Infractiunea de vatamare corporala, prevazuta de art 194 Cod penal. Recunoasterea invinuirii. Contestarea vinovatiei.

Împrejurarea că inculpatul nu a exercitat o acţiune directă de lovire a persoanei vătămate este lipsită de relevanţă juridică sub aspectul încadrării juridice a faptei, în condiţiile în care inculpatul cunoştea vârsta înaintată a persoanei vătămate (84 de ani la data faptei) şi împrejurarea că aceasta se deplasa cu mare greutate, ajutându-se la deplasare de un baston, aspecte recunoscute de inculpat în declaraţiile date pe tot parcursul procesului penal, inclusiv în apel.

În aceste condiţii sunt realizate elementele laturii obiective ale infracţiunii de vătămare corporală prevăzută de art 194 alin 1 lit b Cpen, întrucât aceasta se poate realiza atât prin acţiunea directă a autorului de lovire dar şi indirect, prin propria faptă a victimei determinată să se autoaccidenteze, cum este cazul în speţă.

Susţinerile ulterioare ale inculpatului referitoare la lipsa de vinovăţie nu mai pot fi primite în raport de declaraţia irevocabilă a inculpatului de recunoaştere a faptei şi necontestatare a probelor administrate la urmărirea penală (fila 29 d.i.) şi în condiţiile în care situaţia de fapt expusă în rechizitoriu este confirmată de probele administrate la urmărirea penală. De altfel, chiar şi în declaraţia dată în apel inculpatul a recunoscut că în urma unei discuţii contradictorii cu persoana vătămată, s-a îndreptat către aceasta cu mâinile ridicate cu intenţia de a o lovi, iar urmare a acestei acţiuni persoana vătămată s-a speriat, s-a împiedicat şi a căzut la pământ, fiindu-i cauzate leziuni de violenţă care au necesitat pentru vindecare un număr de 110-120 de zile îngrijiri medicale.

Pe rol judecarea apelurilor declarate de inculpatul ………… şi partea civilă ………. împotriva sentinţei penale nr. 232 din 18 februarie 2022 pronunţată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr. ……….

Conform art. 405 alin 3 C.p.p., părțile nu se citează la pronunțarea hotărârii.

Prezenţa părţilor şi dezbaterile au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data 11 mai 2022, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanţa, având în vedere dispoziţiile art. 391 alin. 1 Codul de procedură penală, a dispus ca deliberarea, redactarea şi pronunţarea să se facă la data de 15 iunie 2022.

C U R T E A

Asupra apelurilor de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 232 din 18 februarie 2022 pronunţată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr. ……., în baza art. 396 al. 1 şi 2 Cod pr. pen. şi  art. 194 alin. 1 lit. b Cod pen. cu aplicarea art. 396 al. 10 Cod pr. pen., a fost condamnat inculpatul  …….. la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală.

În baza art. 91 al. 1 şi art. 92 al. 1 Cod pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 (doi) ani pentru inculpat.

În baza art. 93 alin. 1 Cod pen. pe durata termenului de supraveghere a fost obligat inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune ….., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2  lit d Cod pen s-a impus inculpatului obligaţia de a nu părăsi teritoriul României fără acordul instanţei.

În baza art. 93 al. 3 C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, a fost obligat inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei …….. sau Inspectoratului Şcolar Judeţean  ………… pe o perioadă de 60 (şaizeci) de zile lucrătoare.

În baza art. 91 al. 4 Cod pen.,  s-a atras atenţia inculpatului asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.

În baza art. 3, art. 4 alin. 1 lit. b şi art. 7 din. Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare s-a dispus prelevarea, de la inculpat, de probe biologice în vederea introducerii profilurilor genetice în S.N.D.G.J., urmând ca, în baza art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, să fie informat inculpatul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În temeiul art. 397, alin. 1 şi art. 25, alin. 1 Cod pr. pen s-a admis în parte acţiunea civilă şi a fost obligat inculpatul ………. la plata către partea civilă ………. domiciliată în sat …….., com……….., jud………., a sumei de 20000 lei cu titlu de daune morale şi a sumei de 648.77 lei cu titlu de daune materiale.

