Art 103 Cpp. Coroborarea probelor.

Decizie 1180 din 09.08.2021


Împrejurarea că instanța de fond a avut în vedere depozițiile unor martori indirecți – care nu au sesizat în mod direct şi nemijlocit incidentul - este irelevantă în condițiile în care declarațiile celor doi martori au fost constante pe parcursul procesului penal (atât în faza urmăririi penale cât şi cu ocazia cercetării judecătorești cei doi martori au declarat că a au auzit de o altercație în care au fost implicate două femei) şi se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză

Pe rol  pronunţarea asupra rezultatului dezbaterilor consemnate în încheierea de şedi bţă de la 5 iulie 2021, ce face parte integranta din prezenta decizie, privind soluţionarea cauzei penale având ca obiect apelul declarat de apelanta inculpată ………. împotriva sentinţei penale nr. 2798/16.11.2020 pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr.  ……..

CURTEA

Asupra apelului de faţă:

Prin sentinţa penală nr. 2798/16.11.2020 pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr.  ……în baza art. 396 alin. 1 şi 4 C.pr.pen., a fost condamnată inculpata ………, la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe, prev. de art.193 al.2 C.pen.(persoană vătămată ……. (fostă …) …….).

În baza art. 396 alin. 1 şi 4 C.pr.pen., a fost condamnată inculpata ……… la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe, prev. de art.193 al.2) C.pen.(persoană vătămată…….).

În baza art. 38 alin. 1 C.pen. rap. la art. 39 alin. 1 lit. b C.pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatei în pedeapsa cea mai grea, aceea de  8 luni închisoare, la care s-a adăugat sporul de 2 luni şi 10 zile închisoare (reprezentând o treime din cealaltă pedeapsă de 8 luni închisoare)  prev. de art. 39 alin. 1 lit. b C.pen., astfel că inculpata va executa pedeapsa rezultantă 10 luni şi 10 zile închisoare.

În baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi s-a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. 1 C. pen. a fost obligată inculpata ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Olt, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;  c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., s-a impus inculpatei să execute următoarea obligaţie: - să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Olt.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpata să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 100 de zile în cadrul Primăriei com. ……,  jud…….

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. s-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen.

S-a constatat că persoanele vătămate nu s-au constituit părţi civile.

 În temeiul art.276 al.1 C.pr.pen., a fost obligată inculpata …. la plata către persoana vătămată …….. (fostă …..) …. a sumei de 3500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.”

În baza art. 274 alin. 1 C. proc. pen. a fost obligată inculpata la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (din care 200 lei avansaţi în faza de urmărire penală).

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:

La data de 23.08.2019, a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Craiova sub nr. ………1, rechizitoriul cu nr. …. din data de 19.08.2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, prin care a fost trimisă în judecată, în stare de libertate, inculpata ………. pentru săvârşirea a două  infracţiuni de lovire sau alte violenţe, fapte prev. şi ped. de art. 193 alin. 2 din  Codul penal, cu aplicarea art.38 al.1 Cod penal, reţinându-se în esenţă, în actul de sesizare, sub aspectul situaţiei de fapt că în data de 06.01.2019 inculpata ……….. a lovit-o pe persoana vătămată ……., provocându-i leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 2-3 zile de îngrijiri medicale şi pe persoana vătămată ……….., provocându-i leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 1-2 zile de îngrijiri medicale.

În procedura camerei preliminare, judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 346 alin. 1 C.pr.pen. a constatat ca fiind întrunite condiţiile prevăzute de lege cu privire la competenţa organelor judiciare; a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova din data de 19.08.2019; a constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii cauzei.

În faza judecăţii inculpata a arătat că nu solicită ca judecata să aibă loc conform procedurii simplificate, prevăzută de art. 374 alin. 4 C.proc.pen. iar instanţa a dispus audierea inculpatei, persoanelor vătămate, precum şi a martorilor indicaţi în rechizitoriu.

Analizând întregul probatoriu administrat în cauză, instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Prealabil expunerii situaţiei de fapt, instanţa a reţinut că martorul …… este fostul soţ al inculpatei şi actualul soţ al persoanei vătămate ………. (fostă …….) ……….. În timpul căsătoriei acestora, s-a născut minorul ………., al cărui domiciliu a fost stabilit la inculpată.

