Pretenţii – regres asigurător împotriva societăţii la care era asigurată persoana responsabilă de producerea accidentului

INSTANŢA,

Asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 05.06.2014 sub nr. dosar 26968/299/2014, reclamanta S.C. G.A. S.A. a chemat în judecată pe pârâta S.C. E.R.A.R. S.A. şi pe intervenientul forţat P.M., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să oblige pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 6.599,56 lei, din care 6.291,29 lei cu titlu de despăgubire şi 308,27 lei penalităţi de întârziere calculate de la data scadenţei până la data introducerii acţiunii. Totodată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata penalităţilor de întârziere de 0,1% pe zi întârziere, calculate de la data introducerii acţiunii până la data plăţii efective, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, în esenţă, la data de 22.11.2013 P.M., conducând auto cu nr. de înmatriculare … a produs din culpa sa un accident de circulaţie.

A susţinut că în urma accidentului a fost avariat autovehiculul marca Chevrolet, cu nr. de înmatriculare … asigurat CASCO la societatea reclamantă, cu poliţa nr.850219220/11.01.2013.

A precizat că dosarul de daună a fost înregistrat la societatea reclamantă sub nr. K21200055218, în baza căruia a plătit indemnizaţia în cuantum de 6.291,29 lei.

A arătat că deţinătorul autovehiculului al cărui conducător se face vinovat de producerea accidentului, avea încheiat la pârâta E.R.A.R. S.A. asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube cauzate terţilor prin accidente de autovehicule, şi anume poliţa nr.2003056563. Prin urmare, în temeiul art.49 din Legea nr.136/1995, pârâta răspunde pentru pagubele provocate de asiguraţii săi.

A susţinut că după plata indemnizaţiei asiguratului reclamantei, aceasta s-a subrogat în drepturile acestuia şi a solicitat pârâtei, în calitate de asigurător de răspundere civilă,  suma de 6.291,29 lei.

A învederat că pârâta avea obligaţia să achite în termen de 15 zile suma plătită de către S.C. G.A.S.A., cu titlu de indemnizaţie, motiv pentru care datorează şi 0,1% penalităţi pe zi de întârziere, calculate de la data scadenţei, şi anume de la data de 23.04.2014, până la data plăţii efective.

A arătat că pârâta în mod nejustificat a refuzat plata sumei mai sus menţionate.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art.22, art.49 şi art.54 din Legea nr.136/1995, art.64 alin.2 din Ordinul C.S.A nr.14/2011.

În probaţiune, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri, anexând la dosar, în copie, înscrisuri (f.3-42).

Reclamanta a achitat taxa judiciară de timbru de 444 lei.

În data de 19 august 2014, pârâta a formulat întâmpinare, prin care a învederat că debitul solicitat va fi achitat în perioada următoare.

În cauză, instanţa a încuviinţat şi a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, în data de 22.11.2013, în jurul orelor 08.50, în municipiul Bucureşti, intervenientul forţat P.M. a condus autoturismul marca Honda, cu nr. de înmatriculare …, asigurat la S.C. E.R.A.R. S.A., şi, la intersecţia cu Aleea Circului din dreptului Blocului nr.1, pe fondul neatenţiei, nu a acordat prioritate de dreapta şi a intrat în coliziune cu auto marca Chevrolet, cu nr. de înmatriculare …, asigurat la S.C. G.A.S.A., motiv pentru care conducătorii celor două autoturisme au întocmit fişa de constatare amiabilă de accident (f.31, 29, 59).

Având în vedere factura fiscală seria EURIAL nr.FS14PA110135/14.01.2014, facturile fiscale emise în perioada 10.12.2013 – 17.12.2013 de către S.C. A.I. S.R.L., precum şi conţinutul întâmpinării, reiese că, în speţă, costurile readucerii autoturismului marca Chevrolet, cu nr. de înmatriculare …, la starea tehnică şi estetică dinaintea accidentului sunt în cuantum de 6.291,29 lei (f.9).

În data de 06.02.2014, reclamanta a achitat în favoarea S.C. A.I. S.R.L. şi S.C. E.I. S.R.L., prin virament bancar, suma totală de 6.291,29 lei, în considerarea reparaţiilor efectuate la autoturismul cu nr. de înmatriculare … (f.10).

Având în vedere faptul că pârâta a recunoscut pretenţiile reclamantei,  instanţa reţine că pârâta a recunoscut atât vinovăţia asiguratului său P.M., cât şi  contravaloarea reparaţiilor necesare autoturismului cu nr. ….

În drept, instanţa retine ca, în materia asigurării de răspundere civila, Legea nr. 136/1995 stabileşte existenta unor raporturi juridice între asigurator şi terţa persoana păgubită, născute prin subrogare, raporturi juridice ce izvorăsc ex delictu. Astfel, art. 22 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 reglementează subrogarea asiguratorului în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei (art.2210 C.civil). In plus, art. 57 din acelaşi act normativ prevede ca drepturile persoanelor păgubite prin producerea accidentelor de autovehicule se exercita împotriva celor răspunzători de producerea pagubei.

