Persoana care suportă cheltuielile judiciare avansate de stat în cazul retragerii plângerii prealabile.

Decizie 749/Ap din 17.10.2019


- Art. 275 alin. 1. pct. 2 lit. b Cod procedură penală

Art. 275 alin. 1. pct. 2 lit. b Cod procedură penală prevede că în cazul încetării procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile cheltuielile judiciare avansate de stat se suportă de către persoana vătămată. Dispoziţiile art. 275 Cod procedură penală sunt imperative şi nu dau dreptul părților să se înțeleagă sau să încheie o tranzacție cu privire la persoana care suportă cheltuielile judiciare avansate de stat în cazul  retragerii plângerii, astfel că instanței nu îi este permis să consfințească prin sentința pronunțată  o înțelegere între părți în acest sens.

Deliberând asupra apelului penal de față:

Constată că, prin sentința penală nr. 1111/11.06.2019 pronunțată de Judecătoria Brașov în dosarul penal nr. […], a fost încetat, în baza art. 396 alin. 6 Cod de procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. g Cod de procedură penală, procesul penal pornit împotriva inculpatului A., […], pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. 2 Cod penal, ameninţare, prevăzută de art. 206 alin. 1 Cod penal şi distrugere, prevăzută de art. 253 alin. 1 Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, ca urmare a retragerii plângerii penale formulate de persoanele vătămate B. și S.C. C. S.R.L.

S-a luat act că persoanele vătămate B. și S.C. C. S.R.L. nu s-au constituit părți civile în cadrul procesului penal și în baza art. 275 alin. 1 pct. 2  lit. c Cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 500 de lei cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, prin rechizitoriul nr. […] al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov înregistrat pe rolul Judecătoriei Braşov sub numărul de mai sus, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. 2 Cod penal, ameninţare, prevăzută de art. 206 alin. 1 Cod penal şi distrugere, prevăzută de art. 253 alin. 1 Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

În actul de sesizare s-a reținut în fapt, în esență, că inculpatul A. şi martora D. sunt foşti iubiţi, iar relaţia dintre cei doi s-a destrămat definitiv la începutul lunii octombrie 2017, martora începând o relaţie cu persoana vătămată B..

Potrivit propriilor susţineri, inculpatul a dorit să clarifice motivele despărţirii, împrejurare în care a încercat să o contacteze în repetate rânduri pe D., însă aceasta nu i-a răspuns şi i-a blocat apelurile telefonice şi mesajele. În aceste condiţii, inculpatul a început să o caute pe martoră la domiciliul acesteia de pe strada E. nr. xx din municipiul F..

În seara zilei de 22.10.2017, inculpatul s-a deplasat cu autoturismul pe strada E., cunoscând faptul că martora D. va ajunge la domiciliu în jurul orei 22:30. Între timp, persoana vătămată B. a transportat-o pe martoră la domiciliu cu autoturismul marca Ford Mondeo cu numărul de înmatriculare […], proprietatea S.C. C. S.R.L. şi a oprit în faţa imobilului cu numărul 15.

Văzându-i pe cei doi împreună, inculpatul s-a înfuriat, s-a îndreptat spre autoturismul marca Ford Mondeo şi a lovit cu mâna capota autovehiculului, provocând înfundarea acesteia. În continuare, intenţionând să-l agreseze pe B., inculpatul a deschis portiera stânga faţă şi a început să îl tragă pe B., încercând să-l scoată pe acesta din autoturism. Persoana vătămată s-a opus, iar inculpatul a început să o lovească în mod repetat, închizând portiera peste picioarele acesteia. Martora D. a coborât din autoturism şi a început să-l tragă pe inculpat de haine şi să îi solicite să înceteze. Inculpatul a încetat să îl agreseze pe B. şi a avut o scurtă discuţie cu D., după care i-a adresat ameninţări persoanei vătămate de tipul „prima dată te-am lăsat…să vezi  ce-ţi fac când ne mai întâlnim!”. Într-un final, martora a intrat în imobil, iar persoana vătămată şi inculpatul au plecat cu autoturismele, A. continuând să-l şicaneze în trafic pe B..

Potrivit certificatului medico-legal nr. 2674/E/23.10.2017, persoana vătămată B. a suferit leziuni traumatice ce s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure şi pentru care a necesitat 1-2 zile de îngrijiri medicale.

