Art 74 Cod penal. Individualizare pedeapsa.

Studiile de specialitate arată că delincvența este o formă a inadaptării sociale a individului, bazată pe discrepanțe între idealurile proprii și versiunea oficială de conviețuire socială impusă de majoritate (M. Petcu, Teorii sociale privind geneza delincvenței, Anuarul Institutului de Istorie „G. Barițiu” din Cluj Napoca, seria Humanistica, tom. I, 2003, p. 87.)

În susținerea ideii de frecvență infracțională, psihologii au lansat diverse teorii cu ajutorul cărora să poată stabili liniile de evoluție ale personalității unui infractor și care ar fi motivele de la care pornește motivația de a adopta această conduită, considerată negativă în societate

Instanţa de apel reţine că încă din minorat inculpatul ……… a suferit numeroase condamnări pentru săvârşirea de infracţiuni contra patrimoniului (dar nu numai – pe teritoriul Franţei fiind condamnat şi pentru o infracţiune de insultă sau opunere de rezistenţă faţă de un reprezentant al autorităţii), atât pe teritoriul ţării, cât şi în străinătate, conturând astfel apartenența sa la subcultura delincventă, astfel cum a fost definită de psihologi.

În prezenta cauză, deşi a recunoscut săvârşirea infracţiunii, inculpatul ……… a încercat să convingă instanţa că a comis fapta din cauza neajunsurilor generate de pandemie.

Curtea constată totuşi, că împreună cu concubina sa, inculpatul a sustras ţigări, nu alimente, nu produse pentru cei trei copii pe care îi are în îngrijire sau alte produse necesare traiului, conturându-se astfel concluzia că a urmărit doar să-şi satisfacă doar propriile interese şi dependenţe, în detrimentul societăţii şi persoanei vătămate.

Pe rol, pronunţarea asupra apelului declarat de inculpatul ……….împotriva sentinţei penale nr. 1118 din 27 aprilie 2021 pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. ……...

Conform art. 405 alin 3 C.p.p., părțile nu se citează la pronunțarea hotărârii.

Prezenţa părţilor şi dezbaterile au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data 16 septembrie 2021, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanţa, având în vedere dispoziţiile art. 391 alin. 1 Codul de procedură penală, a dispus ca deliberarea, redactarea şi pronunţarea să se facă la data de 30 septembrie 2021.

C U R T E A

Asupra apelului de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr.1118 din 27 aprilie 2021 pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. ……., în temeiul art.  228 al.1 – 229 al. 1 lit. b şi d şi al. 2 lit. b C. Pen., art. 46 al. 2 C. Pen. cu aplicarea art. 396 al. 10 C. Pr. Pen., a fost condamnată inculpata …….. la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat (faptă din data de 12.12.2020 – persoană vătămată ………).

În temeiul art. 91 C. Pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispoziţiilor art. 92 al. 1 şi 2 C. Pen., care se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 93 al. 1 C. Pen. coroborat cu art. 404 al. 2 C. Proc. Pen., a fost obligată inculpata ……… ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Dolj, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b) C. Pen., coroborat cu art. 404 al. 2 C. Proc. Pen., s-a impus condamnatei să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Dolj sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. 3 C. Pen., coroborat cu art. 404 al. 2 C. Proc. Pen., pe parcursul termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpata să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei mun. …, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În temeiul art. 91 al. 4 raportat la art. 96 C. Pen., s-a atras atenţia inculpatei asupra revocării suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul nerespectării, cu rea-credinţă, a măsurilor de supraveghere sau a obligaţiilor pe durata termenului de supraveghere.

S-a constatat că inculpata a fost reţinută pe o perioadă de 24 de ore, de la 12.01.2021, ora 18.10 la 13.01.2021, ora 18.10 şi arestată preventiv de la 13.01.2021 la zi.