A fost obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

A fost obligat inculpatul la plata sumei de 1000 lei către partea civilă, cu titlu de cheltuieli judiciare, reprezentând contravaloare onorariu avocat.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că prin rechizitoriul nr. …….. al Parchetului de pe lângă Judecătoria Dr. Tr. Severin inculpatul …….. a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală (art.194 NCP)

În actul de sesizare s-a reținut, în esenţă, că în data de 09.08.2020, în jurul orelor 20:00-21:00, inculpatul ……., aflându-se lângă ……, din sat………., com. ………., jud. ……. a agresat-o pe persoana vătămată …….., cauzându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 110-120 zile îngrijiri medicale.

Astfel, în data de 09.08.2020, în jurul orelor 20:00-21:00, organele de poliție din cadrul Poliției mun. …….. — Secția nr. … Rurală …….. — Postul de Poliție ……….., au fost sesizate prin S.N.U.A.U 112, de către martorul ……., cu privire la faptul că persoana vătămată …….. a fost agresată de inculpatul ………...

Fiind audiată, persoana vătămată ……. a declarat că în data de 09.08.2020, în jurul orelor 20:00-21:00, se deplasa pe lângă drumul național ….., din satul ……….., comuna ……….., iar când a ajuns în apropierea locuinței numitei ……… s-a întâlnit cu inculpatul ………, din aceeași localitate, care a început să îi adreseze injurii pe motivul unor  neînțelegeri mai vechi, apoi s-a apropiat de ea și a împins-o, persoana vătămată căzând la sol și lovindu-se la piciorul stâng, în zona bazinului.

Ulterior, persoana vătămată a fost transportată la locuința sa de către martorul ………, cu ajutorul unei roabe, de unde a fost preluată de un echipaj SMURD și transportată la spital.

Potrivit certificatului medico-legal nr. ….. din data de 02.10.2020, eliberat de Serviciul de Medicină Legală Județul ………, persoana vătămată ………. a suferit leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu sau de corpuri dure, posibil în data de 09.08.2020, leziuni traumatice care necesită 110120 zile îngrijiri medicale de la data producerii lor.

Din declarațiile martorilor …….., ………., ………… și ………. reiese că în seara zilei de 09.08.2020, la marginea drumului ……, în satul ………., com. ………, jud. ………., se afla căzută pe sol persoana vătămată……., persoană în vârstă, care acuza dureri și care a relatat că în urma unui conflict cu inculpatul ……….  acesta a împins-o și a căzut la sol, lovindu-se în zona bazinului. Ulterior, martorul ……… a transportat-o pe persoana vătămată, cu ajutorul unei roabe, la locuința sa întrucât aceasta nu se putea deplasa.

În cauză au mai fost audiate și martorele ……… și ………. din declarațiile cărora reiese că acestea nu au văzut momentul în care inculpatul……….. a împins-o pe persoana vătămată, acestea au văzut doar că persoana vătămată era căzută pe sol, fiind înconjurată de mai multe persoane care încercau să o ajute. Ulterior, martorele au aflat că persoana vătămată ar fi avut un conflict cu inculpatul ……...

Fiind audiat în calitate de suspect, ………. a declarat că în data de 09.08.2020, în jurul orelor 20:30-21:00, se deplasa pe ……. pentru a  merge la magazin să facă cumpărături. Ajungând în dreptul locuinței numitei ….., s-a întâlnit cu persoana vătămată ……… căreia i-a reproșat că aproape zilnic o bârfește pe soția sa.

Aceasta a început să îi adreseze injurii, iar inculpatul s-a dus către aceasta cu  intenția de a o lovi.

În momentul în care a ridicat mâinile pentru a o lovi, persoana vătămată s-a speriat și a căzut pe sol, acuzând dureri în zona picioarelor, inculpatul precizând că nu a apucat să o lovească.

Imediat după căderea persoanei vătămate pe sol, inculpatul a plecat la magazin iar la întoarcere, văzând că aceasta era în continuare pe sol, a încercat să o ridice însă nu a reușit, astfel că a chemat-o pe martora ……….. să îl ajute. Între timp, la fața locului au venit și alți vecini care au pus-o în roabă pe persoana vătămată și au transportat-o până acasă.

Inculpatul a mai arătat că persoana vătămată este în vârstă, având aproximativ 80 ani, iar la momentul când s-a întâlnit cu aceasta, se deplasa cu ajutorul unui baston.

