Abuz in serviciu, art 297 Cp

1.Dacă s-ar accepta teza că orice contravenţie/abatere judiciară trebuie sancţionată în mod obligatoriu sub ameninţarea răspunderii penale pentru persoana însărcinată cu constatarea acesteia s-ar ajunge la situaţia absurdă în care deşi pentru o infracţiune nu se impune neapărat o sancţiune (ex. instituţia renunţării la urmărire penală), pentru o contravenţie legea să impună organului constatator sancţionarea acesteia indiferent de situaţie.

Pentru a evita astfel de interpretări defectuoase ale legii, chiar legiuitorul a prevăzut în OUG nr. 195/2002 posibilitatea ca pentru orice contravenţie prevăzută de actul normativ menţionat să se poată aplica avertismentul.

2.Având în vedere reţinerea în cadrul încadrării juridice a disp. art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, potrivit cărora în cazul infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime, instanţa reţine că parchetul a considerat că au fost obţinute foloase necuvenite, însă nu precizat care ar fi acestea şi cine a beneficiat de aceste foloase, astfel că faţă de lipsa de claritate a acuzaţiei, instanţa nu poate analiza în profunzime conţinutul constitutiv al infracţiunii sesizate.

3.În ceea ce priveşte încadrarea juridică, astfel cum a fost stabilită prin încheierea din data de 14.01.2021, în opinie majoritară, instanţa de apel apreciază că infracţiunea de fals intelectual în raport de infracţiunea de abuz în serviciu are caracter de sine stătător, iar nu subsidiar şi că, în niciun caz nu poate opera o eventuală absorţie a abuzului în fals intelectual. Suplimentar, pe lângă argumentele expuse de procuror la filele 254-255 din cuprinsul actului de sesizare, dar având în vedere şi concluziile procurorului din şedinţa publică din data de 10.12.2020, pe care instanţa de apel le însuşeşte în totalitate, Curtea reţine că absorţia/subsidiaritatea abuzului în serviciu nu este posibilă din cauza limitelor de pedeapsă, infracţiunea prev. de art. 297 alin. 1 C.p. fiind pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani, iar infracţiunea prev. de art. 321 alin. 1 C.p. cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

Cu opinie separata

Cod ECLI ECLI:RO:CACRV:2021:003.000051

Dosar nr. ...

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECŢIA PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIE Nr. 51

Şedinţa publică de la 21 Ianuarie 2021

Completul compus din:

PREŞEDINTE ...

Judecător ...

Judecător ...

Grefier ...

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova - a fost reprezentat prin procuror ...

Pe rol pronunţarea în cauza penală privind apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj şi inculpatul ..., împotriva sentinţei penale nr. 108 pronunţată la data de 13.07.2020 de Tribunalul Gorj în dosarul nr. ....

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică de la 14 ianuarie 2021, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta decizie.

Pentru a da posibilitatea inculpatului de a depune concluzii scrise, în baza art. 391 alin. 1 C.p.p., instanţa de apel a stabilit termen pentru deliberare şi pronunţare azi, 21.01.2021, când a decis următoarele.

C U R T E A

Asupra apelurilor de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 108 pronunţată la data de 13.07.2020 de Tribunalul Gorj în dosarul nr. ..., în baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen., a fost achitat inculpatul ... pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată prevăzută de art. 297 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (4 acte materiale la datele de 12.01.2015, 13.01.2015, 18.01.2015 și 29.01.2015).

În baza art. 289 al. 1 C.pen. raportat la art. 6 şi 7 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 al. 1 C.pen. şi art. 75 al. 2 lit. b C.pen., a fost condamnat inculpatul ..., la:

- 2 ani şi 9 luni închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g C.pen. (dreptul de a fi ales in autoritățile publice  sau in orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa funcția , de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii), pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată (4 acte materiale - la datele de 21.12.2014, 13.01.2015, 18.01.2015 și 26.02.2015).

În baza art. 65 alin. 1 C.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g C.pen.

În baza art. 321 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 al. 1 C.pen şi art. 75 al. 2 lit. b C.pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la:

- 9 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual (2 acte materiale - la datele de 21.12.2014 şi 18.01.2015).

În baza art. 38-39 C.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 9 luni închisoare, la care s-a adăugat sporul de 1/3 din pedeapsa de 9 luni închisoare, respectiv 3 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g C.pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice  sau in orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa funcția , de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii), pe o durată de 4 ani şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g C.pen.

În baza art. 91 C.pen. s-a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere şi s-a stabilit termen de supraveghere de 4 ani, conform dispozițiilor art. 92 C.pen.

În baza art. 93 alin. 1 C.pen. a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Gorj, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 lit. b C.pen. s-a impus condamnatului să execute următoarea obligaţie:  să frecventeze un program de reintegrare social derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții comunitare.

În baza art. 93 alin. 3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei ..., judeţul Gorj sau în cadrul Şcolii Gimnaziale ..., pe o perioadă de 90 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. 4 C.pen. s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C.pen.

În baza art. 72 C.pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată, durata reținerii şi arestării preventive de la data de 03.09.2015 la 28.12.2015.

În baza art. 112 lit. e raportat la art. 289 alin. 3 C.pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a fost confiscată de la inculpatul ... suma de 300 lei şi un odorizant auto şi s-a menţinut măsura asiguratorie a sechestrului asupra sumei de 175 lei aparținând lui ... .

A fost desfiinţat procesul-verbal fals seria .. nr. .../18.01.2015 (contravenient ...).

A fost obligat inculpatul ... la 5000 lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că prin rechizitoriul nr. ... al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de urmărire penală şi criminalistică, au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, inculpații ..., pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art.6 şi 7 lit. c din Legea 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal (5 acte materiale la datele de 21.12.2014, 01.03.2015, 13.01.2015, 18.01.2015 și  26.02.2015), abuz în serviciu în formă continuată prev. de art. 297 Cod penal raportat la art. 132 din Legea 78/2000 cu aplic art. 35 alin. 1 din C.p. (4 acte materiale  la datele de 12.01.2015, 13.01.2015, 18.01.2015 și 29.01.2015) și fals intelectual în formă continuată prev. de art. 321 alin. 1 din Codul penal cu aplic. art. 35 alin. 1 din C.p. (2 acte materiale la 21.12.2014 și 18.01.2015), cu aplic. art. 38 alin. 1 din Codul penal, ..., pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art.6 şi 7 lit. c din Legea 78/2000 ( faptă la data de 21.12.2014) și complicitate la fals intelectual prev. de art.48 din C.p. rap. la  art. 321 alin. 1 din Codul penal (faptă la 21.12.2014), cu aplic. art. 38 alin. 1 din Codul penal, ..., pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art.6 şi 7 lit. c din Legea 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal (4 acte materiale la datele de 28/29.12.2014 și 08.02.2015) şi abuz în serviciu prev. de art. 297 Cod penal raportat la art. 132 din Legea 78/2000 (faptă la data de 23.02.2015) cu aplic. art. 38 alin. 1 din Codul penal, ..., pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art.6 şi 7 lit. c din Legea 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal (3 acte materiale la datele de 08.12.2014, 28.12.2014 și 29.12.2014), abuz în serviciu în formă continuată prev. de art. 297 Cod penal raportat la art. 132 din Legea 78/2000 cu aplic art. 35 alin. 1 din C.p. (2 acte materiale  la datele de 14.02.2015, orele 16:57 și 17:10) și fals intelectual prev. de art. 321 alin. 1 din Codul penal (faptă la data de 14.02.2015), cu aplic. art. 38 alin. 1 din Codul penal, ..., pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat în formă continuată prev. și ped. de art. 228 rap la art. 229 alin. 1 lit. b din Codul penal cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal și a infracțiunii de tăinuire în formă continuată prev. și ped. de art. 270 alin. 1 din Cp cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal, ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 din Codul penal, ..., pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat în formă continuată prev. și ped. de art. 228 rap la art. 229 alin. 1 lit. b din Codul penal cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal și a infracțiunii de tăinuire în formă continuată prev. și ped. de art. 270 alin. 1 din Cp cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal, ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 din Codul penal, ..., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată prev. și ped. de art. 228 rap la art. 229 alin. 1 lit. b din Codul penal cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal cu aplic. art. 41 alin. 1 din Codul penal, ..., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată prev. și ped de art. 228 rap la art. 229 alin. 1 lit. b din Codul penal cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal și, având măsura preventivă a controlului judiciar, inculpații ..., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată prev. și ped. de art. 228 rap la art. 229 alin. 1 lit. b din Codul penal cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal, ..., pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art.6 şi 7 lit. c din Legea 78/2000 (faptă comisă la data de 01.03.2015), ..., pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu în formă continuată prev. de art. 297 Cod penal raportat la art. 132 din Legea 78/2000 cu aplic art. 35 alin. 1 din C.p. (11 acte materiale  la datele de 02.02.2015, 14.02.2015 orele 15:14,16:57,  17:10 și 17:26, 15.02.2015 orele 09:37, 11:18 și 17:02, 22.02.2015 orele 08:08, 08:33 și 23:02), fals intelectual în formă continuată prev. de art. 321 alin. 1 din Codul penal cu aplic. art. 35 alin. 1 din C.p. (5 acte materiale în datele de 02.02.2015, 17.02.2015, 22.02.2015, orele 08:08, 08:33 și 23:02) și de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art.6 şi 7 lit. c din Legea 78/2000 (faptă la data  de 14.02.2015), cu aplic. art. 38 alin.1 din codul penal, ..., pentru săvârșirea infracțiunilor de  abuz în serviciu în formă continuată prev. de art. 297 cod penal raportat la art. 132 din Legea 78/2000 cu aplic art. 35 alin. 1 din C.p. (4 acte materiale  la datele de 16.02.2015, 19.02.2015 orele 10:59, 11:12, 12:27) și fals intelectual în formă continuată prev. de art. 321 alin. 1 din Codul penal cu aplic. art. 35 alin. 1 din C.p. (4 acte materiale  la datele de 16.02.2015, 19.02.2015 orele 10:59, 11:12, 12:27), cu aplic. art. 38 alin. 2 din Codul penal, ..., pentru săvârșirea infracțiunilor  de  abuz în serviciu în formă continuată prev. de art. 297 Cod penal raportat la art. 132 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal (3 acte materiale, fapte comise în data de 09.02.2015, orele 10:46, 12:00 și 12:31) și fals intelectual în formă continuată prev. de art. 321 alin. 1 din Codul penal cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal (3 acte materiale, fapte comise în data de 09.02.2015, orele 10:46, 12:00 și 12:31), ambele cu aplic. art. 38 alin. 2 din Codul penal, .., pentru săvârșirea infracţiunilor de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art.6 şi 7 lit. c din Legea 78/2000 (faptă la data de 22.12.2014), abuz în serviciu în formă continuată  prev. de art. 297 Cod penal raportat la art. 132 din Legea 78/2000 cu aplic.  art. 35 alin. 1 (2 acte materiale la data de 04.01.2015 și la data de 24.02.2015) și fals intelectual prev. de art. 321 alin. 1 din Codul penal (faptă la 04.01.2015),  toate cu aplic. art.38 alin.1 din Codul penal, ..., pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art.6 şi 7 lit. c din Legea 78/2000 (faptă la data de 09.02.2015) şi de abuz în serviciu prev. de art 297 Cod penal raportat la art. 132 din Legea 78/2000 (faptă la data de 25.01.2015), ambele cu aplic art. 38 alin. 1 din Codul penal, .., pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art.6 şi 7 lit. c din Legea 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. 1 din Cp (2 acte materiale la datele de 08.12.2014  și  09.02.2015) și abuz în serviciu în formă continuată prev. de art. 297 Cod penal raportat la art. 132 din Legea 78/2000 cu aplic art. 35 alin. 1 din Codul penal (3 acte materiale  la datele de 25.01.2015 - orele 16:02 și 19:52 și 29.01.2015) cu aplic. art. 38 alin. 1 din Codul penal, .., pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art.6 şi 7 lit. c din Legea 78/2000 (faptă la data de 15.12.2014), abuz în serviciu în formă continuată prev. de art. 297 Cod penal raportat la art. 132 din Legea 78/2000 cu aplic art. 35 alin. 1 din Codul penal (2 acte materiale la datele de 18.02.2015 și 19.02.2015) și fals intelectual în formă continuată prev. de art. 321 alin. 1 din Codul penal cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal (2 acte materiale la 18.02.2015 și 19.02.2015), cu aplic. art. 38 alin. 1 și 2 din Codul penal.

