Infractiunea de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante. Art 336 Cod penal. Recunoastere.

Împrejurarea că în cauză nu a fost posibilă efectuarea unui calcul retroactiv al alcoolemiei nu poate conduce la concluzia lipsei de vinovăţie a inculpatului, efectuarea acestei probe nefiind de natură să împiedice instanţă să evalueze probatoriul administrat care conduce în mod cert la concluzia conducerii de către inculpat a unui autovehicul pe un drum public, având în sânge o îmbibaţie alcoolică peste limita legală.

Raportul de expertiză medico-legal pentru calcul retroactiv nu a putut fi efectuat  raportat la declaraţiile de consum ale inculpatului, şi oricum acesta nu ar reprezenta o probă de certitudine întrucât ar avea la bază declaraţia subiectivă  de consum a inculpatului, concluziile fiind influenţate de această declaraţie.

Susţinerile ulterioare ale inculpatului referitoare la lipsa de vinovăţiei şi contestarea valorii alcoolemiei nu mai pot fi primite în raport de declaraţia irevocabilă a inculpatului de recunoaştere a faptei şi necontestatare a probelor administrate la urmărirea penală (fial 10 d.i.) şi în condiţiile în care situaţia de fapt expusă în rechizitoriu este confirmată de probele administrate la urmărirea penală.

Pe rol judecarea apelului declarat de inculpatul…….. împotriva sentinţei penale nr. 44 din 24 februarie 2022 pronunţată de Judecătoria Strehaia în dosarul nr. ……...

Conform art. 405 alin 3 C.p.p., părțile nu se citează la pronunțarea hotărârii.

Prezenţa părţilor şi dezbaterile au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data 30 martie 2022, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanţa, având în vedere dispoziţiile art. 391 alin. 1 Codul de procedură penală, a dispus ca deliberarea, redactarea şi pronunţarea să se facă la data de 25 mai 2022.

C U R T E A

Asupra apelului de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 44 din 24 februarie 2022 pronunţată de Judecătoria Strehaia în dosarul nr. ….., în baza art. 336 al. 1 C.p. cu aplic. art. 396 al. 10 C.p.p. a fost condamnat inculpatul ………, fiul lui………. și …….., născut la data de ………., în orașul ……... județul ……., domiciliat în orașul …….., str. ………, judeţul ………, CNP. ……, căsătorit, studii medii, ocupația electromecanic la …, fără antecedente penale, la pedeapsa de 8 luni  închisoare.

În baza art. 91, 92 C.p. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata termenului de supraveghere de 2 ani,  care se calculează de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 93 al. 1 C.p. pe durata termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpatul …… să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

 a) să se prezinte la serviciul de probaţiune …, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

 c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

 d) să comunice schimbarea locului de muncă;

 e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 al. 2 C.p. s-a impus inculpatului ……… să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate;

În baza art. 93 al. 3 C.p. pe parcursul termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpatul  ……. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 65 de zile, în cadrul Primăriei ……. sau Școlii Gimnaziale ………..

S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.  96 C.p.

A fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că prin rechizitoriul nr. ……… al Parchetului de pe lângă Judecătoria Strehaia a fost trimis în judecată inculpatul ……., cercetat sub aspectul săvârsirii infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanţe, faptă prev. și ped. de art. 336 al. 1 C.p.

În fapt, s-a reţinut că la data de 20.10.2020, în jurul orelor 17:10, inculpatul …….., după ce a consumat doi litri de bere marca ……, a condus pe strada…….., din orașul ….., autoturismul marca ………… cu nr. de înmatriculare ……., iar după ce a fost oprit în zona Spitalului orășenesc ….. de către un echipaj de politie, s-a constatat faptul că acesta se află sub influenta alcoolului.

Din buletinul de analiză toxicologică cu nr. ……/21.10.2020, emis de către Serviciul de Medicină Legală ….., rezultă că în sângele prelevat de la inculpat s-a evidenţiat o alcoolemie de 1,73 mg/l (ora 18:20) și respectiv 1,48 mg/l alcool pur în sânge (ora 19:20).

Din actele de urmărire penală administrate în cauză au rezultat următoarele:

Din cuprinsul procesului verbal de constatare a infracțiunii flagrante, rezultă că în data de 20.10.2020, ora 17:10, echipajul de poliție rutieră constituit din agent de poliție …, din cadrul Poliției ……. și plutonier ………., din cadrul …….., în timp ce executau serviciul de îndrumare, supraveghere și control al traficului rutier pe pe strada …, din orașul ……, jud. … au oprit pentru control autoturismul marca ……, cu numărul de înmatriculare …….,  care circula pe drumul în cauză.

După momentul opririi autoturismului, s-a constatat că acesta era condus de către inculpatul ……, posesor de permis de conducere corespunzător categoriei, valabil la acea dată.

