Decizie 1016 din 12.07.2021

2.Art 52 Cpp Chestiuni prealabile. Autoritatea de lucru judecat. Decizia nr. 102/2021a Curtii Constitutionale.

1.Pentru ca o operațiune să poată fi calificată ca fictivă sau nereală, este necesar să se constate o discrepanță sau o inexactitate cu caracter esențial între situația reală și modul în care aceasta a fost consemnată în documentul financiar-contabil corespunzător. Presupune lipsa de veridicitate a unui element esențial care caracterizează orice operațiune economică, respectiv furnizorul sau prestatorul, cumpărătorul sau beneficiarul, bunurile sau serviciile tranzacționate și prețul sau contraprestația.

O operațiune economică are recunoscut caracterul real numai dacă toate aceste elementele esentiale ale tranzactiei economice - furnizorul sau prestatorul, cumpărătorul sau beneficiarul, bunurile sau serviciile tranzacționate și prețul sau contraprestația- sunt reale deopotriva în mod simultan, avand in vedere caracterul unitar al oricarei opertiuni economice, in caz contrar situația faptică nu va mai corespunde cu modul în care aceasta este consemnată în evidențele financiar-contabile și fiscale. In consecinta, o operațiune consemnată într-o factură va fi calificată ca fictivă dacă datele cu privire la identitatea furnizorului sau prestatorului sunt nereale, chiar daca marfa a fost in fapt achizitionata dar de la alt furnizor; deopotriva, o operațiune consemnată într-o factură va putea fi calificată ca fictivă dacă informațiile cu privire la bunurile sau serviciile tranzacționate sunt nereale.

2. Conform art 52 alin 3 Cpp, hotărârile definitive ale altor instanţe decât cele penale asupra unei chestiuni prealabile în procesul penal au autoritate de lucru judecat în faţa instanţei penale, cu excepţia împrejurărilor care privesc existenţa infracţiunii.

În categoria chestiunilor prealabile care privesc existența infracțiunii se încadrează aspecte care privesc soluționarea fondului cauzei penale, precum cele referitoare la conținutul constitutiv al infracțiunii, la existența unor cauze justificative sau de neimputabilitate, la cauze care înlătură caracterul penal al faptei, la stabilirea încadrării juridice etc.

Hotararea judecatoreasca civila invocata de inculpatul apelant nu analizeaza fondul cauzei penale și nu priveste existenţa unei cerinţe esenţiale din structura infracţiunii de evaziune fiscala prevazuta de art 9 alin 1 lit c din legea 241/2005, cum ar fi situaţia premisă ori un element esenţial al conţinutului infracţiunii.

Hotararea judecatoreasca civila nu se refera la faptele principale ale cauzei penale ori la circumstanțele în care au avut loc acestea, precum şi orice alte date de natură a servi la soluționarea cauzei.

Raportat la totalitatea aspectelor pertinente care trebuie analizate de către instanța penala pentru a putea pronunța o solutie în cauza cu care au fost învestita - natura fictiva a operatiunilor comerciale inregistrate in contabilitate, cunoasterea de catre inculpatul administrator al societatii in perioada respectiva a caracterului fictiv al operatiunilor, indeplinirea conditiilor prevazute de lege pentru angajarea raspunderii penale -fapta exista, constituie infractiune si a fost comisa de inculpat cu vinovatia prevazuta de lege - se constata ca hotararea civila nu a analizat niciunul dintre aceste elemente care sunt pertinente in cauza penala dedusa judecatii.

Dimpotriva, din examinarea continutului hotararii mentionate, se constata ca s-a avut in vedere neîndeplinirea condiţiilor reglementate de lege pentru angajarea răspunderii administratorului pentru debitele restante ale respectivei societăţi, pe durata existentei societatii.

Pe rol, pronunţarea asupra rezultatului dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa publică din data de 23 iunie 2021, consemnate în încheierea de amânare a pronunţării de la aceeaşi dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie având ca obiectul apelul formulat de inculpatul ..., împotriva sentinţei penale nr.45 din data de 03.02.2021 pronunţată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr.....

C U R T E A

Deliberând asupra apelurilor de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr.45 din data de 03.02.2021 pronunţată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr...., în baza art.9 alin.1 lit.c din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal din 1969 și art.5 alin.1 din Codul penal, a fost condamnat inculpatul ... la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.

A fost aplicată inculpatului ... pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, b şi c din Codul penal din 1969 (dreptul de a fi asociat ori administrator al unei societăți comerciale), pe o perioadă de 2 ani.

În baza art.71 alin.1 din Codul penal din 1969 raportat la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, lit.b și lit.c din Codul penal din 1969, a fost interzisă inculpatului ... ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat și de a fi asociat sau administrator al unei societăți comerciale, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art.86¹ alin.1 din Codul penal din 1969, s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului ... sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 5 ani, ce se calculează de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art.86³ alin.1 din Codul penal din 1969, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul ... a fost obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune Dolj;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art.71 alin.5 din Codul penal din 1969 cu aplic. art.5 din Codul penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate inculpatului ... pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei principale.

În temeiul art.16 din Legea nr.187/2012,, a fost atrasă atenția inculpatului ... asupra dispoziţiilor art.86⁴ din Codul penal din 1969 privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art.12 din Legea nr.241/2005, s-a dispus ca inculpatul ... să nu fie fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unei societăți comerciale, iar dacă a fost ales va fi decăzut din drepturi.

În baza art.4 alin.1 şi 3 din O.G. nr.39/2015 cu aplicarea anexei H.G. nr. 1000/2015 infracţiunea de evaziune fiscală săvârşită de inculpatul ... se înscrie în cazierul fiscal al acestuia.

În baza art.7 din Legea nr.26/1990 coroborat cu art.13 alin.1 din Legea nr. 241/2005, s-a dispus comunicarea sentinţei la Oficiul Național al Registrului Comerțului pentru înscrierea cuvenitelor mențiuni, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare.

În baza art.397 alin.1 din Codul de procedură penală raportat la dispozițiile art.19 din Codul de procedură penală, art.23 alin.2 și 3 din Codul de procedură penală, art.1357, 1381 și 1385 din Codul Civil, a fost admisă acțiunea civilă exercitată de partea civilă Statul Român prin A.N.A.F. prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova, astfel cum a fost precizată prin cererea depusă la data de 22.10.2020, sens în care obligă inculpatul ... la plata către partea civilă a sumei de 163.893 lei, la care se vor adăuga dobânzi şi penalități de întârziere, de la data producerii prejudiciului şi până la data plăţii efective a debitului, calculate conform prevederilor art.173, 174 şi 176 din Codul de procedură fiscală (Legea nr.207/2015).

În temeiul art.404 alin.4 lit.c C.pr.penală, au fost menținute măsurile asigurătorii dispuse asupra patrimoniului inculpatului ... prin ordonanța nr....din 12.04.2018 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, până la concurența sumei de 163.893 lei, la care se adaugă dobânzile și penalitățile de întârziere, calculate de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate, conform prevederilor art.173, 174 și 176 din Codul de procedură fiscală.

În temeiul art.25 alin.3 Cod procedură penală, s-a dispus anularea facturilor fiscale înregistrate în contabilitatea S.C. ...S.R.L. ca fiind emise în numele a 22 de societăți comerciale, astfel:

-două facturi emise în numele S.C. ...S.R.L., respectiv cele cu nr. 1016073/28.01.2010 și 1016072/01.12.2010;

-factura nr. 41772/28.01.2010, emisă în numele S.C. ...S.R.L.;

-factura nr. 31336/01.12.2010, emisă în numele S.C. ...S.R.L.;

-trei facturi emise în numele S.C. ...S.R.L., respectiv cele cu nr. 382433, 382434, 382481 toate din data de 01.12.2010;

-două facturi emise în numele S.C. ...S.R.L., respectiv cele cu nr. 449151 și 454459, ambele din 01.12.2010;

-cinci facturi emise în numele S.C. ... S.R.L., respectiv cele cu nr. 481612, 481614, 81613, 481615, toate din 01.12.2010 și 481612 din 01.01.2011;

-patru facturi emise în numele S.C. ... S.R.L., respectiv cele cu nr. 565108, 565109, 565113, toate din 01.12.2010 și 565110 din 16.12.2010;

-factura nr. 801181/01.12.2010 emisă în numele S.C. ... S.R.L.;

-patru facturi emise în numele S.C. ... S.R.L., respectiv cele cu nr. 1008252, 1008272, 1008273 și 1008286, toate din 01.12.2010;

-factura nr. 167558 din 01.12.2010, emisă în numele S.C. ...S.R.L.; -cinci facturi emise în numele S.C. ... S.R.L., respectiv cele cu nr. 396162 din 01.10.2010, 324786, 324791 din data de 01.12.2011, 324898 și 32496 din data de 14.12.2011;

-șapte facturi emise în numele S.C. ...S.R.L., respectiv cele cu nr. 7002185, 7002186, 7002187, toate din 03.12.2010, 8000789, 8000790 din 14.12.2011, 8000791, 8000792 din 16.12.2011;

-opt facturi emise în numele S.C. ... S.R.L., respectiv cele cu nr. 972385 din 07.12.2010, 972367 din 08.12.2010, 972370 din 13.12.2010, 972373, 972375 din 15.12.2010, 972380, 972382, 972378 din 16.12.2010;

-două facturi emise în numele S.C. ... S.R.L. respectiv cele cu nr. 322566 din 22.12.2010 și 322243 din 25.12.2010;

-cinci facturi emise în numele S.C. ... S.R.L., respectiv cele cu nr. 4351791, 4351792, 4351793, 4351794, 4351795 toate din 01.12.2011;

-zece facturi emise în numele S.C. ... S.R.L, respectiv cele cu nr. 19135, 19136, 19138, 19139 din 03.12.2011, 19141, 19142, 19143 din 08.12.2011, 19144, 19145, 19146 din 22.12.2011;

-șase facturi emise în numele S.C. ... S.R.L., respectiv cele cu nr. 889691 din 08.12.2011, 889692, 889695, 889696 din 16.12.2011, 889697, 889698 din 22.12.2011;

-zece facturi emise în numele S.C. ... S.R.L., respectiv cele cu nr. 65673 din 03.12.2011, 65675, 65676 din 11.12.2011, 65678 din 12.12.2011, 65680, 65681, 65684, 65685, 65687, 65688 din 05.06.2012;

-un număr de cinci facturi emise în numele S.C. ... S.R.L., respectiv cele cu nr. 4101162 din 15.05.2012, 4101165 din 18.05.2012, 4101167 din 21.05.2012, 4101169 din 31.05.2012, 4101172 din 06.06.2012;

-un număr de cinci facturi emise în numele S.C. ... S.R.L., respectiv cele cu nr. 471804 din 15.05.2012, 471810 din 18.05.2012, 471813 din 21.05.2012, 471820 din 31.05.2012, 471824 din 06.06.2012;

-un număr de patru facturi emise în numele ... S.R.L., respectiv cele cu nr. 2612308 din 29.05.2012, 3612304 din 17.12.2012, 3612305 din 18.12.2012, 3621038 din 19.12.2012;

-un număr de șase facturi emise în numele S.C. ... S.R.L., respectiv cele cu nr. 321496 din 01.12.2010, 299237, 299238, 299239, 299240, 299241 din 21.12.2010, precum și chitanțele aferente acestor facturi prin care se atestă în mod nereal efectuarea de plăți în numerar, către aceste societăți din contul de casă al S.C. ...S.R.L.

În temeiul art.274 alin.1 C.p.p., a fost obligat inculpatul ... la plata către stat a sumei de 3500 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 3000 de lei reprezintă cheltuieli judiciare aferente fazei de urmărire penală.

Onorariul parţial cuvenit avocatului desemnat din oficiu pentru inculpatul ..., în cursul judecății, în cuantum de 217 de lei a rămas în sarcina statului, fiins avansat din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a constatat că prin Rechizitoriul nr....al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului ..., pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art.9 alin.1 lit.c din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin.1 din Codul penal (97 acte materiale).

Prin încheierea din 7.09.2020, judecătorul de cameră preliminară, în baza art.346 alin.1 C.p.p., a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul din data de 28.05.2020 emis în dosarul nr....al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, privind pe inculpatul ..., trimis în judecată pentru pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art.9 alin.1 lit.c din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.35 alin.1 din Codul penal (97 acte materiale), precum și legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul ....

Analizând actele și lucrările cauzei, tribunalul a reținut următoarea situație de fapt:

S.C. ...S.R.L. a fost înregistrată în evidenţele Oficiului Registrului Comerţului Dolj la data de 19.01.2010 având ca unic asociat şi administrator pe inculpatul ..., iar ca obiect principal de activitate ”alte activități profesionale, științifice și tehnice”, sediul social fiind în comuna ....

La data de 06.08.2013, a fost înregistrată mențiunea privind cooptarea numitului ... (fratele inculpatului) ca asociat, acesta devenind totodată și administrator al S.C. ...S.R.L. (potrivit certificatului furnizare informații extinse fila 77-80 vol.1 d.u.p.).

De întocmirea actelor de evidență contabilă pentru S.C. ...S.R.L. s-a ocupat încă de la constituirea societății, numita ..., aspect confirmat atât de declarația acesteia dată în calitate de martor în cursul urmăririi penale cât și de cea a inculpatului ....

În luna aprilie 2014, s-a desfășurat un control inopinat de inspectori din cadrul A.J.F.P. Dolj – Activitatea de Inspecție Fiscală, iar la solicitarea telefonică a organelor de control fiscal, la data de 03.04.2014, numita ..., în calitate de contabil al societății verificate, a predat echipei de control, un număr de cinci dosare cu actele contabile ale societății pentru perioada ianuarie 2013 - februarie 2014, un facturier și registrul unic de control, acte contabile care se aflau în posesia contabilei.

Cu ocazia predării actelor contabile pentru perioada ianuarie 2013-februarie 2014, s-au solicitat numitului ..., în calitatea acestuia de asociat și administrator al S.C. ...S.R.L. și actele de evidență contabilă pentru anii 2010-2012, cu privire la care reprezentantul societății și-a luat angajamentul de a le prezenta ulterior, aceste aspecte rezultând din declarațiile martorilor ..., ..., Stănilă Ileana-Ana, Crețu Anda-Mădălina – ultimele două persoane compunând echipa de control.

