Contestaţie la executare. La data încuviinţării executării silite şi deschiderea dosarului de executare, contestatoarea nu mai avea calitatea de debitor pentru a plăti suma stabilită prin actul administrativ ce constituie titlu executoriu. Instanţa nu u

Hotărâre 7418 din 11.10.2017


INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de XX.XX.2017, sub nr. A/299/2017, contestatoarea ANRP a formulat în contradictoriu cu intimaţii P.R., T.C., C.I.E., S.N.E. și T.I.C.M. contestaţie la executare în dosarul de executare nr. A/2017 aflat pe rolul BEJA Ş şi D, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea actelor de executare, suspendarea tuturor actelor de executare silită dispuse în temeiul art. 700 alin. 1 şi alin. 3 C.pr.civ., până la soluţionarea prezentei cauze. În situaţia admiterii contestaţiei, a solicitat restabilirea situaţiei anterioare şi întoarcerea executării silite.

În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că, prin somaţia emisă în data de XX.XX.2017, BEJA Ş şi D a înştiinţat ANRP că are de achitat creditorilor suma de 229007, 05 lei reprezentând compensaţiile băneşti stabilite prin titlu executoriu hotărârea A/2011 emisă de Comisia Municipiului Bucureşti validată prin Decizia nr. B/2011 emisă de vicepreşedintele ANRP şi cheltuieli de executare silită..

Contestatoarea a mai indicat că procedura de executare silită a fost demarată împotriva unei persoane care nu mai are calitate de debitor începând cu data de 18.12.2014, dată la care a intrat în vigoare Legea nr. 164/2014 prin care a fost reglementată o nouă procedură cu privire la soluţionarea dosarelor constituite în temeiul Legii nr. 290/2003 şi de plată a acestora. Contestatoarea a menţionat că, în temeiul art. 3 alin. 2 şi art. 11 alin. 1 din Legea nr. 164/2014, sarcina plăţii revine în mod exclusiv Ministerului Finanţelor Publice, ANRP neavând obligaţii pentru plata despăgubirilor.

De asemenea, contestatoarea a arătat că, aşa cum prevede art. 11 alin. 3 din Legea nr. 164/2014, orice procedură de executare silită se suspendă de drept, până la împlinirea termenelor la care devin scadente obligaţiile de plată prevăzute în titlurile de plată emise conform art. 10 alin. 6 din acelaşi act normativ. Astfel, contestatoarea a apreciat că actele de executare silită sunt nelegale.

De asemenea, contestatoarea a susţinut că intimaţii creditori sunt de rea credinţă, întrucât au executat deja ANRP în mod nelegal în dosarul B/2012 pe rolul BEJA M şi M prin Decizia civilă nr. 2734/16.09.2014 fiind anulată în parte actele de executare şi s-a dispus întoarcerea executării silite cu privire la tranşa de 60%.

Pentru toate aceste consideraţii, contestatoarea a solicitat admiterea contestaţiei şi anularea tuturor formelor de executare silită dispuse prin dosarul de executare nr. A/2017, precum şi suspendarea tuturor actelor de executare efectuate în dosarele de executare.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 700, 711 şi 722, Legea 290/2003, OG22/2002, OUG 80/2013 şi Legea 164/2014.

În susţinerea cererii, contestatoarea a solicitat instanţei încuviinţarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei f. 7-30.

Cererea a fost scutită de la plata taxei judiciare de timbru, în conformitate cu dispoziţiile art. 30 din OUG nr. 80/2013.

La data de 21.07.2017 intimaţii au formulat întâmpinare f. 47 şi au solicitat respingerea contestaţie, au învederat instanţei că nu sunt de rea credinţă şi într-adevar s-a dispus întoarcerea executării silite cu privire la tranşa de 60% executată silit nelegal în dosarul 513/2012 însă obligaţia de plata a ANRP de plata a tranşei de 60% există în continuare, astfel că, în eventualitate în care ANRP este de acord cu compensarea sumelor, vor formula o cerere de compensare între suma datorată de ANRP în dosarul execuţional 37/2017 şi suma ce trebuie restituită de intimaţi din dosarul execuţional 513/2012.

