Constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractului de împrumut, clauzele care nu au fost negociate, creează un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligațiile părţilor sau au fost inserate în contract cu rea-credinţă.

5)Titlu: acţiune în constatare - clauze abuzive

Tip speță – Hotărâre

Număr speţă: 796/22.07.2020

Domeniu asociat: civil

Conţinut speță: constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractului de împrumut, clauzele care nu au fost negociate, creează un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligațiile părţilor sau au fost inserate în contract cu rea-credinţă.

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Tecuci sub nr.de înregistrare .../324/2020 din ....2020, reclamantul ...., în contradictoriu cu pârâtele ... IFN SA si .....A.A.R.L., a solicitat să se constate abuzive clauzele de la punctele 4.3; 10.2; 20/1 și anexa d ’’taxe și comisioane” din contractul de credit nr. CRN ..../...11.2008 și anularea acestora.

În motivare, reclamantul a arătat că, a încheiat cu pârâta ....IFN S.A contractul nr. CRN ...../....11.2008 pentru acordarea unui credit pentru achiziționarea de bunuri prin cardul de credit. Din actele comunicate de către BEJ .... rezultă că societatea .... IFN S.A a cesionat creanța către .....A.A.R.L. Urmare a clauzelor împovărătoare și a pierderii locului de muncă nu a mai reușit să achite contravaloarea creanței, motiv pentru care s-a procedat la executarea silită. Astfel, la data de 28.11.2019 B.E..J ..... i-a comunicat adresa nr.223 la care s-a atașat cererea formulată de .... prin care aceasta stăruie în executarea silită, Clauzele menționate la pct.l din acțiune sunt abuzive întrucât au fost încălcate disp. art.4 (2) din Legea 193/203 ” . La pct.4.3 din contract s-a impus dreptul pârâtei ca în cazul efectuării de tranzacții cu plata în rate, de a stabili rata dobânzii care variază în funcție de comerciantul acceptant plus un comision de 9,9 % calculat la suma din valoarea tranzacției și dobânda aferentă. Valoarea ratei dobânzii sus menționate urmează a fi adusă la cunoștință reclamantului de către comerciantul acceptant. Pârâta, pe lângă modificarea unilaterală a dobânzii, a stabilit și un comision de 9.9 % fără să justifice care sunt criteriile după care a stabilit cuantumul acestui comision. În tabelul privind taxe și comisioane aflat la sfârșitul contractului s-a impus o dobândă de 3 % pentru retragerile în numerar și o dobândă tot de 33 % pentru cumpărături cu plata integrală, iar în contract nu se menționează mecanismul de determinare a dobânzii.

În drept, şi-a întemeiat cererea pe dispozițiile  disp.art.  OG 21/1992 si Legea 193/2000.

A depus la dosar înscrisuri, în fotocopie: cerere pentru emitere card de credit, comunicare emisă de BEJ ....,  adresa BEJ ... către reclamant, cerere de stăruire în executarea silită si actualizare debit.

În urma comunicării cererii, conform art.201 Cpr.civ., pârâta ... S.A.RL. a depus întâmpinare la dosar prin care a arătat că la data de ....11.2008, a fost încheiat contractul de credit din prezenta cauză prin care instituția financiar bancară i-a acordat un credit debitorului semnatar al contractului de credit .... si, întrucât reclamantul a încetat sa mai achite ratele, instituția financiar bancară a declarat sumele datorate scadente anticipat si ulterior, a cesionat întreaga creanţă subscrisei. Totodată, au fost efectuate formalitățile de înscriere a Contractului de cesiune creanțe în Arhiva Electronic de Garanții Reale Mobiliare în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare. încercările de a oferi consiliere si posibilitatea rambursării creanței în mai multe rate avantajoase au fost ignorate de către reclamant, motiv pentru care în anul 2012 a început formalitățile de executare silita prin intermediul BEJ .....