Totodată, acesta a relatat că regretă cele întâmplate și nu a lovit-o pe persoana vătămată deși a avut intenția să o lovească.

Cu ocazia audierii în calitate de inculpat, ………… a arătat că nu a lovit-o sau împins-o pe persoana vătămată.

Situația de fapt expusă mai sus a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de sesizare; declarație persoană vătămată ………; declarație martor ……….; declaratie martor …………; declarație martor ……….; declaratie martor …………; declaratie martor ……..; declaratia martor ………; declaratie suspect, inculpat ……; certificat medico-legal nr. …… din 02.09.2020;  bilet externare spital.

Prin încheierea nr. 695 din 05.07.2021 pronunțată în dosarul nr. ……. definitivă prin necontestare, judecătorul de cameră preliminară în baza art. 283 alin. 4 lit. i C.p.p., a dispus sancționarea inculpatului ……. cu amendă judiciară în sumă de 500 lei pentru abaterea săvârşită în cursul procesului penal, constând în manifestarea ireverenţioasă faţă de Preşedintele completului de judecată şi în baza art. 346 alin. (1) C.p.p. a constatat competența materială, teritorială şi personală a instanţei, precum şi legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. …… al Parchetului de pe lângă Judecătoria Dr.Tr.Severin în care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului ……. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală prev. şi ped. de art. 194 alin. 1 lit. b C.p. şi a dispus începerea judecăţii.

La termenul de judecată din data de 24.11.2021 persoana vătămată, prin apărător ales a depus la dosarul cauzei cerere constituire parte civilă.

La acelaşi termen de judecată s-a dat citire actului de sesizare al instanţei şi s-a procedat la audierea inculpatului ……. care a arătat că recunoaște fapta reținută în sarcina sa prin rechizitoriu, că îşi însușește probele administrate în cursul urmăririi penale, nu le contestă şi nu mai solicită administrarea altor probe, precum şi că este de acord cu prestarea unei munci neremunerate în cazul în care se va stabili vinovăția acestuia, solicitând aplicarea procedurii simplificate a recunoaşterii vinovăţiei, declaraţia acestuia fiind ataşată la dosarul cauzei.

 Cererea inculpatului de judecare potrivit procedurii simplificate a fost admisă de instanţă.

Sub aspectul probatoriului, a fost încuviinţată pentru inculpat, proba cu înscrisuri în circumstanțiere, iar pentru partea civilă …….., proba cu înscrisuri, depuse de apărătorul părţii civile la acelaşi termen, şi proba cu martorul ……….., audiat la termenul din data de 22.12.2021.

 Analizând întreg materialul probator administrat în cauză, atât în faza de urmărire penală, cât şi în cursul judecăţii, prima instanţă a reţinut următoarele:

La data de 09.08.2020, în intervalul orar 20:00-21:00, persoana vătămată ………. se deplasa pe drumul naţional  ……., din satul ……….., iar când a ajuns în apropierea locuinţei numitei ………, s-a întâlnit cu inculpatul …………..

Pe fondul unor neînţelegeri mai vechi, inculpatul i-a adresat injurii, apoi împins-o, persoana vătămată căzând la sol şi lovindu-se la piciorul stâng, în zona bazinului.

Ulterior, persoana vătămată a fost transportată la locuinţa sa cu ajutorul unei roabe de către martorul ……….

În urma acestui eveniment, persoana vătămată a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 110-120 zile îngrijiri medicale, aşa cum rezultă din concluziile certificatului medico-legal nr. ……… din data de 02.09.2021, emis de Serviciul de Medicină Legală ……

S-a reţinut că starea de fapt astfel cum a fost reţinută de instanţă rezultă din ansamblul probator administrat în cauză, declaraţii martori, înscrisuri, care se coroborează cu declaraţia de recunoaştere a vinovăţiei, dată de inculpat în faţa instanţei.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului care în data de 09.08.2020 a împins-o pe persoana vătămată, aceasta suferind leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 110-120 zile îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de vătămare corporală prev. de art. 192 alin. 2 lit. b Cod pen.

