Recurs. Urbanism.

Decizie 14 din 11.01.2021


Recurs. Urbanism.

- Legea nr. 50/1991, art. 30 alin. (5)

- Normele de aplicare a Legii nr. 50/1991, art. 30 alin. (3)

În condiţiile în care se constatase că edificarea construcţiilor pe acel teren era nelegală, un certificat de urbanism, în scopul reconstruirii construcţiilor, nu putea fi emis.

(Decizia civilă nr. 14 din data de 11 ianuarie 2021)

Prin sentinţa civilă nr. 713/28.02.2020 Tribunalul Bucureşti a respins cererea formulată de reclamanta P.I. SRL, în contradictoriu cu pârâţii PRIMARUL COMUNEI G., COMUNA G. - PRIN PRIMARUL COMUNEI G. şi CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI G., a solicitat obligarea pârâtului să emită un certificat de urbanism pentru construirea de anexe gospodăreşti cu autorizare directa.

Pentru a pronunţa această soluţie, a reţinut că faţă de admiterea excepției lipsei calității procesuale prin încheierea de ședință din data de 26.02.2020, cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu acest pârât a fost respinsă ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Pe fondul cauzei a reţinut faptul că prin cererea înregistrată sub numărul ../18.09.2019, reclamanta SC P.I. SRL a solicitat Primarului Comunei G. emiterea certificatului de urbanism în scopul reconstruirii unor anexe gospodăreşti pe amprenta celor 6 fundații existente, pe terenul situat în județul Prahova, comuna G., satul Potigrafu, identificat prin număr de carte funciară (..).

Pârâtul a comunicat reclamantei răspunsul nr…/23.09.2019, prin care i-a adus la cunoștință că cererea este contrară prevederilor legale în materie şi în vigoare, întrucât construcțiile edificate, inclusiv fundațiile menționate au fost executate fără autorizaţie de construire.

De asemenea, reclamanta a fost încunoștințată că prin Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. .../21.05.2019, emis de Primăria Comunei G. s-a dispus, printre altele, în temeiul legii, măsura intrării în legalitate, prin desființarea tuturor construcțiilor existente.

Tribunalul a reţinut că prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. ../21.05.2019, emis de Primăria Comunei G. s-a constatat că pe terenul situat în comuna G., sat Potigrafu, (..), proprietatea reclamantei au fost executate fără autorizație de construire – fermă zootehnică, cuprinzând următoarele: construcții în regim de înălțime parter, cu structură din beton, pereți din cărămidă, BCA și tablă, învelitoare tablă și instalații electrice.

S-a dispus sistarea oricăror lucrări de construire și în temeiul art. 28 alin. (3) din Legea nr. 50/1991 desființarea tuturor construcțiilor edificate.

Potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr. 50/1991, (1) Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autorităţile prevăzute la art. 4 şi la art. 43 lit. a):

a) fac cunoscute solicitantului informaţiile privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenurilor şi construcţiilor existente la data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate şi aprobate potrivit legii;

b) stabilesc cerinţele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcţie de specificul amplasamentului;

c) stabilesc lista cuprinzând avizele/acordurile necesare în vederea autorizării executării lucrărilor de construire;

c ind. 1) indică nominal operatorii de reţele tehnico-edilitare care vor emite respectivele avize/acorduri; avizele se vor solicita doar de la posesorii de reţele supraterane şi subterane care afectează suprafaţa de teren şi/sau construcţiile pentru care se solicită certificate de urbanism, cu consultarea bazei de date urbane constituite în condiţiile legii;

d) încunoştinţează investitorul/solicitantul cu privire la obligaţia de a contacta autoritatea competentă pentru protecţia mediului, în scopul obţinerii punctului de vedere şi, după caz, al actului administrativ al acesteia, necesare în vederea autorizării.

În cauză, pârâtul a răspuns reclamantei cu privire la solicitarea depusă de această, respectiv de emitere a unui certificat de urbanism în vederea reconstruirii unor anexe gospodărești pe amprenta celor 6 fundații existente, informând-o în mod corect în sensul că această activitate de construire nu se poate realiza față de dispozițiile legale incidente și  Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr..../21.05.2019.

