Dreptul muncii

Ordinul angajatorului a fost dat verbal salariaţilor săi, motiv pentru care acesta trebuia să facă dovada conţinutului acestui ordin, pentru a putea verifica şi instanţa de judecată dacă salariaţii au respectat acest ordin, dacă ordinul se încadra în fişa postului salariaţilor.

Angajatorului îi revine sarcina probei în litigiile de muncă, mai ales în contextul în care cei trei salariaţi chemaţi în judecată susţin că au avut ca sarcină altceva decât a arătat angajatorul în cererea de chemare în judecată.

Decizia civilă nr. 1087/25 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa civilă nr. ..., Tribunalul ... a respins cererea de chemare în judecată formulată  de reclamanta ..., în contradictoriu cu pârâții ..., ca nefondată.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele :

Prin cererea înregistrată la data de 29.03.2019, sub numărul ..., pe rolul Tribunalului ..., reclamanta ... a solicitat obligarea pârâţilor  ... la plata unor sume, astfel: ... la plata sumei de 1380,22 lei debit și la plata sumei de 251,81 lei dobânda legală calculată până la data de 31.12.2018, urmând a fi calculată până la data plății efective a debitului; ... la plata sumei de 1269,09 lei debit și la plata sumei de 231,53 lei, dobânda legală calculată până la data de 31.12.2018 urmând a fi calculată până la data plății efective a debitului; ... la plata sumei de 1555,06 lei debit și la plata sumei de 283,70 lei dobândă legală calculată până la data de 31.12.2018 urmând a fi calculată până la data plății efective a debitului.

În motivare a arătat următoarele:

Urmare a controlului Camerei de Conturi ..., prin Decizia nr. 30/05.12.2018 pct.3, s-a constatat că suma de 4.204,37 lei reprezentând manopera decontată către ..., în situația de lucrări la capitolul de lucrări RPCI33B1 „Glafuri și copertine din tabla zincată de 0,5 mm grosime cu lățime desfășurată” reprezintă prejudiciu produs societății, în condițiile în care s-a constatat faptul că glafurile respective nu au fost montate.

În urma acestor constatări, Camera de Conturi ... a dispus ca societatea să stabilească întinderea prejudiciului rezultat din decontarea manoperei fără ca materialele incluse în situațiile de lucrări să fie puse în operă, precum și din lipsa materiale nemontate și neidentificate pe teren, inclusiv a beneficiilor nerealizate și să ia măsuri de recuperare, motiv pentru care Directorul General ... a stabilit constituirea unei comisii însărcinată cu urmărirea ducerii la îndeplinire a recomandărilor Camerei de Conturi ... în Raportul nr.14960/16.11.2018, sens în care s-a emis Decizia nr.285/28.11.2018.

Prin Nota de constatare nr.3583/06.03.2019 întocmită de comisia desemnată, la punctul 2 s-a constatat și decis că întinderea prejudiciului privind această abatere este în sumă de 4.204,37 lei care reprezintă manopera facturată și decontată către ..., la care se adaugă foloasele nerealizate sub forma de dobânzi calculate în suma de 767,04 lei până la data de 31.12.2018 urmând să fie calculate în continuare până la data plății efective.

Aceeași comisie a stabilit ca persoanele vinovate de crearea acestui prejudiciu sunt salariații societății, respectiv ... care a avizat lichidarea cheltuielii cu mențiunea bun de plată, ... care împreună au făcut parte din comisia de recepție și au semnat procesul verbal nr.13.966/07.12.2015 confirmând odată cu semnarea acestuia că lucrarea efectuată este în conformitate cu devizul de lucrări anexat acesteia, în condițiile în care s-a constatat că de fapt glafurile nu fuseseră montate.

A mai precizat reclamanta că la data producerii prejudiciului, aceștia aveau calitatea de salariați, dovada în acest sens fiind contractele individuale de muncă și fisele postului: contract nr. 947/26.09.2005 încheiat cu ...; contract nr.915/21.03.2005 încheiat cu ...; contract nr.935/11.08.2005 încheiat cu ..., astfel că prin neîndeplinirea sarcinilor de serviciu prevăzute în contract și fisa postului, aceștia au săvârșit cu vinovăție o faptă ilicită în legătură cu munca lor, producând un prejudiciu angajatorului în sumă de 4.204,37 lei, la care se adaugă dobânzile calculate în sumă de 767,04 lei până la data de 31.12.2018 urmând să fie calculate în continuare până la data plății efective.