În temeiul art. 242 al. 2 C. Pr. Pen., rap. la art. 202 al. 4 lit. b, art. 211 şi urm. C. Pr. Pen., s-a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv, luată faţă de inculpata ………., prin încheierea nr. 2/2021, pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. …, cu măsura controlului judiciar, pe o perioada de 60 de zile, începând cu data de 27.04.2021, până la 25.06.2021.

În baza art. 215 al. l şi 2 C. Pr. Pen., s-a dispus ca inculpata …….. să respecte, pe timpul cât se află sub control judiciar, următoarele obligaţii:

-să se prezinte la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;

-să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;

-să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat;

-să nu depăşească limita teritorială a județului …., decât cu încuviințarea prealabilă a instanţei de judecată;

-să nu comunice direct sau indirect cu persoana vătămată …… sau cu martorii: …….. şi ……….

- să comunice periodic informații relevante despre mijloacele de existenţă;

S-a desemnat IPJ Dolj – Serviciul de Supraveghere, în calitate de organ judiciar competent să verifice respectarea măsurii preventive şi a obligaţiilor stabilite pentru inculpata …..

În baza art. 215 al. 3 Cod de procedură penală s-a atras atenţia inculpatei …. că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

În temeiul art. 399 al. 3 lit. b C. Pr. Pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatei de sub puterea MAP nr…./2021.

În temeiul art.  228 al.1 – 229 al. 1 lit. b şi d şi al. 2 lit. b C. Pen. cu aplic. art. 41 al. 1 rap. la art. 43 al. 5 C. Pen. şi art. 46 al. 2 C. Pen., toate cu aplicarea art. 396 al. 10 C. Pr. Pen., a fost condamnat inculpatul ……. la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu executarea pedepsei în regim de detenţie, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat (faptă din data de 12.12.2020 – persoană vătămată …..).

În baza art. 26 al. 1 raportat la art. 19 al. 1 şi 2 Cod procedură penală, coroborat cu art. 1357 şi 1349 Cod civil,  s-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă …….., în calitate de administrator al SC ……… şi au fost obligaţi inculpaţii, în solidar, la plata sumei de 10.650 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase şi nerecuperate (498 pachete de ţigarete).

A fost obligată inculpata …….la 750 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, iar inculpatul ….. la  450 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

În temeiul art. 399 al. 4 C. Pr. Pen., executorie în ceea ce priveşte dispoziţiile referitoare la măsurile preventive.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că prin rechizitoriul cu numărul …. din data de 04.02.2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: …., în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin 1), art. 229 alin 1), lit.b) și d) și alin.2) lit.b) din  C.penal cu aplic. art. 46 alin. 2 din C. Penal, şi …., în stare de arest preventiv, în altă cauză, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin 1), art. 229 alin 1), lit.b) și d) și alin.2) lit.b) din  C.penal cu aplic. art.41 alin.1 şi art. 46 alin. 2 din C. Penal.

Prin actul de sesizare a instanţei  s-a reţinut, în esenţă, că în data de 12.12.2020, în jurul orei 02.00, inculpata …. împreună cu inculpatul …. au sustras din incinta magazinului alimentar ce aparține societății SC …., din Mun…., str. …., nr. …, judeţul …, aproximativ 512 de pachete de țigarete de diferite mărci, cauzând un prejudiciu estimat de persoana vătămată la suma de 12.000 de lei.

Situaţiei de fapt a fost dovedită  cu următoarele mijloace de probă: declaraţiile inculpaţilor ……. şi ……., date în această calitate, precum şi în calitate de suspecţi (filele 66-67, 69, 72, 102-103, 105), declaraţia persoanei vătămate (filele 20-24), declaraţiile martorilor…… şi ……. (f.45, 48), proces verbal de cercetare a locului faptei şi planşa fotografică întocmită cu această ocazie (f.34-42), proces-verbal de vizionare a imaginilor surprinse de camerele de supraveghere (f.51), proces-verbal de reconstituire a faptei şi planşă fotografică întocmită cu această ocazie (f. 56-61), alte înscrisuri.

Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de 16.03.2021 (dosar  …….), judecătorul de cameră preliminară a constatat, în baza art. 346 C. Pr. Pen., legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova cu numărul ……. din data de 04.02.2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, a administrării probelor şi efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii.

În faza de cameră preliminară a fost verificată şi menţinută starea de arest preventiv a inculpatei …..

A fost ataşată fişa de cazier a inculpatei ……… și a inculpatului ……..

La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, când dosarul s-a aflat în stare de judecată, respectiv la data de 22.04.2020, ulterior citirii actului de sesizare, instanța a adus la cunoștința inculpaților dispozițiile art. 374 al. 4 C. Pr. Pen. raportat la art. 396 al. 10 C. Pr. Pen., privind judecata în procedură simplificată, precum și soluțiile posibile ca urmare a acestei proceduri.

La cererea inculpaților şi după luarea concluziilor procurorului, instanţa a încuviinţat soluţionarea cauzei prin procedura recunoaşterii învinuirii (art. 375 C.pr.pen.), numai pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

A fost ataşată copia cazierului judiciar a inculpatului.

Analizând mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală, în raport de dispoziţiile art. 396 al. 2 şi 10 C. Pr. Pen., prima instanţă a reţinut următoarele:

Potrivit art. 374 alin. 4 C.proc.pen. inculpatul poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, dacă recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa, situaţie în care va beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii, potrivit art. 396 alin. 10 c. pr. pen.

Conform art. 396 alin. 10 c. pr.pen. instanţa de judecată soluţionează latura penală atunci când reţine aceeaşi situaţie de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare şi recunoscută de inculpat, situaţie în care va beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii

Instanţa respinge cererea inculpatului atunci când constată că probele administrate în cursul urmăririi penale nu sunt suficiente pentru a stabili că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat. În acest caz instanţa continuă judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun.

Starea de fapt a fost corect reţinută prin actul de sesizare a instanţei, rezultând din coroborarea probelor administrate în faza de urmărire penal şi însuşite de către inculpați.

În fapt, s-a reţinut că la data de 12.12.2020, în jurul orei 23.00, inculpaţii ……… şi …… s-au deplasat pe str. ……… din mun. ……….., în apropierea magazinului alimentar situat la nr. …, cu intenţia de a sustrage din interiorul acestuia sume de bani şi ţigarete.

Inculpaţii ……. Şi……. au supravegheat zona  în care se afla magazinului alimentar aproximativ 2-3 ore, şi profitând de faptul că nu se mai afla nicio persoană în incinta magazinului, inculpatul ……… a forţat cu mâna geamul de la servirea la ghişeu a magazinului alimentar.

Având în vedere dimensiunile ferestrei, pe geamul deschis a pătruns în interiorul magazinului doar inculpata ……., care a început să caute diverse bunuri pe care să le sustragă, ulterior oprindu-se în spatele tejghelei de unde a sustras în mai multe rânduri mai multe pachete de țigarete, pe care i le-a înmânat, pe geam, inculpatului ………., în patru plase din plastic, aspecte surprinse de camerele de supraveghere amplasate în interiorul magazinului.

După săvârșirea infracţiunii tigaretele au fost transportate la domiciliul martorului …….. pe str. …….., nr…., şi vândute  în schimbul sumei de 2000 de lei.

Fiind audiat, martorul a precizat faptul că la data de 12.12.2020 a cumpărat de la inculpaţii …….. şi …….. mai multe pachete de țigări, şi le-a remis acestora suma de 2000 de lei.

Situaţia de fapt astfel reţinută reiese din coroborarea probatoriului administrat în cursul urmăririi penale, probe ce se coroborează cu declaraţia de recunoaştere dată de către inculpați în faţa instanţei.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatei ….. care, în noaptea de 11/12.12.2020, în jurul orei 02.00, a pătruns prin efracție în incinta magazinului alimentar ce aparține societății SC ………, din Mun….., str. ……… nr. …., de unde a sustras aproximativ 512 de pachete de țigarete de diferite mărci, cauzând un prejudiciu estimat de persoana vătămată la suma de 12000 de lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin 1), art. 229 alin 1), lit.b) și d) și alin.2) lit.b) din  C. Pen. cu aplic. art. 46 alin. 2 din C. Penal.