Intimaţii au arătat că motivul pentru care au formulat cererea de încuviinţare a executării silite aferent dosarului execuţional A/2017 este dat de faptul că intimaţii nu au dorit să piardă calitate de persoane îndreptăţite  ce trebuie să primească tranşa de 60% ce a fost pusă greşit în primul dosar de executare silită.

Intimaţii au arătat că executarea silită s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale iar contestatoarea deşi avea obligaţia să efectueze plata nu a demarat procedura legală în acest sens, legea 164/2014 a dorit accelerarea procedurii de stabilire şi plată însă nu a impus căi stricte.

La data de XX.XX.2017 contestatoarea a depus note de şedinţă f. 112 şi a în nici un caz nu poate opera compensarea solicitată de intimaţi datoriile nu sunt reciproce, în ceea ce priveşte tranşa de 60% ce trebuie achitată intimaţilor, acesta revine Ministerului Finanţelor Publice în baza legii 164/2014.

Instanţa a încuviinţat şi a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei. La solicitarea instanţei, la data de XX.XX.2017, prin serviciul registratură, BEJA Ş şi D a depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, dosarul de executare nr. A/2017 (filele 76-110).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin hotărârea nr. A/2011 emisă de Comisa Municipiului Bucureşti f.81 confirmată în parte de Decizia nr. B/2011 a vicepreşedintelui ANRP, contestatoarea ANRP s-a obligat restituie intimaţilor creditori P.R., T.C., C.I.E., S.N.E. și T.I.C.M. suma de 368626,24 lei reprezentând compensaţii băneşti în baza legii 9/1998.

Instanţa reţine că, urmare a cererii de executare silită (fila 79), a fost deschis dosarul execuţional nr. 37/a/26.04.2017 al BEJA  Ş şi D (încheierea din data de 26.04.2017 – fila 90), în vederea punerii în executare a tranşe de 60% a titlului executoriu reprezentant de hotărârea nr. A/2011 emisă de Comisa Municipiului Bucureşti f.81 confirmată în parte de Decizia nr. B/2011 a vicepreşedintelui ANRP şi încuviinţată executarea silită în oricare dintre modalităţile prevăzute de lege, în baza titlului executoriu menţionat mai sus la data de 04 mai 2017 în dosarul A/299/2017 f. 94

Prin încheierea din data de XX.XX.2017 f. 95  au fost stabilite cheltuieli de executare în cuantum de 7831,76 lei.

Analizând contestaţia la executare, prin prisma susţinerilor contestatoarei, instanţa o apreciază ca fiind întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 711 alin. 1 C.pr.civ., împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare, se poate face contestaţie la executare în termen de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.

Instanţa constată că, între data emiterii titlului executoriu şi data formulării cererii de executare şi a încuviinţării executării silite împotriva  contestatoarei a intrat în vigoare Legea nr. 164/2014 prin care a fost reglementată o nouă procedură cu privire la soluţionarea dosarelor constituite în temeiul Legii nr. 290/2003 şi de plată a acestora. Astfel conform art. 3 alin.2 din actul normativ menţionat „dispoziţiile prezentei legi referitoare la plata despăgubirilor se aplică cererilor soluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru care nu s-a efectuat plata, cererilor nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, având ca obiect acordarea de despăgubiri în baza Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

În cauză titlul executoriu a fost emis la data de 9.10.2014 nefiind efectuată plata, ipoteză reglementată de art.3 alin.2 teza 1 din lege. Conform procedurii reglementată de lege (art. 10), plata despăgubirilor conţinute de actele administrative sau hotărârile judecătoreşti se va face eşalonat prin 5 tranşe anuale. Plata fiecărei tranşe făcându-se de către Ministerul Finanţelor Publice pe baza titlurilor de plată emise de ANRP, conform art. 10 alin.6 din lege.

