Recurs. Funcţionari publici. Drepturi salariale

Recurs. Funcţionari publici. Drepturi salariale

-Legea nr. 153/2017, art. 38 alin. (6)

Art. 38 alin. (6) dispune că „în situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022”.

Întrucât reclamantului i s-a aplicat majorarea de 25%, inclusiv pentru sporul în cauză rezultă că acesta nu a atins încă grila de salarizare aferentă anului 2022, astfel încât nici sporul pentru condiții de muncă nu se calculează ca și procent din salariu, conform art. 23, ci doar se acordă o majorare de 25% a salariului și sporurilor pe care le-a avut la data de 31.12.2017.

Dacă s-ar emite un act administrativ de cuantificare al sporului în procente aplicate la salariul de bază atunci s-ar încălca prevederile mai sus invocate.

(Decizia civilă nr. 33 din data de 13 ianuarie 2021)

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal la data de 06.11.2018, reclamantul B.V.D. solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâta A.P.I.A., obligarea pârâtei la emiterea unui act administrativ privind acordarea sporului pentru condiţii vătămătoare în conformitate cu dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 917/2017 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie” din administraţia publică centrală.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în fapt, ocupă funcţia de consilier superior în cadrul APIA - Direcţia Economică, beneficiind de un spor pentru condiţii vătămătoare în cuantum de 494 lei, astfel cum a fost stabilit prin decizia instituţiei pârâte nr.34/312/31.01.2018, iar anterior de un spor pentru condiţii vătămătoare în cuantum de 395 lei (maximum prevăzut de legislaţia în vigoare până la 31.12.2017).

Prin sentinţa civilă nr. 757/07.02.2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ și fiscal a admis excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, invocată de pârâta A.P.I.A. prin întâmpinare, respingând ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată, formulată de reclamantul B.V.D., în contradictoriu cu pârâta A.P.I.A..

Prin decizia civilă nr. 703/02.10.2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, instanţa a admis recursul formulat de B.V.D., în contradictoriu cu A.P.I.A., a casat sentinţa recurată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Cauza a fost înregistrată din nou pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ și fiscal la data de 20.11.2019.

Prin sentinţa civilă nr. 61/09.01.2020, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B.V.D., în contradictoriu cu pârâta A.P.I.A..

Împotriva sentinţei mai sus indicate a declarat recurs reclamantul care a invocat motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 C.pr.civ. și a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și, în rejudecare, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

Prin decizia civilă nr. 1712/05.10.2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a Contencios Administrativ şi Fiscal, a fost admis recursul formulat de recurentul – reclamant B.V.D. împotriva sentinţei civile nr. 61 din data de 09.01.2020, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal, în dosarul nr. 37297/3/2018*, în contradictoriu cu intimata-pârâtă A.P.I.A..

A fost casată sentinţa recurată şi a fost reţinută cauza spre rejudecare.

În rejudecare, Curtea a respins acţiunea formulată de reclamantul B.V.D., în contradictoriu cu pârâta A.P.I.A., ca nefondată.

Curtea a reținut că reclamantul a solicitat prin acțiunea sa ca pârâta APIA să emită un act administrativ privind acordarea sporului pentru condiţii vătămătoare în conformitate cu dispoziţiile H.G. nr. 917/2017 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie” din administraţia publică centrală.

Reclamantul a arătat că a beneficiat de acest spor, acesta fiind în cuantum de 395 lei anterior datei de 1.01.2018 și de 494 lei ulterior acestei date.

Așadar, prin acțiunea sa reclamantul nu urmărește să îi fie acordat acest spor pentru prima dată, ci solicită emiterea de către pârât a unui act administrativ prin care sporul respectiv să fie cuantificat în procente, așa cum se prevede în dispozițiile Legii nr.153/2017, ale Regulamentului aprobat prin H.G. nr. 917/2017, dar și a Ordinului Ministrului Agriculturii si Dezvoltării Rurale nr. 154/30.01.2018 privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum și a condiţiilor de acordare a acestuia pentru personalul contractual și funcţionarii publici din cadrul aparatului propriu și din instituţiile subordonate Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale.

Refuzul pârâtei de a emite actul administrativ solicitat de către reclamant, cel privind stabilirea unei cote procentuale pentru reclamant, nu este unul nejustificat, așa cum susține acesta, ci se întemeiază pe dispozițiile Legii nr. 153/2017.

În mod corect pârâta a arătat că dispozițiile Legii nr. 153/2017 se aplică etapizat, iar această etapizare o regăsim reglementată la art. 38 din lege.

Conform acestui articol, „1) Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017; (2) Începând cu data de 1 iulie 2017: a)se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții; b) prin excepție de la lit. a), salariile lunare ale personalului prevăzut la art. 11 se stabilesc în conformitate cu prevederile acestui articol; c) prin excepție de la prevederile lit. a), indemnizațiile lunare ale personalului care ocupă funcții de demnitate publică se stabilesc prin înmulțirea coeficienților din anexa nr. IX cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată; d) până la data de 31 decembrie 2017 se acordă drepturile de hrană și tichetele de masă de care beneficiază, la data intrării în vigoare a prezentei legi, unele categorii de personal bugetar, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale: a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții;…”.

Aplicarea etapizată a legii se răsfrânge și asupra altor drepturi reglementate de actul normativ în cauză, legea nr. 153/2017, inclusiv cel de la art. 23, adică sporul pentru condiții de muncă.

Dacă actele cu caracter normativ trebuiau adoptate într-un anumit termen conform textului de lege mai sus citat, în privința actelor individuale, așa cum este cel a cărui emitere o solicită reclamantul prin prezenta acțiune, urmează a fi emis atunci când prevederile legii nr. 153/2017 se vor aplica integral pentru că până atunci emiterea lor ar fi inutilă dat fiind faptul că drepturile salariale nu se calculează încă potrivit tuturor reglementărilor acestei legi.

Chiar din susținerile reclamantului reiese că de la 1.01.2018 sporul acordat pentru condiții vătămătoare în cazul său a crescut de la 395 lei la 494 lei, fapt ce dovedește că pârâtul a aplicat corect dispozițiile legale în privința salarizării reclamantului, adică a făcut aplicarea prevederilor art. 38 alin. (3) din Legea nr. 153/2017 care dispune că „(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale:a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții”.

După cum se poate observa suma de 494 lei reprezintă majorarea cu 25% a cuantumului sporului pentru condiții vătămătoare de care reclamantul a beneficiat în anul anterior.

În anul 2018 salariile și sporurile nu se calculează în baza noilor dispoziții ale Legii nr.153/2017, implicit sporul pentru condiții vătămătoare nu se acordă conform art. 23, ci conform textului mai sus citat și doar în situația în care salariul majorat și sporurile ating valoarea pentru anul 2022 se aplică prevederile legii noi.

Astfel art. 38 alin. (6) dispune că „6) În situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022”.

Întrucât reclamantului i s-a aplicat majorarea de 25%, inclusiv pentru sporul în cauză rezultă că acesta nu a atins încă grila de salarizare aferentă anului 2022, astfel încât nici sporul pentru condiții de muncă nu se calculează ca și procent din salariu, conform art. 23, ci doar se acordă o majorare de 25% a salariului și sporurilor pe care le-a avut la data de 31.12.2017.

Dacă s-ar emite un act administrativ de cuantificare al sporului în procente aplicate la salariul de bază atunci s-ar încălca prevederile mai sus invocate.

Prevederile H.G. nr. 917/2017 și ale Ordinului MADR nr. 154/30.01.2018 nu se pot aplica cu prioritate și cu ignorarea prevederilor legii în baza căreia au fost emise deoarece conform art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 „Actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă”.

Așa fiind se constată nefondată acțiunea reclamantului, urmând ca în baza textelor de lege mai sus indicate și a art. 1, 8, 10 și 18 din Legea nr. 554/2004, să o respingă ca atare.

Domenii speta

Spete similare