Competenta soluţionării contestaţiilor la executare pentru executările silite începute anterior Deciziei Curţii Constituţionale nr. 348/2014

Decizie 21 din 21.01.2021


În cazul în care cererea de încuviinţare a executării silite a fost înregistrată pe rolul instanţei de executare înainte de publicarea în M. Of. a Deciziei nr. 348 din 17 iunie 2014, este pe deplin aplicabilă regula potrivit căreia competenţa rămâne câştigată în favoarea instanţei legal învestite, chiar dacă ulterior norma care a determinat competenţa este înlăturată, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 25 alin. (2) C. proc. civ. Competenţa instanţei de executare este fixată la momentul sesizării acesteia pentru prima oară cu cererea de încuviinţare a executării silite. Odată sesizată instanţa cu cererea de încuviinţare a executării silite, calitatea sa de instanţă de executare este legal dobândită pe întreaga durată a executării silite, evenimentele legislative survenite nefiind de natură să o influenţeze.

 Asupra conflictului negativ de competenţă.

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 08.09.2020 sub nr. xxxx contestatorul A1 în contradictoriu cu intimata B1 a formulat contestaţie la executare împotriva adresei de înfiinţare a popririi din 01.09.2020 emise în dosarul de executare nr. xxx/2014 emisa de către Biroul executor judecătoresc …la cererea creditoarei B1 prin care s-a dispus înfiinţarea popririi pana la concurenta sumei de 45.141,00 lei reprezentând debit si cheltuieli de executare solicitând anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul nr. xxx/2014 şi suspendarea executării pana la soluţionarea contestaţiei la executare; cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. x din data de 27.10.2020 Judecătoria Slatina a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe A1 în contradictoriu cu intimata B1, în favoarea Judecătoriei Craiova.

Pentru a se pronunţa astfel, s-a retinut că în cauză competenţa de soluţionare a prezentei contestaţii se stabileste prin prisma dispoziţiilor art. 650 C.pr.civ. şi art. 713 C.pr.civ. în forma în vigoare la data începerii executării silite. Art. 713 alin. 1 C.pr.civ. statua : ”contestaţia se introduce la instanţa de executare”, iar instanţa de executare este, potrivit art. 650 alin. 1 C.pr.civ., judecătoria în circumscripţia căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea. Or, cum în cauză sediul BEJ ….se află pe raza Judecătoriei Craiova competenţa de soluţionare a cauzei ar aparţine Judecătoriei Craiova.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova la data de 11.11.2020, sub acelaşi număr de dosar.

La termenul de judecată din data de 16.12.2020, instanţa a invocat din oficiu excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Craiova în soluţionarea contestaţiei la executare.

Prin sentinţa nr.x din data de  16.12.2020, pronunţată  de Judecătoria Craiova, Secţia Civilă, pronunţată în dosarul nr.xxxx s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Craiova, invocată din oficiu.

S-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţie la executare, formulată de contestatorul A1 în favoarea Judecătoriei Slatina.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă.

S-a suspendat din oficiu judecata cauzei şi  s-a înaintat dosarul Curţii de Apel Craiova  în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa  a reţinut :

În conformitate cu dispoziţiile art.248 alin.1 NCPC., instanţa s-a pronunţat mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care au facut inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Sub aspectul competenţei teritoriale, instanţa a reţinut că într-adevăr, potrivit dispoziţiilor art. 650 NCPC, în forma în vigoare la data formulării cererii de executare silită, respectiv 27.05.2014, instanţa de executare era judecătoria în circumscripţia căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel, fiind competentă să soluţioneze contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite,

Instanţa a reţinut însă că, prin Decizia Curţii Constituţionale nr.348/17.06.2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 529/16.07.2014, dispoziţiile art.650 alin.1 NCPC referitoare la instanţa de executare au fost declarate neconstituţionale.

Or, potrivit art.31 alin.1 din Lg. nr.47/1992, decizia prin care se constată neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, este definitivă şi obligatorie, iar potrivit alin.(3) al textului, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale, dacă în acest interval Parlamentul sau Guvernul după caz, nu pun de acord prevederile constituţionale cu dispoziţiile Constituţiei.

Prin urmare, dacă la data începerii executării silite, respectiv  27.05.2014, instanţa de executare era cea prevăzută în art. 650 alin. 1 NCPC, la data de 16.07.2014 această dispoziţie legală a  fost declarată neconstituţională şi, astfel, şi-a încetat efectele juridice, conform art.31 din Legea nr.47/1992, în termen de 45 de zile de la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial.

Ulterior, prin Legea nr.138/2014 privind modificarea şi completarea Legii nr.134/2010 privind codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial nr.753/16.oct.2014, instanţa de executare a fost prevăzută în art.650, ulterior renumerotat art. 651, ca fiind judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Prin urmare, la data înregistrării contestaţiei la executare pe rolul Judecătoriei Slatina, respectiv 08.09.2020, aceasta era forma în vigoare a textului referitor la instanţa de executare.

Instanţa competentă cu soluţionarea contestaţiei la executare nu poate fi stabilită în raport de o dispoziţie legală care şi-a încetat efectele juridice conform art.31 alin. 3 din Legea nr. 47/1992, ci în raport de dispoziţiile art. 651 alin1 NCPC, introduse prin Lg. nr. 138/2014.

Or, în cauză, astfel cum  a rezultat din înscrisurile depuse la dosar, la data începerii executării silite, contestatorul debitor A1 avea domiciliul în Slatina ca si la data formulării contestatiei la executare,  astfel că instanţa de executare s-a stabilit a fi  Judecătoria Slatina.

În consecinţă, în temeiul art. 132 alin.1 şi 3 NCPC. şi văzând şi prevederile Hotărârii nr. 337/09.07.1993 privind stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii, instanţa a  admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Craiova, invocată din oficiu şi a declinat  competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţie la executare, în favoarea Judecătoriei Slatina.

În temeiul art. 133 alin. 2 NCPC, instanţa a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Craiova şi Judecătoria Slatina şi, în temeiul art. 134 NCPC, instanţa a suspendat din oficiu judecata cauzei şi a dispus înaintarea dosarului Curţii de Apel Craiova  în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

Analizând conflictul de competenţă cu care a fost sesizată Curtea reţine următoarele:

Prin încheierea emisă la data de 29.05. 2014 executorul judecătoresc …., la cererea creditoarei B1 a deschis dosarul de executare silită cu nr.../O/2014, pentru suma de 40.000 în baza titlului executoriu reprezentat de biletul la ordin nr. xxx.

Încuviinţarea executării silite a fost dispusă de Judecătoria Craiova , prin încheiere din data de 12.06. 2014, în dosarul nr. xxx215/2014.

În raport de dispoziţiile art. 650 alin. (2) C. proc. civ., în forma în vigoare la data de  29.05. 2014, potrivit cărora, „(2) Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe” cererea ce face obiect al litigiului în legătură cu privire la care a intervenit conflictului de competenţă reprezintă un incident cu caracter accesoriu faţă de executarea silită încuviinţată la data de 12.06. 2014, de competenţa instanţei de executare, în speţă, Judecătoria Craiova.

Se reţine că Judecătoria Craiova a devenit instanţă de executare în temeiul dispoziţiilor art. 650 alin. (1) C. proc. civ., în forma anterioară Deciziei Curţii Constituţionale nr. 348/2014, publicată în M. Of. nr. 529/16.07.2014, potrivit cărora „instanta de executare este judecatoria în circumscripţia căreia se afla la biroul executorului judecătoresc care face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel”.

Curtea constată că schimbarea normelor de competenţă teritorială privind instanţa de executare, urmare a declarării neconstituţionale a dispoziţiilor art. 650 alin. (1) C. proc. civ., prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 348/2014, publicată în M. Of. nr. 529/16.07.2014 nu are efect asupra executării silite începute înainte de data suspendării de drept, respectiv a încetării efectelor lor juridice la expirarea termenului de 45 de zile de la data publicării deciziei în M. Of., respectiv de la data de 16 iulie 2014.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (2) C. proc. civ. „procesele în curs de judecată la data schimbării competenţei instanţelor legal investite vor continua să fie judecate de acele instanţe, potrivit legii sub care au început”.

Totodată, în temeiul art. 147 alin. (4) teza a II–a din Constituţie, potrivit căreia „De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor”, Decizia Curţii Constituţionale nr. 348 din 17 iunie 2014 produce efecte „numai pentru viitor”, nu şi cu privire la situaţiile juridice trecute.

Prin urmare, în cazul în care cererea de încuviinţare a executării silite a fost înregistrată pe rolul instanţei de executare înainte de publicarea în M. Of. a Deciziei nr. 348 din 17 iunie 2014, este pe deplin aplicabilă regula potrivit căreia competenţa rămâne câştigată în favoarea instanţei legal învestite, chiar dacă ulterior norma care a determinat competenţa este înlăturată, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 25 alin. (2) C. proc. civ.

În contextul executării silite, competenţa instanţei de executare este fixată la momentul sesizării acesteia pentru prima oară cu cererea de încuviinţare a executării silite. Odată sesizată instanţa cu cererea de încuviinţare a executării silite, calitatea sa de instanţă de executare este legal dobândită pe întreaga durată a executării silite, evenimentele legislative survenite nefiind de natură să o influenţeze.

În raport de dispoziţiile art. 650 alin. 2 C. proc. civ.(forma anterioara), Judecătoria Craiova a devenit instanţa de executare, motiv pentru care, faţă de data primei sesizări a instanţei de judecată, în raport de considerentele mai sus expuse, îi revine competenţa de soluţionare a cauzei de faţă.