bunurilor mobile sau imobile, nu a aratat in motivarea cererii in ce a constat acceptarea sa tacita, instanta de fond retinand ca acesta nu a intrat in posesia nici unui imobil situat in S, strada T V, nr. , judetul O, avand domiciliu in Bucuresti din anul 1982 (raspunsul paratului la interogatoriu, fila 25, vol. II).

In ceea ce priveste constatarea nulitatii absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. X/01.04.1988 la Notariatul de Stat Judetean O incheiat intre autoarea B M si Z B A prin care autoarea i-a vandut nepotului sau de fiica cota de 5/8 dintr-o casa din caramida cu 4 camere acoperita cu tigla si o anexa gospodareasca cu 2 camere, acoperita cu  tabla situata pe terenul aferent in cota de 5/8 din 1400 m.p. teren constructii situat in S, strada T V, nr. , judetul O, vecina la E cu strada T V, V- teren proprietate de stat, S- S Gh., N- teren proprietate de stat, instanta de fond a retinut ca aceasta cota de 5/8 se compunea din: -cota de 1/2 a autoarei reprezentand cota sa din bunurile comune dobandite in timpul casatoriei cu defunctul B R si -cota de 1/4 reprezentand cota-parte a autoarei in calitatea sa de sotie supravietuitoare din masa succesorala ramasa de pe urma defunctului B R.

Instanta de fond a retinut ca acest contract de vanzare-cumparare reprezinta in fapt un contract de intretinere raportat la proportia intre pretul in bani si cel in natura, prestatia in bani reprezentand mai mult de jumatate din valoarea bunului instrainat (30.000 lei sub forma de intretinere pana la incetarea din viata a autoarei, sub toate aspectele  si la nivelul de trai al acesteia) fata de prestatia in bani (5000 lei) dati inaintea incheirii contractului.

S-a retinut ca reclamantii B N, B G C, B S V si B V in motivarea cererii de constatare a nulitatii contractului autentificat sub nr. X/01.04.1988 la Notariatul de Stat Judetean O au menţionat faptul ca, prin incheierea acestui contract, s-a incalcat regula unanimiatii care impune existenta acordului de vointa al tuturor copartasilor pentru efectuarea unui act referitor la intregul bun.

Analizand contractul autentificat sub nr. X/01.04.1988 la Notariatul de Stat Judetean O, instanta de fond a retinut ca prin acest act nu s-a transmis dreptul de proprietate asupra intregului bun, ci numai cota-parte a autoarei B M din bunurile casa si teren, terenul aferent trecand in proprietatea statului conform legislatiei in vigoare la data incheierii contractului.

Principiul conform caruia bunul aflat in coproprietate este divizat sub aspect ideal implica dreptul fiecarui coproprietar de a incheia acte juridice de dispozitie avand ca obiect cota sa parte din drept, fara a se pune problema respectarii regulii unanimitatii. Fiecare coproprietar poate sa isi instraineze cota sa parte ideală din drept, in mod neconditionat, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Instrainarea nu modifica situatia juridica a bunului, ci are ca efect continuarea starii de coproprietate cu noul coproprietar, in speta cu Z B A.

Instrainarea de catre autoarea B M a cotei parte ideale de 5/8 din bunurile imobile nu a afectat cotele-parti ale celorlalti comostenitori, stabilite prin certificatul nr. X/1971 eliberat de Notariatul de Stat Judetean O privind succesiunea defunctului B R, singurul efect juridic fiind continuarea starii de coproprietate intre descendentii de gRl I mentionanti in certificatul de mostenitor cu Z B A.

Pentru aceste considerente, instanta de fond a respins cererea reconvenţională formulata de pârâţii-reclamanti B N, B G C, B S V si B V în contradictoriu cu reclamanţii-pârâţi Z M şi Z B A in cauza inregistrata sub nr. X/311/2012 pe rolul Judecătoriei Slatina şi conexata la cauza inregistrata sub nr. X/311/2010 (în prezent dosarul nr. X/311/2015) pe rolul Judecătoriei Slatina, privind constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. X/01.04.1988 la Notariatul de Stat Judetean O.

Urmare a instrainarii de catre autoarea B M a cotei-parti de 5/8 din bunurile imobile casa si teren, instanta de fond a retinut ca la decesul autoarei B M nu au mai ramas bunuri imobile, descendentii de gRl I Z M, B N si S V nu au declarat bunuri imobile, ci numai un numar de 40 de actiuni la SC ALTUR SA SLATINA, conform certificatului de mostenitor nr. X/17.12.2002 eliberat de BNP R B.

In ceea ce priveste imbunatatirile aduse la imobilele succesorale si edificarea altor constructii, instanta de fond a retinut din inscrisurile depuse la dosarul cauzei (facturi, chitante, contracte, documentatii) raspunsurile partilor la interogatoriu, din declaratiile martorilor si din cercetarea la fata locului ca B G C (şi autorul său B I C) au efectuat imbunătăţiri la partea din fata a imobilului casa cu 4 camere din caramidă, aflată de la decesul autorului în posesia familiei lui B I si in prezent in posesia pârâţilor B G C, B S V, B V (partea din fata a imobilului cu 4 camere),  pârâtul-reclamant B N a efectuat  imbunătăţiri la partea din spate a imobilului casa cu 4 camere din caramidă, aflată de la decesul autorului în posesia acestuia si a familiei sale, iar Z M şi Z B A au efectuat imbunătăţiri la imobilul casa cu doua camere aflat in posesia paratei Z M si a sotului sau, Z C.

Z M a raspuns la interogatoriu ca nu a intrat in imobilul casa cu 4 camere (intrebarile 12 si 13 „nu intru in imobil”), astfel ca nu are cunostinta despre eventualele imbunatatiri efectuate in interiorul imobilului.

Astfel, din inscrisurile depuse la dosarul cauzei, raspunsurile partilor la interogatoriu si din declaratiile martorilor rezulta ca B G C (şi autorul său B I C) au efectuat urmatoarele imbunătăţiri la imobilele aflate in indiviziune la partea imobilului casa cu 4 camere din caramidă aflată în posesia  pârâţilor B G C, B S V, B V (partea din fata a imobilului cu 4 camere):

 - montat usă de acces intre camerele 2 şi 3 din partea din fata a imobilului cu 4 camere (raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 1, fila 29),

 - montat usă dublă  de aluminiu culisanta,

- montat usă dublă  de acees  in hol din aluminiu şi geam din cărămizi de sticlă, pervaz din marmură (raspunsul paratului Z B A la intrebarea nr. 1, fila 26, raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 1, fila 33),

- înlocuit pardoseala veche din scândură în camera 3 (raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 1, fila 29),

- confectionat instalatia electrica şi introdus instalaţie electrică în imobilul cu 4 camere (bon miscare contori + aviz de expediere + facturi, filele 265-267 pe numele lui B I-fiul defunctului B R),

- racord instalaţie gaze, centrală electrică marca Bosh şi calorifere in camere (declaratie martor G M, declaratie martor D G),

- racord instalaţie  de apă curenta si canalizare aferentă (raspunsul paratului Z B A la intrebarea nr.1, fila 24, raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 1, fila 30),

- montat instalaţie de aer conditionat şi aparate 900 BTU (raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 1, fila 33),

 - tencuit interior si vopsit partea din fata a imobilului cu 4 camere (declaratie martor A T),

 - montat  tâmplărie din aluminiu usi şi ferestre la cele 3 dormitoare si baie si bucatarie, cu glafuri interioare si exterioare din marmura (raspunsul paratului Z B A la intrebarea nr. 1, fila 27, raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 1, fila 33, declaratie martor B T, declaratie martor G M, declaratie martor P M),

 - montat parchet laminat intr-o camera si la bucatarie (raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 1, fila 33),

 - turnat alee din ciment pentru acces pietonal de la poarta de intrare din curtea imobilului pe lungimea de 14 m,

 - inchis cu zid din caramida din holul de acces către partea din spate a imobilului, 

 - reconditionat soba de teracota in camera nr. 3,

 - montat faianţă si gresie in baie si bucătărie (raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 1, fila 31),

- montat chiuveta, vas wc si cadă în baie (raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 1, fila 31),

 - montat chiuveta inox si masca in bucătărie (raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 1, fila 31),

 - construit aleea de acces din dale de beton (declaratie martor P M),

 - termoizolare exterioara a imobilului cu polistiren si a soclului (raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 1, fila 34, declaratie martor B T, declaratie martor G M)

 - zugravit exterior partea din fata a imobilului cu 4 camere (raspunsul paratului Z B A la intrebarea nr. 1, fila 26,raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 1, fila 33, declaratie martor P M),

 - confectionat si montat jgheaburi si burlane, vopsit jgeaburi şi bulane, podina casei (raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 1, fila 32),

 - turnat bordură din beton cu rigole de scurgere a apei,

 - turnat alei betonate pentru acces auto (raspunsul paratului Z B A la intrebarea nr. 1, fila 26, raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 1, fila 31),

 - construit copertină din teava acoeprită cu plexiglass (raspunsul paratului Z B A la intrebarea nr. 1, fila 27),

 - confectionat wc din caramida exterior si introdus instalaţie de apă (raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 1, fila 30),

 - construit gard din lemn (raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 1, fila 30),

 - confectionat gard din sârmă in curtea pentru păsări pe lungimea de 6 m (raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 1, fila 30),

 - construit şopron pe stâlpi de lemn şi turnat beton,

 - construit gard din scândură pe stâlpi din ţevi fixate în beton în spatele imobilului împreună cu pârâtul-reclamant B N (declaratie martor G M),

- construit gardul de la strada din lambriu de brad pe stâlpi din ţeavă, pe soclu de beton împreună cu pârâtul-reclamant B N (raspunsul paratului Z B A la intrebarea nr. 1, fila 28),

 - branţament alimentare gaze de la reteaua oraşului împreună cu pârâtul-reclamant B N şi pârâta-reclamantă Z M,

- construit garaj din scândură acoperit cu carton bituminat pentru un autoturism cu canal din cărămidă şi beton acoperit cu capac din scândură pentru reparaţii (raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 1, fila 31),

 - boltă din ţeavă şi vită de vie in faţa casei cu 4 camere (raspunsul paratei Z M la intrebarea  23 din interogatoriu).

Pârâtul-reclamant B N a efectuat următoarele imbunătăţiri la imobilele aflate in indiviziune:

 - construit verandă din aluminiu cu geam termopan, placata cu marmură albă pe soclu de beton, cu acoperiş din sticlă izolata cu polistiren exandat, acoperit cu scândură, peste care s-a pus pergolă (raspunsul paratei Z M la intrebarea 21 din interogatoriu, raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 18 din interogatoriu),

 - construit în continuarea imobilului succesoral baie şi cămară-bucătărie, în suprafaţă de 10 m.p. cu zidărie din cărămidă (3 pereti şi partial al 4 -lea prin prelungirea unui perete al imobilului succesoral), fundatie beton, instalaţie apă şi energie electrică, canalizare şi racord la căminul din curte al defunctului B I C, planşeu din beton cu izolaţie din plăci de BCA peste care este acoperiş din tablă ondulată cu jgheaburi şi burlane (raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 7 din interogatoriu, raspunsul paratei Z M la intrearea nr. 12 din interogatoriu fila 3, vol. II, declaratie martor G M, declaratie martor P M),

 - tencuit, vopsit, montat gresie si faianta, mozaic baie şi cămară-bucătărie (raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 8 din interogatoriu, fila 13 vol. II),

 - dotare obiecte sanitare-cadă, wc, 2 chiuvete la baie şi cămară-bucătărie (raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 7 din interogatoriu, fila 13, vol. II),

 - izolare termică a părţii din imobilul casă din cărămidă cu 4 camere aflată în posesia pârâtului-reclamant -partea din spate a imobilului (intampinarea depusa de parata Z M in dosarul nr. X/311/2010 si raspunsul la intrebarea nr. 26, fila 6, vol. II, raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 8 si 23, declaratie martor B T, declaratie martor G M, declaratie martor A T),

- turnat gridă din beton cu fier beton deasupra geamului pe o lungime de 1,40m (declaratie martor G M),

 - izolat tavane pe toată suprafaţa (declaratie martor G M, declaratie martor A T),

 - schimbat tâmplăria imobilului cu ferestre termopan din aluminiu la toata partea din imobilul casă din cărămidă cu 4 camere aflată în posesia pârâtului-reclamant şi usă de acces din termopan cu geam sablat si luminator, 2 uşi exterioare din termopan  -partea din spate a imobilului, (intampinarea depusa de parata Z M in dosarul nr. X/311/2010, raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 24 din interogatoriu, declaratie martor G M, declaratie martor A T, declaratie martor P V),

 - montat rulouri exterioare din PVC si aluminiu cu dispozitiv de acţionat electric şi glafuri din marmură (raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 24 din interogatoriu),

 - montat parchet melaminat in cele 3 camere (raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 24 din interogatoriu, declaratie martor G M),

 - montat aparate aer conditionat marca Whirlpool (raspunsul paratei Z M la intrebarea  27 din interogatoriu),

 - refacut instalatie electrică, montat prize si intrerupatoare la toata partea din imobilul casă din cărămidă cu 4 camere aflată în posesia pârâtului-reclamant (partea din spate a imobilului),

 - reconditionat soba,

 - montat două uşi duble din aluminiu culisante (declaratie martor G M),

- centrală termică cu 7 calorifere din fontă şi instalaţie din ţevi de cupru, (raspunsul paratei Z M la intrebarea  8 din interogatoriu, raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 22 din interogatoriu, declaratie martor G M),

 - inlocuit gresie bucătărie şi baie,

 - construit camin apometru şi montat apometru (raspunsul paratei Z M la intrebarea nr. 21 din interogatoriu, fila 5, vol. II, raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 18 din interogatoriu, raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 22 din interogatoriu).

 - canalizare si racordare la canlaizarea orasului pe teava din PVC, cu o lungime de 50 ml, cu două cămine de vizitare din tub beton, cu capac din beton si fonta, (raspunsul paratei Z M la intrebarea  28 din interogatoriu, raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 25 din interogatoriu, declaratie martor G M),

 - modificat canalizarea de la baie, cu racord la cămin,

 - turnat bordură din beton cu rigole de scurgere a apei la partea din imobilul casă din cărămidă cu 4 camere aflată în posesia pârâtului-reclamant - partea din spate a imobilului (raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 26 din interogatoriu, raspunsul paratei Z M la intrebarea nr. 29 fila 7, declaratie martor A T),

 - montat alee din dale de gresie exterioara (raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 26 din interogatoriu, declaratie martor G M),

 - vopsit interior si exterior imobilul (raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 27 din interogatoriu pt. vopsit exterior, declaratie martor B T),

 - confectionat si montat jgheaburi si burlane (raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 14 din interogatoriu),

 - construit gard din scândură pe stâlpi din ţevi fixate în beton în spatele imobilului împreună cu pârâtul-reclamant B G C, (raspunsul paratei Z M la intrebarea 31 din interogatoriu, raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 28 din interogatoriu),

 - construit gardul de la strada din lambriu de brad pe stâlpi din ţeavă, pe soclu de beton împreună cu pârâtul-reclamant B G C, (raspunsul paratei Z M la intrebarea 31 din interogatoriu, raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 29 din interogatoriu),

 - bransament alimentare gaze de la reteaua oraşului împreună cu pârâtul-reclamant B G C şi pârâta-reclamantă Z M,

 - prelungit garajul din scandura, acoperit cu scandura si tablă ondulată, cu jgeaburi, burlane si pardoseala din beton, construit coteţ de păsări din BCA in suprafata de 4 m.p., acoperit cu placa din beton si tablă ondulată, pe fundatei de beton (raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 15 din interogatoriu declaratie martor G M),

 - înlocuit uşă din lemn la beci cu uşă dublă de aluminiu în suprafaţă de 3,30 m.p.,

 - plantaţie de viţă nobilă şi hibridă pe şpalier din ţeavă şi lemn (raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 18 din interogatoriu),

 - boltă din ţeavă şi vită de vie in faţa casei cu 4 camere (raspunsul paratei Z M la intrebarea  23 din interogatoriu, raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 20 din interogatoriu),

 - fântână din tuburi de beton, gard din sârmă hexagonala pe o lungime de 8 ml pe stâlp de ţeavă (raspunsul paratei Z M la intrebarea  24 şi 18 din interogatoriu, raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 21 din interogatoriu, declaratie martor G M),

 - aleea de beton de 2,40 m.p. (raspunsul paratei S V la intrebarea nr. 15 din interogatoriu).

Reclamantii Z M şi Z B A au efectuat următoarele imbunătăţiri la imobilele aflate in indiviziune:

- izolat cu polistiren casa din caramida cu 2 camere (raspunsul reclamantului B N la intrebarea nr. 20 din interogatoriu, fila 55),

 - montat tâmplărie din PVC la casa din caramida cu 2 camere (raspunsul reclamantului B S la intrebarea nr. 17, fila 42, raspunsul reclamantului B N la intrebarea nr. 20 din interogatoriu, fila 56),

 - montat jgheaburi şi burlane la casa din caramida cu 2 camere,

 - montat două calorifere in casa din caramida cu 2 camere,

 - instalaţie gaze casa din caramida cu 2 camere (raspunsul reclamantului B N la intrebarea nr. 20 din interogatoriu, fila 56, contract de proiectare si documentatie, filele 235-247, vol. II),

 - vopsit tabla de pe acoperis la casa din caramidă cu 2 camere (raspunsul reclamantului B Gh. C la intrebarea nr. 18 din interogatoriu),

 - montat scafa din lambriuri la casa din caramida cu 2 camere,

 - zugravit casa din caramidă cu 2 camere (raspunsul reclamantului B S la intrebarea nr. 17, fila 42, raspunsul reclamantului B N la intrebarea nr. 20 din interogatoriu, fila 55),

 - placat cu gresie împrejurul casei din caramidă cu 2 camere (raspunsul reclamantului B N la intrebarea nr. 20 din interogatoriu, fila 56),

 - montat parchet in casa din caramida cu 2 camere,

 - refăcut instalatie energie electrică in casa din caramida cu 2 camere, (raspunsul reclamantului B C la intrebarea nr. 17 din interogatoriu),

- construit verandă cu tâmpălrie de fier şi montat uşi şi geamuri din aluminiu, tot la casa din caramida cu 2 camere (raspunsul reclamantului B C la intrebarea nr. 17 din interogatoriu, raspunsul reclamantului B S la intrebarea nr. 17, fila 43, raspunsul reclamantului B N la intrebarea nr. 20 din interogatoriu, fila 56, declaratie martor N G),

-  porti din metal la gardul stradal (raspunsul reclamantului B C la intrebarea nr. 14 din interogatoriu).