Persoana vătămată ………. este fiica persoanei vătămate …….. (fostă …)………, născută în timpul primului mariaj al acesteia.

În data de 06.01.2019, în jurul orei 15.00, persoana vătămată ………. împreună cu fiica sa minoră, persoana vătămată ……….. martorul ………. şi minorul ……… s-au deplasat de la domiciliul primelor 3 persoane din mun. ……… la mall-ul ……….. din ……. în scopul încredinţării minorului…….. inculpatei.

Ajunşi în zona ………., martorul ……….. împreună cu minorul……..s-au întâlnit cu inculpata în parcarea mall- ului, după ce anterior le lăsaseră pe persoanele vătămate la o altă intrare a magazinului, pentru a evita să se întâlnească cu inculpata şi să genereze o situaţie conflictuală.

După ce inculpata a preluat minorul, s-a urcat la volanul autoturismului marca ………., a condus către ieşirea din parcarea mall-ului. Pe drum, la una dintre ieşirile din magazin, inculpata le-a observat pe persoanele vătămate ………..şi ………., a staţionat autoturismul şi s-a îndreptat către acestea din urmă. 

După ce le-a adresat injurii, inculpata a lovit-o cu palma peste faţă pe persoana vătămată ………, iar pe fiica celei din urmă, cu cotul în zona tâmplei. Inculpata a continuat să exercite agresiuni împotriva persoanei vătămate ……….., lovind-o cu palma în zona feţei, în aceeaşi împrejurare provocând distrugeri ochelarilor pe care aceasta îi purta la ochi şi ceasului pe care îl purta la mână.

Persoana vătămată minoră ………… a încercat să o apere pe mama sa, însă şi aceasta a fost lovită cu palma în zona feţei şi trasă de păr de inculpată.

Deşi nu au observat în mod direct agresiunile exercitate asupra persoanelor vătămate, martorii…………. şi ………agenţi de pază în cadrul mall-ului, au confirmat discuţiile purtate de colegii acestora referitoare la un conflict între două femei, în parcarea magazinului.

Instanţa a reţinut în dovedirea situaţie de fapt depoziţia martorului ………, care a arătat că în data de 06.01.2019, după ce l-a încredinţat inculpatei pe fiul lor, a condus autoturismul marca …… către o altă ieşire a magazinului pentru a le lua pe persoanele vătămate. A arătat martorul că până să ajungă la locul de întâlnire stabilit cu soţia sa, a fost sunat de aceasta şi încunoştinţat că fusese victima unei agresiuni. Persoanele vătămate au fost găsite de martor ,,într-o vădită stare de agitaţie".

Martorul a apelat-o telefonic pe inculpată pentru a-i cere explicaţii referitor la violenţele exercitate, stabilind cu aceasta o întâlnire în oraşul ……… pentru a rezolva amiabil incidentul mai sus expus.

Depoziţiile martorului ………. s-au coroborat cu declaraţiile persoanelor vătămate, precum şi cu certificatele medico-legale cu numerele ………. şi …… din data de 07.01.2019 emise de Serviciul de Medicină Legală ………. din care rezultă că leziunile provocate persoanei vătămate ……….. au necesitat pentru vindecare 2-3 zile de îngrijiri medicale şi au constat în excoriaţii la nivelul antebraţelor şi în zona ochilor, existând posibilitatea ca acestea să fie produse prin lovire cu sau de corp dur cu vârf ascuţit.

Cât despre leziunile provocate persoanei vătămate …………, acestea  au necesitat pentru vindecare 1-2 zile de îngrijiri medicale şi au constat în excoriaţii la nivelul regiunii frontale, existând posibilitatea ca acestea să fie produse prin lovire cu sau de corp dur.

Inculpata nu a dorit să dea declaraţii pe parcursul urmăririi penale.

A mai arătat că în faza de judecată, inculpata nu a recunoscut săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa, declarând că întâlnirea din data de 06.01.2019 s-a desfăşurat fără incidente violente iar în acelaşi sens au fost şi relatările martorei ……….., mama inculpatei.

Instanţa a înlăturat ce nesincere declaraţiile inculpatei, precum şi depoziţia martorei ……., apreciind că nu sunt susţinute de restul probatoroiului administrat, singurul scop pentru care au fost făcute fiind acela de a înlătura răspunderea penală a inculpatei.