În conformitate cu dispozițiile articolul 254 alin. (l) din Codul muncii „salariații răspund patrimonial în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale pentru pagubele produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor”, iar potrivit dispozițiilor art. 255 alin. 1 și 2 din Codul muncii” când paguba a fost produsă de mai mulți salariați, cuantumul răspunderii fiecăruia se stabilește în raport cu măsură în care a contribuit la producerea ei”, iar „dacă măsura în care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinată, răspunderea fiecăruia se stabilește proporțional cu salariul sau net de la data constatării pagubei”, astfel că s-a apreciat în temeiul acestor dispoziții legale, răspunderea fiecăruia proporțional cu salariul său net de la data constatării pagubei, așa cum s-a arătat în preambulul acțiunii, sens în care depunem adresa serviciului contabilitate înregistrată sub nr.4696/27.03.2019 cu calculul corespunzător.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 254, art.255 din Codul muncii.

În susținere, s-a solicitat administrarea  probei cu înscrisuri, interogatoriu.

Legal citaţi, pârâţii au depus întâmpinare prin care s-a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată.

În motivare s-au arătat următoarele:

Reclamanta, în calitate de angajator i-a delegat pe cei trei pârâţi spre a transmite societăţii prestatoare de lucrări „să sisteze lucrarea și să încheiem un proces verbal”. Se mai arată faptul că nici unul dintre pârâţi nu cunoştea condiţiile în care se derula lucrarea (ce urma a fi oprită), ce fel de proiect era, ce anume trebuia consemnat în procesul verbal.

Au mai arătat că, faţă de pretenţiile deduse judecăţii, din câte cunosc ei, Camera de Conturi ..., a stabilit că societatea să recupereze suma de 4.207,37 lei de la executantul lucrării, iar nu de la angajații proprii.

Analizând și coroborând materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarele:

Între părţi au existat raporturi de muncă, încheiate la momentul promovării acţiunii.

Reclamanta ... a solicitat obligarea pârâţilor ... la plata unor sume, astfel: ... la plata sumei de 1380,22 lei debit şi la plata sumei de 251,81 lei dobândă legala calculată până la data de 31.12.2018, urmând a fi calculată până la data plăţii efective a debitului; ... la plata sumei de 1269,09 lei debit și la plata sumei de 231,53 lei dobândă legală calculată până la data de 31.12.2018 urmând a fi calculată până la data plății efective a debitului; ... la plata sumei de 1555,06 lei debit și la plata sumei de 283,70 lei dobândă legală calculată până la data de 31.12.2018 urmând a fi calculată până la data plății efective a debitului.

Urmare a controlului Camerei de Conturi ..., prin Decizia nr. 30/05.12.2018 pct. 3, s-a constatat că suma de 4.204,37 lei reprezentând manopera decontată către ..., în situația de lucrări la capitolul de lucrări RPCI33B1 „Glafuri și copertine din tabla zincată de 0,5 mm grosime cu lățime desfășurată” reprezintă prejudiciu produs societății, în condițiile în care s-a constatat faptul că glafurile respective nu au fost montate, astfel că s-a dispus ca reclamanta să stabilească întinderea prejudiciului rezultat din decontarea manoperei fără ca materialele incluse în situațiile de lucrări să fie puse în operă, precum și din lipsa materiale nemontate și neidentificate pe teren, inclusiv a beneficiilor nerealizate și să ia măsuri de recuperare „de la constructor”.

Instanţa a reţinut din înscrisurile depuse la dosar, faptul că pârâţii ... aveau funcția de inginer în cadrul pârâtei, iar ... cea de gestionar. În fiecare dintre fişele de post ale pârâţilor, pe lângă atribuţiile generale neindividualizate specific, este menţionată şi aceea „îndeplineşte şi alte sarcini date de conducerea societăţii”, rezultând astfel că fiecare dintre pârâţi aveau obligaţia de a îndeplini orice sarcini dispuse de către angajator chiar dacă nu erau incluse enumerativ în fişa postului.

Conform dispozițiilor art. 254 alin. (l) din Codul muncii „salariații răspund patrimonial în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale pentru pagubele produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor. Salariații nu răspund de pagubele provocate de forța majoră sau de alte cauze neprevăzute și care nu puteau fi înlăturate și nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului”.

Din interpretarea logico-gramaticală a acestor norme juridice, în acord cu cele ce se arată în mod constant în doctrină şi jurisprudenţă, rezultă că, pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a salariatului faţă de angajator, trebuie îndeplinite cumulativ mai multe cerinţe: (1) să existe o faptă ilicită a salariatului, faptă constând în încălcarea atribuţiilor, sarcinilor sau obligaţiilor de serviciu; (2) fapta să fi fost săvârşită cu vinovăţie, chiar şi sub forma celei mai simple culpe; (3) să existe un prejudiciu material suferit de angajator; (3) să existe legătură de cauzalitate între faptă şi prejudiciu.

Inexistenţa, fie şi doar a uneia dintre aceste condiţii, face ca răspunderea prevăzută de dispozițiile art. 254 alin. (1) din Codul muncii să nu mai poată fi angajată.

Astfel, s-a reţinut faptul că reclamanta, în calitate de fost angajator al pârâţilor, nu a făcut dovada existenţei faptei ilicite a pârâţilor, a încălcării atribuţiilor, ci din contră aceştia au respectat obligaţia „îndeplineşte şi alte sarcini date de conducerea societăţii”, vinovăţia acestora ori legătura de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu.

Mai mult, având în vedere cele dispuse de către organul de control prin decizia nr. 30/05.12.2018 respectiv să ia masuri de recuperare „de la constructor” sau prin orice alte mijloace, alegerea de a recupera paguba suferită de la proprii angajaţi, faţă de care nu au dovedit că ar fi avut altă implicare decât aceea de recepţie impusă tot de către reclamantă, apare ca fiind nefondată.

În prezentul dosar, nu s-au făcut dovezi precum că pârâţii ar fi fost desemnaţi de către reclamantă spre a contracta lucrările, a urmări stadiul realizării acestora, sau a decide închiderea lucrărilor anterior finalizării acestora, astfel de decizii fiind atributul conducerii societății reclamante.

Obligaţia de a dovedi întrunirea tuturor condițiilor prevăzute de disp. art. 254 din Codul muncii revine angajatorului, în acord cu prevederile art. 272 din Codul Muncii, conform cărora „sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare”.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta ... criticând sentința pronunțată de Tribunalul ... ca fiind netemeinică și nelegală sub următoarele aspecte:

 La finalizarea lucrărilor ..., salariaţi ai ..., au fost desemnaţi pentru efectuarea recepției lucrării de hidroizolație. Cu toate că au semnat procesul-verbal cu mențiunea că obiecțiunile se află în anexa procesului-verbal, în realitate nu au existat obiecțiuni la procesul-verbal, iar ..., în urma vizei „bun de plată”, a decontat lucrările. În urma controlului efectuat de către Camera de Conturi în 2018 s-au constatat neconcordanțe între situația de lucrări anexă la procesul-verbal de recepție la terminarea lucrării și situația din teren.

Consideră apelanta că cererea a fost dovedită cu raportul Camerei de Conturi ..., procesul-verbal de recepție lucrări, factura de plată și interogatorii. Fapta ilicită constă în consemnarea nereală în cuprinsul procesului-verbal a situației lucrărilor, cât și în decontarea unor lucrări neefectuate. Întrebat la momentul controlului de către Camera de Conturi ... în ce au constat obiecțiunile, niciunul dintre pârâţi nu a dat un răspuns concludent referitor la aceste obiecţiuni.

Cu privire la prejudiciul creat, a arătat apelanta că la momentul efectuării controlului de către Camera de Conturi ... s-a constatat faptul că, cel puțin din punct de vedere cantitativ, lucrarea nu a fost efectuată în totalitate, în sensul că din situația de lucrări reiese montarea a 142,55 m de glafuri și copertine din tablă zincată de 0,5 mm grosime cu lățime desfășurată, dar faptic aceste glafuri nu au fost montate, acestea regăsindu-se în magazia societății, mai puțin cu 12,55 m de glaf, dar manopera a fost decontată către societatea prestatoare prin aplicarea de către domnul ... a vizei de „bun de plată” pentru suma de 44956, 51 lei, conform listei de lucrări nr.13081/12.11.2015 și a procesului-verbal de recepție nr.13966/7.12.2015. Este evident faptul că prin înscrierea în procesul verbal a unei situații nereale și decontarea unor lucrări neefectuate pârâții au comis o faptă ilicită ce a produs o pagubă societății, existând o strânsă legătură de cauzalitate între fapta pârâților, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu și prejudiciul creat.

Față de aceste argumente, a solicitat apelanta admiterea apelului, modificarea sentinței civile nr. ... a Tribunalului ..., în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, așa cum a fost formulată.

În drept a invocat apelanta dispozițiile art.254 din Codul muncii.