In ceea ce priveste inchiderea salii din fata casei cu 4 camere, desfiintarea usilor duble de acces in vechiul magazin alimentar si inlocuirea cu 2 ferestre si 2 obloane din lemn, turnat sapa din ciment si pardosit cu scandura camerele, instanta de fond a retinut din raspunsurile paratelor Z M si S V la interogatoriu coroborate cu declaratia martorilor B Z si P V si cu plansele foto depuse la dosar de catre parata Z M, că la decesul autorului B R aceste lucrari erau efectuate, iar in cauza nu s-a facut dovada de catre reclamantii B C şi B N ca aceste imbuntatiri ar fi fost efectuate de B N si B I, tatal reclamantului B C.

Lucrarile au fost facute in vederea transformarii magazinului in locuinta, conform contractului de inchriere din 28.09.1963 asupra destinatiei spatiului alocat magazinului dispunand tot autorul B R.

  De asemenea, instanta de fond a mai retinut ca, la cercetarea la fata locului, s-a constatat faptul ca exista placa turnata peste beci, deasupra acestuia functionand magazinul, aceasta fiind turnata peste toata suprafata beciului, inclusiv peste cele 3 compartimente (boxe) folosite de cele 3 familii, rezultand ca aceasta a existat inca din perioada functionarii magazinului, facandu-se mentiunea in contractul de inchiriere din 28.09.1963 cu privire la pivnita in suprafata de 12 m.p.

În ceea ce priveste soba manuala achizitionata de reclamantul B N odata cu instalatia de gaze (fila 18 proces verbal de cercetare la fata locului), instanta de fond a retinut ca aceasta nu mai este racordata la instalatia de gaze, avand rol decorativ si fiind un bun mobil prin natura lui, raportat la dispozitiile art. 473 C. civ., neputandu-se retine ca acesta reprezinta o îmbunătăţire adusa imobilului.

Pentru aceste considerente, instanta de fond a admis numai in parte si în principiu  cererile reconventionale formulate de pârâtii-reclamanţi B Gh. C si B N  în dosarul nr. X/311/2010 (în prezent dosarul nr. X/311/2015).

Totodată, instanţa de fond a avut în vedere prevederile art. 6739 C.p.c., în cazul în care, după pronunţarea încheierii prevăzute de art. 6736 alin. 1, dar mai înainte de pronunţarea hotărârii de împărţeală, se constată că există şi alţi coproprietari sau că au fost omise unele bunuri care trebuiau supuse împărţelii, fără ca, privitor la aceşti coproprietari sau la acele bunuri, să fi avut loc o dezbatere contradictorie, instanţa va putea da o nouă încheiere, care va cuprinde, după caz, şi coproprietarii sau bunurile omise. În aceleaşi condiţii instanţa poate, cu consimţământul tuturor coproprietarilor, să scoată un bun care a fost cuprins din eroare în masa de împărţit.

 Prin urmare, pentru retinerea la masa succesorala a unor bunuri, se cere îndeplinirea conditiei ca aceste bunuri să nu fi făcut obiectul cererilor anterioare şi în consecinţă sa fi avut loc o dezbatere contradictorie cu privire la aceste bunuri, iar pentru scoaterea de la masa partajabil a unui bun se cere acordul tuturor coproprietarilor.

 În ceea ce priveste imobilul magazie retinut în cota de 1/2 în masa succesorala a autorului B R, din analizarea cererilor reconventionale  din dosarul nr. X/311/2010 (în prezent dosarul nr. X/311/2015) si a cererii  înregistrate sub nr. X/311/2012, respectiv a cererii reconventionale depuse în acest ultim dosar, instanta de fond a constatat ca niciuna dintre părti nu a solicitat partajarea imobilului magazie, acesta fiind inclus în masa succesorala din eroare, pornind de la actul de vanzare autentificat sub nr. X/17.10.1961.

 Retinand ca niciuna dintre părti, ulterior retinerii cotei de 1/2 din imobilul magazie in masa succesorala a autorului B R si, implicit supunerii acestui imobil partajarii între mostenitori, nu a solicitat  retinerea acestui imobil in masa partajabila (părtile sustinand ca a fost demolat), avand in vedere ca niciuna dintre parti nu s-a opus scoaterii acestui imobil din masa partajabila, instanta de fond a admis cererea formulata de paratii – reclamanti Z M si Z B A cu privire la pronuntarea unei încheieri de admitere în principiu suplimentară şi a scos magazia de la masa succesorala.

 În ceea ce priveste cererea formulata de reclamantul B N cu privire la pronuntarea unei încheieri de admitere în principiu suplimentară privind îmbunătăţirile solicitate: închiderea sălii din fata celor 2 camere cu zid din cărămidă plină tencuit şi vopsit în suprafaţă de 2,18 m.p., instalaţie de gaz pentru aragaz şi centrala termică, construcţie sobă din teracotă manuală, canalizare pentru captarea apei pluviale cu doua sifoane din fonta si deversarea prin tevi în primul cămin, plantat în faţa casei şi în gradină 8 pomi fructiferi şi unul ornamental, instanta de fond a constatat, aşa cum a sustinut şi reclamantul, aceste bunuri au făcut obiectul cererii reconventionale de la filele 50-53, volumul I dosar nr. X/311/2010, au facut obiectul probatiunii, au fost analizate de catre instanta, iar pentru mare parte din acestea instanta s-a si pronuntat, astfel că nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 6737 C.p.c. pentru pronuntarea unei încheieri de admitere în principiu suplimentara.

Astfel, în ceea ce priveste închiderea sălii din fata celor 2 camere cu zid din cărămidă plină tencuit şi vopsit în suprafaţă de 2,18 m.p., instanta de fond din probatoriul analizat a concluzionat prin IAP ca în ceea ce priveste inchiderea salii din fata casei cu 4 camere, desfiintarea usilor duble de acces in vechiul magazin alimentar si inlocuirea cu  2 ferestre si 2 obloane din lemn, turnat sapa din ciment si pardosit cu scandura camerele, a retinut din raspunsurile paratelor Z M si S V la interogatoriu coroborate cu declaratia martorilor B Z si P V si cu plansele foto depuse la dosar de catre parata Z M ca la decesul autorului B R aceste lucrari erau efectuate, iar in cauza nu s-a facut dovada de catre reclamantii B Gh. C şi B N ca aceste imbuntatiri ar fi fost efectuate de B N si B I, tatal reclamantului B Gh. C.

Lucrarile au fost facute in vederea transformarii magazinului in locuinta, conform contractului de inchriere din 28.09.1963, asupra destinatiei spatiului alocat magazinului dispunand tot autorul B R.

De asemenea, instanta de fond a mai retinut ca la cercetarea la fata locului s-a constatat faptul ca exista placa turnata peste beci, deasupra acestuia functionand magazinul, aceasta fiind turnata peste toata suprafata beciului, inclusiv peste cele 3 compartimente (boxe) folosite de cele 3 familii, rezultand ca aceasta a existat inca din perioada functionarii magazinului, facandu-se mentiunea in contractul de inchiriere din 28.09.1963 cu privire la pivnita in suprafata de 12 m.p.

Pentru aceste considerente, nu a fost retinut ca îmbunătăţire închiderea sălii din fata celor 2 camere cu zid din cărămidă plină tencuit şi vopsit, cu minime diligenţe părţile putând observa care au fost bunurile reţinute de instanţa în primul IAP.

 În ceea ce priveste instalaţia de gaz pentru aragaz şi centrala termică, instanta de fond a retinut ca prin cererea reconventionala au fost structurate îmbunătăţirile în functie de perioada în care au fost efectuate, fiind mentionată în perioada 1995-1997 - instalaţie gaze la 2 sobe, bucătărie şi baie, iar ulterior în perioada 1998-2010 - demontat instalaţie gaze la sobe şi montat centrala termică, 7 calorifere cu elemente din fontă şi tevi din cupru şi instalaţie apă caldă bucătărie şi baie, astfel că a retinut în IAP centrală termică  cu 7 calorifere  din fontă şi instalaţie din ţevi de cupru, fiind vorba de o pronuntare raportată la ultimele modificări aduse îmbunătăţirilor din perioada 1998-2010.

În ceea ce priveste construcţia sobei din teracotă manuală, instanta de fond a apreciat si a retinut ca  aceasta nu mai este racordata la instalatia de gaze, avand rol decorativ si fiind un bon mobil prin natura lui, raportat la dispozitiile art. 473 C. civ., neputandu-se retine ca acesta reprezinta o îmbunătăţire adusa imobilului.

Canalizarea pentru captarea apei pluviale cu doua sifoane din fonta si deversarea prin tevi în primul cămin a fost retinuta în IAP, la canalizare şi racord la canalizarea orasului pe teava din PVC, cu o lungime de 50 ml, cu doua camine de vizitare din tub beton, cu capac din beton si fonta, vizand sistemul de canalizare, cu atat mai mult cu cat apa pluviala se deverseaza tot in primul cămin, astfel ca si parte din canalizare care preia apele pluviale face parte integranta din sistemul de canalizare, fara a se impune mentionarea chiar a fiecarei parti din sistemul de canalizare in functie de lungime sau a fiecărui element component al instalaţiei. În acest sens, chiar si in procesul verbal de cercetare la fata locului cele 2 sifoane au fost constatate odata cu cele 2 camine betonate care leaga sistemul de canalizare  la canalizarea orasului.

Asupra plantarii a 8 pomi fructiferi si a unui pom ornamental în fata casei, bunuri solicitate a fi retinute ca îmbunătăţiri de catre reclamantul B N, intr-adevar instanta de fond nu s-a pronuntat, din omisiune, avand in vedere multitudinea îmbunătăţirilor efectuate si raportarea pentru fiecare îmbunătăţire în parte la probele administrate în vederea coroborarii acestora.

 Avand in vedere aceste considerente si neîndeplinirea cerintelor prevazute de art. 6739 C.p.c., instanta de fond a respins cererea formulata de reclamantul B N cu privire la pronuntarea unei încheieri de admitere în principiu suplimentară privind îmbunătăţirile solicitate, retinand ca, atat pentru bunurile neretinute din IAP-ul pronuntat la data de 23.12.2013 ca nedovedite de reclamant, cat si pentru bunurile omise din eroare se poate exercita numai calea de atac, neputând face obiectul unei încheieri de admitere în principiu suplimentară.

 Asadar, instanta de fond a constatat ca părţile se află în indiviziune asupra bunurilor: teren in suprafata de 525 m.p., casa construită din cărămidă, compusa din 4 camere, o sala si pivniţă fără îmbunătăţiri, casă de locuit construita din cărămidă, compusa din 2 camere fără îmbunătăţiri, situate in municipiul S, strada T V, nr. , judetul O după cum urmează: pârâtul-reclamant Z B A, cu o cota de 20/32 din imobilele teren, pârâta-reclamanta Z M- descendent de gRl I cu o cota de 3/32 părţi din imobilele teren si constructii, B N- cu o cota de 3/32 părţi din imobilele teren si constructii, pârâta S V - cu o cota de 3/32 părţi din imobilele teren si constructii si pârâţii B G C, B S V, B V, toţi cu o cota de 3/32 părţi din imobilele teren si constructii.

Nu s-a retinut decat suprafata de 525 m2 din suprafata de 1400 m2 avand in vedere ca diferenta aferenta cotei ideale de 5/8 din acest teren a trecut in proprietatea statului odata cu incheierea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. X/01.04.1988 la Notariatul de Stat Judetean O si in conformitate cu art. 30 din Legea nr. 58/1974,  care prevedea ca dobandirea terenurilor cuprinse in  perimetrul construibil al localitatilor urbane si rurale avea loc numai prin mostenire legala, fiind interzisa instrainarea sau dobandirea lor prin acte juridice intre vii. In cazul instrainarii constructiilor, terenul aferent acestora trecea in proprietatea statului. Aceeasi reglementare a fost stabilita si prin art. 44 din Legea nr. 59/1974. Sanctiunea nerespectarii cerintelor privind circulatia juridica a terenurilor de orice fel era nulitatea absoluta.

Având în vedere că părţile au făcut diverse îmbunătăţiri de-a lungul anilor, aşa cum s-a reţinut mai sus, având în vedere raportul de expertiză construcţii întocmit de expertul S, instanţa  de fond a constatat că pârâţii-reclamanţi B G C şi B S V au efectuat îmbunătăţiri la imobilul cu 4 camere în valoare totală de 33.098 lei; pârâtul-reclamant B N a efectuat îmbunătăţiri la imobilul cu 4 camere în valoare totală de 71.597 lei; reclamanţii Z M şi Z B A au efectuat îmbunătăţiri la imobilul cu 2 camere în valoare totală de 13.455 lei.

Stării de indiviziune i se poate pune capăt prin operaţiunea juridică a împărţelii ce constă în împărţirea în natură sau prin echivalent a bunurilor aflate în indiviziune, motiv pentru care s-a omologat raportul de expertiză construcţii întocmit în prezentul dosar de dl. expert S C in varianta III de lotizare şi s-a dispus ieşirea din indiviziune a părţilor cu privire la imobile, astfel:

 -  s-a atribuit lui Z B A, în deplină proprietate şi liniştită posesie imobilul casă de locuit construita din cărămidă, compusa din 2 camere in suprafata de 28,30 m2 si suprafata de 62,80 m2 din imobilul casa construită din cărămidă, compusa din 4 camere, o sala si pivniţă, situate in municipiul S, strada T V, nr. , judetul O;

- s-a atribuit lui B N, în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafata de 53,80 m2 din imobilul casa construită din cărămidă, compusa din 4 camere, o sala si pivniţă, situate in municipiul S, strada T V, nr. , judetul O pe care le ocupa in prezent.

În baza art. 67310 alin. 4 Cod proc. civ., a fost obligat Z B A către restul părţilor la plata unei sulte pentru imobilele case de locuit, ce i-au fost atribuite, după cum urmează: 13.855,50 lei către Z M, 7.128 lei către S V şi 2.376,25 lei către B V şi 23.964,50 lei către B G C şi B S V şi stabileşte termen de achitare a sultei 6 luni de la data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri.

Totodată, a fost obligat B N către restul părţilor la plata unei sulte pentru imobilul casă de locuit, ce i-a fost atribuit, după cum urmează: 13.886 lei către B G C şi B S V şi stabileşte termen de achitare a sultei 6 luni de la data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri.

Pentru a stabili aceste sume, instanţa a avut în vedere cota ce i se cuvine fiecărei părţi, dar şi îmbunătăţirile efectuate.

Reţinând ca valoarea totală a construcţiilor este de 194.190 lei (34.012 lei casa cu 2 camere, 42.028 lei casa cu 4 camere, 118.150 lei valoarea totală a îmbunătăţirilor), B N a primit în lotul său valoarea de 92.611 lei (21.014 lei contravaloarea celor 2 camere şi 71.597 lei contravaloarea îmbunătăţirilor), însă i se cuvenea o valoare de 78.725 lei (7.128 lei – valoarea cotei sale de 3/32 şi 71.597 lei îmbunătăţirile), astfel că diferenţa de 13.886 lei o va achita către B G C şi B S V.

 În ceea ce-i priveşte pe B G C şi B S V, acestora li se cuvine, - conform cotei lor (de 2/32), dar şi a îmbunătăţirilor reţinute de 33.098 lei, - o sultă de 37.850,50 lei pe care o vor lua: 13.886 lei de la B N, cum s-a menţionat mai sus, iar restul de 23.964,50 lei de la Z B A.

Z B A urmează să primească în lotul său o valoare de 101.579 lei (34.012 lei casa cu 2 camere, 21.014 lei contravaloarea celor 2 camere din casa cu 4 camere la care se adaugă 46.553 lei valoarea îmbunătăţirilor celor două imobile), însă i se cuvenea o valoare de 54.252,50 lei (47.525 lei conform cotei sale de 20/32 şi îmbunătăţirile pe care le-a făcut de 6.727,50 lei), astfel că diferenţa o va da sultă către Z M - 13.855,50 lei (conform cotei sale de 3/32 şi a îmbunătăţirilor efectuate de 6.727,50 lei), către S V - 7.128 lei (conform cotei sale de 3/32) şi către B V - 2.376,25 lei (conform cotei sale de 1/32).

În ceea ce priveşte ieşirea din indiviziune asupra imobilului teren, instanţa de fond a constatat că, pentru moment, nu se poate realiza în nici una din modalităţile prevăzute de lege, deoarece principalul efect juridic produs de încheierea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. X/01.04.1988 la Notariatul de Stat Judetean O de art. 30 din Legea nr. 58/1974 a fost scoaterea din circuitul civil şi intrarea în proprietatea statului a cotei ideale de 5/8 din terenul în suprafaţă de 1.400 m2. Fiind vorba de cota ideală, acest teren nu a fost niciodată individualizat în materialitatea sa, părţile continuând să aibă posesia şi folosinţa acestuia (au pierdut doar dreptul de dispoziţie). Ulterior, lui Z B A i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra cotei de 5/8 (echivalentul a 875 m2), titlu anulat în instanţă.

Curtea Europeană a drepturilor Omului a hotărât că, atunci când principiul de restituire a proprietăţilor confiscate în mod abuziv a fost deja adoptat de către un stat, incertitudinea cu privire la punerea în practică a acestui principiu, indiferent dacă este de legislativă, administrativă sau legată de practicile aplicate de către autorităţi, este în măsură să genereze, atunci când persistă în timp şi în absenţa unei reacţii coerente şi rapide a statului, o neîndeplinire din partea acestuia din urmă a obligaţiei sale de a asigura beneficierea efectivă de dreptul de proprietate garantat de articolul 1 din Protocolul nr. 1 (hotărârea Broniowski; Păduraru împotriva României, 1 decembrie 2005).

Or, lui Z B A i s-a recunoscut acest drept de autorităţi, astfel că a beneficiat la rândul sau de un bun in sensul art. 1 Protocolul 1 din Conventie; după anularea titlului în instanţă, comisia de fond funciar nu a mai efectuat nici un demers pentru reglementarea situaţiei.

Aşadar, până la emiterea titlului de proprietate, părţile deţin o cotă ideală ce nu poate fi individualizată cu certitudine, urmând ca, după reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru cota de 5/8 din suprafaţa de 1.400 m2, părţile să iasă din indiviziune şi asupra terenului cu delimitarea clară conform cotelor şi a imobilelor case de locuit pe care le deţin.

Pentru aceste considerente, instanţa de fond a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a lui Z C, a respins restul excepţiilor invocate, a admis în parte cererile formulate, a anulat cererea de interventie ca netimbrată, a constatat deschisă şi dezbătută succesiunea defuncţilor B R şi B M, calitatea de moştenitori legali a părţilor, conform cotelor sus menţionate, masa succesorală aşa cum a fost menţionată anterior; a omologat raportul de expertiză construcţii şi a dispus ieşirea din indiviziune a părţilor atribuind loturile conform raportului, constatând că nu se poate realiza ieşirea din indiviziune pentru teren în nici una din modalităţile prevăzute de lege.

În baza art. 885 şi art. 888 Cod civ., instanţa a  dispus comunicarea unei copii de pe hotărârea rămasă irevocabilă către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară O.

Totodată, în baza art. 771 alin. 6 din Legea 571/2003 republicată, s-a dispus ca, în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri, un exemplar al acesteia cu documentaţia aferentă să fie comunicată la organul fiscal competent, în vederea calculării impozitului pe veniturile din transferul proprietăţii imobilelor.