Pentru a reţine această situaţie de fapt, instanţa a avut în vedere următoarele mijloace de probă: declaraţiile persoanelor vătămate ……… şi ………certificate medico-legale cu numerele …. şi …din data de 07.01.2019,  procese verbale întocmite de organele de cercetare penală , înscrisuri,  declaraţii ale martorilor ………., ……., ………., ………..

Având în vedere probatoriul administrat în faza de urmărire penală, astfel cum a fost analizat, instanţa a constatat că acest probatoriu dovedeşte existenţa faptelor de lovire sau alte violenţe, faptă prev. şi ped. de art. 193 alin. 2 din  Codul penal şi vinovăţia inculpatei în săvârşirea acestora. 

În drept, prima instanţă a apreciat că fapta inculpatei …….. care, în data de 06.01.2019 a lovit persoana vătămată ………., provocându-i leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 2-3 zile de îngrijiri medicale întruneşte elementele de tipicitateale infracţiunii de loviri sau alte violenţe, prev de art. 193 alin 2 C.pen.

Fapta inculpatei …….. care, în data de 06.01.2019 a lovit persoana vătămată ………., provocându-i leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 1-2 zile de îngrijiri medicale întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de loviri sau alte violenţe, prev de art. 193 alin 2 C.pen.

Sub aspectul laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 193 alin. 2 C.pen., instanţa a reţinut că elementul material constă în acţiunea de lovire a corpului victimei.

Urmarea imediată a constat în vătămarea integrităţii corporale a persoanelor vătămate ……… şi  ……… prin provocarea unor leziuni, pentru vindecarea cărora au fost necesare 2-3, respectiv 1-2  zile de îngrijiri medicale.

Raportul de cauzalitate rezultă din coroborarea împrejurării că inculpata a lovit persoanele vătămate, cu concluziile certificate medico-legale cu numerele…… şi ….. din data de 07.01.2019 emise de SML ……...

Pe latura subiectivă, a apreciat că inculpata a săvârşit faptele cu intenţie directă (art. 16 alin. 3 lit. a C.pen.) întrucât a prevăzut rezultatul acţiunilor sale şi a urmărit producerea lui, având reprezentarea că prin lovirea persoanelor vătămate va produce vătămarea integrităţii corporale a acestora, inevitabilă faţă de modul de acţiune.

Sub aspectul individualizării pedepsei principale, instanța a precizat că aceasta trebuie să corespundă atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă în mod real persoana inculpatului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei. Cu alte cuvinte, pedeapsa aplicată trebuie să reflecte respectarea principiului proporționalității între gravitatea faptei comise și profilul socio-moral al inculpatului.

La individualizarea pedepsei, instanța a luat în calcul criteriile generale enunțate în cuprinsul art. 74 C.pen., și anume: gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea infractorului, care se evaluează în funcţie de împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi de mijloacele folosite, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Astfel, s-a reținut că faptele săvârșite de inculpată prezintă pericol pentru integritatea fizică a persoanei, prin raportare la modul de comitere și starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită.

Referitor la împrejurările cauzei şi modul de comitere a infracţiunilor, s-a constatat, astfel cum a fost expus în cadrul situaţiei de fapt, că inculpata, în ziua de 06.01.2019, într-un loc public, a exercitat acte de violenţă împotriva persoanelor vătămate …….. şi ……, producându-le persoanelor vatamate leziuni ce au necesitat 1-2, respectiv 2-3  zile de îngrijiri medicale

Instanţa a avut în vedere că rezultatul acţiunii inculpatei este de o gravitate redusă, prin raportare la numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea leziunilor provocate persoanelor vătămate.

Cu toate acestea, instanţa a apreciat conduita inculpatei ca fiind gravă ca urmare a modalităţii în care inculpata a ales să-şi exprime eventualele nemulţumiri decurgând din relaţiile familiale avute cu martorul …….. şi soţia acestuia, persoana vătămată ………, cu ignorarea totală a prezenţei minorilor ………. Şi….. şi a faptului că se află într-un loc public.

Deşi inculpata are studii superioare, condiţie care îi permite să înţeleagă necesitatea gestionării relaţiilor de familie într-un registru civilizat, echilibrat, marcat de respect faţă de toţii actorii implicaţi, aceasta a ales, în mod regretabil, folosirea de injurii şi violenţe la adresa persoanelor vătămate, una dintre acestea aflându-se la o vârstă critică, pentru dezvoltarea căreia sunt necesare modele pozitive, contrar celui oferit de inculpată.

Instanţa a avut în vedere şi atitudinea inculpatei pe parcursul judecării cauzei, aceasta neasumându-şi responsabilitatea pentru săvârşirea faptelor de care este acuzată. 

Având în vedere aceste elemente, instanţa a reținut că pentru prevenirea săvârşirii de noi fapte penale şi formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept este necesară stabilirea unei pedepse cu închisoarea.

În baza art. 91 Cod penal, având în vedere întrunirea cumulativă a condiţiilor legale pentru aplicarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, anume cuantumul pedepsei aplicate – pedeapsă care nu depăşeşte 3 ani, acordul acesteia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunitătii, precum şi aprecierea instanţei că aplicarea pedepsei este suficientă şi scopul pedepsei poate fi atins şi chiar fără executarea acesteia, instanţa a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C.pen.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpata………..

Prin motivele de apel formulate în scris a solicitat în teză principală admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei apelate şi, în urma rejudecării cauzei, să se dispună achitarea în temeiul art. 396 alin. 1 pct. 5 C.pr.pen., pentru cazul prevăzut de art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.pen.

În subsidiar, a solicitat să se dispună achitarea în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.pen., în sensul că nu există probe care să dovedească că a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimisă în judecată.

În susţinerea motivelor de apel s-a arătat că instanţa de fond a făcut o greșită apreciere a probelor administrate în cauză atât cu privire la existenta infracțiunii cât și cu privire la vinovăția inculpatei.

Astfel, deşi a reţinut că nu au observat în mod direct pretinsele agresiuni exercitate de inculpată, instanța de fond a dat relevanță declarațiilor martorilor ………..și …., agenți de pază în cadrul mall-ului, prin reținerea că aceste persoane ar fi auzit ulterior din discuțiile unor colegi despre un conflict între două femei în parcarea magazinului. Această interpretare a fost considerată eronată susţinându-se că zvonul despre un eventual conflict între două femei în parcarea unui mall nu poate confirma nici existența unei agresiuni fizice, nici vinovăția inculpatei …., nici data producerii cu exactitate a unui astfel de conflict ce putea apărea oricând în parcarea unui magazin cum este mall-ul. În acest sens s-a invocat şi faptul că martorii ………(agent de securitate la același magazin), ………(angajat la firma de curățenie și lucrând în cadrul aceluiași magazin), ………și ……. şi …….., agent de securitate au declarat că nu au nu au văzut și nici nu au auzit de o eventuală altercație în ziua de 06.01.2019, orele 15.00.

S-a mai invocat faptul că instanța de fond, nu a evaluat toate probele administrate în cauză, cu referire în mod special la procesul — verbal încheiat la 25.02.2019 din care rezultă că în urma vizionării înregistrărilor video puse la dispoziție de ………..nu au reieșit date de interes operativ deoarece conform celor declarate de persoana vătămată ………..inculpata …………se deplasa cu un autoturism marca ……..de culoare vișiniu, autoturism care nu a fost identificat cu ajutorul imaginilor video. Totodată, în urma verificării în baza de date s-a constatat că inculpata ……….deține un autoturism marca……., model………., de culoare maro, cu nr. de înmatriculare………, care nu a fost observat în urma vizionării imaginilor video, în urma vizionării video în intervalul orar 14.58 — 15.01, observându-se un autoturism marca ………, de culoare închisă, model berlină, care a staţionat în  zona trecerii de pietoni, iar în jurul acestuia au apărut mai multe persoane, ocupanții au coborât din mașină, după care autoturismul şi-a continuat drumul în direcția………, fără a se observa dacă autoturismul era condus de inculpata ………...

S-a susţinut că rezultă fără dubiu, că aprecierea probelor în prezenta cauză s-a efectuat de către instanța de fond cu încălcarea prevederilor art. 103 alin. 1 și alin. 2 C.pr.pen., în sensul că instanța nu a evaluat toate probele cauzei, nefăcând nici o apreciere cu privire la mijloacele materiale de probă ce cuprind înregistrările surprinse de camerele video din data de 06.01.2019, în locația și în intervalul orar indicat de persoanele vătămate.

