Anulare testament

Sentinţă civilă 15781/2012 din 10.10.2010


Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante, reclamanta P V a chemat în judecata pe pârâtii U.N, UG, MM, MD si D.P, solicitând sa se dispuna anularea testamentului autentificat sub nr. 166/26.01.2010, anularea certificatului de mostenitor nr. 12/16.02.2010 eliberat de BNP C. A., stabilirea mostenitorilor defunctei M. T decedata la data de 29.01.2010, stabilirea masei succesorale si a cotelor succesorale ce revin mostenitorilor, partajarea masei succesorale.

În motivarea cererii, reclamanta a aratat ca sora sa, defuncta M T a decedat la data de 29.01.2010 fara a avea copii si având parintii decedati.  Singurii mostenitori ai acesteia sunt cei trei frati, respectiv reclamanta si pârâtii M D si D P.

În ceea ce priveste solicitarea de anulare a testamentului autentificat sub nr. 166/26.01.2010 se arata de catre reclamanta ca la data de 17.01.2010, defuncta a fost gasita în stare de inconstienta la domiciliul sau, dupa ce zacuse circa 20 de ore, fiind ulterior internata în spital la sectia de neurologie.  În momentul în care pârâta M D  a aflat  de la medici ca nu mai sunt sanse  de supravietuire, împreuna cu ceilalti pârâti, respectiv fiica, fiul si ginerele, s-au grabit sa apeleze la un medic psihiatru solicitând eliberarea unei adeverinte medicale care sa ateste existenta discernamântului, solicitând ulterior deplasarea notarului la spital în vederea întocmirii testamentului a carui nulitate se solicita. Având în vedere starea de sanatate a numitei M.T , astfel cum reiese din  diagnosticul de pe biletul de iesire  din spital, se invoca de catre reclamanta lipsa discernamântului defunctei ca si motiv de nulitate.

Cu privire la solicitarea de anulare a certificatului de mostenitor nr. 12/16.02.2012 se arata ca acesta a fost eliberat în baza testamentului nr. 166/26.01.2010, având astfel caracterul unui act subsecvent acestuia. Astfel ca, urmare anularii testamentului se impune a se dispune si anularea acestui certificat de mostenitor. Se precizeaza, totodata ca, anularea acestuia din urma  se impune si în virtutea dispozitiilor art. 88 din Legea nr. 36/1995, data fiind calitatea reclamantei de mostenitor legal acceptant al defunctei.

În ceea ce priveste capatul de cerere privind stabilirea mostenitorilor legali ai defunctei M T si a cotelor ce se cuvin fiecaruia dintre ei, se precizeaza ca aceasta a decedat fara descendenti în linie directa, situatie în care la mostenirea acesteia vin rudele din clasa a doua de mostenitori legai, cea a  descendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati. Astfel, vocatie succesorala concreta la mostenirea defunctei are reclamanta si pârâtii M D si D P în calitate de colaterali privilegiati care, potrivit principiului egalitatii mostenitorilor de acelasi grad si din aceeasi clasa de mostenitori legali, urmeaza a culege mostenirea defunctei în cote egale (1/3 fiecare).

Asupra solicitarii de constatare a compunerii masei succesorale ramase de pe urma defunctei, se solicita a se constat ca aceasta se compune din : dreptul de concesiune asupra locului de înhumare situat în municipiul Constanta, jud. Constanta,cimitirul Central, figura G, în suprafata de 4,50 mp si dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Constanta, str. S nr. 88, jud. Constanta compus din teren în suprafata de 205,98 mp potrivit actului de proprietate.

În cea ce priveste cererea de sistare a indiviziunii existente între mostenitori asupra bunurilor succesorale, se arata ca aceasta se întemeiaza pe dispozitiile art. 728 indice 1 C.civ. În drept, au fost invocate dispozitiile art.948  C.civ.si art.274 C.pr.civ.

Pârâtii au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea actiunii ca neîntemeiata ca urmare a constatarii valabilitatii testamentului autentificat sub nr. 166/26.01.2010.În motivare se arata ca actul a carui nulitate se solicita a se constata este un act autentic, care se bucura de prezumtiile legale aferente. Mai mult, la momentul încheierii actului, notarul public a înteles sa parcurga etapa legala privind  cerificarea/constatarea întrunirii în persoana testatorului a conditiilor medicale necesare si suficiente de natura a asigura încheierea unui act juridic solemn, temeinic si legal.

Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:

Prin testamentul autentificat sub nr. 166/26.01.2012 la BNP C A, defuncta MT, decedata la 29.01.2010 potrivit certificatului de deces seria DS nr. 707479/23.02.2010, a dispus asupra întregii sale averi mobile si imobile pe care a lasat-o pârâtilor UN, UG si MM în calitate de legatari universali.

Fiind un act juridic, testamentul trebuie sa îndeplineasca toate conditiile generale de validitate ale oricarui act juridic prevazute de art.  948 C.civ., respectiv capacitatea de a contracta, consimtamântul valabil al partii care se obliga, obiect determinat si cauza licita.

Pentru a fi valabil, consimtamântul trebuie sa provina de la o persoana cu discernamânt, sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice, sa fie exteriorizat si sa nu fie afectat de vreun viciu de consimtamânt.