În baza art. 274 Cod proc. civ. coroborat cu art. 277 Cod proc. civ., s-au compensat cheltuielile de judecată (reprezentând taxă judiciară de timbru şi onorarii de expert şi avocat) proporţional cu cota ce i se cuvine fiecăruia, respectiv: Z B A şi Z M vor achita suma de 4.256 lei către B G C, B S V şi B V, respectiv suma de 3.947 lei către B N, iar S V va achita suma de 755 lei către B N. La stabilirea acestor sume, instanţa a avut în vedere cota parte a fiecăruia dar şi cheltuielile efectuate de fiecare parte: Z B A şi Z M efectuând împreună cheltuieli de 5.252 lei, B G C, B S V şi B V efectuând cheltuieli de 6.011 lei, B N efectuând cheltuieli de 6.457 lei, iar S V efectuând cheltuieli de 1.000 lei; totalul cheltuielilor ridicându-se la 18.720 lei, astfel că echivalentul cotei de 3/32 este de 1.755 lei.

Împotriva sentinţei civile nr. X/31.10.2016 şi a încheierii de admitere în principiu pronunţate de Judecătoria Slatina, au declarat recurs reclamanţii Z M şi Z B A şi pârâta S V, pârâtul B N şi pârâţii B G- C, B S V şi B V, considerând-o nelegală şi netemeinică.

În recursul lor, recurenţii Z M, Z B A şi S V consideră ca, in raport de valoarea iniţiala a cererilor de chemare in judecata calea de atac este apelul si nu recursul,valoarea bunurilor ridicandu-se la peste 1 miliard lei vechi.

Susţin că in mod greşit instanţa de fond a respins excepţia autorităţii de lucru judecat în ceea ce priveste dezbaterea succesiunii dupa autorul B R, conform hotărârilor depuse la filele 402-407.

 In mod greşit instanţa a soluţionat cererile privind dezbaterea succesiunii autorului B R cu privire la compunerea masei succesorale si, implicit, cererile reclamanţilor privind îmbunătăţirile aduse de aceştia bunurilor succesorale.

 Astfel, succesiunea autorului B R a fost dezbătută prin certificatul de moştenitor nr. X/5.02.1971, care stabileşte care sunt moştenitorii autorului, cotele ce le revin acestora, precum si masa bunurilor succesorale.

 Conform certificatului de moştenitor nr. l9/5.02.1974, mostenitori ai autorului B R au fost B MARJA in calitate de soţie supravieţuitoare cu o cota de 4/16, Z M, B N, S V si B I C, fiecare cu o cota de 3/16 din masa succesorala fiind descendenţi de grd 1, iar masa succesorala rămasa in urma autorului era compusa din 1/2 dintr-o casa cu 4 camere, 1/2 dintr-o casa cu 2 camere,1/2 dintr-o magazine si 1/2 din suprafaţa aferenta acestor construcţii de 1400 mp situate in S,str.T V,nr. ,conform contractului de vanzare-cumparare nr,X/17.10.1961.

 În opinia recurenţilor, este important faptul ca certificatul de moştenitor nu a fost contestat sub aspectul compunerii masei succesorale, avand in vedere cererile privind imbunatatirile aduse bunurilor ce compun masa succesorala, situatie in care se poate vorbi doar de un drept de creanţa pe care părţile il au in situaţia in care se dovedeşte ca s-ar fi construit anumite bunuri pe terenul rămas in urma autorului.

In ceea ce priveşte magazia, instanta a reţinut faptul ca aceasta nu mai exista, astfel incat masa succesorala se compune doar din 1/4 din casa cu 4 camere si 1/2 din casa cu 2 camere si 1/2 din terenul aferent construcţiilor.

In aceste conditii, pentru construcţiile realizate de către reclamanţi pe terenul rămas in urma autorului, respectiv garajul, cotetul de pasari, WC-ul, sopronul baia si cămara realizata de către intimatul B N, exista doar un drept de creanta, dreptul de despăgubire putând fi primit doar de la proprietarul terenului in cazul in care acesta si-ar exercita dreptul de accesiune imobiliara(Curs moştenire -F.DEAK).

Se mai arată că instanţa a reţinut in mod greşit contravaloarea acestor construcţii, întrucât nu a stabilit care este proprietarul terenului, respingând cererea de ieşire din indiviziune asupra terenului, şi neexistand proprietar al terenului,nu exista opţiunea privind accesiunea imobiliara.

Legat de acest aspect in mod greşit instanţa a retinut si celelalte îmbunătăţiri aduse acestor imobile de către reclamanţi si anume: introdus instalaţia de apa la WC-ul din cărămida de către B C, turnat beton, in şopron de către B C, prelungit garajul din scandura,acoperit cu scândura si tabla ondulata,cu jgheburi,burlane si pardoseala din beton de către B N.

In ceea ce priveşte garajul, arată ca instanţa de fond a retinut in mod gresit îmbunătăţirile aduse garajului de către B N unui bun construit de către alt mostenitor, garajul nefacand parte din masa succesorala.

 Aceeaşi situaţie este si in privinţa baii construite de către B N pe terenul rămas in urma autorului,aceasta construcţie nefacand parte din masa succesorala.

In  ceea ce priveşte îmbunatatirile reţinute ca fiind efectuate de către B C, critică solutia instanţei având in vedere următoarele: in ceea ce priveşte usa dintre camerele 2 si 3,in cerere se arata ca aceasta a fost montata,pentru ca apoi sa fie desfiintata,ceea ce inseamna ca nu trebuia reţinuta;-s-a reţinut ca s-a recondiţionat soba din camera 3,desi aceasta nu mai exista,fiind montate calorifere in locul sobei. Soba a fost desfiinţa de reclamantul B C la fel ca si coşul de evacuare a fumului; s-a reţinut ca B C a introdus instalaţia electrica in imobilul cu 4 camere,desi la dosar exista acte din care rezulta ca aceasta este introdusa in anul 1963 de către B R(chitanta X/14.08.1963 in valoare de 50,40 lei cu titlu de anticipaţie plus instalaţie interioara emisa pe numele lui Z C. Chitanta e eliberata pe numele lui Z C si Z M pentru introducerea curentului in imobilul cu 4 camere;avizul de expediere nr 167/1970 pe3ntru o lungime de 8 m cand s-a făcut separatia; procesul verbal din 12.08.1963 pentru recepţia instalaţiei electrice interioare;ordin de serviciu din august 1963); in mod greşit au fost reţinute aparatele de aer conditionat, acestea fiind bunuri demontabile.

Înlocuirea instalaţiei electrice ceruta de către B C nu este dovedita, mai ales ca acesta nu arata ce anume s-a inlocuit la instalaţia electrica. Asa cum a aratat,conform avizului de expediere nr.l67/1970.1ucrarile au fost făcute pe o lungime de 8 m,acestea fiind efectusate pentru separaţia curentului.

Gardul efectuat din scândura la fatada,acesta are o lungime de 18 m asa cum rezulta din autorizaţia pentru executare de lucrări nr.8230/2.11.1961.

Apa curenta a fost introdusa de către autorul B R in anul 1967,dovedita cu chitanţa X/22.11.1967,lungimea rezultând din procesul verbal din 1963,respectiv 22 m.

În anul 1995va fost realizat branşamentul la gaze,conform facturii si chitanţei folosindu-se 200 m de ţeava.

Glafurile de la ferestre nu sunt cerute de reclamant si deci au fost reţinute in mod greşit de către instanţa, a fost reţinuta in mod greşit masca de bucătărie desi aceasta nu a fost ceruta, gresia si faianţa pe o suprafaţa mai mare decât suprafaţa incaperii.

In ceea ce priveşte îmbunătăţirile aduse de B N se solicită să se observe cele consemnate anterior referitoare la imobilul baie si cămara,aceeasi cerere facand-o si pentru celelalte construcţii.

Se solicită să se observe ca o parte a îmbunătăţirilor nu sunt dovedite de care intimat, instanta retinandu-le doar din procesul verbal întocmit cu ocazia deplasării la fata locului.

In mod greşit instanţa nu a dispus ieşirea din indiviziune asupra terenului considerând ca nu exista titlu de proprietate. De altfel instanţa se contrazice in motivare arătând ca asupra terenului părţile trebuie sa ramana in indiviziune deoarece nu exista titlu de proprietate. Daca nu exista titlu, partile nu sunt in indiviziune, calitatea lor de proprietari nefiind dovedita cu vreun act.

Susţin ca in cauza este vorba de un teren care este dobândit de către autorul B R prin vânzare cumparare, terenul neintrand, in domeniul statului.

Solutia instanţei este gresita, avand in vedere ca autorul a dobândit  1/2 din suprafaţa de teren de 1400 mp, iar autoarea B M a vândut cota sa de 5/8 din aceasta suprafaţa de teren,deci cel puţin pe aceasta suprafaţa exista titlu de proprietate reprezentat de contractul de vânzare cumpărare iniţial.

Pe de alta parte, conform dispoziţiilor art 23 din Legea 18/1991 dreptul de proprietate al persoanelor care ocupa imobilul de locuit situat pe terenurile aferente s-a recunoscut de iure prin aplicarea dispoziţiilor art 8 din lg nr. 42/1990.Titlul de proprietate are caracter declarativ de drepturi si nu constitutiv.

Instanţa a considerat, in mod greşit, ca nu se poate da eficienta testamentului intocmit de către B M in favoarea recurentului Z B A, deoarece acesta nu a făcut acte de acceptare expresa sau tacita a succesiunii autoarei.

Aâta timp cat exista un contract de vânzare cumpărare incheiat valabil nu se mai poate pune problema acceptării succesiunii, testamentul devenind caduc, bunurile succesorale fiind vândute.

Niciunul dintre moştenitori nu a invocat prescripţia dreptului de opţiune succesorala, aceasta excepţie neputand fi invocata din oficiu de către instanţa, aspect important deoarece in ceea ce priveşte terenul este dovedita calitatea de proprietar al recurentului Z B A in virtutea art. 23 din Legea 18/1991. Recurentul este proprietarul a 5/8 din terenul aferent casei de locuit având in vedere soluţionarea si a problemei construcţiilor realizate pe teren de către ceilalţi moştenitori.

Hotărârea instanţei de fond este contradictorie in ceea ce priveşte considerentele si dispozitivul.

Din moment ce in încheierea de admitere in principiu se retine faptul ca la masa succesorala se retine suprafaţa de teren de 525 mp, iar instanţa pe fond arata ca terenul nu poate fi partajat din lipsa titlului de proprietate, rezulta ca exista contradictie, IAP-ul facand parte din hotărâre.

In mod greşit s-au respins obiectiunile formulate împotriva rapoartelor de expertiza.

Astfel, in ceea ce priveşte expertiza construcţii, recurenţii au făcut obiectiuni in sensul ca expertul aplica TVA tuturor lucrărilor expertizate, aplicand TVA şi la suma totală, lucru incorect deoarece lucrarile au fost realizate in regie proprie. Pe de alta parte lucrările au fost realizate cand TVA-ul era de 19% si nu de 24% asa cum aplica expertul.

Expertul a dat alte dimensiuni imobilelor expertizate,favorizand intimaţii si face incorect evaluarea imobilelor pe baza de deviz,deoarece acesta reprezintă o oferta si nu un pret real de la care sa se pornească evaluarea.

In ceea ce priveşte expertizarea lucrărilor efectuate de către B N, au arătat ca unele bunuri au fost trecute in raportul de expertiza de 2 ori, cum ar fi uşile dintre camere,manopera pentru montarea uşilor care este trecuta de 2 ori, alte bunuri au fost expertizate reţinând suprafeţe mai mari decât au in realitate cum ar fi parchetul pentru sala (suprafaţa sălii este de 9,20 mp, parchetul fiind expertizat 12,075 mp) bucataria este in suprafaţa de 6,43 mp,expertizata gresia pentru o suprafaţa de 6,789 mp; izolatia termica si zugrăvelile sunt trecute pentru suprafeţe din care nu se scad golurile reprezentate de usi si ferestre (izolatia termica este reţinuta a se fi făcut pe o suprafaţa de 17,400 mp la camera nr 1 in loc de 8,70 mp,aceasta fiind expertizata chiar de 2 ori la poziţia 012 si poziţia 004 din deviz).

Aceeasi situaţie se regăseşte si in ceea ce priveşte camera nr. 2 din imobil, precum si in privinţa baii si a camarii,valoarea lucrărilor de imbunatatire fiind ridicata in mod artificial asa cum au arătat in obiectiunile la raportul de expertiza.

În ceea ce priveşte îmbunătăţirile efectuate de către B C, au arătat in obiectiuni faptul ca se expertizeaza alte bunuri decât cele retinute, cum este cazul uşii de la hol care este fixa si nu culisanta, pretul fiind diferit.

Căminul de vizitare de la poziţia 014 nu exista, lucrarile de la poziţiile 001-003 nu au fost reţinute de către instanta, dar au fost expertizate. In aceste condiţii valoarea îmbunătăţirilor nu este cea reţinuta de instanţa prin omologarea raportului de expertiza, deoarece aceasta valoare nu corespunde realităţii si este in contradicţie cu IAP-ul.

De asemenea, nu s-a aplicat uzura unor bunuri cum ar fi centrala termica, aceasta nemaifiind in termenul de garanţie.

In ceea ce priveşte îmbunătăţirile realizate de recurenta Z M, se solicită să se observe ca nu au fost expertizate o serie de lucrări care au fost reţinute de către instanţa ori IAP,cum ar fi instalaţia de gaze, adus curentul electric pe o distanta de 35 m, invelitoarea din tabla a verandei, termoizolatia vata la veranda, planseul din scandura, scafa, valorile la care se expertizeaza bunurile recurentei fiind mai mici decât cele reţinute pentru intimaţi.

In situaţia în care se va  considera ca terenul trebuie supus ieşirii din indiviziune, se solicită să se observe si obiectiunile la raportul de expertiza teren, obiectiuni care la momentul punerii in discuţia pârtilor au fost respinse de către instanta. Se pune întrebarea de ce s-a mai dispus efectuarea raportului de expertiza terenuri ca cărui contravaloare a fost suportata de către apelatul Z B A, din moment ce se considera ca nu exista titlu de proprietate pe teren astfel incat sa se poată face ieşirea din indiviziune.

Au arătat in obiectiuni faptul ca expertul face măsurătoarea terenului in mod greşit, pornind efectuarea măsurătorilor de la o distanta de 2,2 m fata de proprietatea recurentei S V, lucru total greşit deoarece intre aceste 2 proprietăţi nu exista teren liber.

Expertul nu respecta dimensiunile din schiţa anexa contractului de vânzare cumpărare si modifica vecinii terenului rămas in urma autorului.

Daca s-ar omologa acest raport de expertiza si s-ar tine cont de faptul ca intimatul B N a construit baia si camara, ar însemna ca aceasta sa fie pe terenul recurentului, incalcandu-se cota acestuia de 5/8.

Instanţa prin varianta pe care a adoptat-o in ceea ce priveşte lotizarea si prin stabilirea sultelor, încalcă dreptul de proprietate al recurentului Z B A, precum si cotele ce le revin recurentelor Z M si S V. Practic acestora din urma nu le revine nimic din masa succesorala, fiind obligate si la plata cheltuielilor de judecata.

Trebuie menţionat ca beciul imobilului are o situaţie incerta in sensul ca nu se intelege daca acesta este atribuit in lotul intimatului B N, lucru ce ar fi de neacceptat deoarece beciul se afla sub partea din casa atribuita recurentului Z B A, sau beciul este atribuit atat recurentului, cat si intimatului B N, acesta ramanad in indiviziune.

Instanţa de fond a compensat in mod greşit cheltuielile de judecata. Astfel, in ceea ce il priveşte pe recurentul Z B A, acesta practic a câştigat impotriva intimaţilor deoarece s-a respins cererea acestora din urma cu privire la constatarea nulităţii contractului de vânzare cumparare, precum si faptul ca a fost admisa cererea de ieşire din indiviziune.

Recurenţii au efectuat cheltuieli in suma de 12700 lei, iar intimaţii in suma de l6600ei, diferenta de 3900 lei trebuind sa fie suportata in raport de cotele ce revin fiecaruia (a se vedea centralizatorul din vol 7 filele 61-74).

Pentru a soluţiona prezentul recurs se solicită să se observe opisul depus de recurenta Z M la 19.10.2012 filele 109-269.

Solicită admiterea recursului, retinerea cauzei spre rejudecare si refacerea rapoartelor de expertiza.

La data de 28.11.2016, recurenţii Z M, S V Şi B A au depus la dosar completare la  recurs, arătând că sentinţa pronunţata de instanţa de fond in acest dosar este netemeinica si nelegala,pentru următoarele considerente :

-instanţa modifica provenirea masei partajabile din certificatul de moştenitor nr. 19 din februarie 1971, autor B R,dezbătut si necontestat de moştenitori.(Anexa cu 2 camere nu este cumpărata cu act de vanzare-cumparare X/1961 ci este construita de autorii B R si B M in anul 1968- a se vedea chitanţa dintre B R si meseriaşii care au executat-o in opisul Z M si Z B A,depus la doar cu documente ).

-instanţa  nu a respectat cotele moştenitorilor din certificatul de moştenitor nr.X/1971 autor B R si nici IAP-ul pronunţat anterior.

-in numele legii hotărăşte omologarea raportului de expertiza intocmit de expert Contantin S, varianta 3 de lotizare.

Capitolul VI din acest raport stabileşte valoarea de circulaţie a imobilelor din acest raport:

-Atribuie lui Z B A suprafaţa de 91,10 mp. care se compune din 28,30 mp. + 62,80 mp. din imobilul cu 4 camere, sala si pivniţa.

-Atribuie lui B N, suprafaţa de 53,80 mp. din imobilul cu 4 camere, sala si pivniţa. Dreptul lui de moştenire fiind de 13,68 mp, din suprafaţa utila a celor doua imobile,  B N primind în plus suprafaţa de 40,12 mp. echivalând cu suma de 20.942, 68 lei in plus.

-Z M, nu primeşte nimic.

-S V primeşte 13,68 mp. in sulta de 7128 lei de la Z B A,care nu trebuie sa plătească sulta de moştenitor el fiind cumpărător de drept,avand cota de 20/32 materializata in 91,10 mp. pe ere ii primeşte din cele doua imobile, conform actului de vânzare cumpărare nr. X / 1988.

- B G C, B S V, B V, moştenitorii lui B I C, decedat in 1982, primesc 13,68 mp. ce se afla la B N.

Pentru suprafaţa primita in plus de B N, de 40,12 mp., trebuie sa plătească sulta la moştenitorii S V, Z M,B G C, B S V si B V.

Instanţa a obligat pe Z B A sa plătească sulta lui S V cand de fapt,cota de 3/32 materializata in 13,68 mp. se afla la B N.

Instanţa a incalcat dreptul de moştenire a lui Z M, care desi este mostenitoare nu primeşte nici o cota, nici in natura si nici in sulta. Dreptul de moştenire a lui Z M este dat de către instanţa lui B N, fiind materializat in suprafaţa de 40,12 mp., acordata in plus, fara ca acesta sa fie obligat la sulta.