În drept, a invocat disp.art.205 C.p.c

În urma comunicării cererii, conform art.201 Cpr.civ., pârâta .... IFN S.A. (fosta ... IFN SA- fosta .... IFN SA.) a depus întâmpinare la dosar prin care a arătat că în data de 01 August 2019 a avut loc fuziunea prin absorbție între societatea absorbantă .... IFN S.A. si societatea absorbita ..... IFN S.A. rezultând o singură entitate juridică care a preluat denumirea de B....S.A. Reclamantul ..... a încheiat Contractul de credit reprezentat de cererea pentru acordarea unui cârd de credit identificata prin numărul ....din data de ....11.2008. Ca urmare a neexecutării obligațiilor prevăzute în convenția de credit, în conformitate cu condițiile contractuale, cardul de credit ....a fost declarat scadent anticipat si soldul creditului a fost trecut integral în restanta. Astfel, a procedat la demararea procedurii executării silite, împotriva reclamantului .... fiind deschis dosarul execuțional nr. .../..../2012 aflat în instrumentarea executorului judecătoresc ...... Conform contractului semnat in anul 2008, reclamantul ..... a declarat ca a luat la cunoștința de termenii generali din contract, neavând nicio obiecțiune la data respectiva. De asemena nu rezulta ca acesta din urma s-a opus sau a cerut vreo clarificare fata de prevederile contractuale nici la data încheierii contractului si nici pe durata derulării acestuia. Nu a avut posibilitatea de a da curs unei discuții cu privire la cuprinsul clauzelor contractuale, de vreme ce clientul nu si-a exprimat, în concret, o poziție contrară cu privire la prevederile contractuale. Acesta nu a înțeles să prezinte în mod expres o contraofertă din care să rezulte intenția de a schimba, completa sau elimina anumite clauze contractuale. In niciun caz nu se poate retine faptul că reclamantul a încheiat prezentul contract în lipsa posibilității de a negocia clauzele contractuale. Inexistenta intenției de a negocia a reclamantului .... nu poate atrage reținerea în mod automat a caracterului ne-negociat al clauzelor contractelor. Obligatia de negociere intervine atunci când exista o manifestare de voința în acest sens venita din partea clientului. Or, instituția creditoare nu este obligata sa parcurgă o etapa preliminară de negociere a contractului in cazul in care cealaltă parte nu si-a manifestat aceasta intenție. Potrivit contractului semnat de reclamantul ...., acesta a declarat ca a luat la cunoștință de termenii din contract, neavând nicio obiecțiune la data respectiva. Mai mult decât atât, în lipsa intenției clientului de a negocia contractul de credit, subscrisa nu avea posibilitatea de a forța cealaltă parte la negociere, dacă aceasta nu considera ca fiind necesară negocierea contractelor. De asemenea nu rezulta ca .... s-a opus sau a cerut vreo clarificare fata de prevederile contractuale, nici la data încheierii contractului si nici pe durata derulării acestuia.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

La data de ....11.2008, părțile au încheiat contractul nr. ..... pentru acordarea unui credit pentru achiziționarea de bunuri prin cardul de credit.

Art.4.3 din contract prevede că, în cazul efectuării de tranzacții cu plata în rate lunare, valoarea tranzacției poate fi, după caz, majorată cu costul finanțării.

Art.10 din contract prevede că, emitentul are dreptul de a modifica dobânda, ca și orice alte taxe, comisioane, costuri sau introducerea unor noi astfel de taxe, comision, costuri, în funcție de evoluția pieței financiare și politica de costuri a emitentului.

Art.20.1 din contract, prevede că emitentul are dreptul să modifice prezentele condiții generale în baza deciziei sale unilaterale.

Potrivit art. 4 alin. (6) din Legea nr.193/2000, care reprezintă transpunerea fidelă a art. 4 alin. (2) din Directiva nr. 93/13/ CEE , evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociază nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerinţele de preţ şi de plată, pe de o parte, nici cu produsele şi serviciile oferite în schimb, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj uşor inteligibil. Sensul normelor în discuţie este acela că sunt excluse de la evaluarea caracterului abuziv acele clauze ce vizează proporţionalitatea dintre calitatea bunului livrat sau serviciului prestat de comerciant şi preţul plătit de consumator, situaţie ce nu s-ar putea pune în cazul unui contract de credit, întrucât consumatorul nu plăteşte o anumită calitate a mărfii ori a serviciului de care a beneficiat, ci primeşte o sumă de bani pe care se obligă să o restituie în condiţiile convenite prin contract.