Instanţa constată că la data încuviinţării executării silite şi deschiderea dosarului de executare A/2017, contestatoarea nu mai avea calitatea de debitor pentru a plăti suma stabilită prin actul administrativ ce constituie titlu executoriu. Deşi este adevărat că contestatoarea poate influenţa în mod decisiv efectuarea plăţii prin emiterea sau neemiterea titlului de plată, în ceea ce priveşte obligaţia de plată efectivă a sumelor de bani, calitatea de debitor aparţine Ministerului Finanţelor Publice.

Această soluţie aleasă de legiuitor are ca principal efect amânarea în continuare a efectuării plăţilor, amânare ce survine altor suspendări dispuse prin OUG nr. 10/2014 şi Legea 112/2014. Deşi soluţia legală are un vădit caracter injust, instanţa nu poate ignora prevederile legii care fac ca, ANRP să nu mai aibă calitate de debitor la data încuviinţării executării silite.

Instanţa constată că intimaţii au renunţat la beneficiul dosarului execuţional 513/2012 în care executarea silită nu a fost anulată ci doar s-a constatat că la momentul punerii în executare a tranşei de 60% acesta nu era exigibilă, şi au hotărât punerea în executarea a tranşei de 60% în anul 2017 prin deschiderea unui nou dosar de executare deschis împotriva ANRP după intrarea în vigoare în vigoare a Legii 164/2014.

Astfel, constatând că 18.12.2014 în baza legii 164/2014 că ANRP, contestatoarea din prezenta cauza, nu mai are calitatea de debitor, instanţa nu poate constata intervenită compensaţia între tranşa de 60% pusă în executare în prezentul dosar execuţional şi întoarcerea parţială la care au fost obligaţi intimaţii în dosarul execuţional A/2012 prin sentinţa pronunţată în dosarul B/300/2015, creanţele nefiind reciproce.

Pentru aceste considerente instanţa va dispune anularea tuturor actelor de executare silită efectuate în dosarul de executare nr.A/2017 înregistrat la BEJA  Ş şi  D.

În ceea ce priveşte cererea de suspendare a actelor de executare şi a executării silite, instanţa reţine că, potrivit art. 718 alin. 1 C.pr.civ., până la soluţionarea contestaţiei sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părţii interesate şi numai pentru motive temeinice, se poate dispune suspendarea executării.

Astfel, având în vedere soluţia care va fi pronunţată în cauză cu privire la contestaţia la executare, instanţa va respinge cererea de suspendare a actelor de executare şi a executării silite, ca rămasă fără obiect.

În ceea ce priveşte cererea de întoarcere a executării silite, verificând dosarul de executare silită, instanţa constată că doar a fost emisă o somaţie însă nu s-a procedat la executare, pentru aceste motive, urmează a respinge cererea de întoarcere a executării silite ca neîntemeiată.

În temeiul art. 719 alin. 4 C.pr.civ., prezenta hotărâre se va comunica, din oficiu, BEJA  Ş şi D, după rămânerea definitivă.

În baza art. 717 alin 2 C. proc. civ. instanţa va obliga intimaţii la plata către BEJ a sumei de 44 lei cu titlu de cheltuieli fotocopiere dosar execuţional.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite contestaţia la executarea privind pe contestatoarea ANRP, cu sediul în …. şi pe intimații P.R., cu domiciliul ales în …., T.C., cu domiciliul ales în …, C.I.E., cu domiciliul ales în …., S.N.E., cu domiciliul ales în .. și T.I.C.M., cu domiciliul ales în ….

Anulează executarea silită demarată în dosarul execuţional de A/2017.

Respinge cererea de suspendare ca rămasă fără obiect.

Respinge ca neîntemeiată cererea de întoarcere a executării silite.

În baza art. 453 C. proc. civ. rap la art. 717 alin 2 C. proc. civ. obliga intimaţii la plata către BEJ a sumei de 44 lei cu titlu de cheltuieli fotocopiere dosar execuţional.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată în şedinţa publică, azi, xx.xx.2017.