În drept, fapta inculpatului ……. care, în noaptea de 11/12.12.2020, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpata………, a forţat cu mâna geamul de la servirea la ghişeu a magazinului alimentar, după care a primit aproximativ 512 de pachete de țigarete de diferite mărci, pe care inculpata ……… le-a sustras din interiorul magazinului alimentar ce aparține societății SC …………, din Mun……….., str. ………, la nr. …., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin 1), art. 229 alin 1), lit.b) și d) și alin.2) lit.b) din  C.penal cu aplic. art.41 alin.1 şi art. 46 alin. 2 din C. Penal.

La individualizarea judiciară a pedepsei, prima instanţă a avut în vedere scopul pe care îl îndeplinesc pedepsele precum şi criterii generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. Pen., stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Inculpata ……… este cetățean român, patru clase, nu are ocupație, iar pe parcursul urmăririi penale și al judecății a avut o atitudine sinceră, recunoscând și regretând fapta comisă.

Inculpatul ……….. este cetățean român, cu antecedente penale, pe parcursul urmăririi penale a avut o atitudine oscilantă, însă în faza de judecată a recunoscut și regretat comiterea faptei.

Deoarece cunoaşterea caracteristicilor unui infractor prezintă importanţă pentru determinarea gradului concret de pericol social al acestuia şi pentru stabilirea unei pedepse eficiente, instanţa de judecată a verificat situaţia antecedenţei penale a inculpaţilor, iar din fişa de cazier judiciar a rezultat că aceştia nu se află la prima încălcare a legii penale.

Referitor la inculpata …….., s-a reţinut că aceasta a fost condamnată anterior pentru fapte de aceeași natură, pedepse pentru care s-a împlinit termenul de reabilitare.

Prima instanţă a avut în vedere, în privința ambilor inculpați, dispoziţiile art. 396 al. 10 Cod Procedură Penală, care prevăd că atunci când judecata s-a desfăşurat în condiţiile art. 375 al. (1) şi (2), iar instanţa a reţinut aceeaşi situaţie de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare şi recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime.

Prima instanţă a constatat că infracțiunea săvârșită de inculpați prezintă o gravitate ridicată, derivată atât din natura infracţiunii - contra patrimoniului, cât și din modul concret de comitere, împrejurările, locul şi momentul săvârșirii faptei.

În ceea ce priveste latura civila, prima instanţă a reţinut că în cauza s-a constituit parte civilă persoana vătămată ………., în calitate de administrator al SC ……….., cu suma de 10.650 lei, reprezentând contravaloare bunuri sustrase (pachete ţigări).

Prin declaraţia dată la termenul din 22.04.2021, inculpaţii au precizat că sunt de acord cu plata sumelor solicitate pe latură civilă, poziţie procesuală menţinută pe tot parcursul procesului penal.

Potrivit art. 1349 Cod civil, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

Din analiza acestor prevederi legale reiese că pentru angajarea răspunderii civile delictuale trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: existenţa unui prejudiciu cert şi care să nu fi fost reparat încă, existenţa unei fapte ilicite, existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, existenţa vinovăţiei celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenţia, neglijenţa sau imprudenţa celui care a acţionat.

Răspunderea civilă delictuală şi răspunderea penală pot acţiona concomitent, se pot cumula, deoarece prima se bazează pe ideea reparării unui prejudiciu, în timp ce răspunderea penală se bazează pe ideea pedepsirii unei fapte socialmente periculoase.  Prin urmare, când infracţiunea este cauzatoare de prejudiciu, vom avea două acţiuni: o acţiune penală şi o acţiune civilă, acestea putând fi soluţionate şi separat.

