Raporturi de muncă, prejudicii, daune

Sentinţă civilă 134 din 28.05.2020


- Art.254 Codul muncii, republicat, reglementează răspunderea patrimonială a salariaţilor şi pentru angajarea acestei răspunderi este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii: calitatea de salariat la angajatorul păgubit, a celui care a produs paguba, fapta ilicită şi personală a salariatului săvârşită în legătură cu munca sa, prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu, vinovăţia (culpa) salariatului.

Referitor la prejudiciu, se reţine că trebuie să fie real, cert şi determinat în ce priveşte  întinderea lui.

Faţă de dispoziţiile art.254 alin.1 Codul muncii, se constată că, în cauză, este îndeplinită numai condiţia referitoare la calitatea pârâtului de salariat al reclamantei, însă cât priveşte celelalte condiţii, nu sunt îndeplinite.

În raport de probatoriul administrat, se apreciază că, în sarcina pârâtului, nu se poate reţine că, în exploatarea partidei 368, acesta a înregistrat o lipsă în gestiune, urmare a săvârșirii unei fapte ilicite, întrucât a justificat întreaga cantitate de 140 m3 material lemnos, care i-a fost  predată. -

Tribunalul Mehedinţi  - sentinţa din 28.05.2020

Deliberând asupra acţiunii de faţă, reţine  următoarele:

La data de de 02.04.2018 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului M - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub nr..../101/2018, acţiunea formulată de reclamanta  RNPR-DSM prin care a chemat în judecată pe pârâtul TG solicitând ca prin hotărâre judecătorească să fie obligat la plata sumei de 1.461,24 lei reprezentând material lemnos lipsă în partida 368 exploatată de pârât.

În fapt, s-a arătat că pârâtul este salariatul DSM în funcţia de maistru exploatare la OS T şi potrivit fişei postului - pct.II alin.5- răspunde de integritatea masei lemnoase pe care o are în gestiune.

În data de 21.07.2017 pârâtului i s-a eliberat autorizaţia de exploatare nr.48 pentru un volum de 150 m3 material lemnos în parcela 60E din UPI R, iar în urma exploatării şi valorificării materialului lemnos acesta a ieşit lipsă în gestiune cu o cantitate de  5, 274 m3 material.

Din volumul de 150 m3 de exploatat, pârâtul a valorificat cu acte numai 136,08 m3, restul neregăsindu-se nici valorificat, nici în gestiunea acestuia şi procedându-se la calculul diferenţei, a rezultat cantitatea de 13,92 m3, la care se aplică o toleranţă de 5% şi consum tehnologic de 2%, rezultând un  prejudiciu adus angajatorului de 5, 274 m3 material lemnos, în valoare de 1.461,24 lei.

Având în vedere că potrivit fişei postului, pârâtul are în gestiune masa lemnoasă exploatată, reclamanta a apreciat că acesta poartă întreaga răspundere pentru minusurile înregistrate în gestiune.

În susţinerea acţiunii, s-au depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: adresa nr. 10334/28.03.2018 emisă de Ocolul Silvic T, fişa postului de maistru exploatare, autorizaţia de exploatare nr. 1169757/07.12.2017, procesul - verbal din 21.07.2017 de predare-primire a partidei 368, actul de punere în valoare din 22.08.2017 pentru partida nr. 368, situaţia plusurilor şi minusurilor constatate la inventarierea din data de 27.09.2017, procesul-verbal de reprimire parţială a parchetului nr.3687/16.10.2017,  cartea de identitate a pârâtului.

În baza art.200 alin.3 Cod proc. civilă s-a solicitat reclamantei ca, în raport de funcţia  îndeplinită de pârât şi de atribuţia pretins încălcată din fişa postului, să dezvolte motivele de fapt şi să indice temeiul juridic în raport de care se consideră angajată răspunderea pârâtului  şi faţă de temeiul juridic indicat, să dezvolte condiţiile răspunderii.

Ca urmare, reclamanta a depus note scrise prin care a indicat temeiul juridic al acţiunii - art. 254 Codul muncii privind răspunderea  patrimonială a salariaţilor.

În dezvoltarea motivelor de fapt ale acţiunii reclamanta a arătat că potrivit autorizaţiei de exploatare nr. 1169757/48/21.07.2017, pârâtul a primit spre exploatare şi valorificare un număr de 483 de arbori, cu un volum de 150 m3 material lemnos de exploatat şi valorificat, în partida 368, conform APV nr. 1004295.

Conform procesului-verbal de predare-primire nr. 21282/21.07.2017, pârâtul a primit spre exploatare cei 483 arbori, aferenţi celor 150 m3.