Faţă de cele expuse mai sus, instanţa, reţine că, în speţă, reclamanta, achitând în baza poliţei auto – CASCO nr.850219220 din 11.01.2013 în interesul persoanei păgubite contravaloarea reparaţiilor efectuate, potrivit  ordinelor de plată nr.290860 şi nr.290939, ambele din data de 06.02.2014, a preluat acţiunea de care acesta beneficia, în baza art. 22 din Legea nr. 136/1995.

Pe fondul cauzei instanţa urmează să analizeze dacă în ce îi priveşte pe intervenientul forţat P.M., sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, conform dispoziţiilor art.1357 din C.civ.

Cu privire la fapta ilicita instanţa constată că aceasta exista şi constă în faptul că în data de 22.11.2013, în jurul orelor 08.50, în municipiul Bucureşti, intervenientul forţat P.M. a condus autoturismul marca Honda, cu nr. de înmatriculare …, şi, la intersecţia cu Aleea Circului din dreptului Blocului nr.1, pe fondul neatenţiei, nu a acordat prioritate de dreapta şi a intrat în coliziune cu auto marca Chevrolet, cu nr. de înmatriculare …, nesocotind astfel  obligaţiile prevăzute de art.35 alin.1 teza finală din O.U.G. nr.195/2002, republicată, raportat la art.57 din acelaşi act normativ.

Cu privire la vinovăţia intervenientului forţat, instanţa reţine fapta a fost comisă din culpă, aşa cum rezulta din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, în special fişa de constatare amiabilă de accident.

Referitor la prejudiciul cauzat, instanţa retine ca acesta este, de asemenea, dovedit din probele aflate la dosarul cauzei, acesta îndeplinind si condiţiile cerute de lege pentru a se putea obţine repararea lui, şi anume de a avea un caracter cert, constând în avariile aduse autoturismului cu nr. …, costurile aducerii vehiculului la starea tehnică şi estetică dinaintea accidentului fiind în cuantum de 6.291,29 lei.

În ceea ce priveşte cea din urmă cerinţă a angajării răspunderii civile delictuale, acea a raportului de cauzalitate între prejudiciu şi fapta ilicită, instanţa constată că şi aceasta este îndeplinită, întrucât reclamanta a produs probe în sensul că avariile suferite de autoturismul marca Chevrolet, cu nr. de înmatriculare … s-au produs urmare a încălcării de către intervenientul forţat a prevederilor art.35 alin.1 teza finală din O.U.G. nr.195/2002, republicată, raportat la art.57 din aceeaşi ordonanţă.

Faţă de cele mai sus menţionate, se reţine că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a intervenientului forţat P.M..

Potrivit art.49 prima teză din Legea nr.136/1995, “asiguratorul acorda despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguraţii răspund fata de terţe persoane păgubite prin accidente de vehicule, precum şi tramvaie şi pentru cheltuielile făcute de asiguraţi în procesul civil”.

Având în vedere prevederile art.49 din Legea nr.136/1995, reiese că la data de 03.04.2014 reclamanta S.C. G.A.S.A. era îndreptăţită să solicite pârâtei S.C. E.R.A.R. S.A. plata sumelor achitate de societatea reclamantă în conturile societăţii S.C. A.I. S.R.L. şi  S.C. E.I. S.R.L, şi anume suma de 6.291,29 lei.

În ceea ce priveşte capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata penalităţilor de întârziere, având în vedere faptul că, pe de-o parte, în data de 03 aprilie 2014 societatea pârâta a primit fără obiecţiuni cererea de despăgubire formulată de societatea reclamantă, instanţa apreciază că societatea reclamantă este îndreptăţită să primească penalităţi de 0,1% pe zi de întârziere, calculate de la data de 03.05.2014 şi până la data plăţii efective, în condiţiile art.64 alin.2 raportat la art.64 alin.4 din Ordinul C.S.A. nr.14/2011.

În lumina acestor considerente, instanţa urmează să admită în parte cererea, să oblige pârâta să achite reclamantei suma de 6.291,29 lei, reprezentând contravaloare despăgubire achitată de reclamantă în interesul asiguratului său P.F., la care se adaugă penalităţi de 0,1% pe zi de întârziere aferente acestui debit, calculate de la data de 03.05.2014 până la data plăţii efective.

În temeiul art.453 C.pr.civilă, văzând că pârâta a căzut în pretenţii, instanţa va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 444 lei, reprezentând cheltuieli de judecată (taxă judiciară de timbru).

Pentru aceste considerente,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte cererea având ca obiect pretenţii formulată de reclamanta G.A.SA, cu sediul ales …, în contradictoriu cu pârâta E.R.A.R. SA, cu sediul în …, cu intervenient P.M., cu domiciliul în  ...

Obligă pârâta să achite reclamantei suma de 6.291,29 lei, reprezentând debit principal, la care se adaugă penalităţi de 0,1% pe zi de întârziere aferente acestui debit, calculate de la data de 03.05.2014 până la data plăţii efective.

Obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 444 lei, reprezentând cheltuieli de judecată (taxă judiciară de timbru).

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28.11.2014.

Preşedinte, Grefier,

Domenii speta

Spete similare