În baza art. 26 al. 1 raportat la art. 19 al. 1 şi 2 Cod procedură penală, coroborat cu art. 1357 şi 1349 Cod civil, s-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă …………., în calitate de administrator al SC ………… şi au fost obligaţi inculpaţii, în solidar, la plata sumei de 10.650 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase şi nerecuperate (498 pachete de ţigarete).

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul …………, solicitând admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi reindividualizarea pedepsei, considerând că pedeapsa de 3 ani închisoare este multe prea mare raportat la circumstanţele reale şi personale.

A arătat că a avut o atitudine sinceră şi cooperantă pe parcursul procesului penal, a recunoscut faptele, solicitând soluţionarea dosarului în procedură simplificată, are 3 minori în întreţinere, iar gradul de pericol social al infracţiunii este mediu şi nu au fost lezate alte valori sociale, a conştientizat consecinţele faptelor, iar pe viitor nu va mai comite astfel de infracţiuni.

De asemenea, în cursul judecării apelului, apelantul inculpat a formulat o cerere de contopire a pedepselor.

Analizând motivele de apel invocate cât şi hotărârea primei instanţe, sub toate aspectele de fapt şi de drept, potrivit dispoziţiilor art. 417 şi următoarele C.p.p., se constată următoarele:

Curtea reţine că inculpatul …….. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin 1), art. 229 alin 1), lit. b) și d) și alin. 2) lit. b) din  C.penal cu aplic. art. 41 alin.1 şi art. 46 alin. 2 din C. Penal.

 Cauza a fost soluţionată prin aplicarea procedurii prev. de art. 375 C.p.p., fiind admisă cererea inculpatului de judecare a cauzei conform procedurii abreviate.

Declaraţia de recunoaştere a vinovăţiei are ca fundament probele administrate în cursul urmăririi penale, pe care inculpatul le-a însuşit, şi pe baza cărora Curtea constată că s-a dovedit dincolo de orice îndoială rezonabilă vinovăţia inculpatului cu privire infracţiunea de furt calificat pentru care a fost trimis în judecată.

Verificând motivele de apel ale inculpatului ………., Curtea constată că acesta a criticat procesul de individualizare, solicitând diminuarea pedepsei.

Instanţa de apel nu poate da curs solicitării inculpatului de reducere a pedepsei având în vedere următoarele.

Observând fişa de cazier judiciar de la filele 16-18 din dosarul Judecătoriei Craiova, Curtea constată că inculpatul …….a dezvoltat o adevărată „carieră infracţională”.

Cariera criminală este descrisă de unii autori ca fiind „caracterizarea secvenței longitudinale a infracțiunilor comise de un infractor individual” . Altfel spus, odată cu trecerea timpului, individul se specializează în această direcție și, de la o simplă participare la o infracțiune, ajunge să comită delicte în mod frecvent, formându-și un istoric.

Cele două etape, anume participarea și frecvența, în care individul se află la un moment dat, sunt important de definit, pentru a consolida noțiunea de carieră criminală. Participarea presupune principiul după care, în plan statistic, se face deosebirea între populația care comite fapte delincvente și populația care nu le comite, în timp ce frecvența precizează rata infracționalității unui individ. Alături de aceste două etape menționate, durata și gravitatea faptei închid seria elementelor definitorii ale unei cariere infracționale (A. Blumstein, J. Cohen si alții, Criminal Careers and Career Criminals, National Academy Press, Washington, 1986, vol. I, p. 12)

Datorită diverselor și complexelor sale cauze, recidiva constituie un sinonim al conceptului referitor la frecvența infracțională, care este specific unei așa-zise cariere criminale, în care un rol important îl au subculturile delincvente.

Studiile de specialitate arată că delincvența este o formă a inadaptării sociale a individului, bazată pe discrepanțe între idealurile proprii și versiunea oficială de conviețuire socială impusă de majoritate (M. Petcu, Teorii sociale privind geneza delincvenței, Anuarul Institutului de Istorie „G. Barițiu” din Cluj Napoca, seria Humanistica, tom. I, 2003, p. 87.)