La individualizarea pedepsei stabilită în sarcina inculpatului, instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracțiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracțiunii, motivul săvârşirii acesteia şi scopul urmărit, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Prima instanţă a reţinut că inculpatul are vârsta de 74 ani, este căsătorit, are studii superioare, în prezent este pensionar, iar din fişa de cazier judiciar a acestuia rezultă că nu are antecedente penale.

Totodată, prima instanţă a avut în vedere gravitatea faptei comise şi consecinţele acesteia, respectiv faptul că inculpatul a exercitat o acţiune violentă asupra persoanei vătămate în vârstă de 82 ani la data săvârşirii faptei, iar consecinţele faptei au fost unele foarte grave, reliefate în primul rând de numărul foarte mare de zile de îngrijiri medicale (110-120 zile) necesar vindecării leziunilor suferite de persoana vătămată.

De asemenea, prima instanţă a dat eficienţă faţă de inculpat şi prevederilor art. 396 alin. 10 C.p.p.

 Astfel, prima instanţă a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 74 alin. 1 C.p. după cum urmează: limitele de pedeapsă reduse urmare a aplicării art. 396 alin. 10 C.p.p., împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, atitudinea sinceră a inculpatului care a recunoscut şi regretat fapta comisă, cooperând cu organele judiciare, faptul că nu are antecedente penale, aspecte care nu sunt însă de natură să formeze convingerea instanţei în sensul de a reţine circumstanţe atenuante judiciare.

Sub aspectul laturii civile, prima instanţă a reţinut că persoana vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 10.000 lei, reprezentând daune materiale şi suma de 40000 lei, daune morale.

Aşa fiind, instanţa a constatat, în ceea ce priveşte prejudicial moral, că este vorba de un prejudiciu resimţit fizic şi psihic, cauzat de durerea, trauma şi disconfortul creat prin lovirea victimei, care a necesitat o intervenţie chirurgicală, fiind apoi nevoie de o perioadă îndelungată de îngrijire medicală, 110-120 zile.

Astfel, la stabilirea daunelor morale, instanţa a avut în vedere circumstanţele concrete ale cauzei, reţinând că leziunile sunt unele de o gravitate ridicată, ce au incapacitat partial victima până în prezent, aceasta fiind nevoită să îşi părăsească locuinţa de domiciliu, mutându-se în locuinţa ginerelui său, aşa cum a declarant martorul ………. în faţa instanţei.

Totodată,  martorul a declarat că în urma incidentului persoana vătămată era panicată, instanţa reţinând că în mod evident s-au adus modificări pe plan psihic şi emoţional părţii civile, cu atât mai mult cu cât aceasta are o vârstă înaintată.

Pe de altă parte însă,  instanţa a avut în vedere şi faptul că sumele de bani cu titlu de daune morale trebuie să aibă efecte compensatorii pentru victimă şi nu să constituie o sancţiune suplimentară sub forma plăţii unei sume de bani excesive pentru inculpat pentru fapta ilicită care stă la originea lor şi pentru care acesta primeşte deja o condamnare.

Sub acest aspect, instanţa subliniază că daunele morale, având drept finalitate compensarea suferinţelor psihice ale victimei, suferinţe care în sine nu pot fi înlăturate sau vindecate prin prestaţii băneşti, nu se pot constitui în sursă de îmbogăţire fără just temei a părţii civile.

Drept urmare, instanţa a apreciat că acordarea unei sume de 20.000 lei reprezintă un cuantum rezonabil şi suficient corespunzător suferinţelor fizice şi psihice suportate de către partea civilă, cu atât mai mult cu cât martorul …….. a afirmat că partea civilă nu se gospodărea singură nici înaintea săvârşirii faptei, deplasându-se şi atunci cu un cadru.

Instanţa aminteşte în acest sens că nu neagă dreptul părţii civile la o despăgubirea pentru suferinţele evidente suferite însă, cu toate acestea, cuantumul efectiv solicitat este mult prea mare pentru paguba morală produsă.

În ceea ce priveşte prejudicial material, s-a reţinut că partea civilă a solicitat suma de 10000 lei cu titlu de daune materiale.

Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, rezultă însă că partea civilă a dovedit doar în parte aceste pretenţii, efectuând, potrivit chitanţelor şi bonurilor fiscale depuse, cheltuieli în cuantum de 648,77 lei.