În acest context declarațiile tuturor persoanelor cu activitate în cadrul mall-ului respectiv, în ziua respectivă și la orele la care se reține săvârșirea acestei infracțiuni coroborate cu înregistrările surprinse de camerele video menționate mai sus, s-a apreciat că ar conduce fără dubiu la inexistența infracțiunii  pentru care instanța a dispus condamnarea apelantei inculpate.

În ceea ce priveşte declaraţia  martorului ……….s-a apreciat că nu poate fi interpretată decât ca o declarație interesată, subiectivă și dată de un martor indirect întrucât pe de o parte este fostul soț al apelantei — inculpate cu care se află în diverse litigii civile, fie cu privire la majorarea pensiei de întreținere a minorului ……….rezultat din căsătoria acestora, fie cu privire la cauza de stabilire a programului de vizită a minorului litigiu în care în mod continuu a solicitat ca apelanta — inculpată să-i aducă copilul, în diferite locații din ………la fiecare întâlnire cu fiul său iar, pe de altă parte, la data săvârșirii pretinsei infracțiuni era concubinul persoanei vătămate ……..(devenită pe parcursul procesului pena …….), fiind interesat în susținerea afirmațiilor concubinei într-o eventuală răzbunare împotriva fostei soții.

 S-a mai invocat faptul că din probele și istoricul litigiilor civile dintre părți ce au obiect diverse măsuri privind minorul rezultat din căsătorie, a rezultat un comportament agresiv, violent fizic și verbal tocmai al celor două persoane vătămate din prezenta cauză în raportul lor cu minorul ……... În acest sens au fost invocate procesul - verbal de ascultare din dosarul nr……….., în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 3292/2019, privind ordonanța președințială cu programul de vizită, raportul de psihodiagnostic și evaluare clinică cu nr. …./16.07.2019 emis de psihologul……….

S-a susţinut totodată că în mod greșit, în motivarea sentinței de condamnare, instanța a înlăturat declarația martorei………, apreciind că declarația acesteia nu ar fi susținută de restul probatoriului administrat și că singurul scop pentru care au fost făcute fiind acela de a înlătura răspunderea penală a inculpatei. O astfel de motivare a fost apreciată ca fiind nelegală și în contradicție totală cu toate celelalte probe administrate la instanța de fond și la urmărire penală ce conduc la ideea că apelanta — inculpată nu a săvârșit infracțiunea de care este acuzată:  cele şapte persoane ce-și desfășoară activitatea în locația în care s-ar fi săvârșit infracțiunea nu au observat în mod direct o astfel de agresiune și doar doi dintre acei martori afirmă că dintr-un zvon ar fi auzit de un potențial conflict desfășurat nu se știe când și nu se știe între ce persoane; înregistrările video ridicate de organul de poliție nu confirmă prezența inculpatei în zona în care persoanele vătămate afirmă că ar fi fost agresate; declarația martorului ……….este o declarație subiectivă, interesată, declarația unei persoane aflată în litigiu cu apelanta — inculpată și într-o continuă stare conflictuală.

În acest context s-a arătat că singura martoră oculară, directă, respectiv ……… a dat o declarație contrară, numai faţă de declarația martorului ……….dar care se coroborează atât cu declarațiile celor şapte angajați ai mall-ului respectiv, cât și cu înregistrările video, toate aceste probe dovedind că nu apelanta — inculpată este autoarea -pretinselor agresiuni invocate de cele două persoane vătămate, situație în care se impunea achitarea acesteia.

Referitor la certificatele medico-legale eliberate celor două persoane vătămate s-a arătat că nu se poate contesta faptul că cele două persoane vătămate s-au prezentat pe 07.01.2019 la Serviciul de medicină legală prezentând câteva excoriații de 1,5/0,8 cm fiecare, însă, aceste documente medico — legale nu se pot corobora cu probele administrate în prezenta cauză în sensul de a se susține că apelanta ar fi cea care ar fi cauzat acele excoriații.

Față de probele administrate la fond, dar și la urmărire penală, s-a solicitat să se dispună achitarea în temeiul art. 16 alin. I lit. c C.pr.pen., întrucât nu există probe care să fi înlăturat prezumţia de nevinovăţie iar existenţa unui dubiu impune adoptarea unei soluții de achitare a apelante inculpate sens în care s-a invocat jurisprudenţă internă şi hotărâri CEDO.