Z M, in varianta III din Raportul de expertiza trebuia sa primească 7128 lei echivalentul a 13,68 mp.( cota de 3/32 din IAP ) plus suma de 13.455,13 lei suma ce reprezintă imbunatiri aduse imobilului cu 2 camere.

Instanţa le anulează dreptul de moştenitor prin sentinţa civila nr. X/2016, fara ca vreunul din moştenitori sa conteste calitatea de moştenitor a autorului B R.

Instanta nu explica corect ce reprezintă sultele ce trebuiesc plătite de Z A, care nu are calitate de moştenitor si nici cheltuielile de judecata ce reprezintă.

Instanţa nu admite obiectiunile la raportul de expertiza efectuat de expert S C, cu toate ca insasi expertul solicita prin cererea depusa la dosar in data de 6.03.2015, fila 264, refacerea raportului de expertiza pentru erori in programul instalat ce trebuiesc corectate.

In raportul de expertiza se atribuie lui B G C si B N, bunuri ce nu sunt trecute in IAP si nesolicitate,altele sunt menţionate si evaluate de doua ori, altele sunt menţionate ca îmbunătăţiri efectuate de B N cat si de B G C ( exemplu cominul de apa nu este decât unul singur si este atribuit si lui B G C cat si lui B N).

Referitor la canalizare- B N, cu toate ca exista un memoriu tehnic pentru branşament si racord la canalizarea urbana,din S,str.T.V nr. , in suprafaţa de 12 ml., expertul evaluează 89 ml. reprezentând branşament si nu stiu cum ajunge acesta la 89 ml. ţeava, cand in devize alte lucrări B N, pag.l poz.17 sunt evaluaţi 39 ml., ţeava PVC 25 ml. poz.63,pag.4,teava PVC 25 ml. poz.64,pag.4 cand cu factura nr. 14 emisa la data de 21.04.2008 de SC P S INSTALAŢII SRL, unde se menţionează numai 25 ml. ţeava PVC, firma care a si executat aceasta lucrare.Toate aceste nereguli sunt menţionate de ei in Obiectiunile formulata la acest raport de expertiza, obiectiuni pe care instanţa le-a respins, cu toate ca toate variantele propuse de expert nu sunt corecte si nici complecte.

Pentru cele menţionate atat in recurs cat si in completări solicita admiterea recursului,casarea sentinţei cu trimitere la rejudecare prin intocmirea unui alt raport de expertiza.

In susţinerea recursului au mai ataşat la dosar: deviz instalare apa nr. 6784- B R si chitanţa plata instalaţie apa nr. X din noiembrie 1967; ordin serviciu IRA A -reţele S  pe numele B R din 16.08.1963; factura din 16.04.1964 - incasare energie electrica; factura nr. X B R - incasare energie electrica;Bon mişcare contuar B R din 16 august 1963;Proces verbal din 1969 - IGO S, pentru incasare apa de la B R.

În recursul său, recurentul B N susţine că instanţa de fond a pronunţat o încheiere de admitere in principiu nelegala, aducând la masa de partaj numai suprafaţa de 525 mp teren intravilan, in condiţiile in care autorul B R a fost proprietarul suprafeţei de 1400 mp teren potrivit contractului de vanzare-cumparare din 17.10.1961 transcris sub nr.197/1961 si a certificatului de moştenitor nr.19 din 05.02.1971.

Prin I.A.P-ul din 23.12.2013 s-a constatat ca „masa succesorala a defunctului din suprafaţa totala de 1400 mp teren loc de casa, cealaltă cota de 1/2 din suprafaţa totala de 1400 mp - teren loc de casa reprezintă cota soţiei supravieţuitoare B M din bunurile comune”.

In aceeaşi incheiere de admitere in principiu instanţa raportandu-se la certificatul de moştenitor nr. X/17.12.2002 - certificat parţial, retine ca " in masa succesorala a defunctei B M nu au rămas bunuri imobile", fara sa explice de ce: pentru ca asa este scris in certificatul de moştenitor sau pentru ca in timpul vieţii, aceasta prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr X/01.04.1988 a înstrăinat nepotului de fiică, Z B A, cota indiviza de 5/8 din casa si teren.

De precizat ca, in 1988 terenurile nu erau in circuitul juridic civil astfel ca in momentul înstrăinării terenul a trecut in proprietatea statului.

Desi in prima parte a I.A.P, stabilise o anumita suprafaţa de teren, ulterior, in aceeaşi incheiere interlocutorie" constata ca părţile se afla in indiviziune asupra bunurilor : teren in suprafaţa de 525 mp casa, etc.

Nu se da nici o explicaţie in legătura cu suprafaţa de 525 mp cum s-a ajuns la 525mp; in condiţiile in care Titlul de Proprietate a lui Z B A a fost anulat prin hotărâre judecătoreasca definitiva, ca de altfel si a lui Z C (hotărârile judecătoreşti sunt depuse la dosarul cauzei).

Observând apoi finalul I.A.P-ului unde sunt precizate "obiectivele expertizei topografie cadastru" se poate constata ca, la obiectivul nr.3 se precizează " identificarea prin măsurători si vecinătăţi a suprafeţei de 525 mp ce a rămas in proprietatea părtilor, ca urmare a încheierii contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.X/08.04.1988.

Este evident in aceste condiţii ca, s-a ajuns la diminuarea suprafeţei de teren succesorale, artificial si nelegal fara ca Z B A sa aiba un titlu de proprietate valid pentru terenul trecut in proprietatea statului in 1988.

Instanţa de fond in mod greşit a considerat ca nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de art.673 indice 7 CPciv anterior in ceea ce priveşte pronunţarea unei noi încheieri de admitere in principiu.

Reclamantul - recurent B N a depus la dosar, imediat dupa pronunţarea I.A.P-ului o cerere formulata in temeiul art.673 indice7 Cod Procedura Civila anterior prin care a solicitat pronunţarea unei noi inchieri de admitere in principiu care sa cuprindă bunurile omise din imbunatatirile suportate de acesta inclusiv pentru imobilul succesoral, respectiv: închiderea sălii din fata cu zid din cărămida plina, tencuit si vopsit in suprafaţa de 2,18 mp; instalaţie de gaze pentru aragaz si centrala termica; construit soba din teracota manual; canalizare pentru captarea apei pluviale cu 2 sifoane din fonta si deversarea prin tevi din primul cămin. Au considerat ca sunt indeplinite condiţiile cerute de art.673 indice 7 CPciv anterior aceste imbuntatiri fiind cerute in cererea reconventionala si dovedite cu recunoaşterile la interogatoriu si proba testimoniala.

Instanţa a respins cererea, fara sa motiveze de ce a considerat ca nu sunt indeplinite condiţiile cerute de art.673 indice 7 CPciv.

In temeiul art.312 Cpciv anterior, solicită admiterea recursului si modificarea hotărârii instanţei de fond in sensul criticilor făcute.

La rândul lor, recurenţii B G C, B S V şi B V arată că instanţa de fond a pronunţat o încheiere de admitere in principiu nelegala, aducând la masa de partaj numai suprafaţa de 525 mp teren intravilan, in condiţiile in care autorul B R a fost proprietarul suprafeţei de 1400 mp teren potrivit contractului de vanzare-cumparare din 17.10.1961 transcris sub nr.X/1961 si a certificatului de moştenitor nr.19 din 05.02.1971.

Prin I.A.P-ul din 23.12.2013 s-a constatat ca „masa succesorala a defunctului din suprafaţa totala de 1400 mp teren loc de casa, cealaltă cota de 1/2 din suprafaţa totala de 1400 mp - teren loc de casa reprezintă cota soţiei supravieţuitoare B M din bunurile comune”.

In aceeaşi incheiere de admitere in principiu instanţa raportandu-se la certificatul de moştenitor nr. X/17,12.2002 - certificat parţial, retine ca " in masa succesorala a defunctei B M nu au rămas bunuri imobile", fara sa explice de ce: pentru ca asa este scris in certificatul de moştenitor sau pentru ca in timpul vieţii, aceasta prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr X/01.04.1988 a înstrăinat nepotului de fiică, Z B A, cota indiviza de 5/8 din casa si teren.

De precizat ca, in 1988 terenurile nu erau in circuitul juridic civil astfel ca in momentul înstrăinării terenul a trecut in proprietatea statului.

Desi in prima parte a I.A.P, stabilise o anumita suprafaţa de teren, ulterior, in aceeaşi incheiere interlocutorie" constata ca părţile se afla in indiviziune asupra bunurilor : teren in suprafaţa de 525 mp casa, etc.

Nu se da nici o explicaţie in legătura cu suprafaţa de 525 mp cum s-a ajuns la 525mp; in condiţiile in care Titlul de Proprietate a lui Z B A a fost anulat prin hotărâre judecătoreasca definitiva, ca de altfel si a lui Z C (hotărârile judecătoreşti sunt depuse la dosarul cauzei).

Observând apoi finalul I.A.P-ului unde sunt precizate "obiectivele expertizei topografie cadastru" se poate constata ca, la obiectivul nr.3 se precizează " identificarea prin măsurători si vecinătăţi a suprafeţei de 525 mp ce a rămas in proprietatea părtilor, ca urmare a încheierii contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.X/08.04.1988.

Este evident in aceste condiţii ca, s-a ajuns la diminuarea suprafeţei de teren succesorale, artificial si nelegal fara ca Z B A sa aiba un titlu de proprietate valid pentru terenul trecut in proprietatea statului in 1988.

Se arată că în mod nelegal s-au respins obiecţiunile formulate d erecurenţi la expertiza evaluatoare a îmbunătăţirilor aduse de pârâţi, cu privire la modul de calcul al valorilor îmbunătăţirilor în sensul că expertul a trecut valorile fără TVA, însă în devizele care însoţesc raportul de expertiză sunt trecute cu TVA.

Deşi a apreciat că obiecţiunile sunt apărări de fond, cu ocazia pronunţării sentinţei, instanţa de fond nu analizează aceste susţineri.

Se mai arată că în mod nelegal s-a constatat imposibilitatea ieşirii din indiviziune asupra terenurilor, fără ca cei rămaşi în indiviziune să fie obligaţi să îi despăgubească pe recurenţi cu contravaloarea cotei lor legale din terenul reţinut la masa de partaj.

In temeiul art.312 Cpciv anterior, solicită admiterea recursului si modificarea hotărârii instanţei de fond in sensul criticilor făcute.

La data de 29 decembrie 2016, intimatul B N a depus la dosar întâmpinare la recursul formulat de recurenţii Z M, Z B A şi S V, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Fata de valoarea masei de partaj astfel cum este reţinuta in hotărârea instanţei de fond (pag.26 - ultim alineat) - 194.190 lei din care 34.012 casa cu 2 camere, 42028 lei - casa cu 4 camere 118150 lei valoarea totala a îmbunătăţirilor si cu raportare la dispoziţiile Codului de procedura civila anterior, calea de atac este apelul.

Cu referire la respingerea excepţiei autorităţii de lucru judecat, arată că la data de 11.05.2012, recurenta Z M, printr-o noua întâmpinare, a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat, cu motivarea ca, succesiunea de pe urma autorului B R, s-a soluţionat prin sentinţa civila nr.X/17.02.1992 a judecătoriei Ramnicu - Vâlcea pronunţata in dosarul nr.X/1991.

 In mod corect instanţa de fond a reţinut ca sentinţa civila invocata a fost casata prin Decizia nr.X/05.04.1993 a Tribunalul Dolj, s-a reţinut cauza spre rejudecare, iar ulterior prin Decizia civila nr.X/23.12.1996 s-a constatat perimata acţiunea.

Ca urmare, neexistand o hotărâre judecătoreasca definitiva si irevocabila prin care sa fi fost soluţionat dosarul in fond(perimarea cererii produce efectele art.254 CPciv anterior) nu sunt indeplinite condiţiile cerute de art 1201 Cciv anterior si art.166 Cpciv anterior motiv pentru care şuti acest aspect, hotărârea e legala si temeinica.

Susţin că instanţa de fond a soluţionat in mod corect cererea privind dezbaterea succesiunii autorului B R, atat sub aspectul compunerii masei de partaj - imobile construcţii cat si sub aspectul " imbunatatirilor făcute de reclamantul recurent" partii de imobil pe care o stăpâneşte de la decesul autorului.

 Susţinerile din motivele de recurs cu privire la faptul ca, nu trebuiau reţinute imbunatatirile deoarece "nu a stabilit cine e proprietarul terenului, respingând cererea de ieşire din indiviziune asupra terenului"si ca "numai proprietarul terenului putea sa isi exercite dreptul de accesiune imobiliara, sunt nelegale, întrucât potrivit certificatului de moştenitor nr.19/05.02.1991 s-au stabilit cotele ideale din dreptul de proprietate asupra bunurilor care au intrat in masa succesorala respectiv "cota 1/2 din suprafaţa totala de 1400 mp teren loc de casa, situat in S, str. T V, , Jud Olt si cota de 1/2 din imobilele construcţii".

Ca urmare, la momentul realizării imbunatatirilor atat B N cat si moştenitorii B I respectiv C G si Siviu V aveau cote ideale de drept atat din casa cat si din teren.

In ceea ce priveşte construcţiile noi, respectiv garajul, coteţul de pasări, şopron, baia si cămara ele au fost făcute tot in calitate de moştenitori si nu se aplica regulile accesiunii imobiliare.

Toate îmbunătăţirile aduse pârtii de imobil in care locuieşte B N au fost dovedite prin răspunsurile parţiale la interogatoriu ale recurenţilor paraţi Z M siS V, proba cu martorii B T, G M si Alexandru T, P V, înscrisurile depuse la dosarul cauzei (facturi, chitanţe).

Ca urmare,  solicita sa fie inlaturate susţinerile din motivele de recurs potrivit cărora  o parte a îmbunătăţirilor nu sunt dovedite, instanţa retinandu-le doar din procesul - verbal intocmit cu ocazia deplasării la fata locului. Procesul - verbal nu face decât sa le identifice, sa le descrie si sa lămurească susţinerile contradictorii ale părtilor.

Solicita respingerea ca nefondat a motivului de recurs privind faptul ca "nu s-a dispus ieşirea din indiviziune asupra terenului considerând ca nu exista titlu de proprietate".

Recurenţii paraţi sunt in eroare atunci cand afirma ca nu s-a dispus ieşirea din indiviziune deoarece nu exista titlu de proprietate pentru teren.

Instanţa prin I.A.P a reţinut la masa de partaj suprafaţa de 525 mp teren intravilan ( dupa ce nelegal a scăzut din 1400 mp suprafaţa de 875 mp - pentru Z B A ca reprezentând cota de 5/8 vânduta de autoarea B M) si a constatat" ca ieşirea din indiviziune in ceea ce priveşte imobilul teren nu se poate realiza in niciuna din modalităţile prevăzute de lege" ( deci nu pentru considerentul ca nu exista titlu de proprietate).

Sub acelaşi aspect al situaţiei juridice a terenului solicita inlaturarea susţinerilor potrivit cărora recurentului Z B A i se aplica dispoziţiile art.23 din Legea 18/1991 sau art.8 din DL 42/1990.

Nu exista contradicţie intre considerentele hotărârii judecătoreşti si dispozitivul hotărârii.

 S-a adus la masa de partaj suprafaţa de 525 mp teren, insa părţile au rămas in continuare in indiviziune pe teren, deoarece a fost imposibil din punct de vedere material sa se imparta in natura.

Solicita sa fie  respinsă critica din motivele de recurs cu privire la modalitatea de evaluare a imobilelor construcţii, inclusiv a îmbunătăţirilor.

In mod corect instanţa de fond a înlaturat obiectiunile recurentelor cu privire la " dimensiunile greşite " ale imobilelor expertizate si evaluarea greşita pe baza de deviz.

Recurentele Z M si S V au primit echivalentul cotelor succesorale legale sub forma sultei la care a fost obligat Z B A respectiv către Z M la plata sumei de 13.885.50 lei iar către S V la plata sumei de 7128 lei. Ca urmare, este nefondata susţinerea ca " acestea nu primesc nimic din masa succesorala fiind obligate si la plata cheltuielilor de judecata".

In temeiul art.312 (1) CPciv solicita respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecata.

La data de 03 ianuarie 2017, intimaţii Z M, Z B A şi S V au depus la dosar întâmpinare la  recursurile formulate de  recurenţii B N, B G C, B S V şi B V, solicitând respingerea  acestora.

Cu privire la reţinerea la masa de partaj dupa autorul B R doar a suprafeţei de 525 mp, arată că succesiunea autorului B R a fost dezbătută prin certificatul de moştenitor nr. X/5.02.197 l,stabilindu-se masa succesorala, mostenitorii si cotele fiecărui mostenitor. Conform acestui certificat,autorul a dobândit LA din suprafaţa de teren de 1400 mp cumpăraţi prin contractul de vânzare cumpărare nr. X/17.10.1961,ceea ce inseamna suprafaţa de 1700mp.Conform cotelor, sotia supravieţuitoare are 5/8 din suprafaţa de 1400 mp,adica 875 mp care au fost vanduti (de fapt,cota ideala) recurentului parat Z B A. Rezulta ca suprafaţa de impartit este de 525 mp, suprafata ce a fost reţinuta de către instanţa.

Cel de al doilea motiv de recurs este neîntemeiat nefiind intrunite condiţiile art 673 indice 7  v. cod proc civila.

Potrivit acestor dispoziţii legale se poate pronunţa o noua IAP daca au fost omise unele bunuri care trebuiau supuse împărţelii cu condiţia sa nu fi existat o dezbatere contradictorie cu privire la aceste bunuri.

 Ori, aceste bunuri au fost cerute prin cererea reconventionala si au fost supuse dezbaterii, considerand recurentul ca au fost dovedite cu recunoaşterile la interogatoriu si proba testimoniala.

Se solicită să se observe ca instanţa de recurs trebuie sa se pronunţe doar asupra motivului de recurs invocat de recurent si anume greşita soluţionare a cererii privind pronunţarea unui nou JAP in condiţiile art 673 indice 7 v c proc civila si nu sa analizeze acest motiv in sensul de a se retine si aceste imbunatatiri,motivul de recurs nefiind formulat in acest sens.

De altfel, trebuie observat interesul in invocarea acestui motiv de recurs, avand in vedere faptul ca instanţa de fond a atribuit partea de imobil la care s-au făcut aceste pretinse imbunatatiri, chiar recurentului reclamant.

Se mai arată că instanţa s-a pronunţat asupra obiectiunilor formulate de către recurentul B G C, ceea ce inseamna ca a reţinut contravaloarea îmbunătăţirilor fara TVA. Acest lucru este corect având in vedere faptul ca îmbunătăţirile sunt realizate in regie proprie, iar materialele folosite sunt purtătoare de TVA.

Chiar daca s-ar considera ca obiectiunile formulate sunt apărări de fond, se solicită să se observe ca recurentul nu a mai solicitat cu ocazia luării concluziilor pe fond ca aceste imbunatatiri sa fie luate in calcul cu TVA, astfel incat instanţa nu putea sa se pronunţe din oficiu asupra acestui aspect.