Inculpaţii ..., ..., ..., ..., ..., ..., ... și ... au fost reţinuţi prin ordonanţele  din data de 03.09.2015 pentru o perioadă de 24 de ore.

Prin încheierea din data de 04.09.2015, pronunţată în dosarul nr ..., Tribunalul Bucureşti a dispus luarea faţă de inculpații ..., ..., ..., ..., ..., ..., ... şi ... a măsurii arestării preventive pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 04.09.2015 până la data de 03.10.2015, inclusiv, fiind emise mandatele de arestare preventivă nr. ../UP/2015-.../UP/2015, măsură ce a fost prelungită prin încheierea din data de 28.09.2015, pronunțată în dosarul nr. ... al Tribunalului București .

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj sub nr. ..., la data de 19.10.2015.

Măsura arestării preventive a inculpatului ... a fost menținută succesiv, prin încheierile judecătorului de cameră preliminară nr. 99/22.10.2015 , definitivă prin încheierea nr. 547/30.10.2015 pronunțată de Curtea de Apel Craiova , nr. 112/12.11.2015 pronunțată Tribunalul Gorj în dosarul nr...., definitivă prin încheierea nr. 596/20.11.2015 a Curţii de Apel Craiova , nr. 128/03.12.2015 pronunțată de Tribunalul Gorj definitivă prin încheierea nr. 639/09.12.2015 a Curţii de Apel Craiova .

Prin încheierea nr. 135/21.12.2015 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Gorj în dosarul nr...., definitivă prin încheierea nr. 685/28.12.2015 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Craiova în dosarul nr..../a5, în temeiul art. 346 alin. 4 C.pr.pen., s-a dispus începerea judecăţii în cauza penală şi a fost înlocuită măsura arestării preventive a inculpaţilor ..., ... şi ..., cu măsura preventivă a controlului judiciar pe o durată de 60 de zile.

Prin încheierea nr. 22/14.03.2017 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. .../a15, definitivă prin decizia nr. 100/22.03.2017 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. .../a15, în baza art. 362 alin. 2 C.pr.pen. raportat la art. 208 alin. 5 C.pr.pen. s-a revocat măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpatul ... și alții.

Prin sentinţa penală nr. 138 din data de 18 iulie 2017  pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul cu nr. ...: 

În baza art. 386 C.pr.pen., s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor formulată de inculpatul .., din infracţiunile prevăzute de art. 297 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 (3 acte materiale) şi art. 321 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 (3 acte materiale), în infracţiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 321 alin. 1 C.pen. (3 acte materiale), cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen.

I. S-a admis cererea de judecare a cauzei potrivit procedurii simplificate, conform dispoziţiilor art. 374 alin. 4 raportat la art. 375 C.pr.pen. formulată de inculpatul ....

În baza art. 289 C.pen. raportat la art. 6 şi 7 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 375 şi art. 396 alin. 10 C.pr.pen., cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002, a fost condamnat inculpatul ..., la 1 an şi 4 luni închisoare şi 1 an pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g C.pen., pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită.

În baza art. 65 alin. 1 C.pen. a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g C.pen.

În baza art. 48 raportat la art. 321 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 375 şi art. 396 alin. 10 C.pr.pen., cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002, a fost condamnat acelaşi inculpat, la 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la fals intelectual.

În baza art. 38-39 alin. 1 lit. b C.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 4 luni închisoare, la care s-a adăugat sporul de 1/3 din pedeapsa de 6 luni închisoare, respectiv 2 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 1 an şi 6 luni (un an şi şase luni) închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g C.pen. pe o durată de 1 an şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g C.pen.

În baza art. 91 C.pen. s-a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere şi s-a stabilit termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C.pen.

În baza art. 93 alin. 1 C.pen. a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Gorj, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 lit. d C.pen. s-a impus condamnatului să execute următoarea obligaţie: să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanţei.

În baza art. 93 alin. 3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei .., judeţul .. sau în cadrul Şcolii Generale nr. 1 .., pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. 4 C.pen. s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C.pen.

S-a constatat că inculpatul a fost reţinut şi arestat preventiv de la data de 03.09.2015 la 14.10.2015.

II. În baza art. 289 C.pen. raportat la art. 6 şi 7 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 C.pen., a fost condamnat inculpatul ..., la 4 ani şi 2 luni închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g C.pen., pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (4 acte materiale - la datele de 21.12.2014, 13.01.2015, 18.01.2015 și 26.02.2015).

În baza art. 65 alin. 1 C.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g C.pen.

În baza art. 321 alin. 1 C.pen., a fost condamnat acelaşi inculpat, la 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual (faptă din data de 21.12.2014).

În baza art. 38-39 alin. 1 lit. b C.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 4 ani şi 2 luni închisoare, la care s-a adăugat sporul de 1/3 din pedeapsa de un an închisoare, respectiv 4 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 6 luni (patru ani şi şase luni) închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g C.pen. pe o durată de 3 ani şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g C.pen.

În baza art. 72 C.pen., s-a scăzut din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 03.09.2015 la 28.12.2015.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen., a fost achitat inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată prevăzută de art. 297 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (4 acte materiale la datele de 12.01.2015, 13.01.2015, 18.01.2015 și 29.01.2015).

III. În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.pen., a fost achitat inculpatul ..., pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 289 alin. 1 C.pen. raportat la art. 6 şi 7 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 C.pen. (4 acte materiale la datele de 28/29.12.2014 și 08.02.2014).

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen., a fost achitat inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (faptă din data de 23.02.2015).

S-a constatat că inculpatul a fost reţinut şi arestat preventiv de la data de 03.09.2015 la 28.12.2015.

IV. În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.pen., a fost achitat inculpatul .., pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prevăzută de art. 289 alin. 1 C.pen. raportat la art. 6 şi 7 lit. c din Legea nr. 78/2000 (faptă comisă la data de 01.03.2015).

V. În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.pen., a fost achitat inculpatul ..., pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 289 C.pen. raportat la art. 6 şi 7 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 C.pen. (3 acte materiale la datele de 08.12.2014, 28.12.2014 și 29.12.2014).

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen., a fost achitat inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată prevăzută de art. 297 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (2 acte materiale la datele de 14.02.2015, orele 16:57 și 17:10).

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.pen., a fost achitat inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prevăzută de art. 321 alin. 1 C.pen. (faptă la data de 14.02.2015).

S-a constatat că inculpatul a fost reţinut şi arestat preventiv în cauză de la data de 03.09.2015 la 28.12.2015.

VI. În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.pen., a fost achitat inculpatul ..., pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prevăzută de art. 289 alin. 1 C.pen. raportat la art. 6 şi 7 lit. c din Legea nr. 78/2000 (faptă la data de 15.12.2014).

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen., a fost achitat inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată prevăzută de art. 297 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (2 acte materiale la datele de 18.02.2015 și 19.02.2015).

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.pen., a fost achitat inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prevăzută de art. 321 alin. 1 C.pen. (faptă din 19.02.2015).

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.pen., a fost achitat inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prevăzută de art. 321 alin. 1 C.pen. (faptă din 18.02.2015).

VII. În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.pen., a fost achitat inculpatul ..., pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 289 alin. 1 C.pen. raportat la art. 6 şi 7 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (2 acte materiale la datele de 08.12.2014 și 09.02.2015).

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen., a fost achitat inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată prevăzută de art. 297 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (3 acte materiale la datele de 25.01.2015 - orele 16:02 și 19:52 și 29.01.2015).

VIII. În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.pen., a fost achitat inculpatul ..., pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prevăzută de art. 289 alin. 1 C.pen. raportat la art. 6 şi 7 lit. c din Legea nr. 78/2000 (faptă la data de 09.02.2015).

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen., a fost achitat inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 (faptă la data de 25.01.2015).

IX. În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.pen., a fost achitat inculpatul ..., pentru săvârșirea infracţiunii de luare de mită prevăzută de art. 289 alin. 1 C.pen. raportat la art. 6 şi 7 lit. c din Legea nr. 78/2000 (faptă la data de 22.12.2014).

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen., a fost achitat inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată prevăzută de art. 297 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (2 acte materiale la data de 04.01.2015 și la data de 24.02.2015).

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.pen., a fost achitat inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prevăzută de art. 321 alin. 1 C.pen. (faptă la 04.01.2015).

X. În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen., a fost achitat inculpatul ..., pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu în formă continuată prevăzută de art. 297 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (3 acte materiale, fapte comise în data de 09.02.2015, orele 10:46, 12:00 și 12:31).

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.pen., a fost achitat inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată prev. de art. 321 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (3 acte materiale, fapte comise în data de 09.02.2015, orele 10:46, 12:00 și 12:31).

XI. În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen., a fost achitat inculpatul .., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată prevăzută de art. 297 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (11 acte materiale la datele de 02.02.2015, 14.02.2015 orele 15:14, 16:57, 17:10 și 17:26, 15.02.2015 orele 09:37, 11:18 și 17:02, 22.02.2015 orele 08:08, 08:33 și 23:02).

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.pen., a fost achitat inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prevăzută de art. 321 alin. 1 C.pen. (faptă din 22.02.2015, ora 08:08).

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.pen., a fost achitat inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată prevăzută de art. 321 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (4 acte materiale în datele de 02.02.2015, 17.02.2015, 22.02.2015, ora 08:33 și 23.02.2015).

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.pen., a fost achitat inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 289 alin. 1 C.pen. raportat la art. 6 şi 7 lit. c din Legea nr. 78/2000 (faptă la data de 14.02.2015).