Ca atare, instanţa a constatat că aceasta este întinderea prejudiciului patrimonial, neexistând alte dovezi care să ateste efectuarea unor cheltuieli suplimentare.

Martorul …… a declarat că nu ştie ce cheltuieli a efectuat partea civilă, precizând că a transportat-o pe aceasta din localitatea ……. la policlinică, iar ulterior înapoi în localitatea ……… la solicitarea ginerelui părţii civile.

Deşi martorul a menţionat că ginerele părţii civile i-a achitat contravaloarea combustibilului, instanţa a reţinut că nu a fost arătată suma reprezentând contravaloarea achitată.

În considerarea celor ce preced, în temeiul art. 397, al. 1 şi art. 25, al. 1 C. pr. pen s-a admis în parte acţiunea civilă şi a fost obligat inculpatul …….. la plata către partea civilă ……, domiciliată în sat ………, com…………, jud…………., a sumei de 20000 lei cu titlu de daune morale şi a sumei de 648.77 lei cu titlu de daune materiale.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpatul ………. şi partea civilă …….

În apelul declarat de inculpatul ……….  s-a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi pronunţarea unei hotărâri de achitare, iar în subsidiar reindividualizarea pedepsei aplicate şi reaprecierea cuantumului despăgubirilor acordate.

În susţinerea tezei de achitare inculpatul a solicitat să se aibă în vedere că nu a lovit-o pe persoana vătămată ci doar s-a apropiat de aceasta şi speriind-o că o loveşte, aceasta s-a dezechilibrat singură, deoarece mergea cu ajutorul unui baston, a căzut jos şi s-a lovit. S-a mai susţinut că la dosarul cauzei nu există absolut nici o probă că a lovit-o pe partea civilă, a recunoscut că s-a apropia de aceasta cu intenţia de a o speria, schiţând că ar dori să o lovească, dar fără să facă acest lucru, însă partea civilă s-a speriat , s-a dezechilibrat şi a căzut.

S-a solicitat să se aibă în vedere că leziunile suferite de partea civilă nu sunt leziuni produse prin lovire directă,  ci sunt produse în urma căderii de frică şi pe fondul preexistenţei unor probleme medicale mai vechi pe care aceasta le avea, deoarece era foarte în vârstă şi bolnavă, mergând cu ajutorul unu baston şi astfel s-au produs leziunile trecute în actele medicale.

S-a mai arătat că existenţa osteoporozei şi a altor complicaţii medicale mai vechi ale părţii civile au amplificat numărul de zile de îngrijiri medicale, însă acestea nu îi sunt imputabile inculpatului.

S-a solicitat să se aibă în vedere că simularea intenţiei de a lovi a determinat o stare de temere şi de reacţie de depărtate de el a persoanei vătămate, fapt care datorat vârstei de 84 de ani, problemelor medicale existente, deplasarea cu ajutorul unui baston, prin încercarea de depărtare în spate s-a dezechilibrat şi a căzut, însă aceasta constituie o tentativă la infracţiunea de lovire, faptă care nu este pedepsită de lege.

Dincolo de acest aspect, a solicitat să se aibă în vedere că tentativa de a lovi, speria pe partea civilă, s-a datorat culpei părţii civile care i-a adresat cuvinte şi expresii jignitoare.

 Referitor la latura civilă,  a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi diminuarea daunelor morale acordate părţii civile.

În măsura în care se va aprecia existenţa unei fapte penale în sarcina sa a solicitat să se diminueze sumele privind latura civilă, apreciind că partea civilă nu a dovedit pretenţiile formulate.

Prejudiciul material şi moral suferit de partea civilă trebuie să fie dovedit prin probe şi să fie determinat în integralitatea sa, deoarece numai atunci el răspunde legal şi temeinic. Ori, dacă partea civilă deja avea o serie de probleme şi afecţiuni medicale, preexistente şi care nu aveau nici o legătură cu inculpatul, evident că acestea nu îi pot fie imputate.