Din moment ce instanţa a considerat ca nu poate fi sistata starea de indiviziune asupra suprafeţei de teren de 525 mp,rezulta ca nu a fost atribuita in lotul vreunei parti, astfel incat-recurentul nu poate fi despagubit, el rămânând coproprietar al suprafeţei de teren respective, in indiviziune cu celelalte parti.

Nu este un motiv pentru despăgubire faptul ca recurentul nu mai locuieşte in imobil, el ramanad coproprietar al suprafeţei de teren si neputand fi despăgubit.

În drept, s-au invocat dispoz.art 312 v c proc civila.

Prin încheierea de şedinţă din data de 28.03.2017, tribunalul a stabilit calea de atac în speţă ca fiind apelul, raportându-se la dispoziţiile art. 2821 C.proc.civ.

Prin decizia nr. X/07.11.2017, tribunalul a respins apelurile formulate de apelanții reclamanţi Z M, Z B A şi apelanta pârâtă S V, apelantul pârât B N şi de apelanţii pârâţi B G-C, B S V şi B V, împotriva sentinţei civile nr. X/31.10.2016 şi a încheierii de admitere în principiu pronunţate de Judecătoria Slatina, în dosar nr. X/311/2015, ca nefondate.

Pentru a se pronunţa astfel, tribunalul a reţinut că în mod legal, instanţa de fond a respins excepţia autorităţii de lucru judecat.

În acest sens, s-a reţinut că, într-adevăr, între părţi a mai existat un proces, ce a făcut obiectul dosarului nr. X/1991, având ca obiect partajul averii succesorale rămase de pe urma autorului B R, decedat la data de 24.08.1974, dosar soluţionat prin sentinţa civilă nr. X/17.02.1992, pronunţată de Judecătoria Rm. Vâlcea.

Ceea ce omit, însă, nejustificat apelanţii este aspectul esenţial că prin decizia civilă nr. X/05.04.1993, pronunţată de Tribunalul Judeţean Dolj, această sentinţă a fost casată, cu reţinerea cauzei spre rejudecare. Ulterior, prin decizia civilă nr. X/23.12.1996, Tribunalul Dolj a constatat perimată acţiunea formulată de reclamanţii B N, S V, B G C, B V şi B V, în contradictoriu cu pârâtele B M şi Z M şi cu B Z A.

Or, principalul efect al perimării, prevăzută de art. 246 C.proc.civ., constă în stingerea procesului, în faza în care se gaseste, împreună cu toate actele de procedură efectuate în acea instanţă, părtile fiind, deci, repuse în situaţia anterioară introducerii cererii perimate. Chiar dacă soluţia stingerii procesului nu este expres prevazută de lege, literatura de specialitate a desprins-o din chiar art. 254 alin. 1 C.proc.civ., text ce declară ineficiente (lipsite de efecte) toate actele de procedură îndeplinite în instanţa respectivă.

Deşi din modul în care este redactat art. 248 alin. 1 C.proc.civ. ar rezulta că perimarea are ca obiect cererea de chemare în judecată sau de exercitare a unei căi de atac, în realitate, perimarea se rasfrânge nu numai asupra cererii respective, ci se raportează la întreaga activitate desfăşurată în instanţa sesizată, lipsind de eficacitate juridică toate actele de procedură îndeplinite în acea instanţă, cu excepţia situaţiei la care se referă art. 254 alin. 2 C.proc.civ.

Contrar celor susţinute de apelanţi, certificatul de moştenitor nr. X/05.02.1971 nu are valoarea probatorie evocată. În acest sens, potrivit art. 23 alin. 2 din Decretul nr. 40/1953, privitor la procedura succesorală notarială, în vigoare la acea dată, tribunalul a reţinut că până la anulare prin sentinţa judecătorească, certificatul de moştenitor face dovada în ce priveşte calitatea de moştenitor şi cota bunurilor ce revin fiecărui moştenitor. Din dispoziţia legală menţionată anterior rezultă că masa bunurilor succesorale nu poate fi dovedită prin certificatul de moştenitor, acesta făcând dovada doar cu privire la calitatea de moştenitor şi cota cuvenită. De aceea, în mod corect instanţa de fond a stabilit masa succesorală rămasă de pe urma defunctului B R pe baza probelor administrate în cauză, iar nu în raport de cele menţionate în cuprinsul certificatului de moştenitor nr. X/1971.

Cât priveşte îmbunătăţirile aduse de pârâţii-reclamanţi reconvenţional B N şi B G C, este eronată aprecierea apelanţilor referitoare la instituţia accesiunii imobiliare artificiale, în condiţiile în care, în calitate de moştenitori legali (descendent de gRl I, respectiv descendent de gRl II, care vine la moştenire prin retransmisiune, dobândind drepturile succesorale ale tatălui său, B I C), cei doi erau titularii unor drepturi indivize asupra imobilelor succesorale, iar în temeiul aceste calităţi, sunt îndreptăţiţi a fi despăgubiţi cu contravaloarea îmbunătăţirilor edificate la bunurile ce fac obiectul partajului, rezultate din coroborarea recunoaşterilor parţiale la interogatoriu ale reclamantei Z M şi ale pârâtei S V cu depoziţiile martorilor B T, G M, Alexandru T şi P V şi facturile şi chitanţele de la dosar.

Referitor la ieşirea din indiviziune asupra terenului, în acord cu instanţa de fond, tribunalul a constatat că, la momentul actual, aceasta nu se poate realiza prin niciuna dintre modalităţile prevăzute de lege, tocmai ca urmare a înstrăinării prin contractul autentificat sub nr. X/01.04.1988 şi prin lipsa unei solicitări de partajare şi în contradictoriu cu dobânditorul din contract, în baza acestei din urmă operaţiuni juridice.

Nu au putut fi reţinute, în speţă, în favoarea apelantului Z B A, dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 18/1991 ori ale art. 8 din D-Lg. Nr. 42/1990.

Potrivit art. 23 alin. 1 din Legea nr. 18/1991: „Sunt şi rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moştenitorilor acestora, indiferent de ocupaţia sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii”.

Rezultă, deci, că potrivit art. 23, invocat de apelant, de reconstituirea dreptului de proprietate beneficiază membrii cooperatori sau succesorii acestora care sunt proprietari ai caselor şi ai anexelor gospodăreşti, care sunt amplasate pe terenuri ce au fost proprietatea lor, înainte de cooperativizare, terenuri care, după cooperativizare, au fost atribuite, de regulă, ca loturi de folosinţă, către foştii proprietari.

Persoanele care sunt îndreptăţite să ceară reconstituirea dreptului de proprietate în virtutea art. 23 din Legea 18/1991 sunt proprietarii construcţiilor care şi-au edificat aceste construcţii pe loturi atribuite de către cooperativa agricolă de producţie, dacă aveau calitatea de membrii cooperatori sau alte persoane îndreptăţite, şi dobânditorii construcţiilor prin acte de înstrăinare, încheiate cu foştii membrii cooperatori.

Potrivit alin. 2 şi 3 al aceluiaşi articol: „(2) Suprafeţele de terenuri aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora sunt acelea evidenţiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciară, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrării în cooperativa agricolă de producţie…(21) În cazul Înstrăinării construcţiilor, suprafeţele de teren aferente prevăzute la alin. (2) sunt cele convenite de părţi la data înstrăinării, dovedite prin orice mijloc de probă”.

Prin urmare, obiect al dreptului de reconstituire a dreptului de proprietate îl consituie terenul aferent casei de locuit şi anexele gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora, cu condiţia ca acest teren să fi fost proprietatea fostului membru cooperator, teren ce a fost preluat de către cooperativa agricolă de producţie în orice mod şi care a fost atribuit ca lot de folosinţă acestui membru cooperator, care este proprietarul casei şi anexelor gospodăreşti.

Or, apelantul reclamant-pârât reconvenţional nu este şi nici nu se pretinde membru cooperator, astfel că nu se poate prevala de dispoziţiile legale sus-menţionate.

Nu există contradicţie între considerente şi dispozitiv, ci dimpotrivă, instanţa de fond a argumentat în cuprinsul considerentelor care este motivul pentru care, la momentul actual, nu se poate dispune ieşirea din indiviziune asupra terenului în suprafaţă de 525 mp.

Instanţa de fond a înlăturat, în mod legal obiecţiunile formulate de reclamanţii Z M şi Z B A la raportul de expertiză depus la dosar la data de 22.01.2015 de expertul S C, dat fiind faptul că îmbunătăţirile au fost identificate de expert ca urmare a prezentării la faţa locului şi întocmirii în mod evident de măsurători cu privire la dimensiuni. Cât priveşte aplicarea TVA-ului, tribunalul reţine că potrivit art. 140 alin. 1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în forma la data întocmirii raportului de expertiză, „cota standard este de 24% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse”. Cum operaţiunile ce privesc expertiza nu fac parte din categoria celor prevăzute de alin. 2 al art. 140 ori a celor prevăzute de Capitolul IX din Legea nr. 571/2003, în mod corect s-a reţinut cota de TVA de 24 %.

Este nefondată susţinerea apelantelor Z M şi S V în sensul că nu primesc nimic din masa succesorală, atât timp cât, făcând aplicarea art. 6735 alin. 2 C.proc.civ., instanţa de fond a obligat pe reclamantul Z B A să plătească fiecărei apelante câte o sumă de bani cu titlu de sultă.

Şi nemulţumirea apelanţilor referitoare la modul de soluţionare a cererilor privitoare la cheltuielile suportate de părţi cu desfăşurarea procesului este nefondată, în mod legal având în vedere dispoziţiile art. 274 C.proc.civ., ce anume din cererile formulate a fost admis, care sunt cotele cuvenite părţilor şi care sunt cheltuielile dovedite de fiecare.

Asupra apelurilor declarate de apelantul pârât-reclamant reconvenţional B N şi de apelanţii pârâţi-reclamanţi reconvenţional B G C, B S V şi B V, tribunalul a răspuns prin următoarele considerente comune primului motiv de apel, referitor la includerea în masa partajabilă doar a suprafeţei de 525 mp.

A reţinut că, într-adevăr, în încheierea de admitere în principiu din data de 23.12.2013 instanţa de fond a constatat că în masa succesorală a autorului B R a rămas cota ideală de 1/2 din suprafaţa de 1400 mp, ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. X/17.10.1961, cealaltă cotă egală fiind cuvenită soţiei B M, pe temeiul comunităţii de bunuri.

Ulterior, însă, prin contractul autentificat sub nr. X/01.04.1988, soţia supravieţuitoare B M a dispus de cota sa de 5/8 din teren, astfel că în mod corect, prin sentinţă, instanţa de fond a dispus doar cu privire la 525 mp, iar nu cu privire la 1400 mp, pentru că altfel ar fi însemnat să ignore actul de dispoziţie încheiat de indivizar, fiind lipsit de relevanţă din această perspectivă faptul că, la momentul actual, nu există titlu de proprietate emis în baza Legii nr. 18/1991, pentru teren.

Motivul de apel al apelantului pârât B N referitor la nepronunţarea unei noi încheieri de admitere în principiu este, de asemenea, nefondat.

Potrivit art. 6737 C.proc.civ., „În cazul în care, după pronunţarea încheierii prevăzute de art. 6736 alin. (1), dar mai înainte de pronunţarea hotărârii de împărţeală, se constată că există şi alţi coproprietari sau că au fost omise unele bunuri care trebuiau supuse împărţelii, fără ca, privitor la aceşti coproprietari sau la acele bunuri, să fi avut loc o dezbatere contradictorie, instanţa va putea da o nouă încheiere, care va cuprinde, după caz, şi coproprietarii sau bunurile omise. În aceleaşi condiţii instanţa poate, cu consimţământul tuturor coproprietarilor, să scoată un bun care a fost cuprins din eroare în masa de împărţit.”

În cauza de faţă, incidenţa textului legal invocat de apelant nu a putut fi reţinută, întrucât nu se poate reţine că îmbunătăţirile pretins omise nu au făcut obiectul unei dezbateri contradictorii, ci dimpotrivă, au fost solicitate, au fost administrate probe şi părţile au pus concluzii cu privire la acestea, însă instanţa de fond nu a dispus nimic în acest sens.

S-a reţinut ca nefondat şi motivul de apel al apelanţilor B G C, B S V şi B V referitor la includerea în valoarea îmbunătăţirilor a TVA-ului, date fiind considerentele supra-menţionate cu trimitere la dispoziţiile alin. 2 al art. 140 şi a Capitolului IX din Legea nr. 571/2003.

Şi cel de-al treilea motiv de apel al apelanţilor pârâţi-reclamanţi reconvenţional este nefondat. Pentru a concluziona în acest sens tribunalul a avut în vedere tocmai împrejurarea că partajarea terenului în suprafaţă de 525 mp nu a fost posibilă, părţile rămânând, deci, în indiviziune. În aceste condiţii, nu se poate pune problema compensării eventualelor diferenţe de valoare între loturile formate şi atribuite, pentru ca apelanţii să poate solicita despăgubiri.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanţii reclamanţii Z M, Z B A şi pârâta S V.

Prin decizia civilă nr. X/14.03.2018, Curtea de Apel Craiova a admis recursul declarat de reclamanţii Z M, Z B A şi pârâta S V  împotriva deciziei civile nr. 998 din data de 07 Noiembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Olt - Secţia I Civilă în dosarul nr. X/311/2015, în contradictoriu cu intimaţii pârâţi B N, B G C, B S V  şi B V, a casat decizia civilă şi  a trimis cauza, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.

Pentru a aprecia astfel, curtea a reţinut, ca o precizare prealabilă, că sub aspectul legii civile de procedură aplicabilă, litigiului îi sunt aplicabile dispoziţiile Codului de pr. civ anterior, în vigoare de la 1865, întrucât acţiunea introductivă a fost înregistrată la Judecătoria Slatina la data de 12.07.2010, sub nr. de dosar X/311/2010, iar potrivit interpretării per a contrario a dispoziţiilor art. 3 din Legea 76/24 mai 2012 pentru punerea în aplicare a Legii 134/2010 privind Codul de pr. civ., prevederile acestuia se aplică doar proceselor începute după intrarea acestuia în vigoare (15 februarie 2013). Lămurirea este necesară faţă de anul rubricării dosarului, nr. X/311/2015, eroarea provenind din soluţia greşită de disjungere a dosarului de partaj faţă de cel având ca obiect fond funciar, urmată de formarea unui dosar cu număr nou, cu data de înregistrare de la acel moment.

 Acest aspect a fost explicitat pe larg în considerentele deciziei de casare X/2016, a Tribunalului Olt, pronunţată în dosarul nr. X/311/2010/a1, prin care a fost casată  sentinţa civilă pronunţată în cererea grefată pe dispoziţiile legii fondului funciar, precum şi încheierea prin care s-a dispus suspendarea acţiunii de partaj succesoral până la soluţionarea irevocabilă a cererii de fond funciar.

Prin întâmpinările depuse în recurs de intimaţi la data de 20.02.2018, s-a invocat excepţia nulităţii recursului, potrivit art. 302 Cod pr. civ, susţinându-se că acesta nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea lor.

Examinând cu prioritate această excepţie peremptorie, potrivit art. 137 coroborat cu art. 316 Cod pr. civ., Curtea a apreciat că este nefondată, întrucât din observarea motivelor de recurs, aşa cum au fost detaliate, constată că acestea pot fi circumscrise cauzelor de modificare a hotărârii  prevăzute de art. 304 pct. 7 şi 9 Cod pr. civ., respectiv hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii, respectiv hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită  a legii. De altfel, recurenţii şi-au întemeiat calea de atac exercitată întocmai pe aceste dispoziţii legale, astfel că excepţia invocată este nefondată şi va fi respinsă de instanţă.

 Motivele de recurs formulate de recurenţi au fost apreciate ca fondate, în parte.

Recurentul reclamant B Z A are calitatea de coindivizar cu privire la imobilul compus din construcţie cu 4 camere şi terenul aferent  de 1380 mp,  fiind titularul unei cote indivize de 5/8, dobândită prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. X/1988 de la înstrăinătoarea B M, bunica sa. Faptul că între părţile contractante  asupra  cotei indivize de 5/8 din bun au existat raporturi de rudenie nu are nicio relevanţă asupra modului de dobândire a cotei din bun, care este convenţia, şi nu succesiunea. Dreptul de proprietate exclusivă  asupra unei părţi  a construcţiei  şi obligaţia corelativă de plată a sultei sunt generate, deci, de ieşirea din indiviziune asupra construcţiei, şi nu de partajarea bunurilor succesorale, aşa cum eronat s-a înţeles de către recurenţi.

Instanţa de apel a soluţionat în mod corect critica referitoare la accesiunea imobiliară artificială, apreciind că este nefondată.

Accesiunea imobiliară artificială reprezintă un mod de dobândire originar  a dreptului de proprietate, potrivit art. 492 şi urm. Cod civil, or în speţă, modurile de dobândire ale dreptului de proprietate sunt convenţia şi succesiunea. Pe de altă parte, instituţia accesiunii imobiliare presupune ca premisă, fie existenţa unui drept de proprietate exclusiv asupra terenului care să aparţină constructorului  lucrării, care a edificat lucrarea cu materiale proprii sau cu materiale străine  - art. 492 şi 493 Cod civil, fie existenţa unui drept de proprietate asupra terenului  şi edificarea de construcţii sau lucrări pe acesta de către un terţ, cu materialele proprii - art. 494 Cod civil. Or, în speţa de faţă nu-şi găseşte aplicarea niciuna dintre aceste ipoteze, lucrările de construcţii şi de îmbunătăţiri fiind realizate de coproprietarii terenului aflat în indiviziune, şi nu de proprietari exclusivi ai dreptului de proprietate sau de către un terţ,  natura juridică a dreptului coproprietarilor care au edificat construcţii sau îmbunătăţiri anterior împărţelii pe un teren bun comun fiind de drept de creanţă asupra moştenirii, urmând ca, potrivit art. 673 ind. 9 Cod pr. civ., acest aspect să fie avut în vedere la formarea şi atribuirea loturilor. Prin urmare, instituţia accesiunii imobiliare artificiale nu este incidentă în raporturile juridice deduse judecăţii, Tribunalul dezlegând corect această critică.

 Referitor la cererea formulată de pârâtul B N ( fila 50, vol. I, dosar X/311/2010), prin care s-a solicitat constatarea dreptului său de creanţă constând în contravaloarea lucrărilor realizate în perioada 1972-2010, în gospodăria autorului B R, în mod corect instanţele de fond au apreciat-o ca fiind o cerere în realizare, câtă vreme a fost formulată ca o cerere reconvenţională,  potrivit art. 119 Cod pr. civ., prin care pârâtul avea pretenţii proprii faţă de titularul acţiunii de partaj succesoral.

Această concluzie este susţinută de menţiunea făcută la finele acestei cereri, prin care pârâtul B N a solicitat ca partea din imobilul succesoral asupra căreia a adus îmbunătăţiri şi noile construcţii să fie atribuite în lotul său. În aceste condiţii, este evident că cererea se impune a fi calificată ca fiind în realizare, şi nu este o cerere în constatare, pârâtul reconvenţional urmărind majorarea lotului său cu contravaloarea acestor lucrări, ţinând cont  şi de finalitatea urmărită, anume sistarea stării de proprietate comună între părţi, precum şi lămurirea tuturor raporturile juridice existente între părţi.