XII. În baza art. 396 alin. 6 C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 1 lit. f C.pr.pen., a încetat procesul penal privind pe inculpatul ..., pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu în formă continuată prevăzută de art. 297 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (4 acte materiale la datele de 16.02.2015, 19.02.2015 orele 10:59, 11:12, 12:27) și fals intelectual în formă continuată prevăzută de art. 321 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (4 acte materiale la datele de 16.02.2015, 19.02.2015 orele 10:59, 11:12, 12:27), cu aplicarea art. 38 alin. 2 C.pen.

XIII. În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.pen., a fost achitat inculpatul ..., pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat în formă continuată prevăzută de art. 228 raportat la art. 229 alin. 1 lit. b C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.pen., a fost achitat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire în formă continuată prevăzută de art. 270 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen.

S-a constatat că inculpatul a fost reţinut şi arestat preventiv în cauză începând cu data de 03.09.2015 până la data de 20.04.2016.

În baza art. 112 lit. e raportat la art. 289 alin. 3 C.pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, s-au confiscat de la inculpatul ... suma de 500 lei şi un odorizant auto şi de la inculpatul ... suma de 100 lei şi s-a menţinut măsura asiguratorie a sechestrului asupra sumei de 175 lei aparţinând lui ... şi sumei de 103 lei aparţinând lui ....

În baza art. 397 alin. 3 C.pr.pen., s-au restituit următoarele sume de bani: 264 lei şi 525 euro aparţinând inculpatului ...; 500 lei aparţinând inculpatului ..; 100 lei aparţinând inculpatului ..; 5966 lei şi 430 euro aparţinând inculpatului ...; 200 lei şi 70 euro aparţinând inculpatului ..; 50 lei aparţinând inculpatului ..; 362 lei şi 205 euro aparţinând inculpatului ...; 500 lei aparţinând inculpatului ..; 1303 lei aparţinând inculpatului ....

S-a respins acţiunea civilă promovată în cauză de ... S.A. faţă de inculpatul ....

Împotriva sentinţei penale nr. 138 din data de 18 iulie 2017, pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. ... au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj şi inculpaţii ... şi ....

Curtea de Apel Craiova, prin decizia penală nr.  1019 din 25 iunie 2019 pronunţată în dosarul nr. ..., a repus în termenul de apel pe inculpatul ..., a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj şi de  inculpaţii ... şi ..., împotriva sentinţei penale nr.138/18 iulie 2017 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. ....

A desfiinţat sentinţa penală atacată în parte numai cu privire la inculpaţii  ..., ..., ..., ..., ..., ... şi ...  şi a dispus:

- rejudecarea cu privire la inculpaţii ..., ..., ..., ..., ... şi ...;

- trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond pentru inculpatul ....

1.În baza art.17 alin. 2 C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 1 lit. f C.pr.pen., a dispus încetarea procesului penal privind pe inculpatul ..., trimis în  judecată pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată prevăzută de art. 297 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen, (11 acte materiale la datele de 02.02.2015, 14.02.2015 orele 15:14, 16:57, 17:10 şi 17:26, 15.02.2015 orele 09:37, 11:18 şi 17:02, 22.02.2015 orele 08:08, 08:33 şi 23:02), de art. 321 alin. 1 C.pen. (faptă din 22.02.2015, ora 08:08),  de art. 321 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (4 acte materiale în datele de 02.02.2015, 17.02.2015, 22.02.2015, ora 08:33 şi 23.02.2015), de art. 289 alin. 1 C.pen. raportat la art. 6 şi 7 lit. c din Legea nr. 78/2000 (faptă la data de 14.02.2015), urmare a decesului acestuia.

2. S-a reţinut aplicare dispoziţiilor art. 75 alin. 2 lit. b C.pen. pentru inculpatul ....

În baza art. 289 C.pen. raportat la art. 6 şi 7 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 375 şi art. 396 alin. 10 C.pr.pen., cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 75 alin. 2 lit. b C.pen., a fost condamnat inculpatul ..., la pedeapsa principală de 1 an închisoare şi 1 an pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi  g - constând în interzicerea participării la activităţi de control alături de poliţia rutieră - C.pen.

În baza art. 65 alin. 1 C.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g - constând în interzicerea participării la activităţi de control alături de poliţia rutieră - C.pen.

În baza art. 48 raportat la art. 321 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 375 şi art. 396 alin. 10 C.pr.pen., cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002, cu aplicarea art. 75 lit. b C.pen., a fost condamnat inculpat la 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracţiunii de complicitate la fals intelectual.

În baza art. 38-39 alin. 1 lit. b C.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare, la care s-a adăugat sporul de 1/3 din pedeapsa de 4 luni închisoare, respectiv o lună şi 10 zile închisoare, pedeapsa rezultantă fiind de  1 an  o lună şi 10 zile închisoare şi pedeapsa complementară de 1 an de zile a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g - constând în interzicerea participării la activităţi de control alături de poliţia rutieră- C.pen.

 S-a aplicat  pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g - constând în interzicerea participării la activităţi de control alături de poliţia rutieră - C.pen.

S-a menţinut aplicarea dispoziţiilor art. 91 C.pen.

S-a înlocuit măsura dispusă în baza art. 93 alin. 2 lit. d C.pen., respectiv  aceea de a nu părăsi teritoriul României, fără acordul instanţei, cu măsura prevăzută de art. 93 alin. 2 lit. b C.pen., respectiv aceea  de a frecventa un program de reintegrare social derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii comunitare.

S-a menţinut restul dispoziţiilor cu privire la inculpatul ..., ce nu contravin prezentei.

3.  În baza art. 289 alin. 1 C.pen. raportat la art. 6 şi 7 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. şi art. 75 alin. 2 lit. b C.pen.  a fost condamnat inculpatul ... la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 1 an pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g - respectiv dreptul de a mai participa la activităţi de control - C.pen. (2 acte materiale la datele de 28/29.12.2014 ora 00.11.34 și 08.02.2015 ora 15.42).

În baza art. 65 alin. 1 C.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g - respectiv dreptul de a mai participa la activităţi de control - C.pen.

În baza art. 91 C.pen. s-a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere şi a stabilit termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C.pen.

În baza art. 93 alin. 1 C.pen. a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Gorj, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 lit. b C.pen. s-a impus condamnatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare social derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii comunitare.

În baza art. 93 alin. 3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei ..., judeţul Gorj sau în cadrul Şcolii Gimnaziale ..., pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. 4 C.pen. s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C.pen.

În baza art. 289 alin. 3 C.pen. s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 40 lei.

S-a menţinut în parte sechestrul asigurator dispus în cauză prin ordonanţa parchetului nr. ... din 07.09.2015 pentru sumele de bani ridicate de la inculpat, respectiv doar pentru suma de 40 lei pentru care s-a dispus confiscarea.

În baza art. 397 alin. 3 C.pr.pen., s-au restituit următoarele sume de bani: 5926 lei şi 430 euro aparţinând inculpatului ....

S-au menţinut restul dispoziţiilor sentinţei penale atacate cu privire la ....

4. În baza art. 83 C.pen. raportat la art. 321 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 75 alin. 2 lit. b C.pen. s-a stabilit în sarcina inculpatului ..., pedeapsa de 8 luni închisoare (faptă la data de 14.02.2015).

În baza art. 83 din Codul penal s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pe durata  termenului de supraveghere de 2 ani conform dispoziţiilor art. 84 din Codul penal.

În baza art. 85 alin. 1 din Codul penal a  fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Gorj, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 88 din Codul penal privind revocarea amânării aplicării pedepsei.

S-au menţinut restul dispoziţiilor sentinţei penale atacate cu privire la inculpatul ... ce nu contravin prezentei.

5. În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.pen., a fost achitat inculpatul ... pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prevăzută de art. 321 alin. 1 C.pen. cu art. 35 alin. 1 c.p. (două acte materiale din 18.02.2015  şi 19.02.2015).

S-au menţinut restul dispoziţiilor sentinţei penale atacate cu privire la acesta.

6. În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.pen., a fost achitat inculpatul ..., pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat în formă continuată prevăzută de art. 228 raportat la art. 229 alin. 1 lit. b C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. ( 4 acte materiale faptă din perioada 17.09. 2014 -11.11.2014)

În baza art. art. 270 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. a fost condamnat  inculpatul ... la pedeapsa amenzii penale de 9.240 lei (231 zile amendă x 40 lei) - faptă din perioada iunie – 30 decembrie 2014, un număr de 15 acte materiale.

În baza art. 72 alin. 2 C.pen., s-a scăzut din pedeapsa amenzii penale arestarea preventivă de la 03.09.2015 până la data de 20.04.2016 şi s-au înlăturat în totalitate zilele amendă, constatând executată pedeapsa amenzii penale.

S-a  respins acţiunea civilă ca nefondată promovată în cauză de ... S.A. faţă de inculpatul ....

A fost menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa ... din 07.09.2015 numai pentru suma de 953 lei aparţinând inculpatului ....

S-a dispus restituirea către numitul .., tatăl inculpatului ..., a sumei de 350 lei ridicată cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la data de 03.09.2015 în dosarul nr. ....

S-a dispus anularea actelor false: procesul-verbal de contravenţie seria PC nr. .. din 21.12.2014 (contravenient ..); procesul-verbal de contravenţie seria CP nr. .. din 14.02.2015 (contravenient ..).

A fost obligat fiecare dintre inculpaţii ..., ... şi ...  la plata sumei de câte 4000 lei fiecare reprezentând  cheltuieli judiciare la fond.

S-au menţinut restul dispoziţiilor sentinţei penale atacate ce nu contravin prezentei.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului Gorj la data de 18.07.2019, sub nr. ....

Pe parcursul cercetării judecătoreşti au fost ascultati  martorii ... (fila 32 vol. I dosar instanță), .. (fila 33 vol. I dosar instanță), .. (fila 34 vol. I dosar instanță), .. (fila 75 vol. I dosar instanță), .. (fila 76 vol. I dosar instanță), .. (fila 77 vol. I dosar instanță), .. (fila 106 vol. I dosar instanță), .. (fila 12 vol. II dosar instanță) și .. (fila 13 vol. II dosar instanță).

Prin încheierea din 15 iunie 2020 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. ..., s-a luat act de imposibilitatea ascultării martorilor ... și ...

La termenul de judecată din 15 iunie 2020, inculpatul ... fiind prezent și asistat de avocat, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, s-a procedat la audierea, respectiv vizionarea în şedinţă publică a înregistrărilor în mediul ambiental conţinând rezultatul activităţilor de supraveghere tehnică desfăşurate în cauză, stocate pe suport optic și care reprezintă interceptările ce surprind faptele reţinute în sarcina inculpatului ..., respectiv infracțiunile de luare de mită în formă continuată prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art.6 şi 7 lit. c din Legea 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal (5 acte materiale la datele de 21.12.2014, 01.03.2015, 13.01.2015, 18.01.2015 și  26.02.2015), abuz în serviciu în formă continuată prev. de art. 297 cod penal raportat la art. 132 din Legea 78/2000 cu aplic art. 35 alin. 1 din C.p. (4 acte materiale  la datele de 12.01.2015, 13.01.2015, 18.01.2015 și 29.01.2015) și fals intelectual în formă continuată prev. de art. 321 alin. 1 din codul penal cu aplic. art. 35 alin. 1 din C.p. (2 acte materiale la 21.12.2014 și 18.01.2015), cu aplic. art. 38 alin. 1 din Codul penal.