La data de 08.04.2014, numitul ... s-a prezentat la sediul A.J.F.P. Dolj și a predat echipei de control, un număr de opt dosare conținând acte contabile ale S.C. ...S.R.L., aferente perioadei ianuarie 2010 - decembrie 2012, predare – primire care a avut loc, potrivit declarațiilor martorelor ... și ..., fără ca inspectorii A.J.F.P. Dolj să verifice conținutul dosarelor.

Din declarațiilor martorelor ... și ... rezultă că, imediat ce au procedat la verificarea dosarelor preluate de la ..., au constatat lipsa din acestea, a facturilor care să justifice achizițiile înregistrate în jurnalele de cumpărări ale S.C. ...S.R.L., motiv pentru care i-au solicitat telefonic lui ... să predea și înscrisurile lipsă, acesta motivând că nu le-a găsit, dar că le va căuta și le va prezenta ulterior.

În acest context, echipa de control a transmis societății verificate solicitarea nr. 303455/11.04.2014, prin care se comunica faptul că s-a constatat înregistrarea de către S.C. ...S.R.L., în evidența contabilă, de achiziții de la mai mulți furnizori, în baza cărora s-a dedus T.V.A., fără a se prezenta documentele justificative care au stat la baza acestor înregistrări, precum și plăți către aceeiași furnizori fără a fi prezentate actele justificative ale plăților și a stabilit ca termen pentru prezentarea facturilor, chitanțelor și a oricărui alt înscris justificativ pentru aceste operațiuni, data de 05.05.2014, însă înscrisurile solicitate nu au fost prezentate la termenul stabilit și, nici, ulterior.

Martorele ... și ... au declarat că facturile și chitanțele aferente acestora care figurează înregistrate în actele contabile ale S.C. ...S.R.L., ca fiind acte justificative pentru achiziții de materii prime și materiale, respectiv pentru plata contravalorii acestora au existat cu certitudine la momentul efectuării înregistrărilor contabile din perioada 2010-2012, fiind puse la dispoziție pentru înregistrare în contabilitate de către inculpatul ..., toate operațiunile de achiziții și plăți înregistrate în actele contabile ale societății în perioada 2010-2012, având la bază documente justificative care au fost înregistrate în actele contabile ale S.C. ...S.R.L. și îndosariate de către martora ..., care a predat respectivele dosare în luna ianuarie 2013, inculpatului ....

Ca urmare a inspecției fiscale efectuate de către organele fiscale din cadrul A.J.F.P. Dolj la S.C. ... S.R.L. s-au întocmit următoarele: Procesul verbal nr. 288/ 26.05.2014, Raportul de inspecție fiscală nr. F-DJ 259/30.05.2014 și Decizia de impunere nr. F-DJ 270 din 30.05.2014.

La data de 27.11.2014 numitul ... a predat organului de cercetare penală al poliției judiciare un număr de 19 dosare cu acte de evidență contabilă ale S.C. ...S.R.L., pentru perioada 2010-2014, fără ca în acestea să se regăsească și facturile care atestă achizițiile de bunuri despre care există indicii că sunt fictive.

Tribunalul reține că, în perioada ianuarie 2010 - decembrie 2012, în contabilitatea societății au fost înregistrate 97 facturi fiscale (neidentificate fizic în cursul urmăririi penale) emise în numele a 22 de presupuși furnizori, acest aspect rezultând din jurnalele de achiziții existente în dosarele cu actele contabile aparținând S.C. ...S.R.L. Din analizarea mențiunilor vizând aceste facturi și a probelor administrate cu privire la societățile furnizoare menționate ca fiind emitente ale acestor facturi rezultă că acestea nu reflectă operațiuni reale, tribunalul reținând că cele 97 de facturi au fost emise în numele următoarelor societăți:

1. S.C. ... S.R.L. (2 facturi):

Din declarația martorului ... - asociat unic și administrator al S.C. ... S.R.L. București începând din anul 1996, rezultă că societatea pe care o administrează a activat în domeniul comercializării de ambalaje alimentare și produse de unică folosință, nu a desfășurat relații comerciale cu S.C. ...S.R.L. și nu a emis nicio factură către această societate. Acest aspect este confirmat de înregistrările din jurnalele de achiziții aparținând S.C. ...S.R.L. din care rezultă că deși numerele celor două facturi ce figurează ca fiind emise de presupusul furnizor sunt consecutive, respectiv 1016072 și 1016073, cronologic, datele de emitere sunt inverse, prima factură emisă fiind cea cu număr mai mare, rezultând, totodată că timp de 11 luni, S.C. ... S.R.L. ar fi avut un singur client, S.C. ...S.R.L., aceste aspecte conducând la concluzia că facturile sunt fictive ca și operațiunile comerciale cu S.C. ... S.R.L.

Potrivit actului de sesizare, S.C. ...S.R.L. figurează în mod fictiv ca furnizor în dosarele cu nr. ... privind S.C. ... S.R.L. Coșoveni; ... privind S.C. .. S.R.L. Coșoveni; .. privind S.C. ... S.R.L. Ghizdavesti, ... privind S.C. ... SRL Craiova; ... privind S.C. ... S.R.L., înregistrate la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj.

2.S.C. ...S.R.L. (1 factură):

Codul codul unic RO ... cu care este înscrisă în jurnalul pentru achiziții taxabile întocmit de S.C. ...S.R.L. pentru luna ianuarie 2010, S.C. ...S.R.L. București aparținea în realitate S.C. ... S.R.L., care era dizolvată în luna decembrie 2009 iar potrivit datelor comunicate de O.N.R.C., societății S.C. ...S.R.L. îi era atribuit codul unic ....

Domeniul de activitate principal al S.C. ...S.R.L. a fost la constituire ”fabricarea de pulovere, veste și articole similare tricotate sau croșetate”, iar ulterior, ”comerțul cu amănuntul al textilelor, în magazine specializate”.

Conform mențiunii înscrisă în Registrul Comerțului sub nr. 501792/21.10.2009, societatea și-a suspendat activitatea din data de 01.11.2009 până la data de 31.10.2012, astfel că în luna ianuarie 2010 când S.C. ...S.R.L. a înregistrat achiziții ca provenind de la S.C. ...S.R.L., aceasta din urmă nu avea activitate, în luna august 2012, S.C. ...S.R.L. fiind dizolvată.

3. S.C. ... S.R.L. (1 factură):

Din datele comunicate de O.N.R.C. rezultă că la data de 31.10.2011, S.C. ...S.R.L. a fost dizolvată și a avut ca domeniu de activitate principal ”Intermedieri în Comerțul cu produse diverse”, iar ca activități secundare: "comerț cu ridicata al pieilor brute și prelucrate, cărnii și produselor din carne, al produselor lactate, ouălor, uleiurilor, băuturilor, altor alimente, precum și comerțul cu ridicata al îmbrăcămintei, încălțămintei și al produselor chimice” .

Totodată, din actul de sesizare rezultă că într-o altă cauză penală înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj sub nr. .. privind S.C. .. S.R.L. Coşoveni, a rezultat că au fost înregistrate în mod fictiv achiziții de la S.C. ... S.R.L..

4. S.C. ... S.R.L. (3 facturi):

Potrivit datelor comunicate de O.N.R.C., C.U.I.-ul ... înscris în jurnalele pentru achiziții taxabile întocmite de S.C. ...S.R.L. aparține S.C. ...S.R.L. București, care a avut ca domeniu principal de activitate ”comeţul cu ridicata al îmbrăcămintei şi încălţămintei” iar la data de 31.04.2014, societatea a fost radiată definitiv.

Din actul de sesizare rezultă că S.C. ...S.R.L. a figurat ca furnizor fictiv și în cauza penală înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj sub nr. ... privind S.C. ...

Un alt aspect care indică fictivitatea facturilor și operațiunilor rezultă din data cu care figurează a fi emise, înregistrările din jurnalul de achiziții pentru luna decembrie 2010 aparținând S.C. ...S.R.L. indicând a treia factură ca fiind emisă după alte 46 facturi, deși primele două sunt consecutive.

5. S.C. ... S.R.L. (2 facturi):

Din consultarea bazei de date a Ministerului Finanțelor Publice (filele 98-105 vol.1 d.u.p.) rezultă că, prin declarațiile informative cod 394, S.C. ... S.R.L. nu a declarat livrări de mărfuri către S.C. ...S.R.L. în condițiile în care, în jurnalul pentru achiziții taxabile întocmit de S.C. ...S.R.L. pentru luna decembrie 2010, S.C. ... S.R.L. este înscris ca furnizor având codul unic RO ....

Numitul ...., asociat unic și administrator al S.C. ... S.R.L. București, C.U.I. ..., a comunicat în scris faptul că, societatea sa a desfășurat activitate comercială constând, exclusiv, în comercializarea cu amănuntul a pieselor auto, și nu a emis facturi pentru livrări către S.C. ...S.R.L. și nu l-a cunoscut pe inculpatul ..., precizând și că organe fiscale și de cercetare penală din țară au făcut verificări referitoare la furtul identității firmei sale.

Un alt aspect care indică fictivitatea facturilor și operațiunilor este cel că cele două facturi au aceeași dată a emiterii, respectiv 01.12.2010, deși aparțin unor topuri diferite de facturi.

6. S.C. ... S.R.L. (5 facturi):

Din consultarea bazei de date a Ministerului Finanțelor Publice (filele 98-105 vol.1 d.u.p.) rezultă că, prin declarațiile informative cod 394, S.C. ... S.R.L., C.U.I. RO 22716796 nu a declarat livrări de mărfuri către S.C. ...S.R.L..

Domeniul principal de activitate al S.C. ... S.R.L a fost ”comerțul cu ridicata al îmbrăcămintei și încălțămintei”, iar din luna septembrie 2012, denumirea societății a fost schimbată în ... S.R.L., în anul 2017 fiind dizolvată.

Din actul de sesizare rezultă că S.C. ... S.R.L. a figurat ca furnizor fictiv și în alte cauze penale înregistrate la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj sub nr. ... privind S.C. ... S.R.L. Cârcea; ... privind S.C. ... S.R.L. Coșoveni; ... privind S.C. ... S.R.L. Bistreţ; ... privind S.C. ... S.R.L. Coșoveni; ... privind S.C. ... S.R.L. Coşoveni; ... privind S.C. ... S.R.L. Craiova; ... privind S.C. ... S.R.L. Coșoveni; ... privind S.C. ... S.R.L. Castranova; .. privind S.C. ... S.R.L. Craiova; ... privind S.C. ... S.R.L. Coșoveni; ... privind S.C. ...S.R.L. Craiova; ... privind S.C. ... S.R.L. Craiova; ... privind S.C. ... S.R.L. Coşoveni.

Aspectul că aceeași factură (481612) apare ca fiind emisă atât la data de 1.12.2010 cât și la data de 1.01.2011 (zi nelucrătoare) induce concluzia că facturile și operațiunile de achiziții sunt fictive.

7. S.C. ... S.R.L. (4 facturi):

Din consultarea bazei de date a Ministerului Finanțelor Publice (filele 98-105 vol.1 d.u.p.) rezultă că, prin declarațiile informative cod 394, rezultă că S.C. ... S.R.L. București, C.U.I. ...., nu a efectuat și nu a declarat livrări de mărfuri către S.C. ...S.R.L. Același aspect rezultă și din adresa nr. 401/29.04.2014 formulată de S.C. ... S.R.L., ca răspuns la solicitarea de informații formulată de către Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dolj.

Reprezentantul S.C. ... S.R.L., numitul ..., a comunicat organelor fiscale faptul că societatea sa nu a avut niciun fel de relații comerciale cu S.C. ...S.R.L., nu a emis nicio factură către această societate, nu a cunoscut niciun reprezentant al acestei societăți comerciale, iar plaja de numere comunicată ca fiind alocată facturilor emise în mod real de S.C. ... S.R.L. este total diferită de cea din care fac parte facturile înregistrate în contabilitatea S.C. ...S.R.L., ca fiind emise de S.C. ... S.R.L.

Din actul de sesizare rezultă că S.C. ... S.R.L. a figurat în mod fictiv ca emitent de facturi înregistrate în contabilitatea mai multor societăți comerciale care au constituit obiectul unor dosare penale înregistrate la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj sub nr.: ... privind S.C. ... S.R.L. Coşoveni; ... privind SC .... SRL; ... privind ... S.R.L.; ... privind S.C. ... Coşoveni; ... privind S.C. ... S.R.L. Coșoveni; ... privind S.C. ... S.R.L. Coșoveni; .. privind S.C. .. Coşoveni; ... privind S.C. ... S.R.L. Coşoveni; .. privind S.C. ... S.R.L; .. privind S.C. ...S.R.L. Coșoveni; ... privind S.C. ... S.R.L. Craiova; ... privind ... S.R.L. Coțofenii din Față; ... privind S.C. ...S.R.L. Craiova; ... privind S.C. ... S.R.L. Craiova; ... privind S.C. ... S.R.L. Coşoveni; ... privind S.C. ... S.R.L.; ... privind S.C. ... S.R.L.; ... privind S.C. ...S.R.L.; ... privind S.C. ... S.R.L. Coşoveni; ... privind S.C. ...S.R.L..

..., reprezentantul S.C. ... S.R.L. a precizat cu prilejul solicitărilor de audiere, prin comisie rogatorie, formulate în alte cauze că societatea sa este victima ”furtului de identitate”, figurând în mod fictiv ca furnizor al mai multor societăți comerciale cu comportament evazionist din România.

Un alt argument care atestă fictivitatea operațiunilor este dat de faptul că factura nr. 565110, anterioară cronologic celei cu nr. 565113, figurează ca fiind emisă ulterior, la data de 16.12.2010.

8. S.C. ... S.R.L. (1 factură):

Din consultarea bazei de date a Ministerului Finanțelor Publice (filele 98-105 vol.1 d.u.p.) rezultă că, prin declarațiile informative cod 394, S.C. ... S.R.L., C.U.I. ...nu a declarat livrări de mărfuri către S.C. ...S.R.L.