Întrucât conducătorul auto emana halenă alcoolică, i s-a solicitat să se supună testării cu aparatul alcooltest marca …., seria ……., însă acesta a refuzat, motiv pentru care inculpatul ….. a condus la Spitalul Municipal ……… unde i-au fost prelevate două mostre de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, la interval de o oră. Prima probă a fost prelevată la ora 18:20 și cea de-a doua la ora 19:20.

Din buletinul de analiză toxicologică cu nr. ../21.10.2020,  emis de către Serviciul de Medicină Legală ……, rezultă că în sângele prelevat de la inculpat s-a evidențiat o alcoolemie de 1,73 mg/l și respectiv 1,48 mg/l alcool pur in sânge.

Prin ordonanța din data de 12.03.2021 a organelor de cercetare penală, s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale de calcul retroactiv al alcoolemiei, de specialiști din cadrul Institutului de Medicină Legală „………..". Prin adresa nr. …/2021 din 05.04.2021 a Institutului Național de Medicină Legală „……….", s-a comunicat că nu se poate efectua raportul de expertiză medico-legală, întrucât alcoolul nu se afla în fază de eliminare constantă din organism la momentul cu relevanță juridică, ora 17.00.

In cursul cercetărilor, inculpatul …… a declarat că in ziua de 20.10.2020, în intervalul orar 16.30 - 17.00 a consumat doi litri de bere cu o alcoolemie de 7,2 grade alcool, în timp ce se afla într-un bar din orașul …... str. ……... jud. ………, iar apoi, la ora 16.50. s-a urcat la volanul autoturismului său, marca …., cu numărul de înmatriculare ……… și l-a condus pe strada ….. din orașul……… până a fost oprit de organele de poliție care i-au solicitat să fie testat cu aparatul alcooltest, însă a refuzat, motiv pentru care a fost condus la Spitalul ….. unde i-au fost recoltate două probe biologice de sânge la interval de o oră.

În cursul cercetărilor, inculpatul ……. a luat la cunoștință de valorile alcoolemiei, respectiv, 1.73 mg/l și respectiv 1.48 mg/l alcool pur în sânge, precum și de faptul că nu s-a putut efectua o expertiză pentru calculul retroactiv al alcoolemiei.

Inculpatul …….. a declarat că recunoaște și regretă săvârșirea infracțiunii pentru care este cercetat.

Fiind audiat în calitate de martor, numitul …….. a declarat că în ziua de 20.10.2020 a mers la magazinul „…….." din orașul …….., unde l-a văzut pe numitul………… care consuma o bere marca …… de 0,5 litri. …….. a precizat că a mers împreună cu ……. la un bar pe strada ……. din orașul………, unde au mai consumat câte o bere marca …… de fiecare, iar apoi au mers împreună la o parcare de pe strada ……., unde ……. avea parcat autoturismul marca …….., cu numărul de înmatriculare ………. Martorul ………. a mai declarat că ………. s-a urcat la volanul autoturismului respectiv și l-a condus pe strada …… din orașul ………, până a fost oprit de un echipaj de poliție, care i-au solicitat să fie testat cu aparatul etilotest din dotare, însă acesta a refuzat, motiv pentru care a fost condus la o unitate spitalicească pentru a-i fi recoltate probe biologice de sânge.

Înainte de începerea cercetării judecătoreşti, inculpatul a arătat că recunoaşte fapta, nu doreşte administrarea altor probe, fiind admisă cererea inculpatului privind aplicarea procedurii recunoaşterii vinovăţiei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prima instanţă a reţinut următoarele:

Din cuprinsul procesului verbal de constatare a infracțiunii flagrante, rezultă că în data de 20.10.2020, ora 17:10, echipajul de poliție rutieră constituit din agent de poliție ….., din cadrul Poliției ……… și plutonier ………., din cadrul ……….., în timp ce executau serviciul de îndrumare, supraveghere și control al traficului rutier pe pe strada ……, din orașul ……….., jud. ………. au oprit pentru control autoturismul marca ………., cu numărul de înmatriculare ………..,  care circula pe drumul în cauză. A fost identificat conducătorul auto în persoana inculpatului …...

Întrucât conducătorul auto emana halenă alcoolică, i s-a solicitat să se supună testării cu aparatul alcooltest, însă acesta a refuzat, motiv pentru care inculpatul …… a condus la Spitalul Municipal ….. unde i-au fost prelevate două mostre de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, la ora 18:20, respectiv 19:20.

Din buletinul de analiză toxicologică cu nr. …./21.10.2020,  emis de către Serviciul de Medicină Legală …….., rezultă că în sângele prelevat de la inculpat s-a evidențiat o alcoolemie de 1,73 mg/l și respectiv 1,48 mg/l alcool pur in sânge.

Prin ordonanța din data de 12.03.2021 a organelor de cercetare penală, s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale de calcul retroactiv al alcoolemiei, de specialiști din cadrul Institutului de Medicină Legală „……..". Prin adresa nr. …../2021 din 05.04.2021 a Institutului Național de Medicină Legală „……..", s-a comunicat că nu se poate efectua raportul de expertiză medico-legală întrucât alcoolul nu se afla în fază de eliminare constantă din organism la momentul cu relevanță juridică, ora 17.00.