În cauza, instanta retine ca la data autentificarii testamentului nr. 166/26.01.2010 la BNP ., defuncta MT nu avea discernamânt, adica acea capacitate de a-si exprima constient vointa si de a realiza  continutul si efectele juridice care decurgeau din actul încheiat.

Concluzia instantei se întemeiaza pe concluziile raportului de expertiza medico-legala psihiatrica care sunt în sensul ca  la data semnarii testamentului 26.01.2010, defuncta M T avea capacitatea de a vorbi, auzi, citi, întelege dupa lectura si semna mult diminuate/abolite (capacitate psihica de exercitiu mult diminuata/abolita).

Prin urmare, instanta urmeaza a dispune anularea  testamentului nr. 166/26.01.2010 la BNP pentru lipsa consimtamântului.

În continuare, instanta retine ca  certificatul de mostenitor nr. 12/16.02.2010 este eliberat de BNP în baza testamentului a carui nulitatea urmeaza a se dispune, acesta având caracterul unui act subsecvent.  Prin urmare, se impune si anularea acestuia în baza principiului  resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis.

Având în vedere solutia ce urmeaza a se pronunta cu privire la testament si certificatul de mostenitor mentionate, instanta retine în continuare ca, potrivit înscrisurilor de la dosar defuncta M T a decedat fara descendenti  în linie directa, situatie în care la mostenirea acesteia vin rudele din clasa a doua de mostenitori legali. Astfel, vocatie succesorala concreta la mostenirea defunctei au reclamanta, pârâtul MD si DP în calitate de colaterali privilegiati care urmeaza a culege mostenirea în cote egale de 1/3 fiecare.

Cu privire la constatarea masei succesorale, urmeaza a se stabili ca aceasta se compune din  dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Constanta, str. S. 88, jud. Constanta si dreptul de concesiune asupra locului de înhumare situate în municipiul Constanta, jud. Constanta, cimitirul Central, figura G, în suprafata de 4,50 mp, astfel cum rezulta din înscrisurile de la dosar, respective act de vânzare-cumparare cu încheiere de autentificare nr. 6998/13.09.1967 la Notariatul de Stat al Regiunii Dobrogea ,contract de partaj voluntar fara sulta cu încheiere de autentificare nr. 3473/10.11.1999 BNP, certificat de mostenitor nr. 178/26.11.2001 BNP, extras de  care funciara.

În ceea ce priveste iesirea din indiviziune cu privire la imobilul situate în Constanta, str. S nr. 88, jud. Constanta, instanta retine în prealabil ca, potrivit concluziilor raportului de expertiza tehnica imobiliara, partajarea în natura nu este comoda, neputându-se forma loturi întrucât nu exista deschiderea la strada prevazuta de Regulamentul general de urbanism din data de 27.06.1996.

Întrucât reclamanta a precizat în mod expres la sedinta din data de 03.10.2012 ca nu doreste atribuirea în natura a acestui imobil, instanta urmeaza sa-l atribuie unuia dintre cei 2 pârâti mostenitori legali, MD sau DP.

Pentru determinarea acestuia, se  retine ca la atribuirea bunului, instanta trebuie sa aiba în vedere criteriile prevazute de art. 673 indice 9 C.pr.civ.: acordul partilor, marimea cotei parti ce se cuvine fiecareia, masa bunurilor de împartit, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, faptul ca unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împarteala, au facut constructii, îmbunatatiri sau altele asemenea.

Astfel, instanta apreciaza ca fiind mai justa solutia de atribuire în proprietate a acestui imobil pârâtei MD, tinând cont ca, prin testamentul autentificat acest imobil  a fost lasat legat celor 2 fii ai acesteia, pârâtii UN si MM, precum si ginerelui acesteia, respectiv pârâtul UG coroborat cu conduita acesteia, în sensul ca a solicitat respingerea cererii de anulare a testamentului. Atribuindu-i-se imobilul în proprietate, aceasta are posibilitatea de a transmite, mai departe dreptul de proprietate al imobilului copiilor si ginerelui sau, stabilindu-se starea de fapt ce a luat nastere în urma încheierii testamentului anulat prin prezenta sentinta.

Pentru motivele indicate, instanta urmeaza a atribui pârâtei MD imobilul din loc. Constanta, str. S nr.88, jud. Constanta în natura, urmând ca  aceasta sa fie obligata la plata catre reclamanta si pârâtul DP a unei sulte în valoare de 101.100 lei reprezentând contravaloarea cote-parti de 1/3  din dreptul de proprietate asupra acestui imobil, valoare calculata la valoarea totala de circulatie a imobilului de 303.300 lei, astfel cum a fost stabilita în raportul de expertiza.

În ceea ce priveste dreptul de concesiune asupra locului de veci din municipiul Constanta, jud. Constanta, cimitirul Central, figura G, în suprafata de 4,50 mp, instanta retine ca nu poate face obiectul iesirii din indiviziune, întrucât este dat în folosinta pe viata membrilor familiei defunctului, urmând a respinge cererea de iesire din indiviziune din dreptul de concesiune asupra locului de veci situat în cimitirul Viile Noi din Mun. Constanta, acesta ramânând în coproprietatea indiviza a partilor în cote parti ideale de 1/3 fiecare.