S-a reţinut că tribunalul, în mod corect, a interpretat dispoziţiile art. 23 din Legea 18/1991, textul legal referindu-se la beneficiul conferit membrilor cooperatori sau succesorilor acestora,  proprietari ai caselor şi anexelor gospodăreşti amplasate pe terenuri care au fost proprietatea lor,  înainte de cooperativizare, şi pe care le deţin ulterior cooperativizării, de regulă, ca loturi în folosinţă, de a beneficia de constituirea dreptului de proprietate asupra acestora. Or, părţile din prezentul litigiu nu au avut calitatea de membrii cooperatori, iar terenurile supuse împărţelii nu au făcut obiectul cooperativizării şi nici nu au fost atribuite cu titlu de lot de folosinţă de fostele CAP-uri proprietarilor caselor şi anexelor gospodăreşti. Prin urmare, nu sunt aplicabile prevederile  art. 23, care nu pot fi nici extinse prin analogie la alte situaţii în care statul a preluat terenurile proprietate privată, cum ar fi situaţia care cade sub incidenţa art. 30 din Legea 58/1974.

Referitor la criticile privind soluţionarea cererilor având ca obiect stabilirea  îmbunătăţirilor  efectuate la imobilele din masa partajabilă, Curtea a apreciat, contrar susţinerilor recurenţilor, că acestea nu pot fi considerate motive de nelegalitate, susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 304 pct. 1-9 Cod pr. civ., ci vizează temeinicia hotărârii supusă controlului judecătoresc, întrucât sunt de natură să repună în discuţie materialul probator administrat, inclusiv relevanţa concluziilor  cercetării  la faţa locului,  mijloc de probă reglementat de art. 215 –217 Cod pr. civ., şi să provoace o reapreciere a acestuia, operaţiune juridică incompatibilă cu structura căii de atac a recursului, ulterior abrogării exprese a punctelor 10 şi 11 ale art. 304 Cod pr. Civ. aplicabil.

Este adevărat că prin notele de şedinţă depuse în apel la data de 1.09.2017 (fila 194), subsumat criticii referitoare la raportul de expertiză topografică întocmit în cauză, s-a invocat şi excepţia puterii de lucru judecat faţă de hotărârea judecătorească pronunţată în dosarul X/311/2009, având ca obiect anulare titlu de proprietate nr. X/82/2001, în ceea ce priveşte linia de hotar dintre proprietatea lui S V şi B R, aşa cum a rezultat din raportul de expertiză întocmit în acest dosar. Motivul de apel cu acest obiect a fost însă formulat cu caracter subsidiar, pentru situaţia în care instanţa de control judiciar urma să aprecieze că se impune ieşirea din indiviziune, şi ulterior,  partajarea terenului de 1380 mp.

Nepronunţarea Tribunalului asupra acestui aspect a fost justificată de soluţia adoptată, de  menţinere a stării de proprietate comună asupra terenului de 1380 mp, situaţie în care nu s-a mai impus a fi examinate criticile care priveau modalitatea de identificare a suprafeţei aferente cotei de 3/8 din teren şi de formare de loturi pentru moştenitori, în raport de cotele legale.

A apreciat curtea că este neîntemeiată susţinerea recurenţilor potrivit căreia nu este corectă majorarea lotului pârâtului B N cu contravaloarea îmbunătăţirilor aduse casei cu 4 camere, în condiţiile în care o parte din aceasta i-a fost atribuită în lot. Operaţiunea juridică de stabilire a valorii masei partajabile se face prin stabilirea valorii de circulaţie a bunurilor la momentul expertizării, incluzând deci şi sporul de valoare adus prin lucrările de îmbunătățire şi modernizare. Prin urmare, cum loturile valorice ale părţilor includ şi contravaloarea îmbunătăţirilor efectuate, este corect ca moştenitorului care a suportat aceste cheltuieli să-i fie majorat lotul valoric în mod corespunzător.

Curtea a apreciat că nu este fondată nici critica privind o pretinsă contradicţie existentă între considerente şi dispozitiv cât priveşte suprafaţa de teren de 525 mp. Astfel, în considerente se reţine că acest bun face parte din masa partajabilă, pentru motivele arătate, iar în dispozitiv se menţine starea de coproprietate între părţi, justificată de imposibilitatea materializării în teren a cotei ideale de 3/8 din bun. Prin soluţia adoptată nu s-a negat regimul juridic de bun succesoral, ci doar s-a dispus ca părţile să rămână în continuare în coproprietate asupra cotei indivize de 3/8.

Au fost considerate ca fiind fondate criticile referitoare la soluţia adoptată în ceea ce priveşte partajarea suprafeţei de teren de 1400 mp (1380 din măsurători), dobândită de autorii părţilor, B R şi B M prin contractul de vânzare cumpărare din 1961, precum şi cele privind modul de evaluare a îmbunătăţirilor aduse construcţiilor din masa partajabilă de către comoştenitori, respectiv de către coindivizarul B Z A.

Referitor la  teren, s-a reţinut că a făcut parte din proprietatea autorilor, iar ulterior decesului lui B R, soţia supravieţuitoare, B M, a înstrăinat cota ideală de 5/8 către nepotul său, Z B A, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. X/1988. Terenul aferent construcţiilor a trecut în proprietatea statului, conform art. 30 din Legea 58/1974. Potrivit acestor dispoziţii legale, dobândirea terenurilor cuprinse în perimetrul construibil al localităţilor urbane şi rurale se putea face numai prin moştenire legală, fiind interzisă înstrăinarea sau dobândirea prin acte juridice între vii. În caz de înstrăinare a construcţiilor, terenul aferent trecea în proprietatea statului cu plata unei despăgubiri, iar dobânditorul construcţiei primea în folosinţă terenul necesar, atribuirea urmând a se face pe durata existenţei construcţiei. Regimul juridic al terenurilor preluate de stat în baza art. 30 din Legea 58/1974 a fost stabilit prin Legea 18/1991, reconstituirea dreptului de proprietate urmând a fi făcută în favoarea dobânditorului construcţiei, cu condiţia ca aceasta să mai existe la data formulării cererii de atribuire în proprietate.

  În favoarea cumpărătorului construcţiei s-a eliberat TDP nr. X/2001, care însă a fost anulat la cererea  moştenitorilor  autorilor comuni, prin sentinţa civilă nr. X/6 octombrie 2010 a Judecătoriei Oneşti, pronunţată în dosarul nr. X/270/2010,  rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. X/7 iunie 2011 a Tribunalului Bacău.

În considerentele acestor hotărâri judecătoreşti s-au reţinut drept cauze de nulitate, pe de o parte, faptul că autoritatea locală cu atribuţii în domeniu nu poate identifica cota parte ideală de 5/8 cumpărată de pârâtul Z B A, astfel că nu poate trece la reconstituirea dreptului de proprietate pentru un copărtaş câtă vreme nu s-au încetat raporturile de coproprietate prin partaj, iar pe de altă parte, că atribuirea în proprietate a terenurilor prevăzute la alin. 2-6, potrivit art. 36 alin. 6 din Legea 18/1991, se face prin ordin al Prefectului, la propunerea Primăriilor, făcută pe baza verificării situaţiei juridice a terenului, şi nu prin titlu de proprietate eliberat de comisia  competentă de fond funciar.

Cu putere de lucru judecat s-a statuat în mod irevocabil că atribuirea în proprietate a cotei de 5/8 din terenul de 1380 mp, nu poate fi realizată decât subsecvent ieşirii din indiviziune, doar în acest mod putând fi transpusă  în teren cota ideală de 5/8, prin atribuirea fizică a unei suprafeţe de  teren care să corespundă cotei indivize de proprietate.

Sub acest aspect,  moştenitorii legali ai  autorilor comuni, nu au atacat IAP şi sentinţa civilă pronunţate în partaj sub aspectul suprafeţei de teren care corespunde  cotei ideale de 3/8 din suprafaţa totală  1380 mp, ceea ce înseamnă că au achiesat la  statuările instanţei potrivit cărora în masa partajabilă a rămas o suprafaţă de 525 mp, aferentă  cotei ideale de 3/8 din teren, diferenţa de 5/8 cuvenindu-se cumpărătorului B Z A. Faptul că până în prezent nu a fost eliberat un nou titlu de proprietate (Ordin al Prefectului) în favoarea acestuia este justificat de imposibilitatea transpunerii în teren a cotei ideale de 5/8, aşa cum s-a arătat în hotărârea de anulare a titlului său anterior, în condiţiile în care ieşirea din indiviziune asupra acestui teren, între titularul cotei de 5/8 şi ceilalţi moştenitori deţinători a cotei de 3/8, nu a fost finalizată.

Referitor la acest aspect, Curtea a reţinut că ulterior anulării titlului iniţial de proprietate nr. X/2001, cumpărătorul terenului a formulat acţiune prin care a solicitat obligarea Comisiei locale de aplicare a legii fondului funciar Slatina şi a Primarului Mun. Slatina, pentru întocmirea şi înaintarea documentaţiei necesare în vederea emiterii Ordinului Prefectului pentru suprafaţa de 875 mp, corespunzătoare cotei ideale de 5/8, acţiune înregistrată sub nr. de dosar 8213/311/2013 al Judecătoriei Slatina, dosar care a fost conexat la dosarul nr. X/311/2010, având ca obiect partajul succesoral. Cele două cereri au fost  ulterior  disjunse, iar acţiunea de partaj succesoral a fost suspendată  până la soluţionarea cererii de fond funciar, care a fost admisă prin sentinţa civilă  nr. X/14 decembrie 2015.

Prin decizia civilă nr. X, a fost casată sentinţa civilă,  precum şi încheierea de suspendare, judecata cererii de partaj succesoral fiind reluată în dosarul nr. X/311/2015, iar acţiunea de fond funciar a fost înregistrată sub nr. X/311/2010/a1*,  pe rolul Judecătoriei Slatina, în prezent  fiind suspendată, potrivit art. 413 pct. 1 Cod pr. civ. până la soluţionarea definitivă a dosarului de partaj succesoral nr. X/311/2015.

În contextul în care prin hotărâre judecătorească irevocabilă, opozabilă tuturor părţilor din prezentul litigiu, s-a tranşat  cu privire la prioritatea soluţionării acţiunii de partaj succesoral în raport cu acţiunea grefată pe dispoziţiile legii fondului funciar, promovată de cumpărătorul Z B A, în vederea obligării  autorităţilor funciare la întocmirea documentaţiei necesare emiterii ordinului prefectului pentru suprafaţa de 875 mp, corespunzătoare cotei ideale de 5/8, iar acţiunea cu acest din urmă obiect este în prezent suspendată până la soluţionarea partajului, se impunea ca partajarea să privească întreaga suprafaţă de 1380 mp, aşa cum s-a solicitat prin cererile formulate, prin ieşirea din indiviziune între cumpărătorul cotei de 5/8 şi moştenitorii  autorilor comuni, titularii unei cote ideale de 3/8, iar ulterior, prin partajarea cotei de 3/8 între comoştenitori, conform cotelor succesorale legale şi solicitărilor părţilor.

Prin soluţia adoptată de prima instanţă şi menţinută de Tribunal, prin respingerea apelului, practic s-a refuzat partajarea nu numai a suprafeţei de 525 mp, ci a întregii  suprafeţe de 1380 mp, deşi apartenenţa acesteia în patrimoniul autorilor comuni a fost pe deplin dovedită, fără a fi negată de vreunul dintre moştenitori, menţinându-se astfel o stare de coproprietate între titularii cotelor  indivize de 5/8 şi 3/8, necontestate de părţi, şi subsecvent între moştenitorii autorilor, care este de natură a genera şi imposibilitatea de finalizare a acţiunii de fond funciar, prin care titularul cotei de 5/8 încearcă să-şi valorifice drepturile sale indivize. De altfel, modul de atribuire efectivă a terenului între titularii dreptului de proprietate comună are efecte şi asupra lotizării fizice a construcţiilor, cele două categorii de bunuri imobile fiind necesar a fi partajate concomitent, în vederea respectării criteriilor legale de atribuire prevăzute de art. 673 şi urm. Cod pr. civ.

Doar în acest mod se poate atinge finalitatea urmărită prin promovarea acţiunii de partaj succesoral, constând în sistarea stării de coproprietate, evitându-se formularea în viitor  de noi litigii între părţi  şi se dă eficienţă puterii de lucru judecat de care se bucură sentinţa civilă nr. X/6 octombrie 2010 a Judecătoriei Oneşti, pronunţată în dosarul nr. X/270/2010. 

A apreciat ca fondate sub acest aspect criticile formulate de recurentul reclamant, susceptibile de încadrare în dispoziţiile pct. 9 al art. 304 Cod pr. civ., constând în aplicarea greşită a dispoziţiilor legale care reglementează efectele lucrului judecat,  precum şi a dispoziţiile art. 728 Cod civil, potrivit cărora nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune.

Critica privind modul de evaluare a îmbunătăţirilor aduse construcţiilor din masa partajabilă prin aplicarea TVA nu a fost examinată în mod corect de Tribunal. Astfel, aşa cum rezultă din încheierea de şedinţă din 20 aprilie 2015 (fila 5 dosar X/311/2015) părţile au formulat obiecţiuni la raportul de expertiză specialitatea construcţii, întocmit la prima instanţă de exp. tehnic S C, invocând, printre altele, şi nelegalitatea modului de calcul rezultat prin aplicarea TVA. Judecătoria a apreciat aceste obiecţiuni ca fiind aspecte de fond, pe care însă, a omis să le examineze la pronunţarea sentinţei civile nr. X/31.10.2016, prin care au fost omologate concluziile raportului de expertiză şi reţinută contravaloarea îmbunătăţirilor realizate de părţi la construcţiile din masa partajabilă, conform centralizatoarelor de la filele 189-191, dosar X/311/2010 al Judecătoriei Slatina, vol. III.

 Reclamanţii au reiterat aceste critici prin motivele de apel, susţinând în principal că expertul S a aplicat în mod greşit  TVA la întreaga sumă rezultată din devize, iar în subsidiar, au arătat că procentul a fost aplicat eronat, în cuantum de 24%, în loc de 19%.

Instanţa de apel a examinat doar motivul de apel subsidiar, fără a răspunde argumentat, într-o succesiune logică a criticilor formulate, dacă părţile au calitatea de persoane impozabile sau dimpotrivă, de persoane neimpozabile, potrivit art. 126 pct. 18 şi pct. 20, coroborat cu art. 127, alin. 1 şi 2 din  Legea 571/2003 pentru aprobarea Codului fiscal,  în vigoare la momentul evaluării, şi dacă în considerarea acestei calităţi, sunt plătitoare sau nu de TVA. Totodată, nu a lămurit, date fiind inadvertenţele evidenţiate în centralizatoarele întocmite de expert  şi depuse la filele 189-191, care au fost omologate de instanţă, şi sumele menţionate  în  anexele la raport, care sunt sumele  totale rezultate din devize, cu aplicarea TVA sau fără.

Toate aceste împrejurări echivalează au fost apreciate de curte ca fiind o nemotivare a acestui motiv de apel şi fac imposibilă exercitarea controlului judiciar, instanţa de recurs nefiind în măsură să verifice modul de aplicare a legii (Codul fiscal) sub acest aspect.

Deşi motivele de recurs apreciate ca fiind întemeiate sunt reglementate ca fiind  de modificare a deciziei recurate, având în vedere faptul că soluţia adoptată de Tribunal a determinat o necercetare completă  a fondului cauzei, s-a apreciat că sunt incidente şi dispoziţiile art. 312 pct. 5 Cod pr. civ., astfel că potrivit părţii finale a acestei prevederi legale, fiind găsite întemeiate mai multe motive, care atrag atât modificarea, cât şi casarea hotărârii, instanţa de recurs a casat, în întregime, hotărârea atacată pentru a asigura o judecată unitară.

Indicaţiile, în rejudecare, au fost în sensul de a se  proceda la partajarea întregii suprafeţe de 1380 mp, menţionată în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. X/1988, prin ieşirea din indiviziune cu privire la titularii cotelor indivize de 5/8 şi 3/8, şi ulterior, prin partajarea între moştenitorii autorilor a cotei de 3/8, ţinând cont de criteriile legale de atribuire prevăzute de art. 673 ind. 9 Cod pr. civ.

De asemenea, s-a dispus să se examineze dacă părţile sunt plătitoare de TVA sau nu, şi în raport de concluzia rezultată, să se aprecieze asupra legalităţii evaluării realizate de expertul constructor, Tribunalul urmând să aprecieze asupra oportunităţii efectuării refacerii expertizei de evaluare. Totodată, să se aibă în vedere şi celelalte critici formulate cu caracter subsidiar, referitoare la modalitatea de identificare a amplasamentului terenului, neexaminate de instanţă în ciclul procesual anterior, în raport de soluţia pronunţată cu privire la partajarea terenului. 

Cauza a fost înaintată la Tribunalul Olt- Secţia I civilă şi înregistrată sub nr. X/311/2015*. A primit termen de judecată la data de 24.05.2018.

Faţă de considerentele deciziei de casare, la acest termen de judecată, instanţa de rejudecare a pus în discuţia părţilor necesitatea efectuării unor expertize, în specialitatea topografie şi construcţii civile, cu obiective:

Expertiza topo:

 1) Identificarea întregii suprafeţe de teren, situată în municipiul S,  strada T V, nr. , jud. O sub aspectul amplasamentului, vecinătăţilor şi a întinderii precum şi evaluarea acestuia, cu întocmirea de schiţă anexă distinctă  ce se va configura folosind culoarea neagră.

 2) Identificarea suprafeţei de teren ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. X/17.10.1961 de Notariatul de Stat Biroul Raional S, sub aspectul amplasamentului, vecinătăţilor şi a întinderii precum şi evaluarea acestuia, cu întocmirea de schiţă anexă distinctă ce se va configura folosind culoarea verde.

 3) Identificarea suprafeţelor de:

 - 875 mp aferentă cotei de 5/8 parte ce a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare nr. X/08.04.1988 ( cu culoare albastru);

 - 525 mp corespunzătoare cotei de 3/8 parte ce a rămas in proprietatea părţilor, după încheierea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. X/08.04.1988 si evaluarea acesteia, cu întocmirea de schiţă anexă distinctă ce se va configura folosind culoarea roşie.

Pentru acest obiectiv se întocmeşte schiţă distinctă.

 4) Reprezentarea tuturor celor patru suprafeţe de teren pe o schiţă anexă distinctă folosind pentru fiecare dintre suprafeţele de teren de la punctele 1 – 3 culorile precizate.

 5) Propuneri de lotizare a suprafeţei de teren de 525 mp aferentă cotei de 3/8 parte ce a rămas în indiviziune, conform cotelor părţi reţinute; cu întocmirea de schiţă anexa.