Contrar susținerilor reclamantei, aceasta nu a solicitat un certificat de urbanism pentru a vedea regimul juridic, economic şi tehnic al terenului, ci doar pentru a fi informată cu privire la condițiile ce trebuie îndeplinite pentru reconstituirea anexelor gospodărești pe amprenta celor 6 fundații existente.

Or, astfel cum a menționat în mod corect pârâta, această reconstruire nu se poate realiza față de măsura dispusă prin Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr..../21.05.2019.

Prin urmare, refuzul pârâtei exprimat în răspunsul menționat mai sus este unul justificat, sens în care Tribunalul a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Împotriva acestei soluţii a declarat recurs reclamanta.

Legal citată, pârâta UAT a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului.

Pe cale de excepţie, a solicitat admiterea excepţiei nulităţii recursului formulat ca fiind nemotivat si respingerea acestuia ca fiind nul, având in vedere faptul ca in cuprinsul cererii de recurs formulata nu se regăsesc indicate motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul si dezvoltarea lor, conform dispoziţiile art,486 alin. (l), lit. d) C.pr.civ. coroborat cu dispoziţiile art. 489, alin. (l) şi alin. (2) C.pr.civ..

Pe fondul cererii, a solicitat recursului ca fiind nefondat si menţinerea sentinţei civile nr.713, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia a II-a Contencios Administrativ si Fiscal la data de 28.02.2020 ca fiind legala si temeinica, motivat de următoarele argumente:

Analizând cauza de faţă prin prisma motivelor de recurs invocate de recurent, faţă de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C.pr.civ., Curtea a reţinut următoarele:

Art. 488 alin. (1) C.pr.civ., republicată prevede: "(1) Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: (…) 8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material."; totodată, potrivit art. 483 C.pr.civ. "(3) Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. (4) În cazurile anume prevăzute de lege, recursul se soluţionează de către instanţa ierarhic superioară celei care a pronunţat hotărârea atacată. Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător".

Din interpretarea dispoziţiilor citate în precedent, Curtea a reţinut că recursul reprezintă acea cale extraordinară de atac prin care hotărârea atacată este supusă controlului judiciar prin prisma conformităţii sale cu regulile de drept aplicabile, ceea ce implică recunoaşterea posibilităţii părţii interesate de a o critica doar pentru motive de nelegalitate, iar nu şi de netemeinicie.

Potrivit art. 488 alin. (1) pct. 8 C.pr.civ constituie deci motiv de casare/nelegalitate încălcarea prin hotărâre sau aplicarea greşită a nomelor de drept material. Va fi incident acest motiv atunci când instanţa de fond, deşi a recurs la textele de lege aplicabile speţei, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

Recurenta a formulat motive de casare/nelegalitate ce se circumscriu dispoziţiile art.488 alin.(1) pct. 8 C.pr.civ, în condiţiile în care a susţinut că instanţa de fond a aplicat în mod eronat dispoziţiile Legii nr. 50/1991 şi ale Legii nr. 350/2001.

Prin urmare, excepţia nulităţii recursului a fost respinsă.

Pe fondul cauzei, starea de fapt relevă formularea de către reclamată a cererii înregistrată sub numărul ..18.09.2019, prin care a solicitat Primarului Comunei G. emiterea certificatului de urbanism ″în scopul reconstruirii unor anexe gospodăreşti pe amprenta celor 6 fundaţii existente, pe terenul situat în judeţul Prahova, comuna G., satul Potigrafu, identificat prin număr de carte funciară (..)″.

Răspunzând acestei cereri, pârâtul a comunicat reclamantei răspunsul nr. …/23.09.2019, prin care i-a adus la cunoştinţă că cererea este contrară prevederilor legale în materie şi în vigoare, întrucât construcţiile edificate, inclusiv fundaţiile menţionate au fost executate fără autorizaţie de construire.

În plus, i s-a comunicat că prin Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. .../21.05.2019, emis de Primăria Comunei G. s-a dispus, printre altele, în temeiul legii, măsura intrării în legalitate, prin desfiinţarea tuturor construcţiilor existente.

Fiind îmnvestită cu plângerea formulată de reclaantpă, împotriva refuzului de emitere a certificatului de urbanism, instanţa de fond a apreciat că acesta este justificat.

Curtea a reţinut că soluţia este dată cu aplicarea corectă a legii, criticile reclamantei recurente fiind neîntemeiate.

