Acordarea pensiei pentru limită de vârstă. Neaplicarea modificărilor aduse art. 65 alin. 5 din Legea nr. 263/2020 prin Legea nr.163/2020

Decizie 2114 din 23.06.2021


Dispoziţiile art. 65 din Legea nr. 263/2015 reglementează pensia anticipată parţială, şi nu acordarea pensiei pentru limită de vârstă, iar orice modificare adusă de legiuitor cu privire la condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru acordarea pensiei anticipate sunt aplicabile numai pensiilor stabilite ulterior intrării în vigoare a acestora.

Prin urmare, modificările aduse art. 65 alin. 5 din Legea nr. 263/2010 prin Legea nr. 163/2020  sunt aplicabile doar solicitanților de pensie anticipată de după data intrării în vigoare a acestei legi, fără a putea produce consecinţe asupra îndreptăţirii la acordarea pensiei pentru limită de vârstă.

Prin sentinţa civilă nr. ___ din ______ pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale în dosarul nr. ___/___/___ s-a respins excepţia tardivităţii acţiunii invocată de pârâta Casa Judeţeană de Pensii ____.

S-a respins acţiunea formulată de reclamantul _____ în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii ____.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut următoarele:

În speţă, reclamantul este beneficiarul unei pensii anticipate parțiale prin Decizia nr.____/05.04.2018 emisă de Casa Judeţeană de Pensii _____, drepturile de pensie stabilite începând cu data de 21.03.2018.

Prin acţiunea de faţă, a solicitat obligarea pârâtei Casa Judeţeană de Pensii ____ să-i recalculeze pensia luând în calcul şi perioadele asimilate, stagiul militar şi perioada studiilor universitare şi să i se aplice prevederile Legii nr.263/2010 (art.52) şi prevederile Legii nr.163/2020 şi să se emită o nouă decizie de pensionare pentru limită de vârstă.

Excepția tardivității acțiunii invocată de intimată este neîntemeiată, în speţă nu sunt aplicabile dispoziţiile art.149 din Legea nr.263/2010 modificată, reclamantul nu a contestat decizia de pensie susmenționată ci a solicitat obligarea pârâtei la recalcularea pensiei sale conform cererilor nr.____/10.08.2020 şi nr.____ din 17.08.2020 înregistrate la Casa Județeană de Pensii ____ şi la care a primit răspuns negativ prin adresa nr.____/01.09.2020.

Pe fondul cauzei s-a reţinut că prin cererea nr.____/10.2020, reclamantul a solicitat recalcularea pensiei anticipate parțiale prin valorificarea perioadelor asimilate reprezentând perioada studiilor superioare şi a stagiului militar obligatoriu, aşa cum rezultă din documentele existente la dosarul de pensie. Totodată, a solicitat, prin aceeași cerere să beneficieze de prevederile Legii nr.163/2010, respectiv reducerea vârstei standard de pensionare, întrucât a lucrat peste 30 ani în zonă afectată de poluare, prevăzută de lege, în Drobeta – Turnu Severin.

Potrivit art.65 alin.3 din Legea nr.263/2010 cu modificările şi completările ulterioare, la stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate nu se iau în considerare perioadele asimilate prevăzute de art.49 alin.1 lit. a – c, ca atare perioada studiilor universitare şi a stagiului militar, potrivit prevederilor exprese susmenționate.

Potrivit art.67 din Legea nr.263/2010 la data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată parțială se transformă în pensie pentru limită de vârstă se recalculează prin eliminarea diminuării prevăzute la art.65 alin.4 şi prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagiu de cotizare realizat în perioada de suspendare a plății pensiei anticipate parțiale (1). (2) Transformarea pensiei anticipate parțiale în pensie pentru limită de vârstă, în condițiile prevăzute la alin.1 se face din oficiu.

Ca atare, reclamantul este beneficiarul unei pensii anticipate parțiale, acordate în temeiul Legii nr.263/2010 art.1 calculată conform art.65 alin.4 tabelul 2, diminuare = 19,80% pensionarea anticipată reprezentând un beneficiu acordat de legiuitor asiguraților în ceea ce privește condițiile de pensionare, beneficiu care instituie o derogare de la vârsta standard de pensionare, legiuitorul fiind liber să stabilească condițiile acordării acestui beneficiu.

În continuare, s-a reţinut că, ulterior pensionării reclamantului, a intervenit Legea nr.127/2019, care nu mai reglementează pensia anticipată parțială, ca o categorie distinctă de pensie, ci numai pensia anticipată.

În ceea ce priveşte, pensiile anticipate parţiale, dispozițiile art.16 din Legea nr.127/2019 prevăd, că la data intrării în vigoare a prezentei legi, numai în ceea ce privește pensia anticipată parțială fără diminuare se stabilește conform prevederilor art.65 alin.5 din Legea nr.263/2010 şi ale Legii nr.218/2015 privind protejarea şi sprijinirea persoanelor afectate de emisiile de substanţe nocive provenite din extracţiile de ţiţei din zona Suplacu de Barcău, decizii pensii pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate nevalorificate de stabilirea pensiei şi a eventualelor stagii de cotizare realizate până la data recalculării.

Ca atare, din aceste dispoziţii susmenționate s-a reţinut că transformarea pensiei anticipate parţiale în pensie pentru limită de vârstă are loc la data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, diminuare stabilită potrivit alin.2 se menţine până la data îndeplinirii condițiilor privind vârsta standard de pensionare sau vârsta standard redusă potrivit prevederilor legale, iar pensiile anticipate parțiale fără diminuare (ceea ce nu este cazul reclamantului) se transformă din oficiu în pensii pentru limită de vârstă la data intrării în vigoare a noii lei, transformare care nu operează însă, nici în acest caz automat, ci numai dacă este îndeplinită condiția vârstei standard de pensionare, transformarea urmând a se face din oficiu printr-o decizie de recalculare.

În speţă, reclamantul a invocat şi Legea nr.163/2020 pentru reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani şi eliminarea diminuărilor lunare.

Prin Legea nr.163/3 august 2020 publicată în Monitorul oficial nr.695 din 03 august 2020, intrată în vigoare în 07.08.2020, s-au modificat şi completat prevederile art.65 alin.5 din Legea nr.263/2010 în sensul că s-au adăugat şi alte zone industriale cu poluare permanentă enumerate la art.65 alin.5 din Legea nr.263/2010, astfel că: „Persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracţiei, preparării şi arderii cărbunelui sau a şisturilor bituminoase, a extracţiei şi preparării minereurilor de uraniu, a extracţiei şi prelucrării minereurilor feroase şi neferoase cu conţinut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac şi derivate, de cupru, plumb, sulf, azot, fosfor, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat şi siliciu ori de radiaţii din minereuri radio-active, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice şi/sau de cocs metalurgic, a prelucrării ţiţeiului sulfuros, desulfurarea benzinei, a ţiţeiului parafinos şi neparafinos, a distilării ţiţeiului în vederea producerii păcurii şi a uleiurilor, respectiv în localităţile Baia Mare, Călăraşi, Copşa Mică, Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Mureş, Târnăveni, Turnu Măgurele, precum şi în localităţile Abrud, Baia de Arieş, Lupşa, Ocoliş, Roşia Montană şi Zlatna din judeţul Alba, Băiţa din judeţul Bihor, Bacău şi Oneşti din judeţul Bacău, Maieru, Rodna şi Şanţ din judeţul Bistriţa-Năsăud, Crizbav, Feldioara, Victoria şi Făgăraş din judeţul Braşov, Anina, Armeniş, Ciudanoviţa, Moldova Nouă, Oţelu Roşu şi Reşiţa din judeţul Caraş-Severin, Aghireşu, Câmpia Turzii, Căpuşu Mare, Dej, Iara şi Turda din judeţul Cluj, Năvodari din judeţul Constanţa, Baraolt din judeţul Covasna, Târgovişte şi Titu din judeţul Dâmboviţa, Galaţi din judeţul Galaţi, Brăneşti, Bâlteni, Bustuchin, Câlnic, Drăgoteşti, Fărcăşeşti, Ioneşti, Mătăsari, Motru, Negomir, Plopşoru, Prigoria, Roşia de Amaradia, Rovinari, Urdari şi Turceni din judeţul Gorj, Aninoasa, Baia de Criş, Băiţa, Brad, Călan, Certeju de Sus, Criscior, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petrila, Petroşani, Şoimuş, Teliucu Inferior, Uricani, Veţel, Vulcan din judeţul Hunedoara, Ciulniţa şi Slobozia din judeţul Ialomiţa, Săvineşti din judeţul Neamţ, Brazi şi Ploieşti din judeţul Prahova, Broşteni, Crucea, Iacobeni, Ostra, Stulpicani şi Vatra Dornei din judeţul Suceava, Fârdea, Margina, Nădrag şi Tomeşti din judeţul Timiş, Mina Altân Tepe din judeţul Tulcea, Berbeşti şi Râmnicu Vâlcea din judeţul Vâlcea, pe o rază de 8 km în jurul localităţii în care se află situl contaminat, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin. (4)”.

Or, dispoziţiile legii noi nu se pot aplica retroactiv, reclamantul fiind deja pensionat anticipat parţial, beneficiind de reducerea de vârstă prevăzută de legea în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare.

Or, dispozițiile Legi nr.163/2020 reglementează un drept de pensie anticipată parţială pentru persoanele care au lucrat pe o perioadă de cel puţin 30 de ani în zona afectată de poluare, în speţă, fiind alăturată la enumerarea localităților şi Drobeta – Turnu Severin, drept reglementat în dispozițiile art.65 alin.5 din Legea nr.163/2010, care la data pensionării reclamantului nu era prevăzut, acesta fiind pensionat în temeiul art.65 alin.1 şi 4 din Legea nr.263/2010.

Ca atare, aceste dispoziţii ale legii noi sunt aplicabile solicitanților de pensie anticipată după data intrării în vigoare a acestei legi.

Condiţiile obţinerii dreptului la pensie aplicabile unei persoane sunt cele prevăzute de legea în vigoare la momentul deschiderii dreptului la pensie potrivit principiului „tempus regit actum”, or reclamantul a abenficiat de reducerea vârstei standard de pensionare în ceea ce priveşte condiţiile sale de pensionare, prin derogare de la cerințele generale referitoare la vârsta standard de pensionare, dispozițiile art.66 din Legea nr.263/2010 interzicând cumularea reducerii vârstei standard de pensionare cu o altă, la acordarea pensiei anticipate parțiale, reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută la art.65 alin.1 nu poate fi cumulată cu nici o altă reducere reglementată de prezenta lege sau de ale acte normative.

Or în speţă, reclamantul tinde să beneficieze de o nouă reducere, în afara dispoziţiilor legale şi a eliminării diminuării prevăzute de art.65 alin.4 din Legea nr.263/2010.

Faţă de cele reţinute mai sus, instanţa a respins excepţia tardivităţii acţiunii invocată de pârâta Casa Judeţeană de Pensii ____.

A respins acţiunea formulată de reclamantul _____ în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii ____.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul, susţinând că instanţa nu a observat  că  a locuit în Drobeta Turnu Severin peste 30 ani înainte de pensionare așa cum prevede HG nr. 257/2011, cu solicitarea de a constata că se încadrează în prevederile legii pentru a putea beneficia de revenirea la pensia pentru limită de vârstă (eliminarea diminuărilor lunare şi luarea în calcul a perioadelor asimilate).

Mai mult, a făcut demersuri prin două adrese înregistrate la 10.08.2020 şi 17.08.2020 către Casa Județeană de Pensii ____, prin care s-a solicitat să recalculeze pensia prin luarea în calcul a perioadelor asimilate, respectiv stagiul militar şi perioada studiilor universitare, pentru a evita un proces și pentru a fi repus din oficiu în drepturi, iar această instituție a dat un răspuns negativ fără să analizeze dacă solicitarea formulată este legală sau nu, invocând art. 64 din HG nr. 257/2011, acest articol făcând referire la pensia de invaliditate, situație care nu-l privește.

Așa cum a precizat în acțiunea formulată la instanța de fond, s-a pensionat anticipat parțial în 2018 cu sancțiunea diminuarea legală de 355 lei (conform deciziei de pensionare atașată la dosar), situație care urma să fie menținută până la împlinirea vârstei standard de pensionare sau a vârstei standard reduse, așa cum prevede art. 52 din Normele de aplicare a legii nr. 263/2010, situație aplicabilă şi în situaţia de faţă.

Se precizează că în august 2020 a apărut Legea nr. 163/2020 care reduce vârsta standard de pensionare cu 2 ani a persoanelor care au locuit cel puțin 30 de ani în zonele afectate de poluare, situație în care se află și reclamantul.

S-a menționat că se vrea doar să se facă aplicabilitatea art. 52 din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010, care îi sunt favorabile.

Deși instanța de fond a considerat că dispozițiile legii noi, Legea nr. 163/2020 sunt aplicabile solicitanților de pensie anticipată doar după data intrării în vigoare a acestei legi, se poate observa că în Legea nr. 163/2020 nu se face nicăieri vreo precizare că este aplicabilă doar persoanelor ce și-au depus dosarele de pensie anticipată după intrarea în vigoare a legii, ci mai mult legea prevede că depunerea dosarelor pentru limită de vârstă se poate face cu 2 ani mai devreme față de vârsta standard de pensionare.

Curtea constată că apelul este nefondat, faţă de următoarele considerente.

Prin cererea dedusă judecăţii în prezenta cauză reclamantul, beneficiar al unei pensii anticipate parțiale stabilite prin Decizia nr.____/05.04.2018 solicită, în esență, obligarea pârâtei la emiterea decizie de pensionare pentru limită de vârstă, cu luarea în calcul a perioadelor asimilate, (stagiul militar şi perioada studiilor universitar), cererea fiind întemeiată pe modificările aduse art. 65 alin. 5 din Legea nr. 263/2020 prin Legea nr.163/2020.

Potrivit dispoziţiilor art. 65 alin. 5 din Legea nr. 263/2010, persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluare permanentă, expres enumerate de legiuitor, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin. 4, iar urmare a modificărilor aduse acestui articol prin Legea nr.163/2020, intrată în vigoare în 08.08.2020, legiuitorul a inclus şi localitatea Drobeta Turnu Severin printre zonele afectate de poluare permanentă.

Invocând faptul că a locuit cel puţin 30 de ani în Drobeta Turnu Severin, reclamantul susţine că era îndreptăţit la reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, conform modificărilor aduse art. 65 alin. 5 prin Legea nr. 163/2020, astfel că îndeplinea condiţiile pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă, context în care, potrivit dispoziţiilor art. 52 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 263/2010, aprobate prin HG nr. 257/2011, casa se pensii era obligată din oficiu să transforme pensia anticipată parţială în pensie pentru limită de vârstă.

Se reţine însă că dispoziţiile art. 65 din Legea nr. 263/2015 reglementează pensia anticipată parţială, şi nu acordarea pensiei pentru limită de vârstă, astfel că orice modificare adusă de legiuitor cu privire la condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru acordarea pensiei anticipate sunt aplicabile numai pensiilor stabilite ulterior intrării în vigoare a acestora.

În caz contrar, astfel cum a reţinut în mod prima instanţă, s-ar ajunge la aplicarea retroactivă a dispoziţiilor legii noi, ceea ce nu poate fi admis, în aplicarea principiului tempus regit actum stabilirea dreptului la pensie făcându-se în condiţiile prevăzute de legea în vigoare la momentul deschiderii dreptului la pensie.

Prin urmare, dispoziţiile Legii nr. 163/2020 de modificare a art. 65 alin. 5 sunt aplicabile doar solicitanților de pensie anticipată de după data intrării în vigoare a acestei legi, ceea ce nu este cazul reclamantului.

Astfel, pensia anticipată parţială a acestuia a fost stabilit prin Decizia nr.____/05.04.2018 începând cu data de 21.03.2018, potrivit dispoziţiilor în vigoare la momentul respectiv, care nu prevedeau posibilitatea reducerii vârstei standard de pensionare şi pentru persoanele care au locuit în Drobeta Turnu Severin o perioadă de cel puţin 30 de ani.

În aceste condiţii, modificările aduse art. 65 alin. 5 prin Legea nr. 163/2020 nu ar putea produce consecinţe nici asupra îndreptăţirii reclamantului la acordarea pensiei pentru limită de vârstă, cu atât mai mult cu cât, după cum s-a arătat mai sus, acestea vizează condițiile de acordare a pensiei anticipate parţiale, şi nu a pensiei pentru limită de vârstă.

În raport de aceste considerente, în mod corect a reţinut prima instanţă netemeinicia pretenţiilor reclamantului astfel încât, constatând că nu subzistă nici unul din motivele de apel invocate în cauză, în temeiul dispoziţiilor art. 480 alin. 1 NCPC Curtea va respinge apelul ca nefondat.