În ședința din 29.06.2020, tribunalul a procedat la ascultarea inculpatului ..., declarația acestuia fiind consemnată, semnată și atașată la dosar (filele 57-58 vol. II dosar instanță).

Analizând actele și lucrările dosarului, probele administrate în cursul urmăririi penale şi în cursul cercetării judecătorești, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. ... al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de urmărire penală şi criminalistică, a fost trimis în judecată, printre alţii, inculpatul ..., pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată prevăzută de art. 289 alin. 1 C.pen. raportat la art.6 şi 7 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (5 acte materiale la datele de 21.12.2014, 01.03.2015, 13.01.2015, 18.01.2015 și 26.02.2015), abuz în serviciu în formă continuată prevăzută de art. 297 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (4 acte materiale la datele de 12.01.2015, 13.01.2015, 18.01.2015 și 29.01.2015) și fals intelectual în formă continuată prevăzută de art. 321 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (2 acte materiale la 21.12.2014 și 18.01.2015), cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen..

S-a arătat în, esenţă, că inculpatul, în calitate de agent de poliţie în cadrul Compartimentului Siguranţă Publică şi Patrulare al Poliţiei Municipiului ... - I.P.J. Gorj, în baza aceleiași rezoluții infracționale :

- la data de 21.12.2014 a pretins şi primit suma de 200 de lei de la un conducător auto, suspect ..., pentru a nu-l sancţiona contravenţional pentru comiterea unei contravenţii ce presupunea aplicarea unei amenzi de 480 de lei şi reţinerea permisul de conducere întocmind însă în fals, un proces verbal de contravenție pentru o altă contravenţie respectiv „defecţiuni la sistemul de iluminare”;

- la data de 01.03.2015, ora 05:16, a primit suma de 200 de lei de la conducătorul unei autoutilitare, neidentificat, ce transporta cărbune, pentru a nu efectua controlul real al documentelor de provenienţă şi însoţire a mărfii, respectiv indisponibilizarea acesteia;

- la data de 12.01.2015 nu şi-a îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile de serviciu, respectiv nu a luat nicio măsură faţă de conducătorul auto .., ce a săvârşit  abaterea de „depășire pe linia continuă”; la data de 13.01.2015, ora 15:53, a primit cu titlu de mită suma de 100 de lei de la conducătorul unui autoturism, identificat ca fiind .., pentru a nu dispune sancționarea contravențională a acestuia și măsura complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce, pentru nerespectarea regulilor privind depășirea; la data de 13.01.2015, nu şi-a îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile de serviciu, respectiv nu a luat nicio măsură faţă de conducătorul unui autoturism, ... ce a săvârşit abaterea de „circulaţie pe sens opus”;

- la data de 18.01.2015 a primit cu titlu de mită un odorizant auto de la conducătorul autoturismului cu nr. de înmatriculare ..., identificat ca fiind ..., pentru a nu dispune sancționarea contravențională a acestuia pentru nefolosirea în timpul zilei a luminilor de întâlnire;

- la data de 18.01.2015, nu şi-a îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile de serviciu, respectiv nu a luat nicio măsură faţă de conducătorul unui autoturism, ... ce a săvârşit abaterea de „conducere a autovehiculului pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei, fără ca acesta să fie dotat cu anvelope de iarnă”, iar agentul de poliţie a întocmit, în fals, un proces verbal de contravenție pentru o altă contravenţie respectiv „defecţiuni la sistemul de iluminare”;

- la data de 29.01.2015, la solicitarea unei persoane, neidentificată, nu şi-a îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile de serviciu, respectiv a permis tranzitarea unui mijloc de transport, fără a fi supus controlului, cu privire la marfa transportată și proveniența acesteia;

- la data de 26.02.2015, ora 21:16, a primit suma de 100 de lei de la conducătorul unei autoutilitare, neidentificat, ce transporta cărbune, pentru a nu efectua controlul real al documentelor de provenienţă şi însoţire a mărfii, respectiv indisponibilizarea acesteia.

S-a constatat că inculpatul a fost trimis în judecată, în baza art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, reținându-se că acesta, nu şi-a îndeplinit in mod corespunzător  atribuțiile de serviciu, respectiv nu a sancţionat contravențional conducătorii auto ce ar fi săvârșit abateri la legea circulației, nu a constatat eventuale fapte contravenționale sau a aplicat sancțiuni mai ușoare.

Ceea ce se impută inculpatului este  încălcarea atribuţiunilor de serviciu  prin  neluarea faţă de conducătorii auto a unor sancţiuni contraventionale corespunzătoare, atribuţii date de fişa postului, care nu are valoare unei legi sau ordonanţe.

Astfel, activitatea ilicită  nu mai este prevăzută de legea penală ca urmare a deciziei C.C.R. nr.405/2016 publicată în M.O. nr.517 din 08.07.2016,  prin care s-a constatat că dispozițiile art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii”. În esenţă, instanţa de control constituţional a reţinut că orice acuzaţie având ca obiect o faptă, despre care se pretinde că a încălcat îndatoririle de serviciu, va putea angaja răspunderea penală a subiectului activ numai dacă nerespectarea acestor îndatoriri a avut loc prin încălcarea legii, în accepţiunea stabilită prin decizia invocată, respectiv legislaţia primară, legi şi ordonanţe simple sau de urgenţă, ceea ce nu se regăsește în prezenta cauză.

În ceea ce privește infracțiunea de luare de mită, prev. de art. 289 C.pen. raportat la art. 6 şi 7 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 C.pen., prima instanţă a apreciat că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, primit sau acceptat primirea unor sume de bani sau bunuri, de la persoanele care tranzitau orașul ... şi DN 66,  astfel:

1.La data de 21.12.2014 inculpatul ..., împreună cu agentul de poliţie ..., au primit suma de 200 lei de la conducătorul auto .. pentru a nu-i aplica sancţiunea contravenţională a suspendării dreptului de a conduce.

Martorul .., care a pus  în circulaţie autoturismului marca Opel Vectra pe raza localităţii .., a efectuat manevra de depăşire a unei căruţe ce se deplasa în aceeaşi direcţie de mers, călcând marcajul longitudinal continuu, abatere ce a fost sesizată de lucrătorii de poliţie menţionaţi, care au procedat la oprirea contravenientului.

Pentru a nu-i aplica sancțiunea suspendării dreptului de a conduce, acesta a dat, cu titlul de mită, membrilor echipajului de poliţie, suma de 200 lei, aceştia întocmind în fals, procesul-verbal seria CP nr. .., în care s-a reţinut săvârşirea de către martor a faptei prev. de art. 10 din H.G. nr. 1391/2006 privind aprobarea regulamentului de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, constând în „defecţiuni la sistemul de iluminare”,.

Martorul .. a susţinut că a dat banii numitului ..., iar ... a fost cel care a întocmit procesul-verbal şi l-a sancționat contravențional pentru existenta unor probleme la sistemul de iluminare pe care nu le constatase ca fiind reale.

... a recunoscut că a primit suma de bani, pe care a impărţit-o cu inculpatul ..., pentru a nu aplica  măsura complementară a suspendării dreptul de a conduce conducătorului auto.

În urma vizionării înregistrărilor video realizate in mediu ambiental, reiese că inculpatul a cerut conducătorului auto să consemneze pe procesul-verbal întocmit că a remediat defecțiunile la sistemul de iluminare , atrăgându-i totodată atenția, să nu aducă la cunoștința altor persoane înțelegerea făcută.

2. La data de 13.01.2015, inculpatul a primit suma de 100 lei de la martorul .. pentru a nu-l sancționa şi nu-i aplica măsura complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce, pentru abaterea contravențională prev. de art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002.

Din înregistrările făcute în mediul ambiental, în baza mandatului de supraveghere tehnică, reiese că martorul efectuase o depăşire a unui alt autovehicul pe un sector de drum în care era interzisă această manevră, faptă constatată de către agentul de poliţie ... şi pe care acesta nu a sancţionat-o, primind, cu titlu de mită, suma de 100 lei, de la conducătorul auto.

3. La data de 18.01.2015, inculpatul ... a primit de la martorul .. un odorizant auto, pentru a nu-l sancționa contravențional pentru fapta reglementată de disp. art. 44 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002.

Martorul a pus în circulație autoturismul marca Peugeot Boxer, înscris în circulație sub nr. .. pe DN 66, fără a avea în funcțiune luminile de întâlnire, fiind oprit de echipajul de poliție ... şi ..,  care nu a aplicat niciun fel de sancţiune pentru contravenţia constatată, primind însă, cu titlu de mită, un odorizant auto.

Deşi inculpatul a recunoscut primirea acestui bun, a susţinut că fapta nu ar constitui infracţiunea de luare de mită, apărare care nu poate fi reţinută, întrucât inculpatul, cu pregătirea sa profesională, trebuia să ştie că acest act intră sub incidenţa legii penale.

Împrejurările în care inculpatul a intrat în posesia odorizantului auto reies din imaginile surprinse în mediul ambiental, ataşate cauzei şi din declaraţia martorului ..., care a arătat că, după ce a dat bunul, inculpatul „l-a acceptat şi, mai în glumă, mai în serios, a spus că l-a corupt”.

4. La data de 26.02.2015, inculpatul şi-a dat acordul să treacă autoutilitare încărcate cu cărbune, fără a efectua controalele şi a verifica provenienţa mărfii, pretinzând în schimb, suma de 100 lei de la persoana care efectua acest transport.

Din înregistrările surprinse în mediul ambiental în baza mandatului de supraveghere tehnică, reiese că inculpatul, care iniţial a refuzat să permită unor persoane neindentificate să-şi continue deplasarea spre zona de încărcat cărbune, permite în schimbul unei sume de bani, ca aceştia să-şi continue traseul, spunând „Hai aduceţi un milion şi, gata, treceţi!”, nefiind dovedit că suma de bani a şi fost dată inculpatului.

Actul material de luare de mită, presupus a fi fost săvârșit la data de 01.03.2015, pentru care inculpatul a fost, de asemenea, trimis în judecată, instanţa îl va înlătura din conținutul infracțiunii continuate.  Înregistrările ambientale nu sunt suficiente pentru a dovedi existenţa faptei, acestea sunt neclare din punct de vedere al imaginii şi contin discuţiile purtate de inculpat cu persoane neidentificate din care nu reiese primirea sau pretinderea unui folos necuvenit în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act specific atribuțiilor sale de serviciu.

Faţă de împrejurările  expuse mai sus, prima instanţă a reţinut în sarcina inculpatului ...  ca fiind dovedită vinovăția pentru 4 acte materiale  ale infracțiunii de luare de mită, respectiv actele din  21.12.2014, 13.01.2015, 18.01.2015 și 26.02.2015.

În ceea ce priveşte infracţiunea de fals intelectual prev. de art. 321 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (2 acte materiale), din ansamblul probelor administrate, prima instanţă a reţinut că aceasta există şi a fost săvârşită de inculpat cu forma de vinovăţie cerută de lege.