Coroborând declaraţia inculpatului ……. cu cea a martorului ………, s-a reţinut că, în ziua de 20.10.2020, în intervalul orar 16.30 - 17.00, inculpatul a consumat doi litri de bere cu o alcoolemie de 7,2 grade alcool, în timp ce se afla într-un bar din orașul ……. str………... jud………... Apoi, inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului marca ……., cu numărul de înmatriculare …..și l-a condus pe strada…….. din orașul …….. până a fost oprit de organele de poliție, care i-au solicitat să fie testat cu aparatul alcooltest, însă a refuzat, motiv pentru care a fost condus la Spitalul …… unde i-au fost recoltate două probe biologice de sânge la interval de o oră.

În cursul cercetărilor, inculpatul ………. a luat la cunoștință de valorile alcoolemiei, respectiv, 1.73 mg/l și respectiv 1.48 mg/l alcool pur în sânge, precum și de faptul că nu s-a putut efectua o expertiză pentru calculul retroactiv al alcoolemiei.

Inculpatul …… a declarat că recunoaște și regretă săvârșirea infracțiunii pentru care este cercetat.

Prin concluziile scrise depuse la dosar, inculpatul a solicitat, în principal, achitarea sa, în baza art. 16 alin. 1 lit.b, c din CPP. Întrucât  nu s-a putut efectua calculul retroactiv al alcoolemiei, nu poate fi stabilit cu certitudine dacă la momentul opririi în trafic, la ora 17.00, inculpatul avea sau nu o  îmbibaţie alcoolică de peste 0.80 g/l alcool pur în sânge.

A susţinut că, faţă de reglementarea anterioară, art. 87 din O.U.G. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, conform căreia „Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani", art. 336 alin. 1 Cod penal modifică condițiile de incriminare în ceea ce privește momentul la care este necesară existenta îmbibatiei alcoolice în sânge pentru a se putea constata întrunirea elementului material al laturii obiective a infracțiunii, respectiv „la momentul prelevării mostrelor biologice”, respectiv în cel mai scurt timp de la oprirea în trafic (art. 190 alin. (8) C. proc. pen.).

Prin decizia Curţii Constituționale nr. 732 din 16. 12.2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 69 din 27.01.2015, a fost admisă excepția de neconstituționalitate privind sintagma „la momentul prelevării probelor biologice” din cuprinsul dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal. S-a apreciat că sintagma menționată lipsește de previzibilitate norma de incriminare, în conditiile în care principiul respectării legilor și cel al legalității incriminării impun legiuitorului să legifereze prin texte suficient de clare și precise pentru a putea fi aplicate, inclusiv prin asigurarea posibilitătii persoanelor interesate de a se conforma prescriptiei legale.

Îmbibația alcoolică se determină prin analiza toxicologică a mostrelor biologice recoltate la un moment de timp mai mult sau mai putin îndepărtat de momentul săvârșirii infracțiunii, care este cel al depistării în trafic a conducătorului vehiculului. Condiţia ca îmbibatia alcoolică de peste 0.80 g/l alcool pur în sânge să existe la momentul prelevării mostrelor biologice plasează, astfel, consumarea infracţiunii la un moment ulterior săvârșirii ei, în conditiile în care de esența infracțiunilor de pericol este faptul că acestea se consumă la momentul săvârșirii lor.

Odată cu oprirea în trafic, încetează starea de pericol pentru valorile sociale ocrotite de dispozițiile art. 336 din Codul penal, astfel încât, raportat la momentul prelevării mostrelor biologice, tragerea la răspundere penală nu se justifică. Stabilirea gradului de îmbibație alcoolică si, implicit, încadrarea în sfera ilicitului penal în functie de momentul prelevării mostrelor biologice, care nu poate fi întotdeauna imediat următor săvârsirii faptei, constituie un criteriu aleatoriu și exterior conduitei făptuitorului în vederea tragerii la răspundere penală în contradicţie cu normele constituţionale şi convenţionale mai sus menționate.

Latura subiectivă a infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului presupune vinovăţia sub formă de intenţie, care poate fi directă sau indirectă. Or, modalitatea de incriminare prin acordarea de relevantă penală valorii alcoolemiei din momentul prelevării mostrelor biologice nu permite deţinătorilor normei penale să prevadă consecinţele nerespectării acesteia.

De la data publicării în Monitorul Oficial, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor (art. 147 alin. (4) din Constituție).

Totodată, Decizia nr. 3 din 12.05.2014 a Înaltei Curții de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial nr. 392 din 28.05.2014, prin care s-a stabilit că în cazul dublei prelevări de mostre biologice, rezultatul alcoolemiei cu relevantă penală este cel dat de prima prelevare - și-a încetat efectele odată cu publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei Curții Constituționale nr. 732 din 16. 12.2014, respectiv la 27.01.2015, în conformitate cu prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție și cu cele ale art. 4771 din C. proc. pen.