În subsidiar s-a solicitat ca instanța de apel în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen. să desființeze sentința primei instanțe și să pronunțe o nouă hotărâre prin care în temeiul art. 80 C.p. să dispună renunțarea la aplicarea pedepsei, dar și micșorarea cuantumului stabilit de instanța de fond pentru fiecare infracțiune, ori stabilirea aplicării pedepsei amenzii. În susţinerea acestui motiv de apel s-a arătat că, în cadrul individualizării judiciare a pedepsei, instanța după ce a reţinut că rezultatul acțiunii inculpatei este de o gravitate redusă (prin raportare la numărul de zile de îngrijiri medicale) a apreciat conduita inculpatei ”ca fiind gravă", invocând modalitatea în care inculpata și-ar fi exprimat  eventualele nemulțumiri cu ignorarea prezenței celor doi minori și într-un loc public.  O astfel de apreciere a fost apreciată ca fiind eronată, întrucât nu este susținută de niciun probatoriu, ci reprezintă numai o constatare personală a instanței de fond, constatare ce a fost apreciată ca fiind subiectivă, nu numai pentru că inculpata nu a săvârșit o astfel de agresiune, dar și pentru faptul că deși se pretinde a fi săvârșită într-un loc public nu există niciun martor direct, ocular care să ateste că inculpata ar fi săvârșit agresiunea, după cum nici înregistrările video nu confirmă o astfel de situație. S-a mai arătat că, tot în cadrul aprecierii gravității faptei instanța a adăugat și ”folosirea de injurii", injurii care din nou nu sunt susținute de nici o probă din dosar, ci numai de declarațiile interesate ale persoanelor vătămate.

Examinând hotărârea atacată, în raport de actele şi lucrările dosarului, motivele de apel invocate, cât şi din oficiu, conform dispoziţiilor art. 417 alin 2 C.pr.pen., Curtea constată următoarele:

În urma propriului examen asupra materialului probator instanţa de apel constată că prima instanţă a reţinut corect situaţia de fapt iar vinovăţia inculpatei ………..este dovedită, dincolo de orice îndoială rezonabilă, cu probatoriile administrate pe parcursul procesului penal.

În cauză nu pot fi primite criticile inculpatei ………..de a se dispune achitarea în temeiul art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.pen. respectiv în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.pen. cu privire la infracţiunile de lovire sau alte violenţe, prev. de art. 193 alin. 2 C.pen. săvârşirea faptelor cu vinovăţie, sub forma intenţiei directe rezultând, fără dubiu pe baza unui material probator corect şi complet evaluat, neputând fi reţinută apărarea inculpatei conform căreia probatoriul din cauză ar fi fost greşit interpretat de prima instanţă.

Contrar criticilor formulate de apelanta inculpată, probatoriul administrat în faza urmăririi penale şi în faţa instanţei de fond demonstrează în mod pertinent şi complet că în data de 06.01.2019 apelanta inculpată ……….le-a lovit pe persoanele vătămate ………. şi ……. provocându-le leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 2-3 zile de îngrijiri medicale în cazul persoanei vătămate ………, respectiv 1-2 zile de îngrijiri medicale în cazul persoanei vătămate ………….

Împrejurarea că instanţa de fond a avut în vedere depoziţiile unor martori indirecţi – care nu au sesizat în mod direct şi nemijlocit incidentul - este irelevantă în condiţiile în care declaraţiile celor doi martori, ……… şi ………, au fost constante pe parcursul procesului penal (atât în faza urmăririi penale cât şi cu ocazia cercetării judecătoreşti cei doi martori au declarat că a au auzit de o altercaţie în care au fost implicate două femei) şi se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză: plângerea şi declaraţiile date de persoanele vătămate în faza urmăririi penale şi cu ocazia cercetării judecătoreşti, certificatele medico-legale eliberate celor două persoane vătămate, depoziţia martorului ……….. şi raportul de psihodiagnostic şi evaluare clinică şi psihoeducaţională nr. ….. din 12.03.2019 întocmit pentru persoana vătămată minoră ……...