Astfel, la data de 21.12.2014 inculpatul a întocmit în fals procesul-verbal de contravenţie seria CP nr. ..., prin care a dispus sancţionarea martorului .. pentru săvârşirea contravenţiei constând în „defecţiuni la sistemul de iluminare”, prev. de art. 10 din H.G. nr. 1391/2006 privind aprobarea regulamentului de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, deşi în realitate acesta săvârşise o altă contravenţie, respectiv cea prev. de art. 120 alin. 1 lit. i din HG 1391/2006, ce interzice depăşirea vehiculelor, când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers.

Totodată, la data de 18.01.2015, inculpatul a întocmit în fals procesul-verbal de contravenţie seria PA nr. ..., prin care a dispus sancţionarea contravenţională a martorului ... .., pentru săvârşirea faptei constând în „defecţiuni la sistemul de iluminare”, prev. de art. 10 din H.G. nr. nr. 1391/2006 privind aprobarea regulamentului de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, deşi în realitate acesta săvârşise o altă contravenţie, respectiv cea prev. de art. 102 alin. 1 pct. 28 din O.U.G. nr. 195/2002-conducerea autovehiculului pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei, fără ca acesta să fie dotat cu anvelope de iarnă.

În cursul urmăririi penale inculpatul a recunoscut faptele săvârşite, ulterior negând orice contribuţie la activitatea infracţională, justificându-şi atitudinea procesuală din faţa organelor de urmărire penală, prin teama că împotriva sa s-ar fi putut dispune măsuri preventive. Susținerile inculpatului nu pot conduce la înlăturarea acestora din ansamblul probator în condițiile în care declaraţiile au fost date în prezenţa apărătorului ales şi cu respectarea dispoziţiilor procedurale în materie. Mai mult, împrejurarea invocată de inculpat era una comună pentru toţi inculpaţii din cauză, iar situaţia juridică a inculpatului a fost analizată ulterior de către judecătorul de drepturi şi libertăţi unde inculpatul a înţeles să adopte aceeaşi poziţie procesuală.

Mai mult, asa cum s-a arătat mai sus, declaraţiile iniţiale date de inculpat nu sunt singurele elemente probatorii care susţin vinovăţia sa în comiterea infracţiunilor, relevante fiind şi declaraţiile martorilor  şi conţinutul dialogurilor şi imaginilor  surprinse  în timpul  activităților de supraveghere  tehnică desfășurate in cauză.

Constatând că faptele de luare de mită si fals intelectual există, constituie infracţiuni conform art. 289 C.pen. raportat la art. 6 şi 7 lit. c din Legea nr. 78/2000 (4 acte materiale), cu aplicarea art. 35 C.pen.  şi art. 321 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (2 acte materiale) şi au fost săvârşite de inculpat, s-a dispus condamnarea acestuia potrivit art.396 al.2 din C.p.p.

La individualizarea pedepselor  aplicate inculpatului, prima instanţăa avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracțiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Prima instanţă a reţinut că în faza de cercetare judecătorească inculpatul a adoptat o atitudine procesuală de negare a săvârșirii infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată că, în toată perioada în care a fost plasat sub măsura procesuală preventivă a controlului judiciar, a respectat obligaţiile impuse prin această măsură, iar ulterior revocării măsurii, s-a prezentat la toate termenele acordate în cauză. Acesta face parte dintr-o familie bine organizată, are 53 de ani, absolvent de studii superioare şi nu este cunoscut cu antecedente penale

Având în vedere numărul redus al actelor materiale, că foloasele obținute de inculpat la fiecare act infracțional  sunt modice, că nu a beneficiat de întreg folosul patrimonial obţinut pe nedrept de acesta, analizând în ansamblu criteriile generale de individualizare a pedepsei, prin raportare la situaţia concretă din prezenta cauză, prima instanţă a constatat că nu poate fi valorizată cu precădere gravitatea faptelor săvârşite, fără a fi avută în vedere, în acelaşi timp şi personalitatea inculpatului în raport de care s-a reiterat lipsa antecedentelor penale şi situaţia sa familială deosebită.

Pentru toate aceste considerente, s-a apreciat că în cauză este incidentă circumstanţa atenuantă judiciară prevăzută de art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen., referitoare la împrejurările legate de fapta comisă care diminuează gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului.

Față de datele concrete menționate mai sus, prima instanţă a apreciat că pedepse situate aproape de limita minimă, redusă potrivit art. 76 al. 1 C.pen., sunt suficiente pentru atingerea scopului şi îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare şi de exemplaritate ale pedepsei.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj şi inculpatul ....

În motivarea apelului parchetul solicitând admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi pronunţarea unei hotărâri legale şi temeinice.

1. în mod greşit instanţa a achitat inculpatul ... pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.

Instanţa de judecată, pentru a dispune achitarea inculpatului ... pentru infracţiunea de abuz în serviciu, şi-a motivat hotărârea pe aplicabilitatea Deciziei 405/2016 emisă de Curtea Constituţională şi publicată în Monitorul Oficial al România cu nr. 517 la data de 08.07.2016, prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că dispoziţiile art. 297 alin. 1 Cod penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos" se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii", în sensul că „neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act (trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară - legii şi ordonanţe de guvern".

Inculpatul, agent de poliţie, trimis în judecată pentru activitatea lui infracţională, a încălcat atât prevederi legale, cât şi prevederi ale Ordonanţei 195/2002, dar şi atribuţii de serviciu izvorâte din hotărâri de guvern şi fişa postului.

Atâta vreme cât inculpatul a încălcat atribuţii de serviciu prevăzute în Ordonanţa de Urgenţă 195/2002, Legea 360/2002 şi Legea 218/2002, instanţa de judecată trebuia să procedeze la condamnarea acestuia pentru infracţiunea de abuz în serviciu pentru care a fost trimis în judecată.

Legea 218/2002, republicată, privind organizarea şi funcţionarea Poliţei Române prevede în mod expres prin art. 26 alin. 1 punctul 10 că poliţia română are ca şi atribuţie principală, printre altele, şi constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale conform legii.

În exercitarea acestei atribuţii de serviciu prevăzută expres de lege inculpatul avea obligaţia să constate contravenţiile săvârşite de participanţii la trafic şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, în conformitate cu prevederile OUG 195/2002 în care sunt prevăzute contravenţiile şi modul de sancţionare al acestora.

Legea 360/2002, privind statul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, impune poliţistului - prin art. 42 lit. d - să aibă o conduită corectă, să nu abuzeze de calitatea oficială şi să nu compromită, prin activitatea sa publică ori privată, prestigiul funcţiei sau al instituţiei din care face parte.

Art. 43 din acelaşi act normativ precizează expres că poliţistului îi este interzis în orice împrejurare „să primească, să solicite, să accepte, direct sau indirect, ori să facă să i se promită, pentru sine sau pentru alţii, în considerarea calităţii sale oficiale, daruri sau alte avantaje

Din toată activitatea infracţională a inculpatului ... descrisă în rechizitoriu rezultă că acesta şi-au încălcat aceste obligaţii prevăzute expres de lege, abuzând de calitatea lui oficială, creându-şi avantaje pentru sine, dar şi pentru contravenienţii sancţionaţi-pentru mai puţine contravenţii săvârşite sau pentru alte contravenţii decât cele, efectiv săvârşite.

De asemenea, a adus prejudicii instituţiei din care făcea parte, inclusiv prin falsificarea proceselor-verbale întocmite, prin inserarea unor alte contravenţii decât cele efectiv comise.

Agenţii de poliţie au obligaţia să întocmească procese-verbale de constatare a contravenţiilor existând prezumţia de legalitate a acestora ca urmare a investirii lor de către lege cu autoritate.

Legea 360/2002 privind statul poliţistului, prin art. 4 impune poliţistului „să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, constituţia şi legile ţări".

In aceste condiţii agentul de poliţie cunoştea - în cazul nostru inculpatul ... - cu certitudine care erau obligaţiile pe care le avea şi rezultau din legi şi ordonanţe de urgenţă, având obligaţia de a se conforma acestor dispoziţii legale de constatare şi sancţionare contravenţii.

Procedând diferit faţă de prevederile legale anterior menţionate, inculpatul a comis infracţiunea de abuz în serviciu în modalitatea descrisă în rechizitoriu.

Este adevărat că inculpatul a încălcat hotărâri de guvern sau regulamente interne poliţieneşti, însă elementele constitutive ale infracţiuni de abuz în serviciu şi pericolul social al acestei infracţiuni rezultă din încălcarea dispoziţiilor legale descrise mai sus, dispoziţii legale pe care inculpatul le cunoştea şi le-a încălcat.

De altfel, fiind audiat în şedinţă publică şi întrebat în mod expres care sunt actele normative care permit agentului de poliţie rutieră să constate şi să dispună aplicarea unor sancţiuni persoanelor care comit contravenţii acesta a menţionat Legile de organizare a Poliţiei Române, precum şi OUG 195/2002.

Atât inculpatul, cât şi martorii agenţi de poliţie comunitară au menţionat că singurul organ care poate aplica sancţiuni contravenţionale este agentul de poliţie rutieră, iar agentul comunitar acordă doar sprijin persoanei cărei legea îi conferă dreptul şi obligaţia de a constata contravenţii şi de a aplica sancţiuni.

Faptele inculpatului, agent de poliţie, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, întrunesc elementele constitutive ale acestei infracţiuni, fiind dovedită atât latura obiectivă, cât şi latura subiectivă.

Astfel, apreciem ca neîntemeiată motivarea instanţei, în sensul că nu se poate imputa inculpatului ..., din punct de vedere al răspunderii penale, îndeplinirea în mod defectuos a unor norme legale cuprinse în legi, ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă. Din contră, apreciem că în cauză faptele incriminate — infracţiunea de abuz în serviciu pentru care a fost trimis în judecată inculpatul ... - aduc atingere valorii sociale ocrotite, iar această atingere prezinte un anumit grad de gravitate care justifică sancţiunea penală.

Astfel, actul de conduită al inculpatului ... poate fi calificat drept faptă care angajează răspunderea penală, întrucât prin faptele sale, respectiv nesancţionarea conducătorilor auto contravenienţi, au fost încălcate norme conţinute în acte normative care fac parte din legislaţia primară, iar aceste acte au prezentat şi o anumită gravitate a încălcării, ceea ce justifică calificarea faptei drept infracţiune şi nu contravenţie.

 2. Pedeapsă greşit individualizată atât în privinţa duratei pedepsei închisorii, cat şi a modalităţii de executare; se impunea condamnarea inculpatului ... la pedeapsa închisorii în regim de detenţie raportat la gravitatea faptelor, numărul actelor materiale şi urmările acesteia;

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului ..., instanţa a arătat că a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi niţelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Instanţa a aplicată pedepse greşit individualizate inculpatului ...; astfel, acestuia i-au fost aplicate pedepse prea blânde raportat la gravitatea infracţiunilor comise şi la modalitatea de săvârşire a acestora.

Inculpatului ... i-au fost aplicate pedepse orientate spre minimul prevăzut de lege pentru toate infracţiunile pentru care a fost condamnat, deşi acesta a săvârşit infracţiunea de luare de mită în formă continuată, pretinzând şi primind sume de bani în calitate de agent de poliţie, în timp ce îţi desfăşura activitatea specifică, conform planificărilor şi de asemenea, a falsificat procesele-verbale de constatare a contravenţiilor.