Cu ocazia predării parchetului în 21.07.2017, s-au constatat diferenţe între media de înălţime a parchetului, procedându-se la diminuarea APV la 140 mc material lemnos de exploatat.

S-a mai arătat că, în urma lucrărilor de exploatare, a rezultat un volum de masă lemnoasă de 82,28 m3 inventariaţi, potrivit procesului-verbal nr. 2733/28.08.2017, rămânând pe picior un volum de 43,8 m3.

Scăzând volumul materialului lemnos exploatat de 82,28 m3şi cel rămas pe picior - 43,8 m3 din totalul de 140 m3, a rezultat o diferenţă de 13,92 m3 lipsă în gestiunea pârâtului.

Reclamanta a mai arătat că sunt întrunite condiţiile cumulative ale răspunderii  patrimoniale a salariaţilor, respectiv: calitatea de salariat la unitatea păgubită, existenţa prejudiciului creat patrimoniului angajatorului, fapta ilicită a salariatului, raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, vinovaţia salariatului.

Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, arătând că este salariatul reclamantei, însă celelalte condiţii ale antrenării răspunderii conform art.254 Codul muncii, nu sunt îndeplinite.

În acest sens a arătat că nici prin cererea de chemare în judecată şi nici prin precizarea ulterioară, reclamanta nu a arătat care a fost fapta ilicită săvârşită în producerea prejudiciului, iar existenţa unei diferenţe dintre masa lemnoasă estimată prin APV şi masa lemnoasă efectiv rezultată în urma exploatării şi care a fost valorificată, nu este de natură să se aprecieze că s-a săvârşit o faptă ilicită.A mai arătat că nu există niciun prejudiciu, calculele prezentate de reclamantă nefiind corecte.

Astfel, pârâtul a arătat că, în forma iniţială, APV (actul de punere în valoare), care este un act estimativ, a stabilit un volum de masă lemnoasă de 150 m3, însă cu ocazia predării spre exploatare, la data de 21.07.2017, s-a constatat că în APV este eronată înălţimea medie de 23 m pentru arborii puşi în valoare, iar potrivit notei de constatare încheiată la data de 21.07.2017, înregistrată sub nr. 2304/24.07.2017, s-a reţinut că înălţimea medie este de 18,33 m şi faptul că au fost stabilite eronat clasele de calitate la mai mulţi arbori care  făceau parte din APV.

Ulterior, o nouă comisie din cadrul ocolului, a constatat că înălţimea medie de 23 m înscrisă în APV a fost eronată şi  în realitate este de 19,84 m, motiv pentru care s-a procedat la recalcularea APV, cantitatea lemnoasă fiind estimată la 140 m3.

Din situaţia gestionară a partizii 368 a Ocolului Silvic T, rezultă că a valorificat către terţi o cantitate de 105,04 m3, potrivit avizelor întocmite şi confirmate, iar din procesul - verbal  nr. 3487/09.10,2017 rezultă că o cantitate de 22,5 m3 material lemnos a fost folosită de formaţia de exploatare pentru foc şi prepararea hranei.

Aplicând toleranţa de eroare a APV de +/-5% şi consumurile tehnologice de 2 %, dar şi faptul că volumul cojilor nu intră în materialul comercializabil, pârâtul a concluzionat că nu a înregistrat material lemnos lipsă în gestiune.

Prin încheierea din data de 21.06.2018 s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului M, Secţia a II Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal, reţinând că ,în raport de funcţia pârâtului şi de decizia în interesul legii nr. 3/2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia conflicte de muncă, nu este competentă material în cauză.

În urma declinării, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului M, Secţia a II Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal, sub nr. ...../101/2018*.

Prin sentinţa nr. .../30.01.2019, s-a declinat competenţa  de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului M, Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-a  constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a înaintat dosarul Curţii de Apel Craiova – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în vederea soluționării.

Pentru a se pronunţa această soluţie, s-a reţinut că, faţă de  obiectul acţiunii  şi de faptul că sumele solicitate au natura juridică de despăgubire pentru încălcarea unor obligaţii rezultate din contractul de muncă al pârâtului, respectiv pentru încălcarea unor obligaţii din fisa postului, iar nu a unor despăgubiri rezultate din aplicarea unei forme de răspundere specifica funcţionarilor publici, pentru a fi incidente dispoziţiile art.109 din Legea nr. 188/1999, văzînd şi  disp.art. 153 lit. f) din Legea nr. 263/2010, s-a apreciat că competenţa de soluţionare litigiului aparţine jurisdicţiei conflictelor de muncă.

Conflictul negativ de competenţă a fost soluţionat prin sentinţa nr.105/08.03.2019 pronunţată în dosarul nr...../54/2019 de Curtea de Apel C, Secţia contencios administrativ şi fiscal, stabilindu-se competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului M -Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

S-a reţinut că faţă de obiectul litigiului care  îl constituie obligarea pârâtului la plata sumei de 1.461,24 lei reprezentând material lemnos lipsă şi faţă de disp. art. art.8 alin 1 din Legea nr 554/2004 şi de disp.art. 109 din Legea nr 188/1999,  obiectul prezentei cereri nu se circumscrie acţiunii în contencios administrativ. 

Ca urmare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului M, Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, la data de 04.04.2019, sub nr. .../101/2018**.

Reclamanta a mai depus la dosar note scrise cu  privire la calculul şi inventarierea materialului lemnos din partida nr. 368, gestionată de pârât, învederând că a fost raportat la APV rectificat la 140 m3, ci nu la cel iniţial.

S-a mai învederat că nu se justifică susţinerea pârâtului cu privire la consumul unui volum de 22,5 m3 de lemne pentru încălzirea şi prepararea hranei, nefiind  fundamentat printr-un deviz şi  propus spre aprobare Comitetului Director.

S-a susţinut că acest consum este parţial fictiv,  raportat la perioada de exploatare-lunile iulie, august şi septembrie, când temperaturile medii ridicate nu justifică încălzirea spaţiului de dormit, precum şi la perioada normată a formaţiei de exploatare- 54 de zile.

Reclamanta a mai depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: procesul-verbal înregistrat sub nr.3487/09.10.2017, fundamentarea consum material lemnos,  3 fişe de pontaj  ale formaţiei de exploatare, procesul verbal de recepţie nr.2733/28.08.2017, nota de constatare din data de 21.07.2017 înregistrată sub nr.2304/24.07.2017, actul de punere în valoare nr. 1004295, procesul verbal de recepţie nr.2733/28.08.2017.

Analizând acţiunea în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale incidente în materie, Tribunalul constată şi reţine următoarele:

 Pârâtul TG este salariatul RNPR - DSM şi desfăşoară activitate ca maistru de exploatare în cadrul  Ocolului Silvic T.

Prin acţiunea dedusă judecăţii se solicită obligarea pârâtului la plata sumei de 1.461, 24 lei reprezentând material lemnos lipsă din partida  nr.368,  aflată în gestiunea  acestuia.

Faţă de solicitarea reclamantei, Tribunalul reţine că acţiunea dedusă judecăţii este întemeiată pe dispoziţiile art.254 Codul muncii republicat, care reglementează răspunderea patrimonială a salariaţilor,  text care în alineatul 1 prevede că „salariaţii răspund patrimonial  în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor.

Din interpretarea art. 254 Codul muncii rezultă că, pentru a se angaja răspunderea patrimonială a salariatului, este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii: calitatea de salariat la angajatorul păgubit, a celui care a produs paguba, fapta ilicită şi personală a salariatului săvârşită în legătură cu munca sa, prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu, vinovăţia (culpa) salariatului.

Referitor la prejudiciu se reţine că aceste trebuie să fie real, cert şi determinat în ce priveşte  întinderea lui.

Faţă de dispoziţiile art.254 alin.1 Codul muncii, se reţine că este îndeplinită condiţia referitoare la calitatea pârâtului de salariat al reclamantei, însă cât priveşte celelalte condiţii, se apreciază că nu sunt îndeplinite în cauză.

În acest sens se reţine că, iniţial,  pârâtului i-a fost predată spre exploatare cantitatea de 150 m3 material lemnos, conform autorizaţiei de exploatare nr.1169757/21.07.2017 şi procesului verbal din 21.07.2017 de predare primire a parchetului R, partida 368 ( filele 10-13, dosar nr.867/101/2018).

Se mai reţine că în data de 21.07.2017 s-a încheiat o notă de constatare în prezenţa delegatului  Ocolului Silvic T şi a pârâtului şi cu această ocazie s-a constatat eronată înălţimea medie şi clasele de calitate pentru arborii din partida 368, conform înscrisului depus la filele 22-23, dosar 867/101/2018**.

Ca urmare a acestei note de constatare, s-a încheiat actul de punere în valoare/APV nr.368/22.08.2017 pentru cantitatea de 140 m3 material lemnos ( fila 25, dosar nr.867/101/2018**).

Cât priveşte prejudiciul solicitat prin acţiunea de faţă, se constată că prin cererea introductivă reclamanta a  susţinut că volumul de material lemnos predat pârâtului spre exploatare a fost de 150 m3, iar prejudiciul în sumă de 1.461,24 lei pentru cantitatea de 5.274  m3 lipsă în gestiune s-a raportat la cantitatea de 150 m3 material lemnos.

Ulterior, urmare a apărărilor formulate de pârât, reclamanta a arătat că suma de 1.461,24 lei reprezentând c/valoarea cantităţii de 5.274  m3 lipsă în gestiune s-a raportat la cantitatea de 140 m3 material lemnos, conform APV rectificat, conform notelor scrise depuse la fila 13 dosar nr. ..../101/2018**.

Trebuie menţionat că din cei 140 m3 material lemnos dat spre exploatare pârâtului, acesta a valorificat cu acte un volum de 136,8 m3, rămânând o diferenţă de 13,92 m3, la care s-a aplicat o toleranţă de 5% şi un consum tehnologic de 2%, rezultând un prejudiciu de 5,274 m3 material lemnos, în valoare de 1461, 24 lei, conform acţiunii înregistrată în dosarul nr. 867/101/2018.

Acest prejudiciu a fost contestat de pârât care a susţinut că din cantitatea de 140 m3 material lemnos, pe lângă lemnul valorificat conform legii, trebuie să se aibă în vedere şi cantitatea de 22,5 m3 material lemnos consumat de formația de lucru pentru hrană şi încălzire.

În dovedirea consumului de material lemnos pentru hrană şi încălzire, s-au  depus înscrisuri: proces verbal încheiat la 09.10.2017, înregistrat sub nr.3487/09.10.2017, notă de fundamentare material lemnos, pontaje pentru lunile iulie, august, septembrie 2017, înscrisuri care au fost înregistrate la Ocolul  Silvic T, filele 14-19 dosar nr. /101/2018**.

Cantitatea de 22,5 m3 material lemnos consumat de formaţia de lucru pentru hrană şi încălzire a fost contestată iniţial de către reclamantă care a susţinut că raportat la  perioadele de exploatare- lunile iulie, august, septembrie - nu se justifica încălzirea spaţiului de dormit  (conform notelor scrise depuse la fila 13 dosar nr. ...../101/2018**).

Ulterior, reclamanta a revenit şi a arătat că lipsurile în gestiune au fost calculate în raport de cantitatea de  140 m3 material lemnos, din care s-a scăzut volumul de 127,54 m3 care a fost legal valorificat ( deşi prin acţiunea iniţială reclamanta a arătat că materialul lemnos valorificat cu acte de către pârât este de 136,8 m3 ) şi, pe lângă pierderile tehnologice, s-a luat în considerare şi volumul de 22,5 m3 lemn foc lucrări de exploatare, conform adresei nr. 5036/2020 emisă de DSM şi adresei nr. 3159/27.05.2020 emisă de Ocolul Silvic T, fila 55 faţă/verso, dosar nr...../101/2018**.

Faţă de poziţia oscilantă a reclamantei cu privire la cantitatea de material lemnos predată pârâtului şi la calculul prejudiciului reţinut în sarcina salariatului, Tribunalul apreciază că în persoana pârâtului nu se regăsesc condiţiile referitoare la  existenţa faptei ilicite, a prejudiciului, a legăturii de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu, precum şi condiţia culpei pentru a se antrena răspunderea patrimonială a salariatului.

În acest sens se constată că pârâtului i s-a predat spre exploatarea cantitatea de 140 m3 material lemnos din care acesta a valorificat cu acte cantitatea de  136,08 m3 - conform acţiunii, respectiv cantitatea de 127,54 m3 conform adresei nr.3159/27.05.2020 emisă de Ocolul Silvic T.

 Din cantitatea de 140 m3 material lemnos dată spre exploatare pârâtului, o cantitate de 22,5 m3 material lemnos a fost consumată de formaţia de lucru pentru hrană şi încălzire, conform documentelor justificative depuse la dosar  şi menționate anterior.

Prin urmare, în raport de cantitatea de material lemnos valorificată cu acte de către pârât şi de cantitatea de material lemnos consumată de formaţia de lucru, se constată că  se justifică cei 140 m3 material lemnos daţi spre exploatare pârâtului.

Aşa fiind, se apreciază că în sarcina pârâtului nu se poate reţine că, în exploatarea partidei 368, acesta a înregistrat o lipsă în gestiune, urmare a săvârșirii unei fapte ilicite, întrucât acesta a justificat întreaga cantitate de 140 m3 material lemnos care i-a fost  predată.

Având în vedere considerentele în fapt şi în drept  anterior expuse se constată că acţiunea  este neîntemeiată, urmând să fie respinsă.