În susținerea ideii de frecvență infracțională, psihologii au lansat diverse teorii cu ajutorul cărora să poată stabili liniile de evoluție ale personalității unui infractor și care ar fi motivele de la care pornește motivația de a adopta această conduită, considerată negativă în societate

O primă teorie, relevantă în acest sens, este teoria subculturilor delincvente. Născute din ruptura economico-socială creată de societate, aceste subculturi caută să-și exprime nemulțumirile și neajunsurile, indiferent dacă asta implică și fapte ilegale.

Membrii subculturii nutresc sentimente de frustrare, izolare și insatisfacție, fie ea individuală sau colectivă. Acest lucru îi determină să reacționeze violent, încadrându-se, din punct de vedere psihologic, în două modele comportamentale relevante: malițiozitatea și negativismul.

 Caracterul malițios este născut din dorința de a face rău, sfidând interesele celorlalți. Din acest punct se naște și recidiva, individul urmărind doar scopul personal alimentat de acea dorință, fără să conteze dacă încalcă sau nu legea. La un punct relativ extrem se află al doilea model, anume negativismul. In acest context, membrii subculturii se situează într-o opoziție permanentă cu normele sociale, iar viitoarea înclinație spre criminalitate va fi rodul unei atitudini progresive, spre acest întuneric al personalității.

Instanţa de apel reţine că încă din minorat inculpatul ……… a suferit numeroase condamnări pentru săvârşirea de infracţiuni contra patrimoniului (dar nu numai – pe teritoriul Franţei fiind condamnat şi pentru o infracţiune de insultă sau opunere de rezistenţă faţă de un reprezentant al autorităţii), atât pe teritoriul ţării, cât şi în străinătate, conturând astfel apartenența sa la subcultura delincventă, astfel cum a fost definită de psihologi.

În prezenta cauză, deşi a recunoscut săvârşirea infracţiunii, inculpatul ……… a încercat să convingă instanţa că a comis fapta din cauza neajunsurilor generate de pandemie.

Curtea constată totuşi, că împreună cu concubina sa, inculpatul a sustras ţigări, nu alimente, nu produse pentru cei trei copii pe care îi are în îngrijire sau alte produse necesare traiului, conturându-se astfel concluzia că a urmărit doar să-şi satisfacă doar propriile interese şi dependenţe, în detrimentul societăţii şi persoanei vătămate.

Reţinând că inculpatul nu are nicio ocupaţie, nici loc de muncă, are doar preocupări infracţionale, instanţa de apel nu găşeşte niciun motiv pentru a fi redusă pedeapsa aplicată de instanţa de fond.

Cu privire la cererea de contopire a pedepselor formulată în calea de atac a apelului, instanţa reţine că aceasta este inadmisibilă.

Observând cererea de la fila 18 a dosarului format în apel, Curtea reţine că inculpatul a solicitat contopirea pedepsei din prezenta cauză cu alte două pedepse din dosarele nr. …….. şi …., însă sentinţele penale pronunţate în aceste două dosare nu sunt definitive, fiind atacate de inculpat cu apel.

Pentru motivele expuse, se va respinge cererea de contopire a pedepselor formulată de apelantul inculpat ………., ca inadmisibilă.

În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p., se va respinge apelul declarat de apelantul inculpat ………. împotriva s.p. nr. 1118/2021 a Judecătoriei Craiova, ca nefondat.

Va fi obligat apelantul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate de stat în apel.

Onorariul apărătorului din oficiu va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de contopire a pedepselor formulată de apelantul inculpat ………, ca inadmisibilă.

În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p., respinge apelul declarat de apelantul inculpat ………., fiul lui ……. şi ………., născut la data de …….. în mun. …….., jud…., cu domiciliul în mun. …….., str. …….., nr. …….., CNP ,……., împotriva s.p. nr. 1118/2021 a Judecătoriei Craiova, ca nefondat.

Obligă apelantul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate de stat în apel.

Onorariul apărătorului din oficiu rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea deciziei la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, data de 30.09.2021.

Domenii speta

Spete similare