Este adevărat că uneori sumele de bani primite cu titlu de mită nu erau unele semnificative - aşa cum a reţinut instanţa - însă, această primire de foloase necuvenite este nelegală, contrară deontologiei profesionale şi, cu atât mai grava cu cât este comisă de o persoană care este chemată să aplice legea şi ar trebui să aibă o atitudine ireproşabilă, deasupra oricărei bănuieli.

De altfel, din probele administrate a rezultat că inculpatul ... a procedat în mod repetat la primirea de bani, sume necuvenite a căror provenienţă a încercat să o ascundă prin introducerea bancnotelor primite în şosetă, practică total nepotrivită pentru funcţia pe care o exercita şi anume cea a unei persoane care exercita autoritatea de stat.

Sancţiunea trebuia să fie una mult mai aspră având în vedere şi împrejurarea că actul material din dimineaţa zilei de 01 martie 2015, comis de inculpat a fost săvârşit în timp ce efectua serviciul împreună cu un agent de poliţie mult mai tânăr - inculpatul ..., agent cu care a împărţit banii primiţi necuvenit şi căruia i-a dat astfel un exemplu negativ în loc să fie pentru acesta un mentor demn de urmat.

Totodată, atitudinea inculpatului ... impunea aplicarea unei pedepse îndreptate spre maximul prevăzută de lege în condiţiile în care aceasta a fost una nesinceră, acesta recunoscând iniţial (la urmărirea penală şi la judecătorul de drepturi şi libertăţi) comiterea faptelor, după care, în mod nejustificat şi-a schimbat declaraţiile, în sensul nerecunoaşterii infracţiuni, eu excepţia faptului de a fi primit la data de 18.01.2015 - în timp ce set afla de serviciu împreună cu agentul ..., cu autospeciala MAI marca Dacia

Logan cu nr. de înmatriculare MAI ... - de la numitul; ..., conducătorul autoutilitarei cu numărul de înmatriculare ... ce transporta piese, un odorizant auto, pentru a nu-1 sancţiona contravenţional pentru faptul că circula fară a avea luminile de drum aprinse. Chiar şi aşa, inculpatul ... a considerat că acesta faptă nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită, întrucât respectivul odorizant auto a fost folosit în timp ce îşi desfăşura serviciul, în autospeciala MAI

Această atitudine procesuală a inculpatului a fost reţinută şi de către instanţă, care a precizat că, în cursul urmăririi penale, inculpatul ... a recunoscut faptele săvârşite, ulterior negând orice contribuţie la activitatea infracţională, justificându-şi atitudinea procesuală din faţa organelor de urmărire penală, prin teama că împotriva sa s-ar fi putut dispune măsuri preventive. Susţinerile inculpatului nu au putut conduce la înlăturarea acestora din ansamblul probator în condiţiile în care declaraţiile au fost date în prezenţa apărătorului ales şi cu respectarea dispoziţiilor procedurale în materie. Mai mult, împrejurarea invocată de inculpat era una comună pentru toţi inculpaţii din cauză, iar situaţia juridică a inculpatului a fost analizată ulterior de către judecătorul de drepturi şi libertăţi unde inculpatul a înţeles să adopte aceeaşi poziţie procesuală.

Chiar şi în situaţia existenţei în cauză a unor împrejurări legate de faptă, care să ducă la diminuarea gravităţii infracţiunii sau a periculozităţii infractorului, situaţie ce ar justifica aplicabilitatea art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal, pedepsele la care a fost condamnat inculpatul ... - de 2 ani şi 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată, prev. şi ped. de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 şi 7 lit. c din Legea 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal (4 acte materiale), respectiv de 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată, prev. şi ped. de art. 321 alin. 1 din Codul penal, cu aplic. art. 35 alin, 1 din C.pen, (2 acte materiale) - sunt aproape egale, respectiv egale cu minimul special prevăzut de lege - limitele speciale fiind cuprinse între 2 ani şi 8 luni închisoare şi 8 ani, 10 luni şi 20 de zile închisoare în cazul infracţiunii de luare de mită şi între 9 luni închisoare şi 3 ani şi 4 luni închisoare în cazul infracţiunii de fals intelectual - fără ca instanţa să ţină cont de faptul că aceste infracţiuni pentru care inculpatul ... a fost condamnat au fost săvârşite în formă continuată, dar şi fară a se fi dat eficienţă efectelor circumstanţelor agravante, aşa cum prevede textul art. 78 C.pen..

Faptul că în toată perioada în care inculpatul ... a fost plasat sub măsura procesuală preventivă a controlului judiciar a respectat obligaţiile impuse prin această măsură, iar ulterior revocării măsurii, s-a prezentat la toate termenele acordate în cauză nu justifică aplicarea unor pedepse aproape egale, respectiv egale cu minimul special prevăzut de lege pentru infracţiunile pentru care a fost condamnat. De asemenea, faptul că acesta face parte dintr-o familie bine organizată, are 53 de ani, este absolvent de studii superioare şi nu este cunoscut cu antecedente penale, nu înseamnă că situaţia sa familială este una deosebită, aşa cum a reţinut instanţa.

3. în mod greşit instanţă a reţinut circumstanţa atenuantă judiciară, de art.75 alin. 2 lit.b Cod penai, cu consecinţa micşorării limitelor pedepselor la care a fost condamnat inculpatul ...

In cauză nu existau elemente din care să rezulte posibilitatea reţinerii circumstanţei atenuante prevăzută de art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal. Pentru a fi reţinută acesta circumstanţa atenuantă judiciară ar trebui să fim în prezenţa unor împrejurări legate de faptă, care să ducă la diminuarea gravităţii infracţiunii sau a periculozităţii infractorului.

Or, în cauză nu pot fi identificate asemenea împrejurări legate de faptă, aşa cum rezultă din textul de lege, pentru a putea fi reţinută acesta circumstanţa atenuantă judiciară. Din contră, inculpatul ... a primit diferite sume de bani în calitate de agent de poliţie, în timp ce îţi desfăşura activitatea specifică, conform planificărilor şi de asemenea.

Inculpatul ... a fost trimis în judecată pentru săvârşirea mai multor infracţiunii - luare de mită în formă continuată prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 şi 7 lit. c din Legea 78/2000 cu aplic art. 35 alin. 1 din Codul penal (5 acte materiale la datele de 21.12.2014, 03.01.2015,13.01.2015, 18.01.2015 şi 26.02.2015), abuz în serviciu informă continuată prev. de art. 297 Cod penal raportat la art. 132 din Legea 78/2000 cu aplic ari. 35 alin. 1 din Cp. (4 acte materiale la datele de 12.6:1.2015, 13.01.2015, 18.01.2015 şi 29.01.2015) şi fals intelectual în formă continuată prev. de art. 321 alin. 1 din codul penal cu aplic, art 35 alin. 1 din C.p. (2 acte materiale la 21.12.2015 şi 18.01.2015), cu aplic, art. 38 alin. 1 din Codul pena - iar nu a unei singure infracţiuni, fiind şi condamnat pentru două dintre acestea.

Mai mult decât atât, din probele administrate a rezultat că inculpatul ... a procedat în mod repetat la primirea de bani cu titlu de mită şi la întocmirea, în fals, a două procese-verbale de constatare a contravenţiilor.

Chiar dacă s-ar putea susţine că, uneori, sumele de bani primite cu titlu de mita nu erau unele semnificative, această primire de foloase necuvenite este nelegală, contrară deontologiei profesionale şi, cu atât mai grava cu cât este comisă de o persoană care este chemată să aplice legea şi care ar trebui sa aibă o atitudine ireproşabilă, să fie un exemplu de urmat.

Pentru aceste motive, în cauză, nu se poate reţine, în favoarea inculpatului, circumstanţa atenuantă judiciară prevăzută de art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal, întrucât nu suntem în prezenţa unor împrejurări legate de faptă, care să ducă la diminuarea gravităţii infracţiunii sau a periculozităţii infractorului.

Totodată, prin reţinerea acestei circumstanţe atenuante de către instanţă, limitele speciale ale pedepselor pentru infracţiunile de luare de mită şi fals intelectual pentru care a fost condamnat inculpatul ... au fost reduse.

Astfel, limitele speciale ale pedepsei pentru infracţiunea de luare ele mită prev. de art. 289 alin. 1 cod penal raportat la art. 6 şi 7 lit. c din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal erau cuprinse între 4 ani - 13 ani şi 4 luni închisoare, însă, reţinându-se disp. art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal limitele speciale ale pedepsei au fost reduse cu-o treime, fiind cuprinse între 2 ani şi 8 luni - 8 ani, 10 luni şi 20 de zile.

De asemenea, limitele speciale ale pedepsei pentru infracţiunea de fals intelectual în formă continuată prev. de art. 321 alin. 1 din codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 din C.pen. erau cuprinse între 1 an - 5 ani închisoare, însă, reţinându-se disp. art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal limitele speciale ale pedepsei au fost reduse cu o treime, fiind cuprinse între 9 luni - 3 ani şi 4 luni.

4. In mod nelegal instanţa nu a dispus condamnarea inculpatului ... pentru infracţiunea de luare de mită (5 acte materiale - incluzându-l şi pe cel din data de 01.03.2015).

Existenţa infracţiunii de luare de mită din data de 01.03.2015 şi faptul că a fost comisă de inculpatul ... în timp ce acesta era de serviciu cu numitul ... a fost dovedită atât prin probele administrate la urmărire penală, cât şi în faza de judecată.

Faptul că inculpatul ..., în cursul urmăririi penale, a recunoscut şi regretat comiterea acestei infracţiuni şi a descris modul şi împrejurarea de comitere a acesteia, iar apoi în faţa instanţei de judecată, atât în primul ciclu procesual, cât şi cu ocazia rejudecării cauzei nu a mai recunoscut săvârşirea faptei de luare de mită din data de 01.03.2015, nu înseamnă că fapta nu a fost săvârşită de inculpat.

Întregul probatoriu administrat la urmărire penală, incluzând interceptările, fac dovada săvârşirii cu vinovăţie a infracţiuni de inculpatul ....

Inculpatul ... a recunoscut comiterea infracţiuni atât în audierile la procuror, cât şi la instanţa de judecată investită cu soluţionarea propunerii de luare a măsurii preventive.

Acest probatoriu a fost completat în cursul judecăţii prin ataşarea pontajelor la dosarul cauzei de către IPJ Gorj (fila 55, 81 volumul V fond).

Considerăm că există suficiente probe din care să rezulte că infracţiunea există şi a fost comisă de inculpatul ..., nefiind suficientă apărarea subiectivă a acestuia că nu a fost de serviciu în data de 01.03.2015 împreună cu numitul ..., acest din urmă aspect fiind probat în cauză şi corespunzând realităţii.

In primul rând, în ceea ce priveşte apărarea inculpatului că nu era de serviciu la data de 01.03.2015, din graficul aferent lunii februarie 2015 a rezultat cu certitudine că inculpatul ... a fost de serviciu în ultima zi a lunii februarie, fiind schimbul III, schimb care a început în seara zilei de 28.02.2015 şi s-a terminat în dimineaţa zilei de 01.03.2015, orele 06:00.