Referitor la declaraţia martorului ………., solicitarea apelantei inculpate de înlăturare din ansamblul materialului probator întrucât ar fi subiectivă, este nefondată. Faptul că această declaraţie reflectă realitate şi a fost în mod corect avută în vedere de instanţa de fond este reţinut de instanţa de apel în raport de împrejurarea că declaraţiile date de acest martor se coroborează inclusiv cu declaraţiile date de inculpată în faţa primei instanţe şi în faza apelului (în cursul urmăririi penale inculpata s-a prevalat de dreptul la tăcere). Astfel, în declaraţia dată în faţa primei instanţe (fila nr. 51 dosar judecătorie), martorul …… a învederat faptul că după ce a aflat de altercaţie, a contactat-o telefonic pe inculpată, aspect recunoscut de aceasta - în depoziţia dată la judecătorie a susţinut că a fost contactată de ……… după aproximativ 15-20 minute de la întâlnire şi a recunoscut că acesta a acuzat-o că le-a agresat pe cele două persoane vătămate (a învederat în cuprinsul declaraţiei că a  fost surprinsă de acuzaţiile acestuia) iar în declaraţia dată în apel a arătat că a fost contactată de fostul soţ cu aproximativ cinci minute înainte de a ajunge acasă şi a fost acuzată că le-ar fi agresat pe concubina şi pe fiica acesteia. Aspectul contactării inculpatei la scurt timp după producerea incidentului se probează şi cu depoziţiile persoanelor vătămate inclusiv depoziţia dată de persoana vătămată minoră ……….în faza urmăririi penale (depoziţia din 13.02.2019, fila nr. 16 dosar urmărire penală).

Cât priveşte depoziţia martorei ………, mama apelantei inculpate ………. este adevărat că a fost martor ocular, prezenţa sa la locul incidentului fiind confirmată inclusiv de declaraţiile persoanelor vătămate. În mod corect instanţa de prim grad a înlăturat însă declaraţia acestei martore din ansamblul materialului probator întrucât nu numai că nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă, din care rezultă comiterea faptelor de către apelanta inculpata dar martora a reliefat aspecte contradictorii chiar în raport de depoziţiile inculpatei: în declaraţia dată în faza urmăririi penale – 29 dosar urmărire penală – martora a arătat că fiica şi nepotul ei au ocupat locurile din faţă, că ea a ocupat locul din spate din maşină şi că, întrucât se deplasează foarte greu, nu a coborât deloc din maşină în vreme ce, în declaraţia dată în faza apelului, inculpata a declarat că mama sa a ocupat locul din dreapta faţă, că a coborât în parcare, şi că ea şi fostul soţ (martorul ………) s-au salutat după care mama sa a trecut în spate cu copilul.

Faţă de aspectele de contradictorialitate evidenţiate se constată că prima instanţă în mod corect a apreciat că depoziţia martorei ………. este subiectivă şi a înlăturat-o din ansamblul materialului probator.

În contextul probatoriu reliefat de mijloacele de probă administrate în cauză din care rezultă fără dubiu comiterea celor două fapte de lovire de către apelanta inculpată împrejurarea că la dosarul cauzei nu există filmări surprinse de camera de supraveghere este irelevantă, ca şi faptul că martorii ………., …….., ………, …… şi ……. persoane care îşi desfărau activatatea în cadrul complexului comercial în a cărui parcare a avut loc incidentul nu l-au sesizat în mod direct şi nici nu au aflat de existenţa acestuia. Aceste aspecte sunt explicabile în condiţiile în care, pe de o parte, locaţia exactă a incidentului nu a fost stabilită în cauză iar, pe de altă parte, incidentul nu a avut o amploare deosebită nici în plan spaţial şi nici temporal faptul că nu a fost sesizat de celelalte persoane audiate în cauză justificându-se prin aceea că la momentul când a avut loc desfăşurau activităţi lucrative în alte locaţii. În acest sens este de altfel şi depoziţia dată de martorul ………care, în faza urmăririi penale (fila nr. 32) a arătat că, probabil, la momentul incidentului s-a aflat într-un alt loc din parcare.

Pentru toate aceste considerente se constată ca fiind neîntemeiate criticile în raport de care apelanta inculpată a solicitat să se dispună achitarea.