Prin întâmpinare, pârâții ... au solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Au arătat că nu au încălcat sarcinile de serviciu pe care le-au primit, ordinul primit a constat în aceea de a transmite societății prestatoare de servicii de lucrări să sisteze lucrarea și să încheie un proces-verbal în acest sens. Au arătat că ei nu au cunoscut condițiile în care se derula lucrarea ce urma să fie oprită, ce proiect era și ce anume trebuia să  fie consemnat în procesul-verbal.

Au mai arătat pârâții că nota de recepție a fost întocmită la 7.12.2015 fără a fi numiţi în baza unei decizii și neavând puse la dispoziție documente prin care să urmărească obiectivul lucrării. Activitatea lor se desfășura la sediul societății din strada ..., iar lucrarea era executată la un punct secundar al societății Autobaza din .... Consideră că fapta ilicită nu există și nu sunt întrunite condițiile art.254 din Codul muncii.

Examinând actele și lucrările dosarului, sentința apelată, prin prisma motivelor de apel invocate și cu aplicarea dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:

Acțiunea de față este întemeiată pe raportul Camerei de Conturi ... care a constatat că suma de 4204,37 lei, manoperă decontată către ... a fost decontată fără ca lucrările respective să fi fost executate. Prin acest raport al Camerei de Conturi ... nu s-a făcut dovada fapte ilicite a pârâţilor, iar acest raport nu este suficient pentru dovedirea acțiunii. Pârâții nu au contestat faptul că au încheiat un proces-verbal de recepție cu mențiunea că există obiecțiuni. Din susținerile pârâților aceste obiecțiuni au fost trecute în procesul-verbal doar dintr-o simplă eroare, pentru că au încheiat un proces-verbal după un alt model unde aşa era consemnat, ei necunoscând cu exactitate ce semnificație  are această precizare.

Este adevărat, de asemenea, că în fișa postului pentru fiecare pârât este trecută în sarcina salariaţilor obligaţia de a executa și alte sarcini date salariatului de către conducerea societății. În cauza de față însă, acest ordin a fost dat verbal,  fără a exista un ordin scris în acest sens. Tocmai din acest motiv nu se poate stabili cu exactitate care a fost ordinul precis primit de salariaţi de la angajator. Toți pârâţii au susținut același lucru, respectiv faptul că ordinul de serviciu pe care l-au primit a constat în faptul de a pune în vedere societății care executa lucrarea să oprească efectuarea lucrărilor. Că în fapt angajatorul ar fi dat salariaților săi un alt ordin este un aspect pe care ar fi trebuit să îl dovedească angajatorul, potrivit dispozițiilor art.272 din Codul muncii. Astfel, sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare. În cauză angajatorul dând un ordin oral salariaților săi, trebuia să facă dovada conținutului acestui ordin, tocmai pentru faptul că salariații au susținut că au primit un alt ordin, respectiv acela de a opri lucrările de executare și nu de a recepționa lucrarea.

Pe de altă parte, în cauză nu s-a făcut dovada că pârâții au fost cei care s-au ocupat de această lucrare și cunoșteau faptul că ea trebuie executată într-un anumit fel, trebuie urmărite anumite termene și cunosc cu exactitate ceea ce aveau de făcut.

De asemenea, un alt aspect pe care Curtea îl observă este că din procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor încheiat la 7.12.2015, nu rezultă faptul că lucrările au fost terminate, lucrarea este completă, ci dimpotrivă, rezultă că există niște obiecțiuni care, chiar dacă ele nu sunt reale, așa cum au susținut pârâții, pentru angajator acest proces-verbal nu era suficient pentru a aproba plata lucrărilor executate. Altfel spus, din procesul-verbal de recepție încheiat de pârâţi nu rezultă de ce angajatorul a înțeles să plătească factura către ...

 Curtea mai menționează că pentru a se putea reține faptul că salariatul nu a respectat ordinul primit de angajator, trebuie în prealabil ca angajatorul să facă dovada unui ordin precis dat salariatului său, în cunoștință de cauză, adică acesta să cunoască ce anume urmărește în executarea ordinului primit. În speță, pârâții nu erau responsabili de această lucrare, astfel că nu aveau cum să cunoască toate detaliile lucrării pentru a observa că glafurile nu sunt montate, motiv pentru care Curtea constată că nu s-a făcut dovada în cauză a unei faptei ilicite a părților.

În cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.254 din Codul muncii, respectiv salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.

Față de aceste considerente, Curtea constată că soluția pronunțată de prima instanță este legală și temeinică.

Potrivit dispozițiilor art.480 alin.1 din Codul de Procedură Civilă urmează a fi respins ca nefondat apelul declarat de ... împotriva sentinței civile nr. ... pronunțată de Tribunalul ...

Domenii speta

Spete similare