Conform datelor transmise de O.N.R.C., S.C. ... S.R.L. București, C.U.I. ..., a fost constituită în anul 2009, domeniul principal de activitate fiind ”comerțul cu ridicata al îmbrăcămintei și încălțămintei”.

9. S.C. ...S.R.L. (4 facturi):

Din consultarea bazei de date a Ministerului Finanțelor Publice (filele 98-105 vol.1 d.u.p.) rezultă că, prin declarațiile informative cod 394, S.C. ... S.R.L., C.U.I. ..., nu a declarat livrări de mărfuri către S.C. ...S.R.L.

Din datele transmise de O.N.R.C., S.C. ... S.R.L. București, C.U.I. ..., a fost constituită în anul 2009, domeniul principal de activitate fiind ”transporturi rutiere de mărfuri”.

Numitul ..., în calitate de asociat unic și administrator al S.C. ... S.R.L. a comunicat în scris la data de 20.06.2019, că nu are cunoștință ca societatea să fi comercializat materiale de construcții sau orice alt tip de mărfuri în condițiile în care el nu s-a ocupat de nicio activitate comercială concretă a societății și nu cunoaște dacă în fapt, societatea a derulat vreo activitate comercială.

Din actul de sesizare rezultă că facturi purtând antetul S.C. ... S.R.L., au fost identificate și în alte cauze penale aflate în lucru la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, cum ar fi cele cu nr. ... privind S.C. ...S.R.L.; .. privind S.C. ... Coşoveni; ... privind S.C. ... S.R.L. Coşoveni; ... privind S.C. ... S.R.L.; ... privind S.C. ... S.R.L.; ... privind S.C. ... S.R.L.; ... privind S.C. ... S.R.L.; ... privind S.C. ... S.R.L.; ... privind S.C. ... S.R.L.; ... privind S.C. ... S.R.L.

Un alt argument în susținerea fictivității operațiunilor îl reprezintă plaja mare de a numerelor facturilor figurând ca emise în aceeași zi pentru aceeași societate - S.C. ...S.R.L.

10. S.C. ... S.R.L. (1 factură):

Din consultarea bazei de date a Ministerului Finanțelor Publice (filele 98-105 vol.1 d.u.p.) rezultă că, prin declarațiile informative cod 394, S.C. ...S.R.L., C.U.I. ..., nu a declarat livrări de mărfuri către S.C. ...S.R.L.

Din datele comunicate de O.N.R.C. rezultă că denumirea reală a societății este ... S.R.L. București, societate constituită în anul 2006, domeniul principal de activitate fiind ”lucrări de construcții a proiectelor utilitare pentru fluide”.

La solicitarea de informații formulată de organele de cercetare penală, S.C. .... S.R.L., prin administratorul societății ... a comunicat prin adresa nr. 5/26.09.2014 că nu au existat relații comerciale cu S.C. ...S.R.L., nu au fost emise facturi sau chitanțe către această societate și nu a cunoscut niciun reprezentant al acestei societăți.

11. S.C. ... S.R.L. (5 facturi):

Din consultarea bazei de date a Ministerului Finanțelor Publice (filele 98-105 vol.1 d.u.p.) rezultă că, prin declarațiile informative cod 394, S.C. ... S.R.L., C.U.I. ... nu a declarat livrări de mărfuri către S.C. ...S.R.L.

Din datele transmise de O.N.R.C., S.C. ... S.R.L. București, C.U.I. ... a fost constituită în anul 2003, având ca unic asociat și administrator pe numitul ..., domeniul principal de activitate fiind ”alte lucrări speciale de construcții”. La data de 29.07.2010, în Registrul Comerțului a fost înregistrată mențiunea nr. 441846, privitoare la schimbarea denumirii societății din ... S.R.L. în ... S.R.L., astfel că, în lunile decembrie 2010 și decembrie 2011 când S.C. ...S.R.L. a înregistrat în actele contabile achiziții de mărfuri de la S.C. ... S.R.L., societatea nu mai avea această denumire, nemaiputând emite facturi având la antet denumirea veche a societății.

Din declarația martorului ..., asociat unic și administrator al S.C. ... S.R.L., audiat în cauză de către organele de cercetare penală din cadrul D.G.P.M.B.- Poliția Sectorului 4, în baza ordonanței de delegare emisă de către procuror, rezultă că societatea pe care a administrat-o s-a ocupat cu prestări servicii de sudură, nu a desfășurat niciodată relații comerciale cu S.C. ...S.R.L. și nu a emis facturile înregistrate în jurnalele de achiziții întocmite de această societate ca fiind emise de S.C. ... S.R.L., plaja alocată de societatea sa facturilor emise în anul 2011 fiind între 17-98.

12. S.C. ... S.R.L. (7 facturi):

Din datele comunicate de O.N.R.C. rezultă că S.C. ...S.R.L. București, C.U.I. ..., a avut ca domeniu principal de activitate ”construcții de clădiri și lucrări de geniu”. Față de societate a fost deschisă procedura insolvenței încă din luna decembrie 2008, revocată în luna ianuarie 2010 și redeschisă în luna iulie 2010, încheindu-se la data de 26.10.2011, când prin Sentința nr. 7716 a Tribunalului București - Secția a VII-a Civilă s-a dispus radierea debitoarei din Registrul Comerțului.

Astfel, rezultă că în luna decembrie 2010, societatea se afla în insolvență, iar în luna decembrie 2011, când sunt înregistrate patru facturi ca fiind emise de aceeași societate, S.C. ... S.R.L. era radiată.

13. S.C. ... S.R.L. (8 facturi):

Din consultarea bazei de date a Ministerului Finanțelor Publice (filele 98-105 vol.1 d.u.p.) rezultă că, prin declarațiile informative cod ..., S.C. ... S.R.L., C.U.I. ..., nu a declarat livrări de mărfuri către S.C. ...S.R.L.

Din datele comunicate de O.N.R.C. rezultă că S.C. ... S.R.L. București, C.U.I. ... a avut ca domeniu principal de activitate ”Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale”, a avut ca asociați și administratori pe soții ... și ..., iar în perioada 15.08.2009-14.08.2012, conform mențiunilor din Registrul Comerțului, activitatea societății a fost suspendată.

Urmare a solicitării de informații transmisă de organul de cercetare penală al poliției judiciare numitului ..., acesta a formulat răspunsul scris din data de 17.07.2019, potrivit căruia societatea pe care a administrat-o nu a funcționat niciodată și nu a comercializat niciodată materiale de construcții. În ceea ce o privește pe fosta soție a acestuia, numita ... (fostă ...) la care acesta spune că ar fi rămas ștampila și actele societății din verificările efectuate în baza de date a D.E.P.A.B.D. a rezultat că aceasta a decedat la data de 07.07.2018.

Un alt argument în susținerea fictivității operațiunilor rezultă din analizarea mențiunilor despre facturi, având în vedere că prima factură care are un număr mai mare (972385) figurează ca fiind emisă anterior celorlalte facturi.

14. S.C. ... S.R.L. (2 facturi):

Conform datelor transmise de O.N.R.C., S.C. ... S.R.L. București, C.U.I. ..., a fost constituită în anul 2008, având ca domeniu principal de activitate ”Comerțul cu ridicata al îmbrăcămintei și încălțămintei”. În luna decembrie 2011, societatea a intrat în procedura insolvenței, fiind radiată din Registrul Comerțului la data de 21.12.2012.

Un alt argument în susținerea fictivității operațiunilor rezultă din analizarea mențiunilor despre facturi, având în vedere că prima factură care are un număr mai mare (322566) figurează ca fiind emisă anterior celeilalte facturi. Totodată, cea ce-a doua factură figurează ca fiind emisă la data de 25.12.2010, dată la care în România s-a sărbătorit Nașterea Domnului (Crăciunul) – zi nelucrătoare, astfel că livrarea de mărfuri și emiterea de facturi, într-o asemenea zi, este evident o fictivitate

15. S.C. ... S.R.L. (5 facturi):

Din consultarea bazei de date a Ministerului Finanțelor Publice (filele 98-105 vol.1 d.u.p.) rezultă că, prin declarațiile informative cod 394, S.C. ... S.R.L., C.U.I. ... nu a declarat livrări de mărfuri către S.C. ...S.R.L.

Din datele comunicate de O.N.R.C. rezultă că S.C. ... S.R.L. București, C.U.I. ..., devenită de la data de 18.02.2013, S.C. ... S.R.L. – societate în funcțiune, are ca domeniu principal de activitate - ”lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale” - și ca asociat unic și administrator pe numitul ....

Urmare a solicitării de informații transmisă de organul de cercetare penală al poliției judiciare numitului .., acesta a formulat, în numele S.C. ... S.R.L., adresa de răspuns nr. 1 din data de 14.06.2019 din care rezultă că societatea, sub ambele denumiri, nu a comercializat niciodată materiale de construcții și niciun fel de mărfuri către S.C. ...S.R.L., nu au fost emise facturi către această societate și nu a cunoscut niciun reprezentant al acestei societăți. Prin aceeași adresă se precizează că denumirea societății a fost schimbată tocmai pentru a stopa folosirea denumirii societății ... S.R.L. în operațiuni frauduloase având ca scop sustragerea de la plata obligațiilor fiscale.

Din actul de sesizare rezultă că S.C. .. S.R.L. a figurat în mod fictiv ca emitent de facturi înregistrate și în contabilitatea S.C. ... S.R.L. Bistreţ care a constituit obiectul dosarului penal înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj sub nr. ...

Un alt argument în susținerea fictivității operațiunilor rezultă din analizarea mențiunilor despre facturi, constatându-se că cele cinci facturi figurează ca fiind emise într-o singură zi, respectiv 01.12.2011 (ziua naţională a României – zi nelucrătoare).

16. S.C. .... S.R.L. (10 facturi):

Din consultarea bazei de date a Ministerului Finanțelor Publice (filele 98-105 vol.1 d.u.p.) rezultă că, prin declarațiile informative cod 394, S.C. ... S.R.L., C.U.I. .., nu a declarat livrări de mărfuri către S.C. ...S.R.L.

Din datele comunicate de O.N.R.C. rezultă că S.C. ... S.R.L. București, C.U.I. ..., a fost constituită în anul 2007, avut ca domeniu principal de activitate ”Comerțul cu ridicata al materialului lemnos, al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare”, iar la înființare calitatea de asociat unic și administrator era deținută de către numita ..., iar de la data de 19.11.2010, asociat unic și administrator a devenit numitul ....

Urmare a ordonanței procurorului, prin care s-a dispus audierea în calitate de martor a numitului ... – administratorul S.C. ... S.R.L., organele de cercetare penală din cadrul D.G.P.M.B. – Poliția Sectorului 4 au transmis un proces verbal din care a rezultat că persoana cautată nu mai locuia efectiv la adresa de domiciliu de circa cinci ani și nu a putut fi audiată.

Un alt argument în susținerea fictivității operațiunilor rezultă din analizarea mențiunilor despre facturi,

rezultând că facturile figurând ca emise într-un interval de 19 zile au numere aproape consecutive ceea ce duce la concluzia neplauzibilă că S.C. ...S.R.L. ar fi fost aproape singurul client al S.C. ... S.R.L..

17. S.C. ... S.R.L. (6 facturi):

Conform datelor transmise de O.N.R.C., C.U.I. ... este atribuit S.C. ... S.R.L. București, societate constituită în anul 2006, având ca domeniu principal de activitate ”alte lucrări speciale de construcții”, în structura asociaților și administratorilor societății survenind modificări de-a lungul timpului, între anii 2009-2014 societatea fiind reprezentată de numitul ....

Potrivit actului de sesizare, S.C. ... S.R.L. a figurat în mod fictiv ca emitent de facturi înregistrate și în contabilitatea altor societăți comerciale care au constituit obiectul dosarelor penale înregistrate la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj sub nr. ... privind S.C. ... S.R.L.; ... privind S.C. ... SRL Craiova; ... privind SC ... S.R.L.; ... privind ... S.R.L.; ... privind S.C. ... S.R.L. Craiova; ... privind S.C. ... S.R.L.

Audiat în calitate de martor în cauza penală cu nr. ..., numitul ... a declarat că încă din anul 2009 i-au fost solicitate relații urmare a faptului că identitatea societății pe care o reprezenta era folosită de către persoane necunoscute în mod fraudulos.

Un alt argument în susținerea fictivității operațiunilor rezultă din analizarea mențiunilor despre facturi, rezultând că facturile figurând ca emise într-un interval de 14 zile au numere aproape consecutive ceea ce duce la concluzia neplauzibilă că S.C. ...S.R.L. ar fi fost aproape singurul client al S.C. ... S.R.L.

18. S.C. ... S.R.L. (10 facturi):

Din datele comunicate de O.N.R.C. rezultă că S.C. .. S.R.L. București, C.U.I. ..., a fost constituită în anul 2007, având ca domeniu principal de activitate - ” Construcții de clădiri și lucrări de geniu”, iar ca administrator pe numitul ...

Martorul ... a declarat că societatea sa nu a derulat nicio relație comercială cu S.C. ...S.R.L., nu a fost emisă nicio factură către această societate și nu a cunoscut niciun reprezentant al societății respective.

Din actul de sesizare rezultă că S.C. ... S.R.L. a figurat, în mod fictiv, ca emitent de facturi înregistrate și în contabilitatea altor societăți comerciale, care au constituit obiectul dosarelor penale înregistrate la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj sub nr... privind S.C. .. S.R.L. Bistreţ; ... privind S.C. ..SRL Craiova; .. privind S.C. .. S.R.L. și ... privind S.C. ... SRL Craiova.

Un alt argument în susținerea fictivității operațiunilor rezultă din analizarea mențiunilor despre facturi, rezultând că facturile figurând ca emise într-un interval de 6 luni au numere aproape consecutive ceea ce duce la concluzia neplauzibilă că S.C. ...S.R.L. ar fi fost aproape singurul client al S.C. ... S.R.L.

19. S.C. ... S.R.L. (5 facturi):

Din datele comunicate de O.N.R.C. rezultă că S.C. ... S.R.L. București, C.U.I. ..., a fost constituită în anul 2010 și are ca domeniu principal de activitate ”Comerțul cu ridicata al materialului lemnos, al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare”.