În motivarea apelului partea civilă ……… a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea  sentinţei şi aplicarea unei pedepse mai mari inculpatului, corespunzătoare gravităţii faptei. Referitor la latura civila, s-a susţinut că daunele morale în cuantum de 20.000 lei ce i-au fost acordate prin sentinţa penala nr.232 din 18.02.2022 sunt în cuantum prea mic fata de numărul mare de zile de îngrijiri medicale  110-120 zile şi având în vedere că în prezent  nu si-a revenit în totalitate.

S-a solicitat să se aibă în vedere la stabilirea cuantumului despăgubirilor faptul că partea civilă are nevoie de îngrijirea familiei si a rudelor pentru a se gospodari, deplasându-se cu un cadru doar în interiorul casei iar pentru deplasarea în exterior are nevoie de ajutorul familiei.

Apelul declarat de partea civilă este nefondat, iar apelul declarat de inculpat este fondat, urmând a fi soluţionate ca atare pentru considerentele care vor fi expuse în continuare:

Criticile formulate de inculpat în apel în sensul că fapta săvârşită nu ar fi prevăzută de legea penală nu pot fi primite în raport de probele administrate la urmărirea penală şi necontestate de inculpat care confirmă că inculpatul a cauzat persoanei vătămate leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 110-120 de zile necesare pentru îngrijirea medicală.

Susţinerile ulterioare ale inculpatului referitoare la lipsa de vinovăţie nu mai pot fi primite în raport de declaraţia irevocabilă a inculpatului de recunoaştere a faptei şi necontestatare a probelor administrate la urmărirea penală (fila 29 d.i.) şi în condiţiile în care situaţia de fapt expusă în rechizitoriu este confirmată de probele administrate la urmărirea penală. De altfel, chiar şi în declaraţia dată în apel inculpatul a recunoscut că în urma unei discuţii contradictorii cu persoana vătămată, s-a îndreptat către aceasta cu mâinile ridicate cu intenţia de a o lovi, iar urmare a acestei acţiuni persoana vătămată s-a speriat, s-a împiedicat şi a căzut la pământ, fiindu-i cauzate leziuni de violenţă care au necesitat pentru vindecare un număr de 110-120 de zile îngrijiri medicale.

Curtea constată că, într-adevăr, în mod greşit în hotărârea apelată s-a reţinut că fapta inculpatului a constat în aceea că a împins-o pe persoana vătămată, deşi acuzaţia nu a privit o acţiune directă de lovire, însă această eroare în expunerea situaţiei de fapt din hotărârea apelată nu are implicaţii asupra răspunderii juridice a inculpatului pentru fapta pentru care a fost trimis în judecată.

Acuzaţia adusă inculpatului nu a constat în aceea că ar fi lovit-o pe persoana vătămată, ci în aceea că a ridicat mâinile asupra persoanei vătămate, cu intenţia de a o lovi, acţiune care i-a provocat acesteia o temere în urma căreia a căzut la sol şi a suferit leziuni traumatice.  S-a arătat în actul de sesizare a instanţei că pentru existenţa infracţiunii de vătămare corporală nu este necesar să existe contact fizic între agresor şi victimă, fapta putând fi comisă prin orice fel de violenţe, nu doar printr-o acţiune directă. S-a mai arătat în rechizitoriu, că sub aspectul laturii obiective, în ceea ce priveşte elementul material al infracţiunii, textul care incriminează vătămarea corporală face trimitere la infracţiunea de lovire sau alte violenţe, prev de art 193 Cpen, expresia „alte violenţe ”având un sens larg, constituind act de violenţă în sensul legii penale inclusiv acţiuni care nu presupun contact fizic, dar care au potenţial vătămător, cum este cazul acţiunii inculpatului de a ridica mâinile asupra persoanei vătămate cu intenţia de a o lovi, acţiune care i-a provocat o temere în urma căreia a căzut la sol şi a suferit leziuni traumatice.

Se constată astfel, că această situaţie de fapt expusă în actul de sesizare a instanţei a fost recunoscută de inculpat în primă instanţă, inculpatul solicitând judecata în procedura recunoaşterii vinovăţiei, situaţie de fapt care nu a fost contestată nici în apel, inculpatul declarând în şedinţa publică din data de 11 05 2022 că acţiunea sa a constat în aceea că  s-a îndreptat către partea civilă cu intenţia de a-i aplica lovituri şi când a ridicat mâinile pentru a o lovi, aceasta s-a speriat şi a căzut la sol (filele 16-17 dos. apel).