Condiția de incriminare a faptei prevăzută în art. 336 alin. (1) C.pen. privește momentul la care este necesară existența îmbibației alcoolice în sânge pentru a se putea constata întrunirea elementului material al laturii obiective a infractiunii.

După 27.01.2015, data publicării în Monitorul Oficial a Deciziei Curții Constituționale nr. 732/2014, prin care s-a constatat neconstituționalitatea sintagmei „la momentul prelevării mostrelor biologice”din cuprinsul art. 336 alin. (1) C. pen. și în absenta intervenției legislative, conform art. 147 alin. Constituție, dispozițiile art. 336 alin. (1) C. pen., nu mai prevăd condiția de incriminare în ceea ce privește momentul la care este necesară existența îmbibației alcoolice în sânge pentru a se putea constata întrunirea elementului material al laturii obiective a infracțiuni. În absența acestei condiții esențiale din corpul legii (art. 336 alin. (1) C. pen.), nu numai că destinatarii legii penale nu au o reprezentare clară a elementelor constitutive de natură obiectivă și subiectivă ale infracțiunii, încât să prevadă consecințele ce decurg din nerespectarea normei și să-și adapteze conduita potrivit acesteia, ci fapta prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen. - iese din sfera ilicitului penal, deoarece textul devine inaplicabil în absenta acelei condiții - cerințe esențiale.

Cu privire la temeiul achitării solicitat de inculpat, prima instanţă a avut în vedere că, potrivit deciziei în interesul legii nr. 4 din 11 februarie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial  nr. 546 din 3 iulie 2019, „În ipoteza în care instanţa a admis cererea inculpatului de judecare în procedura simplificată a recunoaşterii învinuirii, iar cauza a fost judecată potrivit acestei proceduri, nu este posibilă pronunţarea unei hotărâri de achitare întemeiate pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a şi lit. c) din Codul de procedură penală.”

Având în vedere că inculpatul ……… a formulat şi i s-a admis cererea de judecare în procedura simplificată a recunoaşterii învinuirii, nu se poate pronunţa achitarea întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală.

Motivul invocat în fapt de inculpat, inexistenţa probelor care să dovedească fără dubiu că valoarea alcoolemiei la ora opririi în trafic depăşea 0.80 g/l alcool pur în sânge, se încadrează cazului prevăzut de art. 16 al. 1 lit. b teza I din Codul de procedură penală - fapta nu este prevăzută de legea penală.

Fără a reţine aplicarea decizia nr.3/2016 Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, care și-a încetat efectele odată cu publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei Curții Constituționale nr. 732 din 16. 12.2014, respectiv la 27.01.2015, instanţa a apreciat relevant punctul de vedere al Institutului Naţional de Medicină Legală "……" în acea cauză, prin care s-au subliniat următoarele: "Alcoolul ingerat de către o persoană intră într-un proces dinamic în organism, numit metabolism. Concentraţia alcoolului în diversele componente ale organismului va fi diferită de la un moment la altul, până la eliminarea totală din organism. În metabolismul alcoolului intervin mecanisme complexe, guvernate de zeci de factori individuali, generali şi particulari. Astfel, fiecare persoană reacţionează în mod propriu, atât în ceea ce priveşte modalitatea de metabolizare, cât, mai ales, în ceea ce priveşte manifestările clinice traduse prin comportament.

Deşi mecanismele fiziopatologice sunt bine cunoscute, nu s-a găsit până în prezent niciun model acceptabil în baza căruia să se poată reconstitui cu fidelitate traseul alcoolului în dinamica proceselor de absorbţie şi eliminare din organism. În acest sens, s-au elaborat multiple modele ale evoluţiei concentraţiei alcoolului în organism, cel mai apropiat de realitate fiind cel imaginat de …..

S-a arătat că singura modalitate ştiinţifică de stabilire a gradului unei intoxicaţii etilice este cea prin analiza sângelui din proba prelevată, iar valoarea probatorie a expertizei privind estimarea retroactivă a alcoolemiei a fost mult exagerată, interpretarea retroactivă a alcoolului nefiind o expertiză uzuală în ţările europene şi fiind admisă foarte rar.

Deoarece este imposibil de cuantificat toţi factorii ce contribuie în metabolism, se aplică modele de calcul şi de exprimare grafică simplificate, estimative sau rezultate din medii statistice. Acesta reprezintă, în opinia transmisă, un prim argument pentru caracterul relativ al unei interpretări retroactive a alcoolemiei.