- Expertiza în construcţii:

 1)Identificare, evaluarea fără îmbunătăţiri si propuneri de lotizare a imobilelor construcţii aflate in indiviziune, conform cotelor părţi reţinute.

 2) Se vor face şi propuneri de atribuire pentru construcţiile aferente:

 - cotei de 5/8 parte vândută lui Z B A prin contractul de vânzare-cumpărare X/01.04.1988 încheiat de fostul Notariat de stat jud. O;

 - cotei de 3/8 parte asupra căreia părţile se află în prezent în indiviziune

3)Evaluarea îmbunătăţirilor reţinute ca fiind efectuate de către părţi la imobilele construcţii aflate în indiviziune, la acest obiectiv, expertul precizând (conform îndrumărilor din decizia de casare) dacă părţile sunt sau nu plătitoare de TVA şi dacă se justifică sau nu a se reţine şi cota de TVA.

La data de 06.06.2018, B G C, B S V şi B V au formulat note scrise prin care au solicitat completarea obiectivelor la raportul de expertiză topografie, în sensul: identificarea întregii suprafeţe de 2250 mp, rezultată din măsurătorile efectuate de expertul M I. Să se identifice şi să se poziţioneze construcţiile şi plantaţiile existente pe această suprafaţă. Să se identifice suprafaţa de teren de 1380 mp conform actului de proprietate din anul 1961 şi conform schiţei din anul 1961, întocmită înaintea încheierii actului de vânzare-cumpărare, urmând ca măsurătorile să înceapă de la punctul cardinal Nord, unde vecini sunt APIA O, la punctul cardinal Sud, cu vecini S G şi S V. Să se identifice şi să se poziţioneze construcţiile existente pe suprafaţa de 1380 mp. Să se stabilească o cale de acces pentru fiecare dintre proprietarii deţinători de imobile.

La aceeaşi dată, reprezentantul convenţional al apelantului B N a solicitat suplimentarea obiectivelor, respectiv să se determine distinct suprafaţa de teren curţi construcţii cu suprafaţa de teren arabil pentru suprafaţa de 1380 mp cu trimitere la planul de situaţie al terenului astfel cum a fost dobândit în anul 1961- plan de situaţie din Arhivele Notariatului Raionului S; să se stabilească suprafeţele de teren pe care sunt amplsate construcţii şi să se evidenţieze de cine sunt folosite acestea.

Prin încheierea pronunţată la data de 21.06.2018, tribunalul a admis, în parte, cererea formulată de apelantul pârât B N privind suplimentarea obiectivelor expertizei topografie cadastru, respectiv obiectivul nr. 2 reformulat: - să se identifice construcțiile amplasate pe suprafața de teren de 1380 mp și să se precizeze de cine sunt folosite aceste construcții, să fie evidențiate aceste construcții pe schiță. Va respinge obiectivul nr.1 ca fiind nefondat.

A admis, în parte, cererea de completare a obiectivelor la raportul de expertiză cadastru, formulate de apelanții B G C, B S V și B V în sensul că referitor la obiectivul nr. 1 se constată că acesta este deja cuprins în obiectivul nr. 1 astfel cum a fost formulat de instanța de apel la termenul la care s-a pus în discuție și s-a încuviinţat efectuarea expertizei topo, instanța nu a precizat identificarea unei anume suprafețe de teren 2250, 2300, 2400, ci a lăsat libertatea expertului să măsoare suprafața pe care o găsește în teren. Nu se vor mai avea în vedere limitele de hotar reprezentate în dosarul nr. X/311/2009, în raportul de expertiză construcții, acest obiectiv a fost deja încuviințat, iar cu privire la calea de acces, în primul rând nu are petit în cauză, iar la acest moment apare ca fiind prematur, dar în funcție de evoluție se va  discuta dacă va fi necesar sau nu.

A constatat obiectivul nr. 2 referitor la limita de hotar, ca fiind rămas fără obiect, cu precizarea ca obiectiv suplimentar care nu a fost cuprins în obiectivele inițiale: - să se identifice ce construcții există pe terenul de 1380 mp și cine folosește aceste construcții, să se precizeze distinct.

S-a dispus emiterea adreselor către experții T D şi T I A, în vederea efectuării lucrărilor de specialitate, punându-li-se în vedere ambilor să colaboreze cu celălalt expert.

Expertul în construcţii T I A a fost înlocuit, la cerere, cu expertul constructor C D, prin încheierea de sedinţă din data de 04.10.2018.

La data de 29.01.2019 a fost depus la dosar raportul de expertiză, în specialitatea construcţii civile, întocmit de expert C D (filele 143-157 vol.I).

La data de 07.02.2019 a fost depusă la dosar ,,completare”  raport de expertiză, în specialitatea topografie, întocmită de expert T D.

În cauză, au fost formulate obiecţiuni la raportul de expertiză întocmit de expert T D, atât de apelanţi cât şi de intimaţi.

La data de 15.03.2020, apelanţii au formulat obiecţiuni şi cu privire la raportul de expertiză întocmit de expert C D, obiecţiuni care au fost completate prin adresa înaintată instanţei la aceeaşi dată.

La data de 07 mai 2019, apelantul reclamant a depus la dosar răspuns la obiecţiuni şi completare la obiecţiunile raportului de expertiză construcţii, formulate de apelanţii Z M, Z B A şi S V.

Intimaţii au formulat la data de 09.05.2019 răspuns la obiecţiunile la rapoartele de expertiză întocmite de ambii experţi.

În şedinţa de judecată din data de 30 mai 2019 s-au pus în discuţia părţilor obiecţiunile formulate la rapoartele de expertiză, instanţa amânând pronunţarea asupra acestora.

 Prin încheierea pronunţată la 20 iunie 2019, tribunalul a admis obiecţiunile formulate  împotriva raportului de expertiza topo-cadastru şi în temeiul art. 212 al. 1 C.pr.civ a dispus efectuarea unei noi expertize, de catre un alt expert.

A admis, in parte, obiecţiunile formulate de către apelanţii Z M, S V si Z B A, la raportul de expertiza in constructii si in consecinţă:

Referitor la evaluarea casei de locuit cu 4 camere a pus in vedere expertului sa justifice aplicarea coeficientului  de scădere a valorii imobilului cu 5% pentru lipsa mijloacelor de transport in comun, iar daca in urma verificărilor efectuate se  constata existenţa in zona a unei/unor căi de acces la mijloace de transport in comun, astfel cum se susţine prin obiecţiuni, sa revina asupra aplicarii acestui coeficient si sa  indice noua valoare a constructiei;

Referitor la pardoselile din marmură, instanţa a constatat ca nu au fost reţinute in IAP, astfel ca  valoarea acestora– 2986 lei-  se va scădea din valoarea totala a îmbunătăţirilor efectuate de B G C, fără a fi nevoie a se reveni cu adresa la expert;

A pus in vedere expertului să lămurească instanţa  daca cele două uşi culisante cu geam sablat si supralumina (1766 lei) sunt unele si aceleaşi cu  cele 2 usi  exterioare din termopan situate in partea din spate a imobilului  ocupat de B N; De asemenea, să  arate daca s-au retinut (calculat) de două ori  aceste îmbunataţiri: o data când s-a evaluat schimbarea tâmplăriei imobilului si a doua oară - când s-a evaluat montarea  a doua uşi din aluminiu, culisante; Sa se justifice  suma diferita reţinuta ca valoare /m.p.: 292,91 lei/mp - in prima situaţie si respectiv 875,18 lei - in a doua situaţie.

Cu privire la obiecţiunea referitoare la  cămin apometru si montat apometru, instanţa a înţeles să o aibă în vedere la soluţionarea pe fond a cauzei, in sensul de a nu se reţine de două ori aceeaşi lucrare.

A prorogat pronunţarea supra cererii de suplimentare a onorariului de expert formulata de expertul in construcţii, după depunerea răspunsului la obiecţiunile încuviinţate.

Prin încheierea din 11 iulie 2019, instanţa a dispus emiterea adresei către expert M M, pentru întocmirea raportului de expertiză având ca obiectiv: stabilirea valorii de piaţă/mp teren pentru terenul situat  în S  str. T.V corespunzător categoriilor folosinţă  ce se regăsesc la adresa menţionată.

De asemenea, s-a dispus emiterea adresei către expertul constructor  C D pentru a răspunde obiecţiunilor încuviinţate.

S-a dispus emiterea unei adrese către noul expert topo desemnat,  G M pentru a întocmi raportul de expertiză tehnica, cu aceleaşi obiective.

La data de 08.10.2019 s-a depus la dosar suplimentul la raportul de expertiză, întocmit de expert C D ( filele 182-183, vol.II).

La data de 10.10.2019 s-a depus la dosar raportul de expertiză întocmit de expert M M (filele 184-193  vol.II).

La data de 17.10.2019 sa depus la dosar raportul de expertiză întocmit de expert G M (filele 211-229 vol.II).

Apelanţii reclamanţi au formulat, la data de 01.11.2019, obiecţiuni la raportul de expertiză topografie cadastru întocmit de expert G M.

Apelanţii pârâţi au formulat, la data de 05.11.2019,obiecţiuni la raportul de expertiză construcţii întocmit de expert C D dar şi la raportul întocmi de expert G M.

La data de 06.11.2019, Z B A şi Z M au depus, separat, completare la obiecţiunile formulate cu privire la expertizele topografică şi construcţii, întocmite de experţi G M şi C D.

Obiecţiunile au fost puse în discuţia părţilor, în şedinţa de judecată din data de 07.11.2019, instanţa amânând pronunţarea asupra acestora.

Prin încheierea pronunţată la 28.11.2019, instanţa a respins, ca neîntemeiată excepţia decăderii din dreptul de a formula obiecţiuni la completarea la raportul de expertiză în construcţii.

A respins, ca neîntemeiate, obiecţiunile formulate de apelanţii reclamanţi Z M, Z B A şi apelanta pârâtă S V la completarea la raportul de expertiză în construcţii.

A admis obiecţiunea formulată de apelantul pârât B N la raportul de expertiză topografie cadastru.

A admis, în parte, obiecţiunile formulate de apelanţii reclamanţi Z M, Z B A şi apelanta pârâtă S V, la raportul de expertiză topografie cadastru, astfel cum au fost completate.

A dispus refacerea parţială a raportului de expertiză topografie în ceea ce priveşte răspunsul la obiectivul nr. 5 şi a pus în vedere expertului să procedeze la partajarea suprafeţei de 525 mp (aferentă cotei de 3/8 parte), în mod egal, exclusiv între cei patru moştenitori ai autorului B R.

La data de 07.01.2020 s-a depus la dosar suplimentul la raportul de expertiză întocmit de expert G M(filele 31-37, vol.III), împotriva cărora au formulat obiecţiuni apelanţii reclamanti.

Au fost depuse la dosar răspunsuri la obiecţiunile formulate, care au fost puse în discuţia părţilor în şedinţa de judecată din data de 05 martie 2020 când instanţa a rămas în pronunţare asupra acestora.

Prin încheierea din data de 13 martie 2020, tribunalul a respins, ca neîntemeiate, obiectiunile la raportul de expertiză topo formulate atât de către Z B A, cât si de catre acesta împreuna cu  Z M si S V.

A respins, ca neîntemeiata, cererea de avizare a raportului de expertiza topo, de catre OCPI.

A admis cererea expertului topo  G M de majorare a onorariului provizoriu şi a stabilit onorariul definitiv la suma de 1600 lei.

A obligat apelantul pârât B N la plata sumei de 300 lei cu titlu de diferenţă onorariu expert topo si respectiv pe apelanții pârâţi B Gh C, B S V si B V, la plata sumei de 300 lei cu titlu de diferenţă onorariu expert topo.

S-a acordat termen de judecată la 25 iunie 2020, când instanţa a rămas în pronunţare.

Examinând sentinţa si încheierea de admitere in principiu apelate în raport de motivele de apel formulate, în limitele si cu respectarea indicaţiilor instanţei de recurs, Tribunalul constată că apelurile sunt  fondate, pentru argumentele care succed:

Prin decizia civilă nr. X/14.03.2018, Curtea de Apel Craiova a stabilit ca indicaţii, în rejudecare, pentru instanţa de apel în sensul de a se  proceda la partajarea întregii suprafeţe de 1380 mp, menţionată în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. X/1988, prin ieşirea din indiviziune cu privire la titularii cotelor indivize de 5/8 şi 3/8, şi ulterior, prin partajarea între moştenitorii autorilor a cotei de 3/8, ţinând cont de criteriile legale de atribuire prevăzute de art. 673 ind. 9 Cod pr. civ.

De asemenea, s-a dispus să se examineze dacă părţile sunt plătitoare de TVA sau nu, şi în raport de concluzia rezultată, să se aprecieze asupra legalităţii evaluării realizate de expertul constructor, Tribunalul urmând să aprecieze asupra oportunităţii efectuării refacerii expertizei de evaluare. Totodată, să se aibă în vedere şi celelalte critici formulate cu caracter subsidiar, referitoare la modalitatea de identificare a amplasamentului terenului, neexaminate de instanţă în ciclul procesual anterior, în raport de soluţia pronunţată cu privire la partajarea terenului. 

Potrivit dispoz art.315 al.1 C pr civ,  in caz de casare,  hotărârile instanţei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum si asupra necesităţii  administrării unor probe  sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.

In aceste condiţii, în vederea partajării suprafeţei de 1380 mp, menţionată în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. X/1988, instanţa de apel a dispus efectuarea unei expertize topo cadastrale, iar referitor la evaluarea  realizată de expertul constructor la fond, Tribunalul a apreciat oportună  refacerea expertizei de evaluare.

De asemenea, pentru lotizarea terenului, acesta a fost evaluat, stabilindu-se  pretul de circulatie/m.p., pentru fiecare categorie de folosinţă (fila 193, vol.II, apel)

 Referitor la îmbunătăţirile aduse de părţi imobilelor constructii reţinute la partaj se reţin următoarele:

Pe baza expertizei de evaluare constructii si îmbunataţiri, astfel cum a fost suplimentată, se va constata că pârâtii-reclamanti B G C şi B S V  au efectuat îmbunătăţiri la imobilul cu 4 camere - partea din faţă,  în valoare totală de 82.656 lei.

Aceasta valoare s-a obţinut după cum urmează: din suma stabilita de expertul constructor  la evaluarea initiala-85642 lei (fila 151 ds apel, vol I), se scad 2986 lei, (reprezentând  pardoseli de marmura neretinute prin IAP, dar evaluate de expert- obiectiune  la raportul de expertiza ce a fost admisa, la data de 20.06.2019- fila 96 ds apel, vol.II).

Pe baza expertizei de evaluare constructii si îmbunataţiri, astfel cum a fost suplimentată, se va constata că pârâtul-reclamant B N a efectuat îmbunătăţiri la imobilul cu 4 camere - partea din spate, în valoare totală de 105.885 lei.

Aceasta valoare s-a obţinut după cum urmează: din suma stabilita de expertul constructor  la evaluarea initiala-112.438 lei (fila 154 ds apel, vol I), se scad 1258 lei (reprezentând c/val cămin apometru si montat apometru, retinuta de 2 ori de expert – atât la pârâtul-reclamant B N, cât si la pârâtii-reclamanti B G C şi B S V  - obiectiune  la raportul de expertiza ce a fost admisa la data de 20.06.2019- fila 96 ds apel, vol.II) si se mai scade suma de 5295 lei, potrivit suplimentului la raportul de expertiza in constructii, pentru ca aceasta suma reprezintă  valoarea uşilor calculate in plus (fila 183 vol.II, ds apel).

Pe baza expertizei de evaluare constructii si îmbunataţiri se va constata că reclamanţii Z M şi Z B A au efectuat îmbunătăţiri la imobilul cu 2 camere în valoare totală de 18.168 lei (fila 155 ds apel, vol I).

Pe baza expertizei de evaluare constructii s-a stabilit valoarea acestora, după cum urmează: casa cu 4 camere-33.725 lei, casa cu 2 camere-26.953 lei, beci (pivniţă)-3057 lei, asa încât valoarea totala a constructiilor este – 63.735 lei.

Valoarea totala a terenului  supus partajului este 226.771 lei (518mp teren arabil x138 lei/mp=71.484 lei; 151 mp viex157 lei/mp=23.707 lei; 731 mp curti-constructiix180lei/mp=131.580 lei). In acest sens, va fi omologat în totalitate raportul de expertiza evaluare proprietati imobiliare întocmit de doamna expert M M, impotriva căruia nu s-au formulat obiecţiuni.

Valoarea totala a bunurilor partajabile (in indiviziune+ succesorale) este de 290.506 lei.

Referitor la lotizare, se au în vedere  următoarele:

În drept, potrivit dispoz art.673 ind.9 C pr civ:,,La formarea si atribuirea loturilor, instanţa va tine seama, după caz, şi de acordul părţilor,  mărimea cotei părti ce se cuvine fiecăreia,  ori masa bunurilor de împărţit,  natura bunurilor, domiciliul si ocupaţia părţilor,  faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au  făcut construcţii, îmbunătăţiri,  cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea”.

Dând eficienţă primului criteriu,  ce vizează acordul părţilor, instanţa de apel are în vedere faptul că pârâtii reclamanti B G C, B S V şi B V prin concluziile scrise formulate in dosarul de fond în ceea ce priveste lotizarea, au solicitat omologarea variantei III din expertiza construcţii întocmit la fond (fila 150 ds fd, vol.IV),  ceea ce presupunea exclusiv SULTĂ. De altfel, si în ceea ce priveste lotizarea terenului, aceste părti au solicitat a li se atribui in lot  sulta corespunzătoare cotei de 3/32 din teren.

Pentru acest considerent, in lotul pârâtilor reclamanti B G C, B S V SI B V se va atribui exclusiv sultă.

Al doilea criteriu ce va primi eficienţă la formarea loturilor este mărimea cotei părţi ce se cuvine fiecăruia.

Sub acest aspect, instanţa de recurs a stabilit că în rejudecarea apelului se impune  ,,ieşirea din indiviziune cu privire la titularii cotelor indivize de 5/8 şi 3/8, şi ulterior, prin partajarea între moştenitorii autorilor a cotei de 3/8, ţinând cont de criteriile legale de atribuire prevăzute de art. 673 ind. 9 Cod pr. Civ”

Prin încheierea de admitere in principiu din 23.12.2013(f.154- 167 ds fd, vol III) s-au stabilit atât cotele succesorale, cât si cotele in calitate de coindivizari, stabilindu-se matematic cota finală asupra întregului imobil, după cum urmează: pârâtul-reclamant Z B A cu o cota de 20/32 din imobilele teren si contructii, pârâta-reclamanta Z M-descendent de gRl I cu o cota de 3/32 părţi din imobilele teren si constructii, B N- cu o cota de 3/32 părţi din  imobilele teren si constructii, pârâta S V - cu o cota de 3/32 părţi din imobilele teren si constructii si pârâţii B G C, B S V, B V cu o cota de 3/32 părţi din imobilele teren si constructii.

Încheierea de admitere in principiu NU a fost apelata din acest punct de vedere, intrând in puterea lucrului judecat.

Astfel, dând  eficienţă criteriului mărimii cotei părti, dar si  faptului că pârâtul-reclamant Z B A a cumpărat prin contractul de vânzare-cumpărare nr.X/01.04.1988  de la B M, cota de 5/8 dintr-o casa de caramida  cu 4 camere acoperita cu ţiglă  si o anexă gospodăreasca  cu 2 camere acoperita cu tablă, situate pe terenul aferent in cota de  5/8 din 1400 mp, instanţa de apel îi va atribui bunuri imobile (inclusiv construcţii), in natura, contrar propunerilor de lotizare formulate de experti in apel,  după cum urmează: partea din faţă a casei cu 4 camere,  edificata din caramidă, in 1921,  situata in municipiul S, strada T V, nr. , judetul O, in suprafata utilă de 63,83 mp, in valoare de 18.033 lei, asa cum este individualizată pe schiţa  anexă la raportul  de expertiza in construcţii de la fila 157 ds apel, vol.I, pivniţă (beci), în valoare de 3057 lei, deoarece aceasta se află sub partea de imobil atribuit, aspect ce rezulta din schiţa de la fila 157 ds apel, vol.I, terenul aferent,  curţi construcţii situat in S, str.T V  , jud.O,  in suprafata de 159 mp (S1), determinata de conturul punctelor 78-11-12-13-74-75-76-49-77-43-78 pe planul de situaţie Anexa 6 la raportul de expertiza (fila 228 ds apel, vol.II), cu următoarele vecinătăţi: N- APIA O, pe distanţa de 10,70 m, puncte 78-11 si str.T. V, pe distanţa 1.55m, puncte 11-12; E- str. T V, pe distanţa de 11.44m,  puncte 12-13;  S- suprafata S4, pe distanţa 14,92 m, puncte 13-74-75-76; V- suprafata S2 care se atribuie lui B N, pe distanţa de 11,33 m, puncte 76-49-77-43-78. Valoare teren= 28.620 lei, precum si cota de 1/3 din suprafata S4 = 97 mp, determinata de conturul punctelor 84-83-79-76-75-74-13-64-82-84, pe planul de situaţie Anexa nr.6, cu  următoarele dimensiuni si vecinătăţi: N- suprafata S3, ce se atribuie lui Z M, pe distanţa de 10.42m, punctele 84-83-79; suprafata S2 ce se atribuie lui B N pe distanţa 13,04 m, puncte 79-76,  suprafata S1 ce se atribuie lui  Z B A pe distanţa de 14,92 m, puncte 76-75-74-13; E- str.T V  pe distanţa de 2.56m,  puncte 13-64; S- teren deţinut fără acte  pe distanţa de 38,85 m, puncte 64-82; V- Z B A, pe distanţa 2,74 m, puncte 82-84. Valoare cotă= 5820 lei.

Va mai primi teren in suprafaţă de 875 mp (din care teren arabil=518 mp, vie=151 mp; curţi construcţii= 206 mp) determinat de conturul punctelor 2-3-4-5-6-7-7I-84-82-67-68-69-2  pe planul de situaţie, astfel: N-TCH- pe distanţa de 36,94 m, puncte 2-3-4,  Centrul de selectie si reproducţie animale, pe distanţa de  27,53 m, puncte 4-5-6-7-7I; E- teren in indiviziune intre punctele 82-84  pe distanţa de 2,74 m si suprafata S3, ce se atribuie lui Z M, pe distanţa de 11.36m, punctele 84-7I; S- teren deţinut fără acte, pe distanţa 62,42 m, puncte 82-67-68; V- teren deţinut fără acte, pe distanţa 14 m, puncte 68-69-2. Valoare teren=132.271 lei.

Total valoare bunuri atribuite: 187.801 lei. Are drept valoric, corespunzător cotei, de 181.566 lei. Va plăti sultă  în cuantum de 6235 lei,  lotului nr.4.

Reclamantul pârât Z B A va fi obligat la plata catre pârâtii-reclamanti B G C şi B S V a sumei 82.656 lei, cu titlu de  îmbunătăţiri la imobilul cu 4 camere - partea din faţă, ce i-a fost atribuit. 

Nu se poate spune ca prin atribuirea in lotul acestui reclamant pârât a părţii de constructie + teren aferent+ cale de acces s-ar fi depăsit cota cuvenită, deoarece  aceasta este una strict ideală, iar bunurile fiecăruia nu sunt individualizate in materialitatea lor, aceasta fiind de  fapt finalitatea partajului. Diferentele de valoare se  reglează prin sultă, iar in cauza de faţă sulta rezultata nu este una exagerata/împovărătoare.

Un alt criteriu căruia i se va da eficienţă  la formarea loturilor este  acela al  îmbunătăţirilor aduse bunurilor succesorale de catre coproprietari, asa încât in lotul acestora se va atribui partea de imobil la care au efectuat astfel de lucrări:

In concret, B N va primi partea din spate a casei cu 4 camere,  edificata din caramidă, in 1921,  situata in municipiul S, strada T V, nr. , judetul O, in suprafata utilă de 55,55 mp, in valoare de 15.692 lei, asa cum este individualizată pe schiţa  anexă la raportul  de expertiza in construcţii de la fila 157 ds apel, vol.I., cu terenul aferent curţi construcţii situat in S, str.T V  , jud.O,  in suprafata de 133 mp (S2), determinata de conturul punctelor 9-10-78-43-77-49-76-79-80-81-9  pe planul de situaţie Anexa 6 la raportul de expertiza (fila 228 ds apel, vol.II), cu următoarele vecinătăţi: N- APIA O, pe distanţa de 10,26 m, puncte 9-10-78; E- suprafaţa S1 ce revine lui Z B A, pe distanţa  de 11,33m, puncte 78-43-77-49-76;  S- suprafata S4, pe distanţa 13,04 m, puncte 76-79; V- suprafata S3 care se atribuie lui Z M, pe distanţa de 14,47 m, puncte 79-80-81-9. Valoare teren= 23.940 lei, precum si cota de 1/3 din suprafata S4 = 97 mp (in indiviziune, cale de acces), determinata de conturul punctelor 84-83-79-76-75-74-13-64-82-84, pe planul de situaţie Anexa nr.6, cu  următoarele dimensiuni si vecinătăţi: N- suprafata S3, ce se atribuie lui Z M, pe distanţa de 10.42m, punctele 84-83-79; suprafata S2 ce se atribuie lui B N pe distanţa 13,04 m, puncte 79-76,  suprafata S1 ce se atribuie lui  Z B A pe distanţa de 14,92 m, puncte 76-75-74-13; E- str.T V  pe distanţa de 2.56m,  puncte 13-64; S- teren deţinut fără acte  pe distanţa de 38,85 m, puncte 64-82; V- Z B A, pe distanţa 2,74 m, puncte 82-84. Valoare cotă= 5820 lei.

Total valoare bunuri atribuite: 45.452 lei. Are drept valoric, corespunzător cotei, de 27.235 lei. Va plăti sultă  în cuantum de 18.217 lei  lotului nr.4.

Tot astfel, Z M va primi imobilul căruia i-a adus imbunataţiri si pe care il stăpâneste: casa cu 2 camere si o sală,  edificata în 1968,  situata in municipiul S, strada T V, nr. , judetul O, in suprafata utilă de 26,02 mp, in valoare de 26.953 lei, asa cum este individualizată pe schiţa  anexă la raportul  de expertiza in construcţii de la fila 157 ds apel, vol.I., cu terenul aferent  curţi construcţii situat in S, str.T V  , jud.O,  in suprafata de 136 mp (S3), determinata de conturul punctelor 7I-8-9-81-80-79-83-84-7I  pe planul de situaţie Anexa 6 la raportul de expertiza (fila 228 ds apel, vol.II), cu următoarele vecinătăţi: N- Centrul de selectie si reproducţie animale, pe distanţa de  8,56 m, puncte 7I-8; APIA O, pe distanţa de 4,43 m, puncte 8-9; E- suprafaţa S2 ce revine lui B N, pe distanţa  de 14,47m, puncte 9-81-80-79;  S- suprafata S4, pe distanţa 10,42 m, puncte 79-83-84; V- Z B A, pe distanţa de 11,36m, puncte 84-7I. Valoare teren= 24.480 lei si cu cota de 1/3 din suprafata S4 = 97 mp ( cale de acces), determinata de conturul punctelor 84-83-79-76-75-74-13-64-82-84, pe planul de situaţie Anexa nr.6, cu  următoarele dimensiuni si vecinătăţi: N- suprafata S3, ce se atribuie lui Z M, pe distanţa de 10.42m, punctele 84-83-79; suprafata S2 ce se atribuie lui B N pe distanţa 13,04 m, puncte 79-76,  suprafata S1 ce se atribuie lui  Z B A pe distanţa de 14,92 m, puncte 76-75-74-13; E- str.T V  pe distanţa de 2.56m,  puncte 13-64; S- teren deţinut fără acte  pe distanţa de 38,85 m, puncte 64-82; V- Z B A, pe distanţa 2,74 m, puncte 82-84. Valoare cotă= 5820 lei.

Total valoare bunuri atribuite: 57.253 lei. Are drept valoric, corespunzător cotei, de 27.235 lei. Plăteşte sultă  în cuantum de 27.235 lei  lotului nr.5 si sulta in suma de 2783 lei, lotului nr.4.

Lotul nr.5 se va atribui pârâtei reclamante S V si se compune din sulta in cuantum de 27.235 lei, pe care aceasta o are de primit  de la Lotul nr.3 –Z M. Nu este posibilă atribuirea de bunuri in lotul acestei părti, dată fiind suprafata mică a terenului de împărtit şi faptul că pe teren se află numeroase constructii stăpânite si îmbunătăţite de celelalte părti, după cum s-a reţinut supra, asa încât in acest lot se va atribui exclusiv sultă.

Pentru considerentele anterior expuse cu privire la lotizare, va fi omologat in parte  raportul de expertiză construcţii întocmit în apel de  dl. expert C D si în parte raportul de expertiza topo, completat, întocmit de dl. expert G M.

Aspectul referitor la amplasamentul terenului  supus partajării, respectiv faptul ca hotarul dintre proprietăţile  S G si V si  B R  a fost stabilit prin schiţa  ce a stat la baza actelor de vânzare-cumpărare  ale celor doi proprietari a fost analizat in cadrul  obiectiunilor la raportul de expertiza topo-cadastru, când s-a stabilit ca din cuprinsul  înscrisurilor reprezentate de contractul de  vânzare-cumpărare nr.X/1961 si 1031/1961 nu a rezultat că la încheierea acestora  s-a avut in vedere si părtile s-au  raportat la vreo anumita schiţă (fila 23 ds apel, vol III).

Hotărârea judecătorească pronunţată în dosarul X/311/2009, având ca obiect anulare titlu de proprietate nr. X/82/2001, în ceea ce priveşte linia de hotar dintre proprietatea lui S V şi B R  nu are nicio putere de lucru judecat. Sentinta  civilă nr.X/2011 pronunţata in respectiva cauza, care a avut in vedere expertiza topo intocmita de exp.M E, a fost  modificata in recurs prin decizia nr.X/2012 pronunţata de Tribunalul Olt, in sensul ca s-a respins excepţia lipsei de interes pentru  diferenta de teren de 625 mp, a fost admisa actiunea si s-a  constatat nulitatea  absoluta a titlului de proprietate  nr.X/82/2001, reţinându-se numai ca nu se poate trece la constituirea dreptului de proprietate pentru un copărtaş  atâta timp cât nu s-a încetat coproprietatea prin partaj. Nu s-au facut statuări relative la  linia de hotar dintre proprietatea lui S V şi B R. 

Chiar daca instanţa de recurs a dispus casarea în întregime a deciziei de apel nr.X/2017,  a analizat si a stabilit cu putere obligatorie pentru instanţa de rejudecare o serie de aspecte relative  la modalitatea in care in apel s-au analizat si solutionat  o parte din motivele de apel invocate de părti.

Astfel s-a reţinut că critica referitoare la accesiunea imobiliară artificială este nefondată. Accesiunea imobiliară artificială reprezintă un mod de dobândire originar  a dreptului de proprietate, potrivit art. 492 şi urm. Cod civil, or în speţă, modurile de dobândire ale dreptului de proprietate sunt convenţia şi succesiunea. Pe de altă parte, instituţia accesiunii imobiliare presupune ca premisă, fie existenţa unui drept de proprietate exclusiv asupra terenului care să aparţină constructorului  lucrării, care a edificat lucrarea cu materiale proprii sau cu materiale străine  - art. 492 şi 493 Cod civil, fie existenţa unui drept de proprietate asupra terenului  şi edificarea de construcţii sau lucrări pe acesta de către un terţ, cu materialele proprii - art. 494 Cod civil. Or, în speţa de faţă nu-şi găseşte aplicarea niciuna dintre aceste ipoteze, lucrările de construcţii şi de îmbunătăţiri fiind realizate de coproprietarii terenului aflat în indiviziune, şi nu de proprietari exclusivi ai dreptului de proprietate sau de către un terţ,  natura juridică a dreptului coproprietarilor care au edificat construcţii sau îmbunătăţiri anterior împărţelii pe un teren bun comun fiind de drept de creanţă asupra moştenirii, urmând ca, potrivit art. 673 ind. 9 Cod pr. civ., acest aspect să fie avut în vedere la formarea şi atribuirea loturilor. Prin urmare, instituţia accesiunii imobiliare artificiale nu este incidentă în raporturile juridice deduse judecăţii.

 Referitor la cererea formulată de pârâtul B N ( fila 50, vol. I, dosar X/311/2010), prin care s-a solicitat constatarea dreptului său de creanţă constând în contravaloarea lucrărilor realizate în perioada 1972-2010, în gospodăria autorului B R, în mod corect instanţele de fond au apreciat-o ca fiind o cerere în realizare, câtă vreme a fost formulată ca o cerere reconvenţională,  potrivit art. 119 Cod pr. civ., prin care pârâtul avea pretenţii proprii faţă de titularul acţiunii de partaj succesoral.

Această concluzie este susţinută de menţiunea făcută la finele acestei cereri, prin care pârâtul B N a solicitat ca partea din imobilul succesoral asupra căreia a adus îmbunătăţiri şi noile construcţii să fie atribuite în lotul său. În aceste condiţii, este evident că cererea se impune a fi calificată ca fiind în realizare, şi nu este o cerere în constatare, pârâtul reconvenţional urmărind majorarea lotului său cu contravaloarea acestor lucrări, ţinând cont  şi de finalitatea urmărită, anume sistarea stării de proprietate comună între părţi, precum şi lămurirea tuturor raporturile juridice existente între părţi.

De asemenea, s-a reţinut că  dispoziţiile art. 23 din Legea 18/1991, se referă la beneficiul conferit membrilor cooperatori sau succesorilor acestora,  proprietari ai caselor şi anexelor gospodăreşti amplasate pe terenuri care au fost proprietatea lor,  înainte de cooperativizare, şi pe care le deţin ulterior cooperativizării, de regulă, ca loturi în folosinţă, de a beneficia de constituirea dreptului de proprietate asupra acestora. Or, părţile din prezentul litigiu nu au avut calitatea de membrii cooperatori, iar terenurile supuse împărţelii nu au făcut obiectul cooperativizării şi nici nu au fost atribuite cu titlu de lot de folosinţă de fostele CAP-uri proprietarilor caselor şi anexelor gospodăreşti. Prin urmare, nu sunt aplicabile prevederile  art. 23, care nu pot fi nici extinse prin analogie la alte situaţii în care statul a preluat terenurile proprietate privată, cum ar fi situaţia care cade sub incidenţa art. 30 din Legea 58/1974.

În consecinţă, in temeiul dispoz art.296 C pr civ, tribunalul va admite apelurile declarate de apelanții reclamanţi Z M, Z B A şi apelanta pârâtă S V, de apelanţii pârâţi B N şi de apelanţii pârâţi B G- C, B S V şi B V, împotriva sentinţei civile nr. X/31.10.2016 şi a încheierii de admitere în principiu pronunţate de Judecătoria Slatina, în dosar nr. X/311/2015,  având ca obiect  partaj judiciar. Va schimba in parte sentinţa nr.X/31.10.2016, după cum urmează:

Va constata că pârâtii-reclamanti B G C şi B S V  au efectuat îmbunătăţiri la imobilul cu 4 camere - partea din faţă,  în valoare totală de 82.656 lei.

Va constata ca pârâtul-reclamant B N a efectuat îmbunătăţiri la imobilul cu 4 camere - partea din spate, în valoare totală de 105.885 lei.

Va constata ca reclamanţii Z M şi Z B A au efectuat îmbunătăţiri la imobilul cu 2 camere în valoare totală de 18.168 lei.

Va omologa in parte  raportul de expertiză construcţii întocmit în apel de  dl. expert C D si în parte raportul de expertiza topo, completat, întocmit de dl. expert G M. Va omologa în totalitate raportul de expertiza evaluare proprietati imobiliare întocmit de doamna expert M M.

Va dispune  iesirea părţilor din indiviziune, cu formarea şi atribuirea loturilor, după s-a reţinut supra.

În ceea ce priveste cheltuielile de judecata in apel, date fiind obiectul pricinii- partaj judiciar, si dispozitiile art.276 C pr civ, care permit judecătorului sa faca compensarea cheltuielilor de judecata, acestea vor fi compensate in parte si in consecinţă  va fi obligat apelantul pârât reclamant B N catre apelantii reclamanti pârâţi Z B A si Z M si către apelanta pârâtă S V, la plata sumei de 2584,3 lei cu acest titlu. Vor fi obligati apelanţii pârâţi reclamanti B G C, B S V si B V catre apelantii reclamanti pârâţi Z B A si Z M si către apelanta pârâtă S V, la plata sumei de 872 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Compensarea s-a facut având in vedere cheltuielile dovedite  cu înscrisuri la dosar, aplicându-se o cota de 1/3, deoarece părtile au efectuat cheltuieli dovedite  in comun,  respectiv Z M cu Z B A si cu  apelanta pârâtă S V. Tot astfel, exista pe chitante comune atât B N cat si B G C, B S V si B V, care intr-o anumita etapă procesuala au avut acelasi apărător. Cheltuielile nu s-au dovedit in mod distinct, pentru fiecare parte sau lot, acesta fiind considerentul pentru care s-a aplicat la compensare cota succesorala de 1/3 asupra sumei totale de 22.792 lei, obţinuta după excluderea cheltuielilor din recurs (1521 lei taxa judiciara timbru+1000 lei onorariu avocat).

Cheltuielile de judecata efectuate in recurs, cale de atac exercitată de catre apelantii reclamanti pârâţi Z B A si Z M si către apelanta pârâtă S V, nu vor fi supuse compensarii, ci in temeiul dispoz art.274 al.1  C pr civ, se va dispune obligarea apelantului pârât reclamant B N si a apelanţilor pârâţi reclamanti B G C, B S V si B V, aflaţi în culpă procesuala, pentru ca recursul a fost admis,  la plata sumei de 2521 lei, către apelantii reclamanti pârâţi Z B A si Z M si către apelanta pârâtă S V, cu acest titlu.

Data publicarii pe portal: 08.10.2020

Domenii speta

Spete similare