În primul rând, se observă că solicitarea reclamantei a vizat emiterea certificatului de urbanism ″în scopul reconstruirii unor anexe gospodăreşti″, aspect ce reiese atât din cererea formulată cât şi din memoriul justificativ depus în care se arată foarte clar că ″ se doreşte reconstruirea anexelor gospodăreşti pe amprenta celor 6 fundaţii existente care în anul 2016 au luat foc în urma unui incendiu″.

Reiese foarte clar că s-a solicitat certificat de urbanism pentru reconstruire, ceea ce presupune reclădirea construcţiilor anterioare pentru care deja se constatase caracterul nelegal al edificării, astfel încât, faţă de cele dispuse prin Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. .../21.05.2019, emis chiar de instituţia pârâtă, refuzul emiterii certificatului de urbanism apare justificat, în condiţiile în care, în plus, prin acelaşi proces verbal se dispusese şi măsura sistarea oricăror lucrări de construire şi desfiinţarea tuturor construcţiilor edificate, măsură pentru care nu a operat suspendarea prin plângerea formulată împotriva procesului verbal [art. 35 alin. (2) din Legea nr. 50/1991].

Dispoziţiile invocate de reclamantă nu pot conduce la o altă soluţie.

Astfel, deşi potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 350/2001 ″(3) Certificatul de urbanism se eliberează la cererea oricărui solicitant, persoană fizică sau juridică, care poate fi interesat în cunoaşterea datelor şi a reglementărilor cărora îi este supus respectivul bun imobil″ dispoziţiile nu sunt aplicabile cererii reclamantei, care nu a solicitat un certificat de urbanism în scop de informare, ci unul în vederea reconstruirii.

De altfel, acelaşi articol prevede la alin. (5) că ″În certificatul de urbanism se va menţiona în mod obligatoriu scopul eliberării acestuia″.

Aceleaşi dispoziţii se regăsesc şi la art. 30 alin. (3) din Normele de aplicare a Legii nr.50/1991, redat trunchiat de către recurentă, prevăzându-se că ″Certificatul de urbanism se eliberează solicitantului în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la data înregistrării cererii, menţionându-se în mod obligatoriu scopul emiterii acestuia″.

Or, în condiţiile în care se constatase că edificarea construcţiilor pe acel teren era nelegală, un certificat de urbanism, în scopul reconstruirii construcţiilor, nu putea fi emis.

Este adevărat că art. 32 alin. (2) din Norme prevede că ″În cazul în care scopul declarat de solicitant este autorizarea executării lucrărilor de construcţii, iar specificul obiectivului (funcţiune, accesibilitate, relaţii de vecinătate etc.) nu se încadrează în prevederile documentaţiilor de urbanism şi/sau de amenajare a teritoriului aprobate, ori dacă particularităţile amplasamentului (suprafaţă neconstruibilă ca urmare a unor interdicţii sau servituţi, a unor zone de protecţie a dotărilor de infrastructură, rezerve de teren pentru investiţii de interes public etc.) nu permit realizarea investiţiei, certificatul de urbanism se eliberează cu menţionarea expresă a incompatibilităţilor rezultate, precum şi a imposibilităţii emiterii unei autorizaţii de construire pentru obiectivul propus″, însă exact aceste menţiuni, referitoare la imposibilitatea reconstruirii, au fost comunicate cu adresa de răspuns nr…/23.09.2019.

Art. 6 din Legea nr. 50/1991 nu sunt aplicabile în condiţiile în care s-a comunicat imposibilitatea reconstruirii, nefiind deci cazul unor condiţionări pe care autoritatea le-ar putea impune cu ocazia emiterii certificatului de urbanism.

În consecinţă, refuzul pârâtei care a apreciat că un ceriticat de urbanism în scopul reconstruirii nu poate fi emis, faţă de de măsura dispusă prin Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr..../21.05.2019, în mod corect a fost apreciat ca justificat..

Aşa fiind, Curtea a constatat că susţinerile şi criticile recurentei sunt întemeiate, iar hotărârea instanţei de fond este dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material, nefiind incident motivul de recurs reglementat de art. 488 pct. 8 C.pr.civ.

În consecinţă, pentru argumentele arătate, în raport de înscrisurile depuse şi susţinerile părţilor, în temeiul art. 496 C.pr.civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, Curtea a respins recursul, ca nefondat.