Argumentul principal este dat de caracterul speculativ al acestui tip de expertiză. Pentru a reconstitui metabolismul unei anumite cantităţi de băutură, aceasta trebuie cunoscută în mod obiectiv, precum şi toate circumstanţele consumului de alcool respectiv. Dar, în toate aceste cazuri, informaţiile sunt furnizate de către inculpat. Trebuie ştiut că la o anumită alcoolemie, stabilită indubitabil prin analiza de laborator, se poate ajunge printr-o infinitate de variante de consum. În mod implicit, într-un moment anterior, vor exista o infinitate de posibile concentraţii. Aşadar, prin acest tip de expertiză se concluzionează că, dacă persoana ar fi consumat băuturile alcoolice declarate, ar fi putut avea o anumită alcoolemie în momentul incriminat. Alcoolemia recalculată nu reflectă valoarea reală, ci doar una teoretic posibilă, rezultată numai din acel consum declarat.

Veridicitatea declaraţiei de consum nu poate fi verificată ştiinţific, neexistând criterii certe în acest sens. Datele din declaraţiile de consum sunt subiective şi pot fi mai mult sau mai puţin reale, indiferent de buna-credinţă a făptuitorului, mai ales datorită faptului că sunt precizate după o lungă perioadă de timp (luni sau chiar ani), în majoritatea cazurilor declaraţiile fiind incomplete, improbabile, nereale sau uneori de-a dreptul aberante.

 Invocând experienţa de zeci de ani, Institutul Naţional de Medicină Legală «…….» a precizat că, în aproape toate cazurile în care s-au obţinut rezultate sub limita de infracţiune prin recalculare, declaraţiile de consum au fost nereale, dar nu au existat argumente ştiinţifice pentru a menţiona acest lucru. Or, aceste cazuri nu sunt izolate, reprezentând între 1/2 până la 1/3 din totalul acestor expertize, în ultimii ani."

Raportându-ne la situaţia din prezenta cauză, dat fiind faptul că inculpatul a declarat că încetase consumul de băuturi alcoolice cu cca 20 minute înainte de oprirea sa în trafic, potrivit adresei nr. ……../2021 din 05.04.2021 a Institutului Național de Medicină Legală „……..", nu s-a putut efectua un calcul retroactiv, alcoolul fiind  în faza de absorbţie. S-a opinat că între declaraţia de consum a inculpatului şi alcoolemiile stabilite părin analiză există o posibilă concordanţă

S-a mai reţinut că, faptul că nu s-a putut efectua respectivul calcul retroactiv nu prezintă nicio relevanţă sub aspectul săvârşirii infracţiunii, atât timp cât inculpatul a recunoscut consumul a doi litri de bere cu o alcoolemie de 7,2 grade înainte de a conduce autoturismul pe drumul public.

Dat fiind faptul că acest calcul retroactiv nu poate fi efectuat niciodată în cazul în care persoana testată se află în faza de absorbţie, ar determina o atragere a răspunderii penale doar faţă de conducătorii auto care au consumat băuturi alcoolice, depistaţi  în faza de eliminare a alcoolului şi implicit o impunitate a celor aflaţi în faza de absorbţie a alcoolului.

Potrivit art. 97 alin. (1) din C. proc. pen., constituie probă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei şi care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal. Potrivit art. 103 alin. (1) din C. proc. pen., probele nu au o valoare dinainte stabilită şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză.

Valorile obţinute prin efectuarea calculului retroactiv ar avea caracter strict teoretic, fiind în strânsă legătură de dependenţă cu împrejurări de fapt constând în consumul de alimente şi de băuturi alcoolice şi intervalul orar al acestui consum, astfel că, în lipsa dovedirii acestor elemente, acestea nu pot fi considerate ca având valoare obiectivă certă din punct de vedere medico-legal, valoarea indubitabilă de probă ştiinţifică care exprimă îmbibaţia reală fiind numai cea determinată prin analiza sângelui.

În cauză, inculpatului  i-a fost prelevată prima probă de sânge la ora 18.20, moment destul de apropiat de cel al opririi în trafic( ora 17.10), oră la care valoarea alcoolemiei a fost  de 1,73 g/l, mult peste limita de 0,80 g/l prevăzută de art. 336 al. 1 C.pen. La proba  prelevată la ora 19.20, valoarea  alcoolemiei a fost  de 1,48 g/l.

În aceste condiţii, întrucât între momentul opririi în trafic şi prelevarea probelor biologice s-a scurs o perioadă scurtă de timp, că valoarea alcoolemiei a fost în scădere la a doua recoltare, coroborată cu declaraţia inculpatului în care a arătat că a consumat alcool, instanţa a constatat că la momentul când a condus autovehiculul inculpatul avea o alcoolemie mai mare decât 0,80 g/l.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului …….., constând în aceea că  la data de 20.10.2020, în jurul orelor 17:10, după ce a consumat doi litri de bere marca ……, a condus pe strada …….., din orașul ………, autoturismul marca ………. cu nr. de înmatriculare……….., având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală de 0.8 g/l, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice sub influența alcoolului sau a altor substanțe prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen. şi se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

La individualizarea pedepsei, prima instanţă a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită și rezultatul infracțiunii comise, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Prima instanţă a apreciat că fapta săvârșită de inculpat prezintă pericol social, întrucât alcoolul diminuează puterea de discernământ, capacitatea de concentrare și atenția conducătorilor auto, le alterează reflexele, timpul de reacție, acuitatea văzului, iar numărul erorilor în conducerea autovehiculelor și al încălcărilor de lege crește în raport direct proporțional cu cantitatea de alcool ingerată.

Infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului este o infracțiune de pericol, astfel că, pentru a se evita producerea de accidente de circulație, legiuitorul a incriminat această faptă, pericolul social fiind unul abstract, inseparabil legat de materialitatea faptei, indiferent de împrejurările în care s-ar comite aceasta și de urmările produse ori care s-ar fi putut produce cu privire la persoane sau bunuri. Prin săvârșirea faptei analizate s-a pus în primejdie siguranța celorlalți participanți la trafic, stare de pericol care este prezumată.

În speţă, valorile alcoolemiei constatate sunt mari(1,73 g/l, respectiv 1,48 g/l), implicit starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, siguranța participanților la trafic.

Inculpatul are vârsta de 50 de ani, căsătorit, are studii medii, având ocupaţia de electromecanic la …….., nu are antecedente penale, nu s-a sustras de la urmărire penală și judecată, a avut o atitudine sinceră.

Având în vedere toate aceste circumstanţe, prima instanţă a apreciat că în cauză se impune pedeapsa închisorii orientată spre minimul special prevăzut de lege pentru fapta săvârşită, redus cu o treime, conform art.  396 al. 10 C.p.p.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul ………, solicitând  admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi în temeiul art. 396 alin. 1 pct. 5 raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza 1 C.pr.pen.,  achitarea sa, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

În subsidiar, a solicitat ca în temeiul art.336 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a, g si art.76 alin.1 lit.d, făcând aplicarea art.374 alin.4, art.375 Cod proc.pen., să i se aplice pedeapsa amenzii şi să se dispună amânarea aplicării pedepsei, în condiţiile art.83 Cod penal.

Într-o altă teză, a solicitat aplicarea unei pedepse îndreptate sub minim special cu aplicarea art.374 alin.4 , art.375 Cod proc. penală, coroborat cu art.80-82 Cod penal, dispunând renunţarea la aplicarea pedepsei în una din formele art.80-82 Cod penal sau o pedeapsa îndreptată sub minimul special cu aplicarea art.83 Cod penal.

În susţinerea tezei de achitare s-a susţinut că nu poate fi stabilit cu certitudine dacă la momentul opririi în trafic, la ora 17.00 avea sau nu "o îmbibatie alcoolică de peste 0.80 g/l alcool pur în sânge" face ca să existe un dubiu în privinţa valorii alcoolemiei de la momentul opririi.

Declararea neconstituţională a sintagmei la momentul prelevării mostrelor biologice, face ca, prin revenirea la relevanţa penală a momentului conducerii şi nu al prelevării, necesitatea recalculării alcoolemiei să se impună din nou, mai ales în cazul în care recoltarea este situată temporal la un moment îndepărtat consumării faptei.

Având în vedere ca recoltarea s-a făcut după 1 ora si 20 minute de la oprirea în trafic, iar din răspunsul dat de către INML, nu se poate face calculul retroactiv al alcoolemiei, deci nu poate fi stabilit cu certitudine daca la momentul opririi în trafic, la ora 17.00 avea sau nu "o îmbibatie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge" face ca sa existe un dubiu în privinţa valorii alcoolemiei de la momentul opririi.

În aceasta situaţie, conform „Reperelor cu privire la expertiza medico-legală efectuat pentru estimarea retroactiva a alcoolemiei", deoarece alcoolul nu se afla în faza de eliminare constantă din organism la momentul cu relevanta juridică ora 17:00, nu se poate efectua calculul retroactiv al alcoolemiei si nici alte aprecieri privind valoarea alcoolemiei în raport cu limita legala de 0,80 g%o stabilită pentru pragul infracţiunii.

Este evident că a existat conducerea unui autovehicul având o anumită îmbibatie alcoolică, din moment ce aceasta este condiţia preexistentă opririi în trafic în vederea recoltării probelor de sânge. Persoana, însă, la momentul conducerii (devenit moment al săvârşirii faptei tocmai prin neconstituţionalitatea în discuţie), nu avea sau cel puţin există un dubiu că ar fi avut alcoolemia peste limita oprită de lege.

Din rechizitoriu nu rezultă valoarea alcoolemiei la ora 17:00, ora la care a fost oprit în trafic, iar nici din motivarea sentinţei data de Judecătoria Strehaia nu reiese valoarea alcoolemiei pentru momentul opririi în trafic, adică ora 17.00 şi nici instanţa nu găseşte o valoare reala, dovedită a alcoolemiei pentru momentul opririi în trafic.