Împrejurarea că inculpatul nu a exercitat o acţiune directă de lovire a persoanei vătămate este lipsită de relevanţă juridică sub aspectul încadrării juridice a faptei, în condiţiile în care inculpatul cunoştea vârsta înaintată a persoanei vătămate (84 de ani la data faptei) şi împrejurarea că aceasta se deplasa cu mare greutate, ajutându-se la deplasare de un baston, aspecte recunoscute de inculpat în declaraţiile date pe tot parcursul procesului penal, inclusiv în apel.

În aceste condiţii sunt realizate elementele laturii obiective ale infracţiunii de vătămare corporală prevăzută de art 194 alin 1 lit b Cpen, întrucât aceasta se poate realiza atât prin acţiunea directă a autorului de lovire dar şi indirect, prin propria faptă a victimei determinată să se autoaccidenteze, cum este cazul în speţă.

 Mijloacele folosite de autor la săvârşirea faptei pot fi materiale sau morale, psihice, cum este cazul în speţă, când victima din cauza fricii cauzate de acţiunea ameninţătoare a inculpatului, în încercarea de a se feri din calea acestuia s-a împiedicat şi a căzut, fiindu-i provocate vătămările descrise în actul medico-legal, legătura de cauzalitate între acţiunea inculpatului şi rezultatul produs, respectiv vătămarea corporală a victimei fiind dovedit şi de altfel, recunoscut de inculpat.

Împrejurarea că persoana vătămată avea şi alte afecţiuni preexistente care au contribuit la agravarea stării de sănătate nu este de natură să întrerupă lanţul cauzal şi nici nu pot conduce la înlăturarea răspunderii penale a inculpatului pentru fapta proprie în condiţiile în care acesta cunoştea afecţiunile medicale ale persoanei vătămate, fiind de altfel vizibil că pe fondul vârstei înaintate aceasta se deplasa cu dificultate mare, sprijinită în baston.

Pentru aceste motive, criticile formulate de inculpat prin care solicită achitarea sunt neîntemeiate, urmând a fi respinse.

Referitor la individualizarea judiciară a pedepsei, criticile formulate de inculpat sunt întemeiate.

 Este adevărat că fapta săvârşită de inculpat prezintă o gravitate ridicată, prin urmările produse constând în vătămarea corporală a persoanei vătămate, căreia i-a fost cauzată fractură pertrohanteriană stângă, fiind necesară spitalizarea acesteia şi intervenţia chirurgicală, cu un număr mare de zile necesare pentru îngrijirea medicală, respectiv 110-120 de zile. Toate acestea imprimă faptei săvârşite un caracter grav, însă gravitatea faptei nu este singurul criteriu care trebuie analizat la individualizarea judiciară a pedepsei. Astfel, trebuie avute în vedere şi modalităţile, mijloacele de săvârşire (în speţă rezultatul produs nefiind cauzat ca urmare unei acţiuni directe de lovire, ci prin acţiunea ameninţătoare care i-au cauzat persoanei vătămate o stare de temere şi au determinat-o să se ferească şi astfel să se împiedice şi să se vatăme) dar şi datele care caracterizează persoana inculpatului, aflat la primul conflict cu legea penală şi cu o vârstă înaintată (74 ani), împrejurări care constituie circumstanţe atenuante întrucât diminuează gravitatea infracţiunii şi periculozitatea  inculpatului.

În consecinţă, luând în considerare toate aceste elemente, în apelul inculpatului se va proceda la o reindividualizare a pedepsei ca urmare a reţinerii dispoziţiilor art 74 alin 2 lit b Cpen, urmând a se reduce pedeapsa aplicată inculpatului de la 1 an şi 6 luni închisoare la 1 an închisoare, cu menţinerea modalităţii de executare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere conform art 91 Cpen pe durata termenului de supraveghere de 2 ani.

O altă modalitate de executare, respectiv amânarea aplicării pedepsei nu poate fi dispusă în raport de dispoziţiile art 83 alin 2 Cpen, referitoare la limitele de pedeapsă.

Criticile formulate în apelul părţii civile prin care se solicită majorarea pedepsei aplicate inculpatului sunt neîntemeiate în raport de considerentele expuse anterior.