Ameninţările proferate de inculpat erau de natură să-i creeze persoanei vătămate o stare de temere în contextul în care au fost precedate de agresarea persoanei vătămate şi se putea prezuma că inculpatul va urmări ca în viitor să-l supună pe B. unor agresiuni fizice, acesta fiind extrem de deranjat de relaţia dintre persoana vătămată şi fosta sa iubită. De asemenea, din declaraţia martorei D. rezultă că după incident a observat că B. a dezvoltat o oarecare stare de temere, acesta propunându-i să nu se mai întâlnească la ore târzii.

La termenele de judecată din datele de 07.05.2019 și 28.05.2019, persoanele vătămate B. și S.C. C. S.R.L, prin reprezentant legal, au arătat că înțeleg să își retragă plângerea formulată împotriva inculpatului, declarațiile date în acest sens fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.

S-a reţinut că în cazul infracţiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, respectiv lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. 2 Cod penal, ameninţare, prevăzută de art. 206 alin. 1 Cod penal şi distrugere, prevăzută de art. 253 alin. 1 Cod penal, acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Este o excepţie de la principiul oficialităţii acţiunii penale şi cel al obligativităţii acesteia, legea oferind persoanei vătămate posibilitatea de a hotărî dacă inculpatul va fi tras la răspundere penală, având în vedere gradul de pericol social mai redus al unor infracţiuni, aşa cum este cazul infracţiunilor de faţă.

Chiar dacă persoanele vătămate şi-au manifestat voinţa ca autorul să fie tras la răspundere penală, legea oferă şi posibilitatea acestora de a dispune de soarta procesului penal prin retragerea plângerii prealabile.

În speţă, persoanele vătămate B. și S.C. C. S.R.L. și-au manifestat expres voinţa de a-şi retrage plângerea formulată. Cu privire la retragerea plângerii prealabile, aceasta are ca efect, conform art. 158 alin. 2 Cod penal, înlăturarea răspunderii penale, pe plan procesual, conform art. 16 alin. 1 lit. g Cod de procedură penală, imposibilitatea punerii în mişcare a acţiunii penale, iar în situaţia în care aceasta a fost exercitată, imposibilitatea continuării  acesteia.

Având în vedere aceste aspecte, luând act de manifestarea de voinţă a persoanelor vătămate în sensul retragerii plângerii, instanţa de fond, în baza art. 396 alin. 6 Cod de procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. g Cod de procedură penală, a constatat că se impune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului A., pentru săvârşirea infracţiunilor de  lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. 2 Cod penal, ameninţare, prevăzută de art. 206 alin. 1 Cod penal şi distrugere, prevăzută de art. 253 alin. 1 Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, faţă de persoanele vătămate B. și S.C. C. S.R.L., ca urmare a retragerii plângerii penale formulate de acestea.

În baza art. 275 alin. 1 pct. 2 lit. c Cod de procedură penală, instanța  de fond, având în vedere înțelegerea părților, a apreciat că se impune obligarea inculpatului la plata către stat a sumei de 500 de lei cu titlul de cheltuieli judiciare.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, criticând-o pentru nelegalitate și solicitând desființarea ei, iar în cadrul rejudecării, pronunțarea unei noi hotărâri legale și temeinice prin care să se dispună suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate de persoana vătămată care şi-a retras plângerea prealabilă formulată în cauză.

În motivarea apelului formulat, s-a arătat de către Ministerul Public că hotărârea primei instanțe este nelegală și se impune a fi reformată în ceea ce privește modul de stabilire a cheltuielilor judiciare ocazionate în procesul penal; astfel, s-a arătat că în mod greşit instanța de fond a obligat inculpatul A. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în locul persoanei vătămate. Atât timp cât persoana vătămată şi-a retras plângerea prealabilă formulată în cauză, în conformitate cu art. 275 alin. 1 pct. 2 lit. b din Codul de procedură penală, aceasta trebuie să fie obligată la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Analizând, în aplicarea dispozițiilor art. 420 Cod procedură penală, însă în limitele prevăzute de art. 417 Cod procedură penală, sentința penală atacată pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că apelul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov este fondat, pentru următoarele considerente:

Inculpatul A. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. 2 Cod penal, ameninţare, prevăzută de art. 206 alin. 1 Cod penal şi distrugere, prevăzută de art. 253 alin. 1 Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, constând, în esență, în aceea că în seara zilei de 22.10.2017, în jurul orei 22:30, inculpatul s-a deplasat cu autoturismul pe strada E. în apropierea locuinței martorei D., iar acolo, furios fiind că a văzut-o pe martoră în compania persoanei vătămate B., a lovit cu mâna capota autovehiculului marca Ford Mondeo cu numărul de înmatriculare […], proprietatea S.C. C. S.R.L., în care se aflau persoana vătămată și martora, a lovit în mod repetat persoana vătămată, închizând portiera peste picioarele acesteia și a adresat amenințări cu violența persoanei vătămate B..

A provocat în această manieră înfundarea capotei autovehiculului proprietatea  S.C. C. S.R.L., iar potrivit certificatului medico-legal nr. 2674/E/23.10.2017, persoana vătămată B. a suferit leziuni traumatice ce s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure şi pentru care a necesitat 1-2 zile de îngrijiri medicale.

La termenele de judecată din datele de 07.05.2019 și 28.05.2019, persoanele vătămate B. și S.C. C. S.R.L., prin reprezentant legal, au arătat în fața primei instanțe că înțeleg să își retragă plângerea formulată împotriva inculpatului, declarațiile date în acest sens fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.

Prima instanță a stabilit corect, raportat la această situație, că, în cazul infracţiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, respectiv lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. 2 Cod penal, ameninţare, prevăzută de art. 206 alin. 1 Cod penal şi distrugere, prevăzută de art. 253 alin. 1 Cod penal, acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Potrivit art. 158 Cod penal, retragerea plângerii prealabile poate interveni până la pronunţarea unei hotărâri definitive, în cazul infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plângeri prealabile.

Retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea penală a persoanei cu privire la care plângerea a fost retrasă.

Constatând așadar că retragerea plângerii prealabile a celor două persoane vătămate a intervenit până la pronunţarea unei hotărâri definitive, iar manifestarea de voinţă în sensul retragerii plângerii prealabile este clară şi neechivocă, în mod corect a procedat prima instanță dispunând încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului A.. 

Cu toate acestea, Curtea constată că prima instanță a încălcat prin sentința pronunțată dispozițiile art. 275 alin. 1 pct. 2 lit. b Cod procedură penală, care prevăd că în cazul încetării procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile cheltuielile judiciare avansate de stat  se suportă de către persoana vătămată.

Dispozițiile art. 275 Cod procedură penală nu dau dreptul părților să se înțeleagă sau să încheie o tranzacție cu privire la persoana care suportă cheltuielile judiciare avansate de stat în cazul retragerii plângerii, astfel că instanței nu îi este permis să consfințească prin sentința pronunțată o înțelegere între părți în acest sens.

Art. 275 Cod procedură penală conține dispoziții  imperative care stabilesc modalitatea de suportare a cheltuielilor judiciare în fiecare dintre soluţiile care se pot dispune într-un proces penal. Așadar, instanța de judecată trebuie să facă aplicarea art. 275 alin. 1 pct. 2 lit. b Cod procedură penală de câte ori dispune o soluție de încetare a procesului penal urmare a retragerii plângerii prealabile de către persoana vătămată; legiuitorul nu a recunoscut, în această situație și nu a pus la îndemâna judecătorului posibilitatea de apreciere a persoanei care trebuie să suporte cheltuielile judiciare, întrucât, dat fiind că procesul penal și-a întrerupt cursul, nu se poate stabili o culpă procesuală.

Față de aceste considerente, instanța de apel constată că sunt fondate criticile aduse de către Ministerul Public hotărârii apelate, astfel că, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, se va admite apelul promovat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov împotriva  sentinţei penale nr. 1111/11.06.2019 pronunţată de Judecătoria Braşov în dosarul penal nr. […], care va fi desfiinţată cu privire la modalitatea de repartizare de către prima instanţă a cheltuielilor judiciare.

Rejudecând cauza în aceste limite: în baza art. 275 alin. 1 pct. 2 lit. b Cod procedură penală, va obliga persoanele vătămate A. şi S.C. C. S.R.L., prin reprezentant legal, să plătească statului câte 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare ocazionate de soluţionarea cauzei în primă instanţă.

Se vor menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale atacate.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.