Valoarea alcoolemiei pentru care se dispune trimiterea sa în judecata este cea de la ora 18:20 si respectiv ora 19:20, când i-au fost prelevate probele de sânge, ceea ce este nelegal, deoarece trebuia să se tina seama de alcoolemia din momentul conducerii autovehiculului, momentul în care a fost oprit de organele de politie la ora 17:00 . Iar pentru momentul opririi în trafic, orele 17.00 , nu exista o valoare certa a alcoolemiei, deoarece conform adresei INML-Comisia pentru Interpretarea retroactiva a alcoolemiei se arata ca "calculul retroactiv solicitat pentru ora 17.00 nu se poate efectua ". Rezulta ca la momentul evenimentului rutier alcoolul s-ar fi aflat in faza de absorbţie ."

Fata de cele relatate si dovedite mai sus, rezulta faptul că exista unul din cazurile de stingere a acţiunii penale, prev. de art.16 alin.1 "acţiunea penala nu poate fi pusa in mişcare, iar când a fost pusa în mişcare nu mai poate fi exercitata daca : b) fapta nu este prevăzuta de legea penala ; soluţia fiind de achitare a cauzei, acţiunea penala chiar daca a fost pusa în mişcare nu poate fi exercitata , intervenind stingerea acţiunii penala prin achitare .

Având în vedere că s-au modificat normele metodologice de calculare de către Consiliul Superior de Medicină, în cauză se poate face aplicarea principiului „in dubio pro reo", întrucât din mijloacele de probă nu rezultă că, la momentul opririi în trafic, conducea autoturismul având o îmbibaţie alcoolică peste 0,80 g/l.

Având în vedere opinia specialiştilor INML  a solicitat ca instanţa să facă aplicarea „in dubio pro reo".

Momentul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal fiind cel al depistării în trafic a conducătorului auto, având în sânge o îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte 0,80 g/l alcool pur în sânge.

In rechizitoriu nu se regăseşte valoarea imbibatiei alcoolice care sa depăşească 0,80 g/l alcool pur în sânge, la momentul opririi in trafic , adică la ora 17.00 .

A arătat că fapta nu este prevăzuta de legea penala art.16 alin.1 lit.b teza I din CPP, si argumentează acest aspect cu faptul ca pentru momentul opririi in trafic (orele 17.00 ) nu există o dovadă din care sa rezulte că avea o alcoolemie care sa depăşească 0,80g/l alcool pur în sânge, neputând fi dovedit caracterul infracţional al faptei, existând dubiul ca alcoolul din sânge sa fie sub 0,80g/l, in acest caz fapta fiind contravenţie .

Momentul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal fiind cel al depistării în trafic a conducătorului auto, având în sânge o îmbibatie alcoolică ce depăşeşte 0,80 g/l alcool pur în sânge.

Nu se regăseşte în întreg rechizitoriul valoarea imbibatiei alcoolice care să depăşească 0,80g/l alcool în sânge , la ora 17.00 , moment în care a fost oprit în trafic.

A arătat că fapta nu este prevăzută de legea penala art.16 alin.l lit.b din CPP, si a argumentat acest aspect cu faptul că pentru momentul opririi în trafic (orele 17.00 ) nu există o dovada din care sa rezulte ca aveam o alcoolemie care sa depăşească 0,80g/l alcool pur în sânge , neputând fi dovedit caracterul infracţional al faptei, existând dubiul ca alcoolul din sânge sa fie sub 0,80g/l, în acest caz fapta fiind contravenţie.

Apelul este nefondat.

Criticile formulate de inculpat în apel în sensul că fapta săvârşită nu ar fi prevăzută de legea penală nu pot fi primite în raport de probele administrate la urmărirea penală şi necontestate de inculpat care confirmă că inculpatul a fost depistat în timp ce conducea un autovehicul pe drumurile publice având în sânge o alcoolemie peste limita legală, respectiv 1, 74 mg/l la prima probă şi respectiv 1, 48 mg/l la a doua probă.

Susţinerile ulterioare ale inculpatului referitoare la lipsa de vinovăţiei şi contestarea valorii alcoolemiei nu mai pot fi primite în raport de declaraţia irevocabilă a inculpatului de recunoaştere a faptei şi necontestatare a probelor administrate la urmărirea penală (fial 10 d.i.) şi în condiţiile în care situaţia de fapt expusă în rechizitoriu este confirmată de probele administrate la urmărirea penală.

Împrejurarea că în cauză nu a fost posibilă efectuarea unui calcul retroactiv al alcoolemiei nu poate conduce la concluzia lipsei de vinovăţie a inculpatului, efectuarea acestei probe nefiind de natură să împiedice instanţă să evalueze probatoriul administrat care conduce în mod cert la concluzia conducerii de către inculpat a unui autovehicul pe un drum public, având în sânge o îmbibaţie alcoolică peste limita legală.

Raportul de expertiză medico-legal pentru calcul retroactiv nu a putut fi efectuat  raportat la declaraţiile de consum ale inculpatului, şi oricum acesta nu ar reprezenta o probă de certitudine întrucât ar avea la bază declaraţia subiectivă  de consum a inculpatului, concluziile fiind influenţate de această declaraţie. Sub acest aspect, trebuie observat că declaraţiile inculpatului date pe parcursul procesului penal au fost oscilante şi contradictorii. Astfel, cu ocazia prelevării probelor biologice în data de 20 10 2020, inculpatul a declarat că a consumat 1500 ml de bere şi nu a consumat alimente (proces verbal de recoltare probe biologice, fila 32 dosar urmărire penală),  pentru ca în declaraţia dată în calitate de suspect la data de 13 02 2021, deci după patru luni de la data faptei să declare o cu totul altă situaţie de fapt cu privire la consumul de alcool şi alimente, susţinând că a  consumat 2 litri de bere între orele 16.30 -17.00 şi a consumat alimente la ora 15.45, inculpatul prezentând în mod detaliat în această declaraţie alimentele pe care le-ar fi consumat (declaraţie filele 20-21 dos u.p.).

Faţă de această ultimă declaraţie a inculpatului, INML ……… a comunicat cu adresa nr ……../2021 din data de 29 03 2021 că nu poate efectua calculul retroactiv al alcoolemiei întrucât „la ora evenimentului rutier, ora 17.10 alcoolul s-ar fi aflat în organismul numitului în faza de absorbţie, consumul pe mâncate încetând cu mai puţin de 90 de minute înaintea producerii acestuia” (fila 37 dosar urmărire penală). Se observă astfel că raportul de expertiză nu a putut fi întocmit în raport de cele declarate de inculpat la data de 13 02 2021 referitoare la consumul de alcool şi alimente cu mai puţin de 90 de minute înainte de depistare,  însă aşa cum s-a arătat anterior, această declaraţie a inculpatului vine în contradicţie cu cele declarate de inculpat la momentul prelevării probelor, când  a susţinut că nu consumase alimente şi a declarat un consum mai mic de alcool decât cel declarat ulterior (1500 ml în loc de 2000 ml bere).

Inculpatul nu oferă o explicaţie pentru aceste nepotriviri şi contradicţii între declaraţiile succesive, astfel că nici în situaţia în care ar fi fost posibilă efectuarea expertizei pentru calcul retroactiv aceasta nu se impunea, întrucât valoarea rezultată a alcoolemiei ar fi fost influenţată de aceste declaraţii de consum contradictorii, valoarea indubitabilă a alcoolemiei fiind cea rezultată în urma prelevării probelor de sânge ( 1, 73 mg/l la prima probă şi respectiv 1, 48 mg/l alcool pur în sânge la a doua probă).

În consecinţă, în raport de cele menţionate anterior, Curtea constată ca fiind neîntemeiate criticile formulate de inculpat în sensul că fapta săvârşită nu ar fi prevăzută de legea penală.

Referitor la individualizarea judiciară a pedepsei, Curtea constată criticile formulate ca fiind neîntemeite, pedeapsa aplicată de 8 luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei conform art 91 Cpen, fiind just individualizată în raport de gravitatea faptei şi urmările care se puteau produce.

Astfel, trebuie avută în vedere valoarea mare a alcoolemiei la momentul conducerii atutovehiculului, care este mai mult decât dublu faţă de minimul prevăzut de lege pentru ca fapta să constituie infracţiune şi nu contravenţie,  împrejurarea că inculpatul a condus autovehiculul pe un drum naţional, prin specificul lui expus unui trafic intens şi la o oră de mare circulaţie (ora 17.00), urmările care se puteau produce prin conducerea autovehiculului în aceste condiţii fiind grave, ştiut fiind că din cauza consumului de alcool reflexele conducătorului auto sunt mult diminuate, siguranţa traficului rutier fiind astfel pusă în pericol. Toate acestea imprimă faptei săvârşite un caracter grav şi nu justifică o altă modalitate de executare, dispoziţiile art 91 Cpen fiind corect aplicate. Conduita anterioară bună a inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale şi atitudinea sinceră au fost deja valorificate prin aplicarea unei pedepse la limita minimă prevăzută de lege, astfel redusă cu o treime conform art 396 alin 10 Cpp, respectiv 8 luni închisoare şi stabilirea ca modalitate de executare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Pentru considerentele expuse anterior, constatând apelul declarat ca fiind nefondat, urmează ca în baza art 421 alin 1 lit b Cpp să fie respins, iar în baza art 275 alin 2 Cpp va fi obligat inculpatul la plata sumei de 100 de lei cheltuieli judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge apelul declarat de inculpatul …….. - fiul lui ……….. și …….., născut la data de……., în orașul ……... județul………, domiciliat în orașul …….., str. ………. Nr…., judeţul ……….., CNP. ……….,  împotriva sentinţei penale nr. 44 din 24 februarie 2022 pronunţată de Judecătoria Strehaia în dosarul nr. ………, ca nefondat.

Obligă inculpatul la plata sumei de 100 de lei cheltuieli judiciare statului.

Definitivă.

Pronunţată azi, 25 mai 2022, prin punerea la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei.

Domenii speta

Spete similare