 Referitor la latura civilă a cauzei, inculpatul a solicitat reducerea despăgubirilor morale la care a fost obligat, iar partea civilă a solicitat majorarea daunelor morale şi materiale acordate prin hotărârea apelată.

Examinând hotărârea apleată şi sub acest aspect, instanţa de apel constată că despăgubirile materiale au fost acordate în cuantumul dovedit cu înscrisurile depuse la dosar (chitanţe, bonuri fiscale), criticile formulate sub acest aspect de partea civilă fiind neîntemeiate.

În ce priveşte daunele morale, luând în considerare vârsta victimei la momentul producerii vătămărilor (82 de ani), gravitatea şi intensitatea durerilor fizice şi psihice provocate, repercusiunile asupra victimei care a avut nevoie de o perioadă lungă şi grea de recuperare şi nu, în ultimul rând, criteriul echităţii, cerinţa ca daunele morale să exprime valorile de dreptate şi echitate, dar fără a constitui o îmbogăţire fără just temei pentru partea civilă, curtea de apel constată că suma de 10 000 lei este în măsură să acopere prejudiciul moral cauzat.

Pentru aceste motive, constatând că suma acordată prin hotărârea apelată cu acest titlu este prea mare în raport de elementele sus-menţionate, se va reduce suma acordată prin hotărârea apelată cu titlu de daune morale, de la 20 000 de lei la 10 000 lei.

 Pentru considerentele expuse anterior, în baza art 421 alin 1 lit b Cpp apelul declarat de partea civilă va fi respins ca nefondat, iar în baza art 421 alin 2 lit a Cpp apelul declarat de inculpat va fi admis, se va desfiinţa sentinţa penală în parte în ce priveşte latura penală şi latura civilă.

Se vor reţine dispoziţiile art 75 alin 2 lit b, 76 alin 1 Cpen şi se va reduce pedeapsa aplicată inculpatului prin hotărârea apelată de la 1 an şi 6 luni închisoare la 1 an închisoare.

Se vor menţine dispoziţiile art 91 şi următ Cpen.

Se vor reduce daunele morale acordate părţii civile ………. de la 20 000 lei la 10 000 lei.

Se vor menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.

Cererea apelantei parte civile privind acordarea cheltuielilor judiciare din apel reprezentând onorariu avocat va fi admisă, având în vedere că inculpatul este în culpă procesuală, fiind angajată răspunderea penală a acestuia pentru fapta săvârşită, inculpatul urmând a fi obligat la plata sumei de 2000 de lei cheltuieli judiciare.

 În baza art 275 alin 2 Cpp va fi obligată apelanta parte civilă la plata sumei de 100 de lei cheltuieli judiciare statului, restul cheltuielilor judiciare din apel urmând a rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat apelul declarat de  partea civilă ……. domiciliată în comuna ……., sat………., judeţul ……….. împotriva sentinţei penale nr. 232 din 18 februarie 2022 pronunţată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr. ………..

Admite apelul declarat de inculpatul ……… – fiul lui………. şi …………, născut la …….., în comuna…………, judeţul  ……….., domiciliat în comuna ……….., sat …………, judeţul ………, CNP …………. împotriva sentinţei penale nr. 232 din 18 februarie 2022 pronunţată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr. ……..

Desfiinţează sentinţa penală în parte în ce priveşte latura penală şi latura civilă.

Reţine dispoziţiile art 75 alin 2 lit b, 76 alin 1 Cpen în favoarea inculpatului.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului prin hotărârea apelată de la 1 an şi 6 luni închisoare la 1 an închisoare.

Menţine dispoziţiile art 91 şi următ Cpen. aplicate prin hotărârea apelată.

Reduce cuantumul daunelor morale la care a fost obligat inculpatul către partea civilă …… de la 20 000 lei la 10 000 lei.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.

Obligă inculpatul către apelanta parte civilă …….. la plata sumei de 2000 de lei cheltuieli judiciciare reprezentând onorariu avocat.

Obligă apelanta-parte civilă …….. la plata sumei de 100 de lei cheltuieli judiciare statului, restul cheltuielilor judiciare din apel urmând a rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată azi, 15 iunie 2022, prin punerea la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei.

Domenii speta

Spete similare