S.C. ... S.R.L., reprezentată de ..., în calitate de administrator a comunicat prin adresa nr. 03/26.09.2014 că societatea nu a derulat operațiuni comerciale cu S.C. ...S.R.L.

Din actul de sesizare rezultă că S.C. ... S.R.L. a figurat în mod fictiv ca emitent de facturi înregistrate și în contabilitatea altor societăți comerciale, care au constituit obiectul dosarelor penale înregistrate la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj sub nr. ... privind S.C. ... SRL Craiova și ... privind S.C. ... S.R.L. Craiova.

20. S.C. ... S.R.L. (5 facturi):

Potrivit datelor transmise de O.N.R.C., S.C. ... S.R.L. București, C.U.I. ... este constituită în anul 2007, având ca domeniu principal de activitate ”Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții”, iar ca asociat și administrator pe numita ...

Din adresa nr. 143581/28.09.2012 emisă de Administrația Finanțelor Publice Sector 5 rezultă că, în perioada 2007-2012, numeroși agenți economici din țară au declarat fictiv achiziții de la S.C. ... S.R.L.

Martora ... a declarat că S.C. ... S.R.L. nu a desfășurat vreodată relații comerciale cu S.C. ...S.R.L. iar facturile cu numerele care figurează în contabilitatea S.C. ...S.R.L. ca fiind emise de societatea reprezentată de martor nu aparțin societății și nu au fost emise de aceasta.

21. S.C. ... S.R.L. (S.C. ... S.R.L.) - 4 facturi:

Din consultarea bazei de date a Ministerului Finanțelor Publice (filele 98-105 vol.1 d.u.p.) rezultă că, prin declarațiile informative cod 394, S.C. ... S.R.L. (S.C. ... S.R.L.), C.U.I. .., nu a declarat livrări de mărfuri către S.C. ...S.R.L.

Potrivit datelor comunicate de O.N.R.C. rezultă că este atribuit Codul unic de înregistrare ..., societății comerciale ... S.R.L. București, societate constituită în anul 2011, care are ca domeniu principal de activitate ”lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale”, iar ca asociat unic și administrator pe numitul ....

Martorul ... a declarat că S.C. ... S.R.L. nu a desfășurat relații comerciale cu S.C. ...S.R.L. și nu a emis facturile cu numerele care figurează în contabilitatea S.C. ...S.R.L. ca fiind emise de societatea reprezentată de martor.

Din actul de sesizare rezultă că S.C. ... S.R.L. a figurat în mod fictiv ca emitent de facturi înregistrate și în contabilitatea altor societăți comerciale care au constituit obiectul dosarelor penale înregistrate la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj sub nr. ... privind S.C. ... S.R.L.; ... privind S.C. ... S.R.L.; ... privind S.C. ...SRL Craiova; ... privind S.C. ... S.R.L. ș.a.; ... privind S.C. ... S.R.L.; ... privind S.C. ... SRL Craiova; ... privind S.C. ...S.R.L.; ... privind S.C. ... S.R.L. și ... privind S.C. ...S.R.L.

22. S.C. ... S.R.L. (6 facturi):

Potrivit datelor transmise de O.N.R.C., S.C. ... S.R.L. București, C.U.I. ..., este constituită în anul 2008, având ca domeniu principal de activitate - ”Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale”, iar ca administrator pe numitul ....

Martorul ... a declarat că S.C. ... S.R.L. nu a desfășurat niciun fel de activitate economică, neemițând nicio factură de la înființare până la data audierii, astfel că societatea pe care a administrat-o nu a desfășurat relații comerciale cu S.C. ...S.R.L., nu a emis nicio factură către S.C. ...S.R.L. și nu cunoaște niciun reprezentant al acestei societăți.

Un alt argument în susținerea fictivității operațiunilor rezultă din analizarea mențiunilor despre facturi, având în vedere că prima factură care are un număr mai mare (321496) figurează ca fiind emisă anterior celorlalte facturi.

Cu privire la aceste societăți, tribunalul reține, astfel, că fictivitatea operațiunilor de achiziții aferente facturi enumerate rezultă din faptul că o parte din societățile care figurează în actele contabile ale S.C. ...S.R.L. ca fiind furnizori ai societății, erau inactive, o parte aveau un alt obiect de activitate decât cel legat de comercializarea materialelor de construcții (respectiv fabricarea articolelor textile, comerțul cu îmbrăcăminte și încălțăminte, comerț cu piese auto, transporturi rutiere de mărfuri etc) iar unele dintre societăți sunt înregistrate în Registrul Comerțului cu alte denumiri decât cele înscrise în jurnalele de cumpărări ale S.C. ...S.R.L. dar și din răspunsurile reprezentanților unora dintre aceste societăți în sensul nederulării de activități comerciale cu S.C. ...S.R.L..

Totodată, tribunalul reține poziția oscilantă a celor doi administratori succesivi ai S.C. ...S.R.L., inculpatul ... şi fratele său, ..., cu privire la lipsa tuturor facturilor menționate mai sus din actele contabile ale societății.

Astfel, la data de 22.05.2014, numitul ... a menționat în nota explicativă dată în fața organelor de control fiscal: ”În acest moment nu dețin aceste documente, dar urmează ca în aproximativ 90 zile să completez cu documentele ce au fost comunicate că lipsesc în anexă”.

Însă, în contestația formulată la data de 02.07.2014 către conducerea A.J.F.P. Dolj, împotriva actului de control întocmit de organele de control fiscal, S.C. ...S.R.L., reprezentată de ..., a susținut că administratorul societății ar fi predat organului de control fiscal toate documentele solicitate, invocându-se procese verbale de predare-primire din datele de 03.04.2014 și 08.04.2014. ... a declarat și în data de 25.11.2014, când a fost audiat ca martor, că a ”predat cu această ocazie un număr de 8 dosare, conținând toate documentele financiar-contabile ale S.C. ...S.R.L.”

Cu toate acestea, în declarația olografă din 09.10.2014, inculpatul ... a arătat că nu cunoaște ce documente de evidență contabilă a prezentat fratele său, cu ocazia controlului, menționând, însă, că facturile de achiziție din perioada 2010-2012 au fost duse de el la contabila societății ....

Susținerile inculpatului ..., atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul cercetării judecătorești, în sensul că facturile fiscale aferente achizițiilor efectuate în perioada 2010-2012 ar fi fost predate contabilei societății, martora ... și nu ar mai fi fost luate de inculpat de la aceasta sunt contrazise de ansamblul probatoriu.

Astfel, din declarația martorei ... (filele 198-201 vol.2 d.u.p.), tribunalul a reținut că actele de evidență contabilă aferente perioadei 2010-2012, au fost predate inculpatului ..., după schimbările survenite în legătură cu funcția de administrator al societății. Totodată, din declarațiile martorelor ... și ... (filele 202-204 vol.2 d.u.p.) rezultă că în data de 04.04.2014, inculpatul ... s-a prezentat la domiciliul martorei ... cu un sac cu documente contabile aparținând S.C. ...S.R.L. din perioada 2010-2012, rugând-o să pună în ordine respectivele acte, motivând că le-a găsit în dezordine după ce copii săi s-au jucat cu ele și îi sunt necesare pentru a le prezenta organelor de control din A.J.F.P. Dolj. Aceasta nu a fost de acord cu solicitarea inculpatului însă martora ..., aflată de față, de profesie economist, care a ajutat-o pe ... și în momentul întocmirii inițiale a evidenței contabile a societății, a acceptat solicitarea inculpatului ... și a rearanjat în dosare actele aduse de inculpat, constatând lipsa din acestea, a facturilor de achiziții materii prime și materiale și a chitanțelor care să ateste plata contravalorii acestora. Această lipsă a fost comunicată inculpatului ..., care a motivat motivând lipsa facturilor prin faptul că ar fi fost rupte de copii. Cele două martore au mai arătat că ulterior reîndosarierii actelor S.C. ...S.R.L. aferente perioadei 2010-2012, acestea au fost preluate de inculpatul ..., pentru a le preda organelor de control fiscal.

În esența, poziția inculpatului ... pe tot parcursul cercetărilor şi, implicit, cu prilejul audierii sale în cursul cercetării judecătorești, a fost în sensul că materialele de construcții (declarația din 16.11.2020 fila 23 verso) erau achiziționate din anunțurile prin telefon și erau achitate cu numerar (cash), susțineri nesincere, fiind contrazise de analiza facturilor în cauză, situația declarațiilor 394 ale societăților cu care se pretinde că s-au derulat relații comerciale dar și de poziția reprezentanților majorității acestor societății în sensul nederulării de astfel de relații comerciale cu S.C. ... S.R.L.

De asemenea, în cursul urmăririi penale, inculpatul ... a susținut că transportul mărfurilor a fost asigurat de furnizori, fără însă a preciza alte detalii referitoare la aceste operațiuni și că mărfurile ar fi fost utilizate la execuția lucrărilor contractate cu clienții, susțineri pe care tribunalul le apreciază ca fiind nesincere.

Astfel, din actele contabile aparținând S.C. ...S.R.L., rezultă că societatea a emis facturi pentru lucrări executate în mare parte în beneficiul S.C. ... S.R.L. (care ulterior a devenit S.C. ... S.R.L.), în anul 2010, în lunile iulie, septembrie și noiembrie, nefiind facturate lucrări în luna decembrie 2010, când societatea a înregistrat un număr de 41 de achiziții arătate mai sus. De asemenea, în anul 2011 s-au emis facturi pentru lucrări executate către S.C. ... S.R.L., în lunile octombrie și noiembrie 2011, fără a fi emise facturi în luna decembrie 2011, lună în care S.C. ...S.R.L. a înregistrat un număr de 33 de achiziții arătate mai sus.

Analizând actele comunicate de S.C. ... S.R.L. și S.C. ... S.R.L. beneficiarii lucrărilor executate de S.C. ...S.R.L. (vol.IX d.u.p.), rezultă că societatea administrată de inculpat a executat lucrări la obiective situate în mun. Pitești (județul Argeș), localitatea Pristol (județul Mehedinți), mun. Târgu-Jiu (județul Gorj), orașul Drăgănești-Olt (județul Olt), localitatea Pestiș (județul Hunedoara), în anul 2010. În anul 2011, societatea administrată de inculpat a executat lucrări la obiective situate în mun.Craiova și comuna Ișalnița (județul Dolj), localitatea Stupărei (județul Vâlcea), iar în anul 2012, în comuna Bustuchin (județul Gorj), mun. Pitești (județul Argeș), mun. Arad (judeţul Arad), municipiile Craiova și Calafat (județul Dolj), mun. Turnu Măgurele (județul Teleorman). Toate aceste obiective sunt situate la mare distanță de punctele de lucru ale societăților înregistrate ca furnizoare ale materialelor de construcții utilizate fiind astfel neplauzibilă susținerea inculpatului ... în sensul achiziționării materialelor de la aceste societăți.

Tribunalul a reținut că operațiunile de achiziții aferente celor 97 de facturi au fost fictive mai ales că, din dosarele cu actele contabile ale S.C. ...S.R.L., aflate la dosarul cauzei, lipsesc tocmai aceste facturi, în contextul în care celelalte facturi care atestă alte achiziții efectuate de societate față de care nu există probe care să evidențieze o eventuală fictivitate, precum și cele emise de societate către clienți aflându-se în dosare.

Cele mai multe achiziții consemnate ca fiind efectuate de societate și care se dovedesc a fi nereale sunt înregistrate în jurnalele lunilor decembrie 2010 și decembrie 2011, scopul evident fiind de sustragere de la plata obligațiilor fiscale.

Astfel, tribunalul a reținut că în balanța de verificare a S.C. ...S.R.L. la 30.11.2010, contul ”121 – Profit și pierderi” societatea înregistrează un sold creditor de 160.855,64 lei, ceea ce presupunea un profit realizat de societate în acest cuantum, care atrăgea și impozitul aferent, în timp ce în balanța la 31.12.2010, același cont prezintă un sold creditor de numai 5.406,12 lei. Totodată, în balanța de verificare la 30.11.2010, contul ”4423 – TVA de plată” prezintă un sold creditor de 42.498,48 lei, reprezentând obligație de plată în timp ce în balanța la 31.12.2010, în urma înregistrării achizițiilor fictive, același cont prezintă sold zero, astfel că societatea nu mai înregistra obligație de plată către bugetul de stat de natura T.V.A.

Din raportul de expertiză fiscală efectuat în cauză, rezultă că valoarea achizițiilor dovedite a fi nereale înregistrate de S.C. ...S.R.L. în jurnalele de achiziții aferente trimestrului IV 2010 (când au fost înregistrate 41 de facturi fictive dintre cele 97 arătate mai sus) însumează 182,891.30 lei la care se adaugă T.V.A. deductibilă în sumă de 43,893.89 lei, sume superioare celor rezultate din soldurile creditoare, ceea ce induce concluzia că aceste achiziții fictive au dus la eliminarea obligațiilor de plată de natura impozitului pe profit și a T.V.A., fiind evident că scopul urmărit a fost cel de sustragere de la plata obligațiilor fiscale.

O situație similară se înregistrează și în decembrie 2011 când au fost înregistrate 33 facturi fictive dintre cele 97 arătate mai sus.

Totodată din registrul de casă întocmit de societate pentru luna decembrie 2010, în care au fost înregistrate cele mai multe achiziții de la societățile enumerate mai sus este înregistrată la data de 01.12.2010, încasare de 160.000 lei de la inculpatul ..., urmată de înregistrări privind plăți către societățile precizate mai sus care figurează ca furnizori, iar în perioada 16 - 28.12.2010, soldul registrului de casă este negativ, situație practic absurdă, în condițiile în care se presupunea că ar fi trebuit efectuate plăți, întrucât nu exista numerarul necesar în casierie, plăți care nu au putut fi astfel efectuate în realitate, ci doar înregistrate în mod fictiv.

De asemenea, în registrul de casă al lunii decembrie 2011, sunt înregistrate încasări de la inculpatul ..., în sumă de 41.394 lei, la data de 03.12.2011 și 91.410 lei la data de 20.12.2011, precum și plăți către societățile comerciale care apar ca furnizori, iar soldul de casă în perioada 08 - 19.12.2011 este negativ.

Rezultă astfel fictivitatea operațiunilor de achiziții și plată înregistrate de S.C. ...S.R.L. ca fiind efectuate de la și către cele 22 de societăți comerciale menționate mai sus, mai ales în condițiile în care, potrivit expertizei fiscale, în lunile ianuarie 2010, decembrie 2010 și decembrie 2011, S.C. ...S.R.L. nu deținea în conturile de casa și bancă disponibilități bănești suficiente pentru achitarea furnizorilor, conform jurnalelor de achiziții, dar și că în evidența contabilă au fost înregistrate încasări reprezentând creditare din partea asociatului societății, în cuantum total de 350.400,89 lei, sume ce au fost restituite în totalitate către acesta, până la finele lunii decembrie 2012, fără însă a fi identificate documente justificative privind operațiunile de creditare a societății de către asociat și de restituire a sumelor respective.

Tribunalul a mai reținut că în cauză au fost cercetate și achiziții (aferente facturilor nr.259/10.12.2012, valoare de 3467,74 lei și TVA 832,26 lei și nr.261/20.12.2012 în valoare de 3790,32 lei și TVA 909,68 lei) de la furnizorul S.C. ... S.R.L. Din probele administrate rezultă că acestea nu au avut un caracter fictiv. Astfel, din declarația martorului ..., administrator al S.C. ... S.R.L. rezultă că aceste achiziții, reale, au constat în producerea și montarea de tâmplărie pvc de către S.C. ... S.R.L. în beneficiul S.C. ...S.R.L., tâmplăria montându-se la imobilele în care locuiau inculpatul ... și numitul ..., ultimul fiind fratele inculpatului, care a preluat administrarea societății. Din suplimentul la raportul de expertiză fiscală (fila 176 vol.III d.u.p.) rezultă însă că aceste achiziții nu au fost efectuate în scopul realizării de operațiuni taxabile și al obținerii de venituri impozabile, în condițiile în care, în luna decembrie 2012, societatea nu are înregistrat niciun imobil/amenajare imobil sau investiție în curs, pentru a justifica achiziția respectivă.

Raport de expertiză fiscală a concluzionat că, prin înregistrarea, în perioada ianuarie 2010 – decembrie 2012, în actele contabile a unui număr de 97 de facturi fictive ca fiind emise în numele a 22 de societăți comerciale și a 2 facturi care atestă operațiuni reale (achizițiii de la SC ... SRL), achiziții însă nu au fost efectuate în scopul realizării de operațiuni taxabile și al obținerii de venituri impozabile, prejudiciul cauzat bugetului de stat este în sumă totală de 163.893 lei, compus din suma 97.797 lei, reprezentând T.V.A. dedusă nelegal și suma de 66.096 lei, reprezentând impozit pe profit.

Potrivit art.10 alin.1 din Legea nr.82/1991 (forma la datele înregistrărilor achizițiilor în contabilitate), răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la persoanele prevăzute la răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la persoanele prevăzute la art. 1 (între care sunt incluse și societățile comerciale) revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective.

Prin urmare, întrucât la data înregistrărilor achizițiilor descrise mai sus în contabilitate, administrator al SC ...SRL era ..., tribunalul a reținut că această persoană avea obligația evidențierii corecte în contabilitatea societății a veniturilor și cheltuielilor societății.

În consecință, tribunalul a reținut că inculpatul ... a înregistrat în actele contabile ale S.C. ...S.R.L., în perioada ianuarie 2010-decembrie 2012, în scopul diminuării obligațiilor fiscale datorate de societate bugetului de stat, achiziții fictive de materii prime și materiale în baza a 97 de facturi emise fictiv în numele a 22 de societăți comerciale, cu consecința producerii unui prejudiciu bugetului de stat în sumă totală de 163.893 lei, în baza aceleiași rezoluţii infracţionale,

Argumentele invocate de inculpat prin apărător în sensul achitării inculpatului în temeiul art.16 lit.a sau art.16 lit.b teza a II a C.p.p. prin prisma considerentelor sentințelor pronunțate de instanțele de contencios administrativ nu au fost reținute de tribunal în contextul disp. art.28 alin.2 C.p.p. dar și a situației de fapt reținute mai sus.

În drept, tribunalul a reținut că fapta inculpatului ... de a înregistra în actele contabile ale S.C. ...S.R.L., în perioada ianuarie 2010-decembrie 2012, în baza aceleiași rezoluţii infracţionale, în scopul diminuării obligațiilor fiscale datorate de societate bugetului de stat, achiziții fictive de materii prime și materiale în baza a 97 de facturi emise fictiv în numele a 22 de societăți comerciale (97 acte materiale) cu consecința producerii unui prejudiciu bugetului de stat în sumă totală de 163.893 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul Penal din 1969 (97 acte materiale).

În virtutea principiului inevitabilităţii şi indispensabilităţii răspunderii penale, a inoperabilităţii de factori exoneratori, inculpatul va trebui să suporte, în scop represiv educativ, tratamentul sancţionator statornicit.

La stabilirea pedepselor retributive s-a dat semnificaţie criteriilor de individualizare prevăzute de art.74 Cod penal, respectiv împrejurărilor şi modului de comitere a fiecărei infracţiuni precum şi mijloacelor folosite, stării de pericol create pentru valoarea ocrotită, naturii şi gravității rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracțiunii, motivului săvârşirii infracţiunii şi scopului urmărit, naturii şi frecvenţei infracţiunilor care constituie antecedente penale ale inculpatului, conduitei după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelului de educaţie, vârstei, stării de sănătate, situaţiei familiale şi sociale.

La proporţionalizarea pedepsei retributive s-a dat semnificaţie, în primul rând, periculozităţii reale, concrete a infracţiunii, desprinsă îndeobşte din modul, mijloacele şi împrejurările de comitere, existența unor prejudicii materiale reduse.

În al doilea rând, nu a fost ignorată nici vârsta, nivelul de instruire educaţională al inculpatului, situaţia civilă, conduita în familie şi comunitate, aspectul că nu are antecedente penale, apreciind că aceasta a săvârșit o faptă cu un grad mediu de pericol social abstract, pericolul social concret fiind, de asemenea, mediu.

Ca atare, tribunalul a apreciat că aplicarea unei pedepse de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată este aptă de a aduce la îndeplinire scopul coercitiv şi educativ al pedepselor, aşa cum este stipulat prin prevederile art.3 din Legea nr.254/2013.

Totodată, faţă de natura şi gravitatea infracţiunii de evaziune fiscală dar şi de persoana inculpatului, prima instanță a apreciat că se impune şi aplicarea de pedepse complementare pentru această infracțiune, astfel că a aplicat inculpatului ... pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, b şi c din Codul penal din 1969 (dreptul de a fi asociat ori administrator al unei societăți comerciale), pe o perioadă de 2 ani.

În baza art.71 alin.1 din Codul penal din 1969 raportat la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, lit.b și lit.c din Codul penal din 1969, a interzis inculpatului ... ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat și de a fi asociat sau administrator al unei societăți comerciale, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În stabilirea pedepselor complementare și accesorii, prima instanță a avut în vedere şi principiile stabilite pe cale jurisprudenţială de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Hirst contra Marii Britanii), apreciind, în concret, necesitatea complinirii funcţiei de constrângere, specifică pedepsei privative de libertate, cu necesitatea îndepărtării inculpatei de la activităţile care presupun încrederea publică ori exerciţiul autorităţii de stat sau de la activitatea în exercitarea căreia a săvârșit infracțiunea pe durata arătată mai înainte.

În ceea ce priveşte necesitatea aplicării pedepsei, prima instanţă a constatat că în cauză sunt îndeplinite condiţiile art.86¹ alin.1 din Codul penal din 1969, pedeapsa stabilită fiind de 3 ani închisoare, inculpatul nu a mai fost condamnată anterior la pedeapsa închisorii.

De asemenea, în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior și ulterior săvârşirii infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, prima instanţă a apreciat că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta și, chiar fără executarea pedepsei, inculpatul nu va mai comite alte infracțiuni, considerând totuși că se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

În privinţa laturii civile, prima instanţă a constatat că persoana vătămată Direcţia Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova în numele Statului Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 163.893 lei, compusă din suma de 66.096 lei impozit pe profit și 97.797 lei TVA, sumă la care se adaugă dobânzile și penalitățile de întârziere calculate de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate. (filele 15-17 dosar).

În soluționarea acțiunii civile, prima instanță a avut în vedere disp. art.1357, 1381 și 1385 din Codul Civil din Codul Civil și evitarea ca prin acordarea despăgubirilor pentru daunele suferite de persoana vătămată, să se creeze pentru aceasta premisele unei îmbogățiri fără just temei.

Cu privire la sumele solicitate, Tribunalul a reținut că sunt probate prin proba cu înscrisuri depuse la dosarul de urmărire penală, concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză și ansamblul probator administrat.

Prin urmare, în baza art.397 alin.1 din Codul de procedură penală raportat la dispozițiile art.19 din Codul de procedură penală, art.23 alin.2 și 3 din Codul de procedură penală, art.1357, 1381 și 1385 din Codul Civil, s-a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă Statul Român prin A.N.A.F. prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova, astfel cum a fost precizată prin cererea depusă la data de 22.10.2020, sens în care tribunalul a obligat inculpatul ... la plata către partea civilă a sumei de 163.893 lei, la care s-au adăugat dobânzi şi penalități de întârziere, de la data producerii prejudiciului şi până la data plăţii efective a debitului, calculate conform prevederilor art.173, 174 şi 176 din Codul de procedură fiscală (Legea nr.207/2015).

Având în vedere că au fost admise acțiunile civile promovate în cauză, în vederea recuperării prejudiciilor constatate în cauză, Tribunalul a apreciat că se impune menținerea măsurilor asiguratorii instituite, raportat la disp. art.11 din Legea nr.241/2005 și art.249 C.p.p..

Astfel, în temeiul art.404 alin.4 lit.d din Codul de procedură penală, raportat la art.11 din Legea nr.241/2005 şi la art.249 din Codul de procedură penală, au fost menținute măsurile asigurătorii dispuse asupra patrimoniului inculpatului ... prin ordonanța nr....din 12.04.2018 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, până la concurența sumei de 163.893 lei, la care s-au adăugat dobânzile și penalitățile de întârziere, calculate de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate, conform prevederilor art.173, 174 și 176 din Codul de procedură fiscală.

Raportat la dispozițiile art.25 alin.3 C.p.p., reținând că facturile înregistrate în contabilitatea SC ...S.R.L. ca provenind de la 22 de societăți comerciale sunt fictive, s-a dispus anularea acestor înscrisuri.

Astfel, în baza art.25 alin.3 din Codul de procedură penală, tribunalul a dispus anularea facturilor fiscale înregistrate în contabilitatea S.C. ...S.R.L. ca fiind emise în numele a 22 de societăți comerciale.

Prin încheierea din 5.03.2021, tribunalul, în baza art.278 C.p.p., a îndreptat eroarea materială strecurată în minuta pronunțată în data de 3.02.2021, în dosarul nr. ..., dispunând a se consemna corect numele inculpatului ca fiind ... în loc de ... cum greșit s-a consemnat.

Împotriva acestei sentinţe penale a formulat apel inculpatul ..., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

A solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii de fond şi achitarea în temeiul art. 16 lit. a C.pr.penală - fapta nu există; art. 16 lit. b teza II C.pr.penala - fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzuta de lege

Pentru a înlătura aceasta solicitare instanţa de fond s-a raportat strict la materialul probator reţinut prin rechizitoriu, fără o analiză proprie, în fapt şi drept a situaţiei generate de raportul de inspecţie fiscală, fără o apreciere coroborată a probelor prezentate de inculpat în faza de judecată care să formeze convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Perioada supusă raportului de inspecţie fiscală în care administrator social la SC ... SRL era inculpatul ... -2010-decembrie 2012, a fost analizată de instanţele de contencios administrativ, în cadrul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de antrenare a răspunderii solidare a administratorului social cu debitoarea SC .. SRL,activitatea administratorului social fiind legata inclusiv de situaţia facturilor (97) emise pentru procurarea de materiale de construcţii, şi astfel s-a reţinut cu putere de lucru judecat că nu poate fi reţinută vinovăţia acestuia care să antreneze răspunderea solidară (dosar ...-sentinţa civila 1195/2019 definitiva prin respingere recurs ).

Puterea probatorie a acestor hotărâri judecătoreşti dă naştere la o prezumţie de putere de lucru judecat, fiind greşită înlăturarea acestora în temeiul art. 28 al 2 C.pr.penală, în condiţiile în care nu a invocat autoritatea de lucru judecat.

Înregistrarea facturilor "fictive" s-a realizat de către contabilul societăţii ..., contabilul societăţii în acea perioadă, deficienţele în modul de întocmire a evidenţei contabile pentru societate de către aceasta, fiind semnalate şi de expertul contabil .... În baza contractului de prestări servicii încheiat cu numita ... toate operaţiunile de evidenţiere, de întocmire balanţe, de depunere raport de activitate erau întocmite de către acest contabil.

Nu există un proces verbal prin care inculpatul administrator social să predea acele documente contabilei ... .Pentru perioada 2012-2013 bilanţurile contabile nu sunt semnate la rubrica administrator de către .... Această situaţie poate fi lămurită prin comparare specimene semnătura sau expertiza grafoscopică.

Toate actele contabile au fost predate organului fiscal de către ... (martor în faza urmăririi penale), iar acesta le-a preluat de la contabila ....

În aceste condiţii, chiar dacă teoretic era administrator social în aceea perioadă, raportat la elementele speţei, inculpatul nu a săvârşit efectiv, cu intenţie, aceste fapte care să îmbrace forma evaziunii fiscale prin efectuarea unor operaţiuni contabile care să conducă la prejudicierea bugetului de stat.

Nu există o formă de vinovăţie stabilită prin probe concludente, care să conducă la reţinerea "dincolo de orice îndoiala rezonabila " săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, cu întrunirea cumulativă, a elementelor de tipicitate în plan obiectiv şi subiectiv ale infracţiunii prin raportare la conţinutul normei de incriminare.

În considerentele hotărârilor judecătoreşti pronunţate în material contenciosului administrativ este analizată răspunderea administratorului social, sub forma vinovăţiei raportat la raportul de control fiscal care a generat ulterior şi întocmirea dosarului de urmărire penală pentru evaziune fiscală.

Pentru această teză a invocat şi decizia 285/RC/2020 ICG .

Având în vedere că ultimul act legat de înregistrare factură fictivă este din 19.12.2012, a arătat că în speţă este incident cazul de achitare prevăzut de art.16 lit.f C.pr.penală, intervenirea prescripţiei răspunderii penale, potrivit art. 154 cod penal.

Cu privire la acţiunea civilă, instanţa de fond a reţinut în totalitate suma de 163.893 lei suma cu care ANAF Dolj s-a constituit parte civilă, în condiţiile în care în cadrul dosarului de faliment ... al debitoarei SC ... SRL a fost recuperată creanţa datorată bugetului de stat în sumă de 85.070 lei (în acest sens, adresa lichidatorului judiciar emisă la 2.08.2019 către ANAF Dolj), rezultând astfel o diferenţa de 78.823 lei.

În cuantumul acestei sume întră cuantumul impozitului pe profit, adăugat artificial, în condiţiile în care atât inspectorul fiscal antifrauda ..., cât şi expertul contabil ... au stabilit că "nu se poate determina impozitul pe profit ...în lipsa documentelor justificative constant în bonuri de consum şi registre jurnal detaliate ". Prin deducerea impozitului pe profit din suma rămasă după scăderea creanţei acoperite rămâne o diferenţă de 12.727 lei (78.823 -66096lei).

În faza de fond ,inculpatul a solicitat efectuarea unei expertize contabile pentru stabilirea "realităţii faptice fiscale " conform deciziei 4011/2013 ICG, având în vedere şi faptul că societatea a achitat pentru perioada supusă cercetării penale un impozit pe profit de 3%, pentru microîntreprinderi, suma care trebuia identificată în evidenţa contabilă şi dedusă din impozitul pe profit stabilit în suplimentul la raportul de expertiză contabilă efectuat la urmărirea penală ca răspuns la obiecţiunile ANAF Dolj, pentru a se evita dubla impozitare.

În cursul judecăţii în apel, a fost audiat inculpatul, conform art.420 alin.4 C.p.p., a cărui declaraţie a fost consemnată şi ataşată la dosarul cauzei.

Curtea, examinând apelul, prin prisma motivelor de apel dar şi din oficiu, sub toate aspectele, conform art. 417 C.pr.pen., constată următoarele:

Analizând criticile de achitare în temeiul art. 16 lit. a sau art. 16 lit. b teza a II-a Cpp din apelul inculpatului ..., instanta de apel constată că sunt nefondate.

Potrivit dispozitiilor art.9 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 241/2005 constituie infracţiunea de evaziune fiscală, evidentierea în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operatiuni reale ori evidentierea altor operaţiuni fictive, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligatiilor fiscale.

În art. 2 lit. f) din aceeaşi lege, este dată si definiţia operaţiunii fictive ca fiind disimularea realitătii prin crearea aparentei existentei unei operaţiuni care în fapt nu există.

În art. 9 alin. 1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, legiuitorul face referire la cheltuieli, ceea ce inseamna cumpărări sau achiziții. Legiuitorul face referire si la alte operațiuni, ceea ce echivaleaza cu o cuprindere exhaustivă a altui tip de tranzacție sau procedeu cu specific economic, prin simularea căruia s-ar putea realiza o sustragere de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.

Astfel, operațiunile fictive sau nereale sunt consemnări sau mențiuni scriptice, realizate în cuprinsul unor evidențe financiar-contabile și fiscale prevăzute de lege, ale unor tranzacții care nu au corespondent în realitatea faptică.

A evidenţia operaţiuni fictive înseamnă a înregistra anumite operaţiuni care nu au existat în documentele legale. Înregistrarea operaţiunilor fictive se poate realiza fie prin întocmirea de documente justificative privind o operaţiune fictivă, urmată de înscrierea în documentele legale a documentului justificativ întocmit care cuprinde o operaţiune fictivă, fie prin înscrierea în documentele legale a unei operaţiuni fictive pentru care nu există document justificativ.

Pentru ca o operațiune să poată fi calificată ca fictivă sau nereală, este necesar să se constate o discrepanță sau o inexactitate cu caracter esențial între situația reală și modul în care aceasta a fost consemnată în documentul financiar-contabil corespunzător. Presupune lipsa de veridicitate a unui element esențial care caracterizează orice operațiune economică, respectiv furnizorul sau prestatorul, cumpărătorul sau beneficiarul, bunurile sau serviciile tranzacționate și prețul sau contraprestația.

Documentul justificativ reprezintă înscrisul în care se consemnează orice operatiune patrimonială în momentul efectuării ei si care stă la baza înregistrărilor în contabilitate.

Procedând în continuare la examinarea materialului probator administrat în cauză, Curtea, în acelaşi sens ca instanţa de prim grad, constată că acesta dovedeşte fără dubiu fictivitatea operaţiunilor comerciale înregistrate în contabilitatea societăţii şi declarate organelor fiscale, in perioada ianuarie 2010-decembrie 2012, respectiv achiziții fictive de materii prime și materiale în baza a 97 de facturi emise fictiv în numele a 22 de societăți comerciale (97 acte materiale) cu consecința producerii unui prejudiciu bugetului de stat în sumă totală de 163.893 lei.

Cu privire la caracterul fictiv al operaţiei comerciale avute în vedere prin dispoziţiile art.9 alin.1 lit.c din Legea 241/2005 este de menţionat faptul că prin „caracter fictiv” nu se înţelege lipsa sau neîndeplinirea condiţiilor de formă pe care trebuie să le îndeplinească documentele economice (în speţă, facturile fiscale), ci conţinutul operaţiunii juridice pe care respectivul document comercial este destinat să îl ateste. Din economia acestor dispoziţii rezultă că pentru a îndeplini condiţia tipicităţii, operaţiunea fictivă trebuie să fie o operaţiune inexistentă în realitatea obiectivă a raportului juridic comercial consemnat în respectivul act contabil.

Apărarea inculpatului ..., conform căreia lipsa facturilor se datorează faptului că acestea au fost rupte de copii, că in realitate mărfurile au existat, au fost achiziționate de la furnizori în urma unor comenzi telefonice pe care le-a transmis personal, că transportul mărfurilor a fost asigurat de furnizori, fără însă a preciza alte detalii referitoare la aceste operațiuni, iar mărfurile ar fi fost utilizate la execuția lucrărilor contractate cu clienții, este infirmată de probatoriul administrat în cauză.

În cauza de faţă inexistenţa în realitatea obiectivă a operaţiunilor comerciale desfăşurate cu societăţile mai sus-menţionate rezultă din coroborarea faptelor şi împrejurărilor cuprinse în mijloacele de probă administrate în cauză, considerentele expuse de instanţa de prim grad în cuprinsul hotărârii apelate, în raport de care a reţinut fictivitatea facturilor fiscale, fiind reţinute în integralitate de instanţa de apel.

Astfel, fictivitatea operațiunilor de achiziții aferente facturi enumerate rezultă din faptul că o parte din societățile care figurează în actele contabile ale S.C. ...S.R.L. ca fiind furnizori ai societății, erau inactive, o parte aveau un alt obiect de activitate decât cel legat de comercializarea materialelor de construcții (respectiv fabricarea articolelor textile, comerțul cu îmbrăcăminte și încălțăminte, comerț cu piese auto, transporturi rutiere de mărfuri etc) iar unele dintre societăți sunt înregistrate în Registrul Comerțului cu alte denumiri decât cele înscrise în jurnalele de cumpărări ale S.C. ...S.R.L. dar și din răspunsurile reprezentanților unora dintre aceste societăți în sensul nederulării de activități comerciale cu S.C. ...S.R.L.

Instanţa de apel constată că singurele facturi lipsă sunt cele ce atestă operaţiuni fictive, iar facturile reale nu lipsesc, nu s-au pierdut. In lipsa facturilor care să ateste operaţiunile de achiziţii înregistrate in jurnalele de achiziţii sau in notele de recepţie pentru mărfurile presupus achiziţionate, nu se cunosc materialele sau marfurile vizate prin aceste operaţiuni comerciale.

Analizând situația înregistrărilor din jurnalele de achiziții întocmite de S.C. ...S.R.L. care constituie obiectul cauzei, se constată că cele mai multe achiziții consemnate ca fiind efectuate de societate și care se dovedesc a fi nereale sunt înregistrate în jurnalele lunilor decembrie 2010 și decembrie 2011, scopul evident fiind de sustragere de la plata obligațiilor fiscale. Astfel, în luna decembrie 2010 au fost inregistrate 41 de achiziţii care nu au la fază operaţiuni reale din cele 97 inregistrate in perioada ianuarie 2010-decembrie 2012, iar din cele 41 de achiziţii, un număr de 22 de achiziţii au fost inregistrate ca fiind efectuate in data de 01.12.2010, Ziua Naţională a României, declarată zi nelucrătoare, iar o altă tranzactie in data de 25.12.2010, de asemenea zi nelucrătoare.

În luna decembrie 2011 au fost inregistrate 33 de achiziţii, din care un număr de şapte la data de 01.12.2011, zi nelucrătoare, şi 4 facturi in data de 03.12.2011 , tot zi nelucrătoare. Chiar si pe data de 01.01.2011 a fost inregistrată o factura.

Având in vedere specificul declarat ca obiect de activitate al societăţii de către inculpat, ca si cel concret dovedit de inscrisurile aflate la dosarul cauzei, din care a rezultat că societatea executa diverse lucrări de construcţii necesare realizării unor perimetre de siguranţă ale unor obiective, preponderent garduri imprejmuitoare, este putin probabil astfel de lucrări care să justifice achiziţiile inregistrate să se fi derulat in sezonul de iarnă, respectiv in luna decembrie atât a anului 2010, dar şi in luna decembrie a anului 2011, ceea ce confirmă, înca o dată fictivitatea operaţiunilor comerciale înregistrate in contabilitate si evidenţiază scopul acestora, respectiv acela de diminua obligaţiile fiscale de plată către bugetul de stat.

Potrivit raportului de expertiză fiscală din prezenta cauză, valoarea achizițiilor dovedite a fi nereale înregistrate de S.C. ...S.R.L. în jurnalele de achiziții aferente trimestrului IV 2010 (când au fost înregistrate 41 de facturi fictive dintre cele 97 arătate mai sus) însumează 182,891.30 lei la care se adaugă T.V.A. deductibilă în sumă de 43,893.89 lei, sume superioare celor rezultate din soldurile creditoare, ceea ce conduce la concluzia că aceste achiziții fictive au dus la eliminarea obligațiilor de plată de natura impozitului pe profit și a T.V.A., fiind evident că scopul urmărit a fost cel de sustragere de la plata obligațiilor fiscale. Aceeaşi situaţie se înregistrează și în decembrie 2011 când au fost înregistrate 33 facturi fictive dintre cele 97 arătate mai sus.

Fictivitatea operațiunilor de achiziții înregistrate în actele contabile aparținând S.C. ...S.R.L. este dovedită şi de registrul de casă întocmit de societate pentru lunile decembrie 2010 și decembrie 2011, luni în care așa cum am arătat au fost înregistrate cele mai multe astfel de achiziții. Astfel, din conținutul acestor acte contabile rezultă că în registrul de casă al lunii decembrie 2010 este înregistrată la data de 01.12.2010, încasare de 160.000 lei de la inculpatul ..., urmată de înregistrări privind plăți fictive către societățile precizate mai sus care figurează în mod nereal ca furnizori, iar în perioada 16 - 28.12.2010, soldul registrului de casă este negativ, situație absurdă aşa com a constat şi instanţa de fond, întrucât presupune efectuarea de plăți, deși, nu există numerarul necesar în casierie, plăți care nu au putut fi efectuate în realitate, ci doar înregistrate în mod fictiv.

De asemenea, se constată faptul că în registrul de casă al lunii decembrie 2011, sunt înregistrate încasări de la inculpatul ..., în sumă de 41.394 lei, la data de 03.12.2011 și 91.410 lei la data de 20.12.2011, precum și plăți, presupus a fi fost efectuate, către societățile comerciale care apar în mod nereal, în postura de furnizori, iar soldul de casă în perioada 08 - 19.12.2011 este negativ, fiind astfel demonstrată fictivitatea operațiunilor de achiziții și plată înregistrate de S.C. ...S.R.L.

În cuprinsul raportului de expertiză judiciară se constată şi faptul că în lunile ianuarie 2010, decembrie 2010 și decembrie 2011, S.C. ...S.R.L. nu deținea în conturile de casa și bancă disponibilități bănești suficiente pentru achitarea furnizorilor, conform jurnalelor de achiziții, dar și că în evidența contabilă au fost înregistrate încasări reprezentând creditare din partea asociatului societății, în cuantum total de 350.400,89 lei, sume ce au fost restituite în totalitate către acesta, până la finele lunii decembrie 2012, fără însă a fi identificate documente justificative privind operațiunile de creditare a societății de către asociat și de restituire a sumelor respective.

Se subliniat este şi faptul că potrivit contractelor încheiate de S.C. ...S.R.L. cu beneficiarii lucrărilor executate și comenzilor primite de la aceștia, obiectivele la care societatea comercială administrată de către inculpatul ... a executat lucrări au fost în anul 2010 situate în judeţeţe Argeș, județul Mehedinți, Gorj, Olt, Hunedoara, în anul 2011, în jud. Dolj şi Vâlcea, iar în anul 2012, în jud. Gorj, Argeș, Arad, Dolj, Teleorman, în condițiile în care toate cele 22 de societăți în numele cărora au fost înregistrate achiziții fictive în actele contabile aparținând S.C. ...S.R.L. aveau sediul și își desfășurau activitatea în municipiul București.

Declaratia inculpatului dată in faţa instanţei de apel, conform căreia mărfurile erau aduse fie la domiciliul său, fie la locurile unde efectua lucrările , el fiind cel ce prelua marfa si factura, nu poate fi valorificată atât timp cât facturile care au stat la baza înregistrărilor din actele contabile ale S.C. ...S.R.L. nu au fost identificate fizic, necunoscându-se datele referitoare la delegații sau mijloacele de transport, care ar fi fost înscrise pe acestea, inculpatul nefurnizând niciun fel de element concret legat de persoanele care ar fi livrat mărfurile înscrise în aceste facturi și nici la autovehiculele care se presupune că ar fi efectuat transportul mărfii.

Conform art. 10 (1) din legea 82/1991 a contabilitatii, in forma in vigoare la data faptelor, răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) - (4) revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării entităţii respective.

Raportat la aceste dispozitii legale nu poate fi admisă apărarea inculpatului conform căreia înregistrarea facturilor fictive s-a realizat doar de către contabilul societăţii ..., în baza contractului de prestări servicii toate operaţiunile de evidentiere, de intocmire balante, de depunere raport de activitate fiind intocmite de această persoană.

Conform art. 6 (1) din legea 82/1991 a contabilitatii, orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ. Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz.

Astfel, la data de 22.05.2014, martorul ..., reprezentantul societăţii la momentul respectiv, a menționat în nota explicativă dată în fața organelor de control fiscal: ”În acest moment nu dețin aceste documente, dar urmează ca în aproximativ 90 zile să completez cu documentele ce au fost comunicate că lipsesc în anexă”, iar ulterior, în contestația formulată la data de 02.07.2014 către conducerea A.J.F.P. Dolj, împotriva actului de control întocmit de organele de control fiscal, S.C. ...S.R.L., reprezentată de acelaşi martor, a susținut că administratorul societății ar fi predat organului de control fiscal toate documentele solicitate, invocându-se procese verbale de predare-primire din datele de 03.04.2014 și 08.04.2014. ... a declarat și în data de 25.11.2014, când a fost audiat ca martor, că a ”predat cu această ocazie un număr de 8 dosare, conținând toate documentele financiar-contabile ale S.C. ...S.R.L.”

Înregistrarea în contabilitate reprezinta un act individual, autonom, priveste fiecare operatiune comerciala in parte, astfel ca la momentul inregistrarii sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii prev. de art 9 alin 1 lit c din legea 241/2005 in forma simpla. Pluralitatea actelor materiale de inregistrare în contabilitate a unor operatiuni fictive antreneaza forma unitatii legale a infractiunii continuate. Pentru existenta infractiunii de evaziune fiscala in forma simpla prev de art 9 alin 1 lit. c din legea 241/2005 este suficient sa se consume un singur act de inregistrate a unei operatiuni fictive sau o omisiune de inregistrare a unor operatiuni reale, fiecare astfel de act avand autonomie infractionala proprie. Pluralitatea actelor de executare este reunita sub forma unitatii legale de infractiune -infractiune continuata.

Nici împrejurarea invocată în motivele de apel conform căreia nu există un proces verbal prin care inculpatul administrator social să predea acele documente contabilei ... sau că pentru perioada 2012-2013 bilanţurile contabile nu sunt semnate la rubrica administrator de către ... nu este de natură să îl exonereze de răspundere penală, având in vedere pe de o parte faptul că activităţile desfăsurate în anul 2013 nu fac obiectul cercetărilor penale, iar pe de altă parte funcția de administrator de drept al unei societăți comerciale atrage răspunderea pentru modul de organizare și tinere a contabilității, conform art. 10 din Legea nr.82 din 1991 a contabilității, răspundere care nu este înlăturată dacă nu există un act de delegare conform legii a unei alte persoane care să preia sarcinile și responsabilitățile administratorului de drept.

În acest sens, instanța de apel reţine că administratorul legal nu se poate apăra de răspundere penală pe motivul că o anumită vinovăţie ar aparţine altei persoane, respectiv contabilei societăţii comerciale, deoarece, pe de-o parte administratorul este obligat prin lege să se asigure că evidenţa contabilă este corectă şi completă, iar pe de altă parte răspunderea pentru legalitatea actelor de comerţ, îi incumbă acestuia.

Fiind audiată de instanţa de apel, martora ... a precizat că facturile distruse la care s-a făcut referire nu au fost inscrise in contabilitate, întrucât “nu am primit exemplare de pe aceste facturi”

Apărarea inculpatului ... nu este de natură a-l exonera de răspundere penală, calitatea de reprezentant legal al SC ... SRL, antrenând răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilității, având obligaţia gestionării entității respective potrivit dispoziţiilor art. 10 din Lg. 82/1991 republicată. În prezenta cauză, se constată că din momentul în care inculpatul ... a devenit administrator de drept al societății a exercitat în concret atribuții și activități în numele societății administrate, fiind întrunite conditiile angajarii raspunderii pentru infractiunea continuata de evaziune fiscala prevazuta de art 9 alin 1 lit. c din legea 241/2005, cu aplicarea art 41 alin 2 Cp anterior, la nivelul de exigenta cerut conform art 396 alin 2 Cpp.

Invocarea în cadrul motivelor de apel a ” prezumţiei de putere de lucru judecat” ca si temei al achitării inculpatului în temeiul art. 16 lit. b teza a II-a Cpp prin prisma considerentelor hotărârilor pronunţate de instanţele de contencios administrativ nu poate fi primită de instanţa de apel.

Prin autoritate de lucru judecat se înţelege puterea sau forţa acordată de lege hotărârii judecătoreşti definitive, de a fi executată şi de a împiedica o nouă urmărire pentru același fapt.

Efectul negativ al autorităţii de lucru judecat a căpătat, odată cu consacrarea sa în art. 4 al Protocolului nr. 7 la Convenţia europeană şi în art. 50 din Cartă, caracterul unui principiu fundamental al procesului penal prin care se asigură realizarea deplină atât a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenţia europeană, cât şi a principiului legalităţii.

Art. 6 CPP prevede că nicio persoană nu poate fi urmărită sau judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni atunci când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juri¬dică.

Ne bis in idem este aplicabil ori de câte ori autorităţile competente formulează din nou împotriva unei persoane o acuzaţie în materie penală, în sensul art. 6 parag. 1 din Convenţia europeană, cu privire la fapta pentru care s-a pronunţat deja o hotărâre definitivă care se bucură de autoritate de lucru judecat.

Pentru a se putea invoca incidenţa ne bis in idem, trebuie întrunite cumulativ următoarele condiţii: existenţa unei hotărâri definitive cu privire la fondul cauzei penale; existenţa unei duble proceduri „în materie penală" de sancţionare (bis); noul proces penal să se îndrepte în contra aceleiaşi persoane (eadem personae); noul proces penal să privească fapte identice ori fapte care sunt în mod substan¬ţial aceleaşi (idem factum).

În determinarea noţiunii de „ idem " prin raportare la criteriul fapte identice sau fapte care sunt în mod substanţial aceleaşi, analiza trebuie axată pe acele fapte care constituie un set de împrejurări factuale concrete privind pe acelaşi acuzat şi care sunt indisolubil legate în timp şi spaţiu (cauza Sergey Zolotukhin c. Rusiei);

¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬În ipotezele de paralelism al procedurilor penale şi fiscale în jurisprudenţa CEDO au fost reţinute o serie de criterii în funcţie de care se poate determina dacă o încălcare fiscală de natură administrativă are caracter penal în sensul autonom european, după cum urmează:

a) destinatarii sancţiunii, astfel încât, în cazul în care se adresează publicului larg, iar nu unui grup de destinatari bine definit, are în general „caracter penal" (Lauko c. Slovaciei);

b) scopul normei respective, întrucât încălcarea nu are caracter penal în cazul în care sancţiunea prevăzută urmăreşte numai repararea prejudiciilor patrimoniale, fiind considerată penală atunci când încadrarea acesteia este realizată în scopuri represive si de prevenire (Zolotukhin c. Rusiei);

c) interesul juridic protejat prin dispoziţia naţională de sancţionare, care are caracter penal în cazul în care scopul acesteia este de a proteja interesele juridice a căror protecţie este asigurată, în general, prin normele de drept penal (Zolotukhin c. Rusiei);

Nu au natură penală procedurile şi măsurile fiscale prin care se urmăreşte recuperarea impozitelor neplătite sau a altor datorii ale unui subiect de drept privat, cum este o societate comerciala, intrucat destinatarul sanctiunii antrenarii raspunderii comerciale in sensul art 169 din legea 85/2014 este nu orice persoana, ci numai asociatul care s-a comportat necorespunzator in exercitarea atributiilor si prin fapta sa a determinat nasterea pasivului societatii comerciale; scopul normei comerciale prev de art 169 din legea 85/2014 este esentialmente patrimonial, pentru recuperarea datoriilor societatii al carei administrator a fost persoana antrenata pentru raspundere; interesul juridic protejat prin dispozitia art 169 din legea 85/2014 este unul strict al societatii aflate in dificultati financiare prin fapta persoanei responsabile.

Curtea de Justitie a Uniunii Europene a arătat : art. 50 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene nu se opune ca un stat membru să impună, pentru aceleaşi fapte de nerespectare a obligaţiilor declarative în domeniul TVA-ului, o combinaţie de sancţiuni fiscale şi penale. Insa , atunci când sancţiunea fiscală îmbracă un caracter penal în sensul art. 50 din Cartă şi este rămasă definitivă, se opune dispoziţia menţionată, ca pentru aceleaşi fapte să se desfăşoare o urmărire penală împotriva aceleiaşi persoane (CJUE, Marea Cameră, Âklagaren c. Hans Âkerberg Fransson; cauzele conexate Procedurile penale c. Massimo Orsi şi Luciano Baldetti, hotărârea din 5 aprilie 2017 ).

În cauza A.B. c. Norvegiei (15 noiembrie 2016) Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis în sensul restrân¬gerii sferei de aplicare a ne bis in idem în materia procedurilor fiscale/penale, consi¬derând că nu în toate cazurile dualitatea procedurilor penale înseamnă bis. Curtea de la Strasbourg a afirmat regula generală că obiectivul art. 4 din Protocolul adiţional nr. 7 la CEDO este să împiedice nedreptatea ca o persoană să fie urmărită penal ori condamnată de două ori pentru acelaşi comportament infracţional. Pe de altă parte, s-a afirmat situaţia de excepţie conform căreia art. 4 din Protocolul adiţional nr. 7 la CEDO nu consideră nelegale sistemele juridice care au o abordare integrată a faptelor antisociale şi, în special, o abordare care implică etape paralele ale răspunsului legal al diferitelor autorităţi şi pentru scopuri diferite.

S-a considerat că dualitatea procedurilor este compatibilă cu standardul CtEDO dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: a) există un cadru coerent - integrat al investigaţiilor; b) există o legătură substanţială şi temporală între investigaţii; c) sancţiunea nu este excesivă pentru persoana în cauză.

Aplicând aceste criterii pentru reţinerea existenţei unei legături substanţiale între proceduri, se constată: procedurile diferite au urmărit scopuri complementare şi astfel au abordat, nu doar in abstracto, ci şi in concreto, diferitele aspecte ale comportamentului ilicit care forma obiectul fiecarei cauze - înregistrarea unor operatiuni comerciale fictive în domeniul penal stricto sensu si respectiv culpa pentru ajungerea societatii administrate de inculpat in stare de insolventa .

Conform art 52 alin 3 Cpp, hotărârile definitive ale altor instanţe decât cele penale asupra unei chestiuni prealabile în procesul penal au autoritate de lucru judecat în faţa instanţei penale, cu excepţia împrejurărilor care privesc existenţa infracţiunii.

Prin decizia nr. 102/2021a Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial nr. 357/07.04.2021 s-a admis exceptia de neconstitutionalitate si s-a constatat ca sintagma” cu exceptia imprejurarilor care privesc existenta infractiunii “din cuprinsul dispozitiilor art 52 alin 3 Cpp este neconstitutionala.

Astfel cum s-a retinut in decizia amintita, in paragrafele 20-21, chestiunile prealabile constituie aspecte ale cauzei de natură extrapenală, trebuie rezolvate anterior soluţionării problemelor care privesc fondul cauzei penale și privesc existenţa unei cerinţe esenţiale din structura infracţiunii, cum ar fi situaţia premisă a unei infracţiuni ori un element esenţial al conţinutului infracţiunii. Prin obiectul lor, chestiunile prealabile au caracterul unor condiții de fapt sau de drept a căror existență este necesar a fi verificată pentru justa soluționare a cauzei penale sau, altfel spus, probleme de natură extrapenală care trebuie soluționate înainte de rezolvarea fondului cauzei penale și de a căror rezolvare prealabilă depinde soluția în cauza respectivă.

Sentinta nr. 1195/2019 a Tribunalului Dolj, in dosar …, definitiva prin decizia 2770/2019 a Curtii de Apel Craiova nu are autoritate de lucru judecat in prezenta cauza, avand in vedere ca nu a statuat asupra unei chestiuni prealabile, nu se refera la aceleasi acte si fapte retinute in sarcina inculpatului …. in prezenta cauza penala.

Operatiunile comerciale dovedite ca fiind simulate, fictive in prezenta cauza nu s-au subsumat unor datorii fiscale certe care sa fi fost avute in vedere de instanta civila, care de altfel nu a facut nicio referire la operatiunile aferente perioadei 2010-2012.

Instanta civila a retinut ca organul fiscal nu a adus probe care să conducă la concluzia că reclamantul ar fi culpabil pentru nedeclararea obligaţiilor datorate de S.C. … S.R.L. bugetului general consolidat, ori că şi-ar însuşit anumite sume de bani aparţinând societăţii anterior menţionate şi nu le-ar utilizat pentru plata obligaţiilor fiscale (ar fi ridicat importante sume de bani cu care fusese alimentat contul respectivei societăţi fără a folosi însă respectivele sume în scopul achitării taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat, provocându-i în acest fel starea de insolvabilitate) sau că ar fi valorificat diferite categorii de bunuri ale persoanei juridice fără a utiliza contravaloarea acestora pentru a stinge – cel puţin parţial -, debitetele datorate bugetului general consolidat.

Analizand obiectul cauzei, fapta concreta retinuta in sarcina inculpatului - in limitele stabilite prin dispozitiile art 371 Cpp, respectiv inregistrarea in contabilitate a 97 facturi fiscale emise in mod fictiv in numele a 22 societati comerciale, in perioada iaunuarie 2010- decembrie 2012, in scopul diminuarii obligatiilor fiscale datorate de catre societate bugetului de stat, rezulta inexistenta intre obiectele cauzei penale si cauzei civile, a unei legaturi care sa atribuie dezlegarii date de instanta civila valoarea unei chestiuni prealabile cu autoritate de lucru judecat in cauza penala, in sensul art 52 alin 3 Cpp, astfel cum aceste dispozitii legale au fost reconfigurate prin decizia 102/2021 a Curtii Constitutionale.

Instanta civila a analizat chestiuni de ordin general, din intreaga activitate a societatii in care inculpatul a avut calitatea de administrator, insa cauza penala are un obiect clar si bine determinat.

Instanta civila a mentionat ca organul fiscal a formulat ” aprecieri de ordin general cu privire la faptul că "neplata la scadenţă a obligaţiilor fiscale reprezintă o dovadă a relei credinţe… organele fiscale trebuie să deţină probe care să demonstreze, în mod indubitabil, că, prin conduita lor, respectivele persoane au determinat neachitarea la scadenţă a obligaţiilor fiscal”. In cauza penala dedusa judecatii nu este analizata activitatea organului fiscal, ci ansamblul probelor administrate pe parcursul procesului penal- inscrisuri, declaratiile martorilor, rapoarte de expertiza de specialitate.

Instanta civila a precizat ca organul fiscal trebuia sa dovedeasca “în concret în ce a constat activitatea presupus frauduloasă a reclamantului - care a determinat producerea de pierderi în averea debitoarei S.C. … S.R.L., prin neachitarea obligațiilor datorate bugetului general consolidat al statului…”.

Daca in cadrul actiunii civile obiectul a rezidat in nedovedirea vinovatiei administratorului in crearea unui prejudiciu bugetului general consolidat al statului, prin acţiuni sau inacţiuni care sa vizeze provocarea sau accentuarea stării de insolvabilitate a societăţii, obiectul cauzei penale este diferit si limitat doar la o anumita conduita comisiva constand in fapta administratorului de a inscrie 97 operatiuni comerciale fictive, in perioada de timp ianuarie 2010- decembrie 2012, in relatiile presupuse cu 22 societati comerciale, motiv pentru care instanta de apel constată că sentinta nr. 1195/2019 a Tribunalului Dolj, in dosar …., definitiva prin decizia 2770/2019 a Curtii de Apel Craiova nu are autoritate de lucru judecat in prezenta cauză.

Având în vedere disp. art. 396 alin. 2 C.p.p. potrivit cărora instanţa pronunţă condamnarea când constată dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracţiune, a fost săvârşită de inculpat şi că acesta răspunde penal, Curtea va examina şi argumentele antamate de apărătorul inculpatului ... în motivele de apel referitoare la incidenţa prescripţiei răspunderii penale în raport de dispoziţiile art. 154 CPP.

Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 297/2018 este o decizie ce are efectele unei abrogări parţiale a normei legale examinate, iar sintagma rămasă din dispoziţiile art. 155 alin. 1 Cp. şi anume „Cursul termenului prescriţiei răspunderii penale se întrerupe” nu îndeplineşte cerinţele de claritate şi previzibilitate impuse de principiul legalităţii reglementării (cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu aceleaşi argumente a fost analizată şi admisă de instanţă la acelasi termen).

Curtea apreciază că, în condiţiile în care prin decizia Curţii Constituţionale a României nr. 297/2018 nu a fost declarat în integralitate ca fiind neconstituţional alineatul 1 al art. 155 Cp., acesta nu a ieşit din fondul activ al legislaţiei şi, pe cale de consecinţă, instituţia prescripţiei speciale nu a fost înlăturată.

În aceste condiţii, textul rămas, conform căruia „Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea.” are aplicabilitate şi în prezent iar în interpretarea sa instanţele sunt obligate să pornească de la considerentele deciziei Curţii Constituţionale, din jurisprudenţa Curţii Constituţionale rezultând că nu numai dispozitivele deciziilor instanţei de contencios constituţional sunt general obligatorii ci şi considerentele acestora (decizia nr. 536/2011 prin care s-a stabilit că „indiferent de interpretările ce se pot aduce unui text, atunci când Curtea Constituţională a hotărât că numai o anumită interpretare este conformă cu Constituţia, menţinându-se, astfel prezumţia de constituţionalitate a textului în această interpretare, atât instanţele judecătoreşti, cât şi organele administrative trebuie să se conformeze deciziei Curţii şi să o aplice ca atare”).

Analizând considerentele deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/2018 prin prisma aspectelor de mai sus, se constată că, în paragrafele 28, 31 şi 34 din această decizie sunt indicate condiţiile în care se menţine instituţia întreruperii cursului prescripţiei răspunderii penale.

Astfel, paragraful nr. 28 din această decizie are următorul conţinut: „28. Având în vedere aceste considerente, se impune a fi garantat caracterul previzibil al efectelor dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal asupra persoanei care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, inclusiv prin asigurarea posibilităţii acesteia de a cunoaşte aspectul intervenirii întreruperii cursului prescripţiei răspunderii penale şi al începerii cursului unui nou termen de prescripţie. De altfel, data efectuării unui act de procedură ce produce efectul anterior menţionat este şi data de la care începe să curgă şi poate fi calculat noul termen de prescripţie. A accepta soluţia contrară înseamnă a crea, cu ocazia efectuării unor acte procedurale care nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului şi care au ca efect întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale, pentru persoana în cauză o stare de incertitudine perpetuă, dată de imposibilitatea unei aprecieri rezonabile a intervalului de timp în care poate fi trasă la răspundere penală pentru faptele comise, incertitudine ce poate dura până la împlinirea termenului prescripţiei speciale, prevăzut la art. 155 alin. (4) din Codul penal.”

La paragraful nr. 31 se prevăd următoarele „ 31. Pentru aceste motive, Curtea reţine că prevederile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt lipsite de previzibilitate şi, totodată, contrare principiului legalităţii incriminării, întrucât sintagma "oricărui act de procedură" din cuprinsul acestora are în vedere şi acte ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermiţându-i acestuia să cunoască aspectul întreruperii cursului prescripţiei şi al începerii unui nou termen de prescripţie a răspunderii sale penale” iar în paragraful nr. 34 se concluzionează după cum urmează: "Având în vedere considerentele mai sus arătate, Curtea constată că soluţia legislativă anterioară, prevăzută la art. 123 alin. 1 din Codul penal din 1969, îndeplinea condiţiile de previzibilitate impuse prin dispoziţiile constituţionale analizate în prezenta cauză, întrucât prevedea întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale doar prin îndeplinirea unui act care, potrivit legii, trebuia comunicat, în cauza în care persoana vizată avea calitatea de învinuit sau inculpat.”

Faţă de considerentele deciziei nr. 297/2018 şi împrejurarea că art. 155 alin. 1 C.pen. nu a fost în integralitate abrogat, rezultă cu certitudine că decizia în cauză are caracterul unei decizii interpretative iar întreruperea cursului termenului de prescripţie se poate realiza doar prin îndeplinirea unui act care, potrivit legii, trebuia comunicat, în cauza în care persoana vizată avea calitatea de învinuit sau inculpat.

Curtea reține că termenele de prescripție a răspunderii penale sunt termene substanțiale de drept penal în sensul că luna și anul se socotesc împlinite cu o zi înainte de ziua corespunzătoare datei de la care au început să curgă, în timp ce ziua se socotește de 24 de ore iar săptămâna de 7 zile.

Analizând situaţia juridică a inculpatului ... prin prisma acestor considerente, Curtea constată în raport de data săvârşirii faptei, respectiv ultimul act material din data de 19.12.2012 şi termenele de prescripţie reglementate de disp. art. 154 alin. 1 lit.c) CP (8 ani atunci când legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani dar care nu depăşeşte 10 ani) respectiv art. 155 alin. 4 Cod penal (termenele prevăzute de art. 154 dacă au fost depăşite încă o dată vor fi socotite îndeplinite oricâte întreruperi ar interveni), termenul de prescripţie specială pentru infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 241/2005 se împlineşte la 18.12.2022.

În ceea ce privește prejudiciul cauzat bugetului de stat prin înregistrarea în actele contabile ale S.C. ...S.R.L., de operațiuni fictive, raportul de expertiză fiscală judiciară intocmit in cauză a concluzionat că s-a creat un prejudiciu total de 163.893 lei, din care suma de 97.797 lei, reprezintă T.V.A. iar suma de 66.096 lei, reprezintă impozit pe profit .

Susţinerea inculpatului in motivele de apel conform căreia in cadrul dosarului de faliment nr. ... al debitoarei SC ... SRL a fost recuperată creanţa datorată bugetului de stat in sumă de 85.070 lei, rezultând o diferenţă de 78.823 lei, iar prin deducerea impozitului pe profit din suma rămasă după scăderea creanţei acoperite mai rămâne o diferenţă de 12.727 lei (78.823 lei-66.096 lei) nu a fost dovedită cu documente justificative.

Potrivit art. 21 alin. 4 lit. f din Legea 571/2003 nu sunt deductibile „cheltuielile înregistrate în contabilitate care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii prin care să facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune după caz, potrivit normelor.”

Deducerea din baza impozabilă, determinată de înregistrarea în contabilitate a unor documente ce atestă operaţiuni contabile fictive, inexistente în realitate, a cheltuielilor pretins efectuate cu achiziţionarea unor produse de aceeaşi natură, este contrară dispoziţiilor art.21 alin.4 lit. f din Legea 571/2003, dispoziţii care interzic deducerea cheltuielilor aferente operaţiunilor înscrise în contabilitate, dar care au un conţinut fictiv.

Având în vedere neconcordanţele dintre sumele inregistrate în jurnalele de achiziţii, din balantele de verificare si cele declarate la organul fiscal, expertul fiscal a calculat prejudiciul constând in impozitul pe profit pentru baza aferentă achiziţiilor de la furnizorii in cauza declarata la organul fiscal prin declaratiile informative 394, respectiv suma de 41.098 lei. În aceste condiţii, valoarea impozitului pe profit de 16% aplicat la valoarea achiziţiilor de la furnizorii in cauza declarata la organul fiscal prin declaratiile informative 394, cheltuieli ce nu sunt deductibile in aceasta situaţie, conform prevederilor codului fiscal, este în cuantum de 66.096 lei, impozit ce nu a fost calculat si declarat la organul fiscal.

Conform datelor existente în vectorul fiscal din evidenta organului fiscal, în perioada supusă analizei în prezentul dosar penal, respectiv ianuarie 2010-decembrie 2012, SC ... SRL a fost plătitoare de impozit pe profit. Totodată, SC ... SRL a declarat prin declaraţia 100 privind obligaţiile de plată la bugetul de stat, pe lângă impozit pe profit şi impozit pe veniturile microintreprinderilor, pentru trimestrul IV/2011, trimestrul II/2012, trimestrul III/2012 şi trimestrul IV/2012, acesta fiind mai mare decât impozitul pe profit aferent datelor înregistrate în evidenţa contabilă.

Această împrejurare nu afectează prejudiciul stabilit de expert în cadrul raportului de expertiză întocmit in faza de urmărire penală, acesta fiind calculat in raport de operaţiunile fictive efectuate in perioada 2010-2012. O eventuală dublă impozitare ar avea implicaţii în domeniul dreptului fiscal, unde inculpatul are la indemână mijloace specifice de recuperare a unui eventual prejudiciu.

Pentru aceste considerente, neidentificând elemente de nelegalitate ale sentinţei penale atacate, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. va respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul ... formulat împotriva sentinței penale nr. 45/03.02.2021 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. ....

În baza art. 275 alin. 2 C.p.p., va obliga apelantul inculpat la câte 300 lei cheltuieli judiciare către stat. Suma de 434 lei, reprezentând 1/2 din onorariul avocatului desemnat din oficiu va rămâne în sarcina statului şi se va vira din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art. 421pct 1 lit. b Cpp respinge apelul declarat de inculpatul ... (fiul lui ..., născut la data de ... în comuna ..., cu domiciliul în comuna ..., posesor al C.I. seria ... nr. ..., C.N.P. ...), împotriva sentinţei penale nr.45 din data de 03.02.2021 pronunţată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr...., ca nefondat.

În temeiul art. 275 alin 2 Cpp obliga apelantul inculpat la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin 6 Cpp, suma de 434 lei, reprezentând 1/2 din onorariul avocatului desemnat din oficiu, rămâne în sarcina statului şi se va vira din fondurile Ministerului Justiţiei în contul BA Dolj.

Definitivă.

În temeiul art. 405 alin. 1 CPP, decizia se va pronunţa prin punerea acesteia la dispoziţia părţilor, a persoanei vătămate şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, azi 12.07.2021.

Preşedinte, Judecător,

................................. .....................................

Grefier,

................................

Red.jud.V.Şt.I-N/EMM

j.fond.....

SG/12.07.2021

Domenii speta

Altele

Spete similare

Sentinţă civilă - 17.03.2021

Judecătoria Vălenii de Munte

TIP : sentinta civila

Sentinţă civilă - 18.01.2018

Tribunalul Teleorman

Cerere de revizuire sentinţă civilă. Nepronunţarea instanţei de fond asupra legalităţii uni adeverinţe privind vechimea în muncă. Nelegalitatea cererii.

Hotărâre - 09.12.2019

Judecătoria Sectorul 1 București

obligaţie de a face - nu s-a făcut dovada faptului că între numitul C şi societatea E SRL a existat vreodată încheiat un contract de parteneriat/colaborare, pentru a se reţine obligaţia fostului asociat, pârâtul din prezenta cauză, de a comunica datele de

Sentinţă penală - 13.03.2013

Tribunalul Argeș

infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000)

Hotărâre - 17.05.2016