În acelaşi sens, Directiva 2008/48/ CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008, privind contractele de credit pentru consumatori (prin care s-a abrogat Directiva 87/102/ CEE), la art. 3 lit. g) defineşte „costul total al creditului" ca fiind format din „toate costurile, inclusiv dobânda, comisioanele, taxele şi orice alt tip de costuri ce trebuie să le suporte consumatorul în legătură cu creditul şi care sunt cunoscute de către creditor."

Ori, scindarea preţului în aceste componente poate duce la ideea că, pentru aceeaşi prestaţie s-au avut în vedere raţiuni diferite de percepere a acestora, fundamentul perceperii acestora nefiind cunoscut consumatorului la momentul perfectării convenţiei de credit, în lipsa unei exprimări clare şi neechivoce, scopul perceperii acestui comision fiind neclar, terminologia folosită nefiind descrisă în cuprinsul condiţiilor generale ale contractelor încheiate cu pârâta, pentru ca împrumutaţii să fie în deplină cunoştinţă de cauză cu privire la motivele pentru care sunt percepute aceste sume, cu titlu de comision de risc.

Contractul de credit încheiat între părţi intră în câmpul de aplicare al Legii nr. 193/2000, fiind încheiat între un profesionist, în cadrul activităţii sale profesionale autorizate, şi un consumator (persoană fizică), care a încheiat un contract în afara activităţii sale profesionale. Nerespectarea dispoziţiilor imperative, de ordine publică, ale art. 4 din Legea nr. 193/2000, atrage nulitatea absolută a clauzelor contractuale în discuţie. Ceea ce sancţionează legea este că în măsura în care consumatorul doreşte să beneficieze de produsele sau serviciile unui anumit comerciant trebuie sa accepte în bloc condiţiile generale practicate de acesta, materializate într-un contract cu clauzele prestabilite, unele dintre acestea fiind abuzive, în sensul art. 4 din Legea nr. 193/2000, sau să renunţe cu totul la a beneficia de respectivele produse sau servicii. Această opţiune nu poate fi considerata mulţumitoare şi nici în concordanţă cu principiul libertăţii de voinţă a părţilor, întrucât legislaţia pentru protecţia consumatorului urmăreşte sa-l pună pe consumator în situaţia de a beneficia fără restricţii de produsele sau serviciile oferite pe o anumită piaţă, fără a fi nevoit să accepte clauze care creează un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor, în detrimentul său şi contrar cerinţelor bunei-credinţe.

Instanța reține că, clauzele contestate punctele 4.3, 10.2 și 20/1 din contract sunt abuzive, deoarece întrunesc condiţiile prevăzute în mod cumulativ de Legea nr. 193/2000 pentru a putea fi considerate abuzive şi anume: (i) clauzele să nu fi fost negociate, (ii) clauzele să creeze un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor şi (iii) clauzele să fi fost inserate în contract cu rea-credinţă.

Din analiza acestora rezultă că banca poate majora dobânda, taxele, comisioanele și alte costuri în mod unilateral, în funcție de politica sa de costuri, astfel că, înserarea acestor clauze, creează un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor.

Faţă de considerentele expuse mai sus, instanţa urmează să constate că punctele 4.3, 10.2 și 20/1 din contract sunt clauze abuzive în sensul art. 4 alin. 1 din Legea nr.193/2000, urmând, ca şi consecinţă, să se dispună eliminarea acestor clauze din contract.

Cât priveşte constatarea caracterului abuziv al prevederilor  din anexa d ’’taxe și comisioane” din contractul de credit nr. ..../....11.2008, instanţa a reţinut că, este de notorietate că un credit bancar nu poate fi acordat în mod gratuit (respectiv, fără a exista obligaţia împrumutaţilor de a plăti dobândă şi, după caz, comisioane pentru anumite servicii conexe). Băncile sunt societăţi comerciale lucrative, având drept scop obţinerea de profit - prin urmare, eventuale acte de creditare făcute cu titlu gratuit ar fi nule, pentru încălcarea principiului specializării capacităţii de folosinţă a împrumutătorului.

Ori, în contractul încheiat între părţi, comisioanele percepute, din care doar unul este perceput lunar, celelalte fiind încasate în momentul efectuării de operațiuni sau în momentul întârzierii plății, sunt  clar precizate astfel că, reclamantul a avut reprezentarea consecinţelor pe care le implică o astfel de clauză.

Domenii speta

Spete similare