În aceste condiţii, având în vedere că schimbul III a început în ultima zi a lunii februarie şi s-a terminat în prima zi a lunii martie era normal ca procesele-verbale întocmite după ora 00:00 să poarte data de 01.03.2015 şi tot atât de normal era ca în graficul de luna martie pentru ziua de 01.03.2015, inculpatul ... să nu fie trecut de serviciu, întrucât acesta efectuase schimbul III pentru data de 28.02.2015.

Numitul ... nu a fost programat iniţial de serviciu pentru ultima zi a lunii februarie, însă s-a făcut în cursul cercetării judecătoreşti dovada că acesta a solicitat aprobarea unui schimb de tură cu un alt agent de poliţie şi, în aceste condiţii, s-a ajuns în situaţia de a efectua schimbul III pe data de 28.02.2015 împreună cu inculpatul ....

De altfel, atât inculpatul ..., cât şi numitul ... nu au fost de serviciu pe data de 01.03.2015, însă la ora 05:16 atunci când a fost comisă fapta, la data de 01.03.2015 se aflau în efectuarea schimbului III pentru ziua de 28.02.2015.

Fiind audiaţi toţi agenţii de poliţie - care au avut calitatea de inculpaţii - au menţionat că schimbul I începe la ora 06:00, oră la care se termina schimbul III al zilei precedente.

Inculpatul ... şi numitul ..., aflându-se în exercitarea schimbului III, nu puteau face menţiune pe procesele-verbale a zilei precedente - de 01.03.2015, aceştia având obligaţia să întocmească procesele-verbale cu ora, ziua şi minutul la care au încheiat acele procese-verbale.

În al doilea rând, în ceea ce priveşte existenţa infracţiunii de luare de mită din data de 01.03.2015 şi faptul că a fost săvârşită de inculpatul ... în timp ce acesta efectua serviciul împreună cu numitul ... - în calitate de agenţi de poliţie în cadrul Compartimentului Siguranţă Publică şi Patrulare al Poliţiei mun. ... - I.P.J. Gorj - rezultă din coroborarea probelor administrate în cursul urmăririi penale, cât şi cu ocazia readministrării unora dintre ele în faza de judecată.

Chiar dacă prin sentinţa penală nr. 138 din data de 18.07.2017 a Tribunalului Gorj în dosarul nr. ..., definitivă prin decizia penală nr. 1019 din data de 25.06.2019 a Curţii de Apel Craiova s-a dispus achitarea inculpatului ... pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prevăzută de art. 289 alin. 1 C.pen. raportat la art. 6 şi 7 lit. c din Legea nr. 78/2000 (faptă comisă la data de 01.03.2015), nu înseamnă că aceeaşi) soluţie trebuia dispusă în prezenta cauză şi faţă de inculpatul ..., atâta timp cât soluţia de clasare faţă de numitul ... a fost dispusă în bjaza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.pen., faptul că nu există probelor certe că acesta a săvârşit infracţiunea.

Prin actul de sesizare al instanţei s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului ..., în calitate de agent de poliţie în cadrul Compartimentului Siguranţă Publică şi Patrulare al Poliţiei mun. ... - IPJ. Gorj, şi pentru că la data de 01.03.2015, ora 05:16, a primit suma de 200 de lei de la conducătorul unei autoutilitare, neidentificat, ce transporta cărbune, pentru a nu efectua controlul real al documentelor de provenienţă şi însoţire al mărfii, respectiv indisponibilizarea acesteia.

S-a reţinut că la data de 01.03.2015, la ora 05.10.30, agenţii de poliţie ... (aflat în autoturism) şi ... aflat în afara autoturismului), în timp ce se aflau în serviciu, cu autospeciala MAI marca Dacia Logan cu nr. de înmatriculare MAI ..., discută cu o persoană de sex bărbătesc neidentificată. Bărbatul le spune că a trecut de cinci ori pe acolo şi le cere aprobarea pentru a mai trece pe acolo, posibil pentru a transporta cărbuni cu maşina. Numitul ... îi spune să vină întrucât „ăştia nu mai vin", rezultând că persoana are „aprobare" de trecere. ... coboară câteva secunde din autoturism şi urcă înapoi. ... urcă în autospeciala de serviciu, şi în momentul în care luminile s-au aprins i-a dat colegului ... mai multe hârtii ce par a fi bancnote. După acest moment cei doi pleacă cu autoturismul.

Discuţia de mai sus a fost  probată de procesul verbal de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental, înregistrate în baza mandatelor de supraveghere emise de Tribunalul Bucureşti şi prelungite succesiv.

In cursul urmăririi penale, iniţial, numitul ..., la acel moment având calitatea de inculpatul, s-a prevalat de dreptul la tăcere (fila 138, volumul I, DUP), iar ulterior, în aceeaşi dată, si-a nuanţat declaraţia, recunoscând acuzaţia potrivit căreia în data de 03.01.2015, atunci când a fost de serviciu cu ..., acesta ar fi primit suma de 20 lei, pe care a împărţit-o cu el (filele 143-144, volumul I, DUP).

În cursul cercetării judecătoreşti (fila 70, volumul 5 fond), numitul ... a menţionat că între cele două declaraţii a mai dat încă una, prin care nu a recunoscut fapta, declaraţie pe care a menţinut-o şi în faţa instanţei de apel (fila 202, volumul 4 apel).

Existenţa la dosarul cauzei a înregistrărilor ambientale, care conţin discuţii cu conotaţii ilegale, purtate de inculpat şi persoane neidentificate, care se coroborează cu declaraţiile - de recunoaştere a faptei - date în cursul urmăririi penale de către inculpatul ... şi de numitul ... confirmă existenţa faptei şi a vinovăţiei inculpatului ....

În motivarea apelului inculpatul ... a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi achitarea sa pentru infracţiunile pentru care s-a pronunţat condamnarea de către prima instanţa, iar în subsidiar reindividualizarea pedepsei.

Prin decizia penală nr. 1019/2019 din data de 25 iunie 2019 pronunţată dosarul nr. ..., Curtea de Apel Craiova a constatat întemeiate apelurile inculpatului şi Ministerului Public şi a fost dispusă rejudecarea cauzei cu privire la inculpatul ...; asa cum rezulta din conţinutul deciziei rejudecarea priveşte infracţiunile de fals intelectual si luare de mita, soluţia fiind definitiva privind infracţiunea de abuz în serviciu.

Instanţa de control judiciar a constatat că instanţa de fond nu s-a pronunţat cu privire la infracţiunea de fals intelectual în formă continuată prevăzută de art.321 alin.l Cp. cu aplicarea art.35 alin.l Cp. (2 acte materiale la 21.12.2014 şi 18.01.2015).

Fără a se pune în discuţie o eventuală schimbare de încadrare juridică o singură infracţiune unică de fals, respectiv fapta din data de 21.12.2014 şi fără să se pronunţe asupra falsului din data de 18.01.2015,  instanţa de fond reţine în sarcina inculpatului doar săvârşirea infracţiunii de fals intelectual (faptă din data de 21.12.2014).

Astfel, pentru lipsa pronunţării primei instanţe asupra unui act material al falsului intelectual s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, menţinându-se toate actele de procedurale efectuate până la data de 18.07.2017.

Prima instanţă, în rejudecare, a analizat legalitatea şi temeinicia tuturor celorlalte critici din cadrul motivelor de avei aflate la dosar.

In rejudecare, instanţa nu a mai analizat, însă, critica din apelul parchetului care viza achitarea inculpaţilor (printre care şi ... p.38 decizie) pentru infracţiunile de abuz în serviciu, Curtea reţinând, în mod definitiv pentru toţi inculpaţii, caracterul nefondat al acestui apel, precum şi că prima instanţă a dat o corectă dezlegare raportului juridic dedus judecăţii, din considerentele deciziei nr.405/2016 a Curţii Constituţionale.

Art. 425 C.p.p. reglementează limitele rejudecării, astfel că instanţa de rejudecare trebuia să se conformeze hotărârii instanţei de apel, în măsura în care situaţia de fapt rămâne cea avută în vedere la soluţionarea apelului.

Concret, instanţa era chemată să se pronunţe asupra actului material al acţiunii de fals intelectual din 18.01.2015 (motivul de rejudecare), dar şi asupra tuturor criticilor invocate de noi prin motivele de apel aflate la dosar.

Tribunalul Gorj a pronunţat  în cauza, în rejudecare, o hotărâre nemotivata efectiv, în sensul ca nu a respectat decizia de casare si obligaţiile prevăzute de art. 6 CEDO.

Hotărârea în cauza se bazează pe o copiere a rechizitoriului, condamnarea apare a se fi întemeiat în mod determinant, hotărâtor, pe înregistrările audio-video contestate de inculpat.

I. Cu privire la actul material al infracţiunii de fals intelectual din 8.01.2015 descris la pagina 24 pct.7 din Rechizitoriul nr...., respectiv

La data de 18.01.2015, ora 16.05, agentul ... i-a întocmit în fals, numitului ..., proces verbal de contravenţie pentru contravenţia prev. de art. 101 alin.l pct.11 din OUG 195/2002 republicată, privind circulaţia pe drumurile publice (defecţiuni la sistemul de iluminare), stabilind, ca sancţiune, amenda în valoare de 195 lei. Din discuţiile purtate în mediu ambiental rezultă că autovehiculul nu avea montate anvelope corespunzătoare, contravenţie pentru care ar fi trebuit aplicată o sancţiune contravenţională în valoare de 1900 lei şi, ca măsură complementară, reţinerea certificatului de înmatriculare.

Pentru acest act material, trebuia achitat în temeiul art.16 alin.1 lit.c Cod pr.penală, pentru următoarele:

În primul rând procurorul menţionează în mod greşit dispoziţiile din OUG195/2002 care au fost aplicate sau care trebuiau să fie aplicate raportate la data de 18.01.2015(data întocmirii procesului verbal de contravenţie) ceea ce face imposibil ca noi să ne apărăm şi să combatem susţinerile acuzării.

In al doilea rând nu a fost lămurit un aspect important, de existenţa căruia depindea aplicarea sancţiunii prev. de art. 102 alin.l pct. 28. conducerea autovehiculului pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei, fără ca acesta să fie dotat cu anvelope de iarnă, iar în cazul autovehiculului de transport marfa cu o masă totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone şi al autovehiculului de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv cel al conducătorului auto, fără ca acestea să fie echipate cu anvelope de iarnă pe roţile axei/axelor de tracţiune sau fără a avea montate pe aceste roţi lanţuri sau alte echipamente antiderapante certificate; în concluzie, nu există o dovadă a drumului acoperit cu zăpadă, gheaţă sau polei, chiar procurorul la pag.26 rechizitoriu inserează termenul de suspiciune, întrucât persoana a fost oprită pe timp de iarnă şi poliţistul îi spune că trebuie să-şi schimbe cauciucurile, întrucât sancţiunea este de 19 milioane, rezultă speculaţia, nu certitudinea că acest conducător auto nu avea montate pe autoturism anvelope de iarnă!". Astfel, chiar dacă autoturismul nu era echipat cu cauciucuri de iarna, acest fapt nu reprezenta contravenţie dacă drumul nu era acoperit cu zăpada, gheaţă sau polei si nu exista certitudine (nu suspiciune) cu privire la acest aspect.

De menţionat este şi că inculpatul ... a purtat majoritatea discuţiilor cu contravenientul în afara autospecialei de poliţie acolo unde a făcut constatarea contravenţiei (privitoare la defecţiunile sistemului de iluminare), discuţii care nu au fost înregistrate audio şi nici video, astfel nu este dovedita cu certitudine de către acuzare inexistenta unor defecţiuni la sistemul de iluminare (nu există imagini cu autovehiculul cu defecţiuni, declaraţii de martori sau alte mijloace probatorii) pentru a fi reţinut că au fost atestate împrejurări necorespunzătoare adevărului, acuzarea doar reţine că mită o suspiciune, întrucât inculpatul îi spune să-şi schimbe cauciucurile. Important este şi că inculpatul nu ar fi avut niciun interes să-1 sancţioneze pe conducătorul auto cu altă contravenţie decât cea constatată, din cele reţinute de acuzare, inculpatul nu a obţinut niciun beneficiu. Infracţiunea se săvârşeşte  intenţie, pentru a se retine tipicitatea infracţiunii trebuia ca probaţiunea sa vădească un mobil, o justificare a unui asemenea gest de distorsionare voita a realităţii in cuprinsul unui act oficial. Ori, rechizitoriul nu prezintă vreun argument in acest sens si nici probaţiunea nu susţine o astfel de latura subiectiva.

Astfel, existând dubiul asupra situaţiei de fapt şi doar suspiciunea parchetului, având în vedere că pe întreaga cercetare judecătorească nu au fost administrate probe (chiar deloc) care să stabilească ca erau întrunite condiţiile contravenţiei mai grave, că drumul era acoperit cu zăpada, gheaţă sau polei şi că autoturismul nu ar fi avut defecţiuni la sistemul de iluminare, pentru a fi dovedit falsul intelectual, instanţa va trebui sa-1 achite pe inculpat pentru acest act material.

II. Cu privire la celelalte fapte, infracţiunea de luare de mita si fals intelectual

l. Cu privire la săvârşirea presupuselor infracţiuni din data de 21.12.2014, privind infracţiunea de luare de mita si fals intelectual.

Inculpatul a fost condamnat ca autor al unei infracţiuni de luare de mita, ceea ce înseamnă ca instanţa trebuia sa retina o stare de fapt constând în săvârşirea de catre inculpat a oricăreia din activităţile alternative ale laturii obiective ale infracţiunii prevăzute de art. 289 CP.

In speţa însa fapta tipica a inculpatului nu exista sau oricum nu exista probe ca inculpatul ca autor ar pretinde ori primi bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.

Fapta in tipicitatea sa este săvârşita in exclusivitate de inculpatul .. fara contribuţia inculpatului .... Activitatea desfăşurata de către inculpatul .. are un caracter nepenal, autonom, distinct fata de activitatea inculpatului .., doar activitatea acestuia din urma realizând acţiunea materiala specifica luării de mita (pretindere si urmata de primire a folosului bănesc, fapta fiind consumata la pretindere si epuizata la primire), nefiind vorba de o activitate infracţionala comuna, coordonata a celor doi poliţişti ci de o iniţiativa ex-abrupto a inculpatului .., dupa ce acesta a văzut ca inculpatul .. luase decizia de a sancţiona contravenţional doar defecţiunile la sistemul de iluminare pe care acesta le constatase personal. In acest context inculpatul .. a identificat o posibilitate de a "valorifica", a "exploata" băneşte, in interesul sau exclusiv, situaţia

Acuzarea susţine ca în data de 21.12.2014, inculpatul ... a pretins si a primit suma de 200 lei de la conducătorul auto .. pentru a nu fi sancţionat contravenţional, întocmind in fals un proces verbal de contravenţie pentru o alta abatere, respectiv defecţiuni la sistemul de iluminare.

Nu exista nici o acţiune a inculpatului .. de pretindere/acceptare promisiuni/primire de foloase necuvenite in legătura cu atribuţiile de serviciu. Asa ceva nu exista nici in înregistrarea proba la dosar nici din celelalte probe nu rezulta

S-a arătat că de la început ca subzista un puternic DUBIU, generat de lipsa unor probe certe in privinţa unor aspecte esenţiale ale cauzei. De exemplu nu exista nici o dovada certa privind existenta/inexistenta si natura contravenţiilor atribuite martorului .., orice speculaţii in aceasta privinţa, încercate de parchet, fiind ab-initio de natura a altera aflarea certa a adevărului.

De asemenea, standardul probatoriu este lipsit de certitudine in ceea ce priveşte acuzaţia adusa inculpatului .. si datorita lipsei de fiabilitate si credibilitate  a  depoziţiilor in  cauza  ale  martorului ..  si  ale coinculpatului ..;  avem în vedere ipoteza situaţiei particulare a martorului ... (mituitor care nu este trimis in judecata, in condiţiile in care fapta sa ar fi trebuit evaluata ca gravitate in mod egal cu aceea a funcţionarului mituit), martor care da declaraţii contradictorii in diverse faze judiciara, in aspecte esenţiale (de exemplu daca a depăşit doar o caruta sau doar un vehicul sau ambele, chestiuni relevante contravenţional). S-a avut în vedere si depoziţia coinculpatului .., flagrant mincinoasa in fata Curţii de apel, unde susţine ca a împărţit produsul mituirii cu inculpatul .. in aceeaşi seara in mina, fiind insa clar contrazis de faptul ca înregistrările ambientale non stop realizate in vehicul nu releva o astfel de stare de fapt.

In plus, inculpatul a avut o atitudine ostila coinculpatului .., prin formularea unui denunţ împotriva acestuia, pentru care a beneficiat de clauza legala de reducere a pedepsei, având deplin interes in a-si conserva acest beneficiu si prin declaraţiile date in cauza.

Din înregistrările audio-video (contestate de altfel de inculpat ca neautentice integral) rezulta ca la momentul atribuit opririi in trafic a martorului .., din maşina coboară primul inculpatul .. care astfel se poate presupune rezonabil ca este poliţistul care 1-a oprit pe martor. ... coboară doar ulterior si cei doi poliţişti revin in maşina împreuna.

Din înregistrări se constata ca ... a întocmit procesul verbal, îndeplinindu-si astfel atribuţiile de serviciu, i-a adus la cunoştinţa martorului ..contravenţia (defecţiuni sistem iluminare) iar martorul, liber şi neconstrâns a scris in procesul verbal ca recunoaşte aceasta contravenţie lira sa protesteze sau sa aibă obiecţiuni sau măcar minime reticente, desi se Iurta o discuţie libera si evident nu avea de unde sa stie ca sunt înregistrări ibientale etc.

In tot acest timp al întocmirii actului de constatare/sancţionare nu exista şi o discuţie intre poliţişti sau intre ei cu martorul de natura actelor Imateriale ale infracţiunii de luare de mita (pretindere, primire, acceptare, promisiuni, sugerare măcar).

Referirile la sancţionarea cu reţinerea permisului de conducere s-au făcut de inculpatul ... strict in contextul încercării de a stabili cu certitudine si a clarifica daca martorul a săvârşit o contravenţie susceptibila de o astfel de sancţiune (depăşire pe linie continua), mai ales in contextul in care desi el întocmea procesul verbal de constatare sancţionare nu era persoana care constatase direct fapta iar in afara autospecialei existase o controversa între martor si inculpatul ... cu privire la existenta încălcării . Întrucât ... fusese cel care a perceput direct conduita din trafic a martorului şi l-a oprit efectiv, fiind cel care avea vizibilitate către zona respectiva datorita poziţiei autospecialei de politie, ... 1-a întrebat expres daca totuşi se impune a se retine permisul martorului care nu recunoştea sau nega sa nu fie sancţionat. .. a spus ca nu se impune reţinerea permisului, inculpatul .. in acest context a finalizat procesul verbal reţinând doar contravenţia constatata personal când coborâse din autospeciala de politie si care fusese remediate si i-a înmânat procesul verbal inculpatului .. care îl chemase pe conducătorul auto (pe care îl şi cunoştea, fiind consăteni) in partea dreapta a autospecialei. In acest moment atribuţiile inculpatului .. erau definitivate iar ceea ce s-a întâmplat mai departe a fost total independent de orice manifestare a sa.

Luarea de mita de către inculpatul ... a fost expresia apariţiei spontane a unei rezoluţii infracţionale ulterioare acestui moment al epuizării atribuţiilor inculpatului .., având ca situaţie premisa tocmai marea de către poliţistul .. a deciziei colegului sau de a sancţiona doar contravenţia mai uşoara, certa, si s-a consumat instantaneu in momentul prinderii, urmata de primirea de bani de la martor.

Inculpatul .. nu a comunicat cu inculpatul .. in legătura cu materiale ale infracţiunii si nu a avut nici o înţelegere urmata de o atitudine de înlesnire, sprijinire etc a acţiunii ilicite a celuilalt inculpat, rezoluţia infractionala a inculpatului ... apărând ca fiind luata după întocmirea procesului verbal si dupa ce inculpatul ... văzuse ce sancţiune s-a aplicat. Inculpatul ... nu avea competenta de a aplica sancţiuni la regimul rutier si ca nu exista nici o discuţie prealabila finalizării procesului verbal de către ..., discuţie prin care poliţiştii sa stabileasca un modus operandi criminal, privind abordarea, sancţiunea, modalitatea de a discuta cu martorul etc.

Ulterior finalizării procesului verbal unica intervenţie a inculpatului ... este de a-1 avertiza pe martor sa plătească sancţiunea aplicata, amenda pentru defecţiunea remediată ulterior a sistemului de iluminare, in cuantum de 90 lei.

Dupa preluarea sumei de bani inculpatul ... o plasează imediat si discret in şoseta dreapta, atitudine specifica ascunderii fata de coinculpatul prezent, căruia nu ii spune nimic si evident ca nu ii acorda vreo suma de bani, deşi erau doar ei doi in maşina. Mai mult, pretinde ulterior mincinos ca a împărţit aceşti bani cu ... in maşina, aspect neconfirmat.

Solicitarea de bani a inculpatului ... se face prin portiera deschisa către martorul aflat in dreapta sa, in condiţii de zgomot de trafic etc, vizibilitatea spre acţiunile martorului din partea unde stătea ... este redusa si pe filmări se vede ca acesta nici nu se uita in acea direcţie, fiind concentrat la înscrisurile aflate in fata sa.

Martorul ... la urmărirea penala, audiat ca suspect, nu a indicat cine l-a oprit in trafic si a precizat ca a depăşit o caruta (situaţie care nu conducea la  sancţionare daca caruta era oprita sau staţionata si era depăşita pe linie continua); la instanţa ca martor precizează ca l-ar fi oprit inculpatul ... (aspect contrazis clar de dinamica atestata de înregistrările audio/video) pentru ca la Curte sa declare ca l-au oprit amândoi poliţiştii !!!! . