- Ordinul comun al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr.762/1992/2007.
Pentru a stabili gradul de handicap în care trebuie încadrată o persoană cu dizabilităţi, Comisia de Evaluare competentă este ţinută să respecte criteriile medico-psihosociale aprobate prin Ordinul comun al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr.762/1992/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
Având în vedere documentaţia existentă la dosar, din care rezultă că reclamantul a obţinut un scor GAFS de 40, pentru care este încadrabil în gradul de handicap „accentuat”, că prezintă un coeficient de inteligenţă de 62, care indică un retard mintal uşor, dar care este asociat cu parapareza spastică sechelară şi cu sindromul cerebelos (f.38 dosar fond), precum şi cu nevoia de sprijin în îngrijire şi supraveghere, neavând suficiente capacităţi de autoprotecţie, situaţie încadrabilă tot în gradul „accentuat” de handicap, Curtea apreciază că instanţa de fond, reţinând corect starea de fapt, a făcut aplicarea corespunzătoare a normelor de drept material incidente, constatând că în mod nelegal, prin certificatul contestat, reclamantul a fost încadrat în gradul de handicap „mediu”, deşi ar fi trebuit să fie încadrat în gradul „accentuat”.
Asupra recursului dedus judecăţii, constată:
Prin sentinţa civilă nr. 34/23.01.2019, Tribunalul Covasna – secţia civilă: a admis cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Judeţean B.; a anulat certificatul de încadrare în grad de handicap nr.1990/28.09.2018 emis de pârâtă; a obligat pârâta să emită un nou certificat de încadrare în gradul de handicap „accentuat”, aferent perioadei pentru care a fost emis certificatul de încadrare contestat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului B., în calitate de mandatar al Consiliului Judeţean B. pentru Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap B. şi a solicitat admiterea acestui recurs, casarea hotărârii recurate şi, în consecinţă, respingerea acţiunii ca nefondată.
În motivarea recursului, recurenta critică sentinţa recurată, susţinând că a fost dată cu încălcarea normelor de drept material, întrucât instanţa în mod greşit a apreciat că reclamantul trebuie încadrat în gradul de handicap „accentuat”, deşi conform legii este încadrabil în gradul „mediu”, având în vedere că sunt îndeplinite criteriile în acest sens, ceea ce rezultă din referatul medical nr.846/08.08.2018 eliberat de medicul specialist, cu diagnosticul „tetrapareză cu predominanţa paraparezei sechelară prin factori perinatali (asfixia); sindrom cerebelos bilateral (FMS global 5/5), precum şi din punctajul de 80 de puncte pe scala de incapacitate Barthel, coeficientul de inteligenţă de 62 şi scorul GAFS de 40. Recurenta arată că, în aceste condiţii, consideră că încadrarea conform certificatului contestat a fost una corectă.
În drept, recurenta a invocat aplicabilitatea art. 486, art. 488 şi art. 489 alin. (2) Cod de procedură civilă, H.G. nr. 268/2007, Ordinul nr.762/19922007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru, potrivit art. 29 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013.
Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare (f.11), prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului.
Analizând, în conformitate cu dispoziţiile art.499 Cod de procedură civilă, susţinerile recurentei, ale intimatului şi ansamblul materialului probator existent la dosar, în limitele legale, Curtea reţine următoarele:
Prin recursul dedus judecăţii, recurenta critică sentinţa instanţei de fond sub aspectul greşitei aplicări a normelor de drept material referitoare la încadrarea într-un grad de handicap, critici care se circumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 Cod de procedură civilă.
Pentru a stabili gradul de handicap în care trebuie încadrată o persoană cu dizabilităţi, Comisia de Evaluare competentă este ţinută să respecte criteriile medico-psihosociale aprobate prin Ordinul comun al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr.762/1992/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
Din actele medicale aflate la dosarul instanţei de fond, rezultă că reclamantul a fost diagnosticat cu oligofrenie gradul I, cu tulburări de comportament şi parapareză spastică, sindrom cerebelos.
În ce priveşte oligofrenia cu tulburări de comportament, Ordinul comun nr. nr.762/1992/2007 prevede, la cap.1, pct.I.1 din Anexă, că evaluarea persoanelor cu dezvoltare incompletă a funcţiilor mentale, în vederea încadrării în grad de handicap, se realizează conform unor parametri funcţionali, care sunt următorii:
1. Evaluarea comportamentului adaptativ, respectiv: |
a) capacitatea de învăţare (QI, memorie, atenţie);
b) nivelul de dezvoltare bio-psiho-comportamentală (vârsta mentală, nivelul dezvoltării limbajului);
c) nivelul de autonomie socială.
2. Instrumente de lucru:
a) examen psihiatric;
b) teste psihologice;
c) scala GAFS (Global Assesment of Functioning Scale).
Având în vedere documentaţia existentă la dosar, din care rezultă că reclamantul a obţinut un scor GAFS de 40, pentru care este încadrabil în gradul de handicap „accentuat”, că prezintă un coeficient de inteligenţă de 62, care indică un retard mintal uşor, dar care este asociat cu parapareza spastică sechelară şi cu sindromul cerebelos (f.38 dosar fond), precum şi cu nevoia de sprijin în îngrijire şi supraveghere, neavând suficiente capacităţi de autoprotecţie, situaţie încadrabilă tot în gradul „accentuat” de handicap, Curtea apreciază că instanţa de fond, reţinând corect starea de fapt, a făcut aplicarea corectă a normelor de drept material incidente, constatând că în mod nelegal, prin certificatul contestat, reclamantul a fost încadrat în gradul de handicap „mediu”, deşi ar fi trebuit să fie încadrat în gradul „accentuat”.
Prin urmare, Curtea, în temeiul art. 496 Cod de procedură civilă, va respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă împotriva sentinţei instanţei de fond pe care, în consecinţă, o va menţine ca fiind legală şi temeinică.
Tribunalul Teleorman
Cerere acordare drepturi de natură salarială. Contract colectiv de muncă. Legalitatea cererii.
Curtea de Apel Craiova
Funcție publică. Spor de risc și suprasolicitare neuropsihică. Efectele anulării ordinelor președintelui anaf prin care a fost diminuat cuantumul sporului.
Curtea de Apel Brașov
Adeverinţa eliberată de Uniunea Practicienilor în insolvenţă, potrivit căreia reclamanta are asigurat accesul la Buletinul Procedurilor de Insolvenţă prin intermediul abonamentului contractat de UNPIR - Filiala B.., nu face dovada dotării practicianului c
Judecătoria Sectorul 1 București
anulare act - anularea procesului-verbal de verificare a notei de constatare şi a notei de constatare – inadmisibilitatea acţiunii în raport de faptul că documentul a cărui anulare se solicită reprezintă document justificativ, mijloc de probă cu privire l
Judecătoria Sectorul 1 București
ORDONANŢĂ PREŞEDINŢIALĂ. Condiţia de aparenţă de drept în favoarea reclamantului, cerinţă expresă introdusă în NCPC, referitor la procedura ordonanţei preşedinţiale. Aparenţa de drept este apreciată a exista în favoarea pârâtei, în condiţiile în care exis