În ceea ce priveşte individualizarea pedepselor, este întemeiată doar critica privitoare la cunatumul pedepselor, lipsa antecedentelor penale ca şi celelalte date personale ce caracterizează favorabil persoana inculpatei (are studii superioare, şi obţine licit venituri) ca şi împrejurarea că victimele au suferit leziuni care au necesitat un număr redus de zile de îngrijiri medicale justificând concluzia că pedepse în cuantumul minimului special prevăzut de lege sunt suficiente pentru realizarea scopului educativ-preventiv.

Modalitatea de individualizarea a executării – suspendarea executării sub supraveghere în condiţiile art. 91 C.pen. – a fost corect dispusă de prima instanţă, care a apreciat în mod just că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia inculpata nu va mai comite alte infracţiuni, dar este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

În ceea ce priveşte dispunerea unei soluţii de renunţare la judecată respectiv de condamnare la pedeapsa amenzii penale, în mod corect instanţa de fond a apreciat că stabilirea unei pedepse cu închisoarea se impune faţă de gravitatea faptelor, reliefată de modalitatea de comitere – în prezenţa unor minori şi asupra unei victime minore, ce a prezentat ulterior simptome specifice stresului posttraumatic între care anxietate şi depresie, conform raportului de psihodiagnostic şi evaluare clinică şi psihoeducaţională nr. … din 12.03.2019 (filele nr. 19-21 dosar urmărire penală) – şi atitudinea procesuală a inculpatei care nu şi-a asumat responsabilitatea pentru săvârşirea faptelor din cauză.

Pentru considerentele expuse în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen. va fi admis apelul declarat de apelanta inculpată………, desfiinţată în parte sentinţa apelată şi în urma rejudecării cauzei, va fi descontopită pedeapsa rezultantă de 10 luni şi 10 zile închisoare în pedepsele componente care vor fi repuse în individualitate şi în sporul de 2 luni şi 20 zile închisoare.

Va fi redusă fiecare din pedepsele de câte 8 luni închisoare aplicate pentru cele două infracţiuni de lovire sau alte violenţe, prev. de art. 193 alin. 2 C.pen., la câte 6 luni închisoare iar în baza art. 38 alin. 1 C.pen. rap. la art. 39 alin. 1 lit. b C.pen. vor fi recontopite pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare la care se va adăuga un spor de 2 luni închisoare (1/3 din cealaltă pedeapsă de 6 luni închisoare), inculpata urmând să execute în final pedeapsa de 8 luni închisoare.

Întrucât nu există alte motive de nelegalitatea sau netemeinicie, se va menţine aplicarea art. 91 şi urm. C.pen. şi vor fi menţinute şi celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate care nu sunt contrare prezentei.

În temeiul art. 275 alin. 3 şi 6 C.pr.pen. cheltuielile judiciare din faza apelului vor rămâne în sarcina statului, inclusiv onorariul avocatului din oficiu al persoanei vătămate minore………., în sumă de 470 lei, care se va vira din fondurile Ministerului Justiţiei în contul BA Dolj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelul declarat de apelanta inculpată………, născută la data de………., cu domiciliul în com. …pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr.  …………desfiinţează în parte sentinţa apelată şi rejudecând:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 10 luni şi 10 zile închisoare în pedepsele componente pe care le repune în individualitate şi sporul de 2 luni şi 20 zile închisoare.

Reduce fiecare din pedepsele de câte 8 luni închisoare aplicate pentru cele două infracţiuni de lovire sau alte violenţe, prev. de art. 193 alin. 2 C.pen., la câte 6 luni închisoare.

În baza art. 38 alin. 1 C.pen. rap. la art. 39 alin. 1 lit. b C.pen. recontopeşte pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare la care adaugă un spor de 2 luni închisoare (1/3 din cealaltă pedeapsă de 6 luni închisoare), inculpata urmând să execute în final pedeapsa de 8 luni închisoare.

Menţine aplicarea art. 91 şi urm. C.pen. precum şi celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate care nu sunt contrare prezentei.

Cheltuielile judiciare din faza apelului rămân în sarcina statului, inclusiv onorariul avocatului din oficiu al persoanei vătămate minore ……….., în sumă de 470 lei, care se va vira din fondurile Ministerului Justiţiei în contul BA Dolj.

Definitivă.

Pronunţată azi, 09.09.2021, prin punerea la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei.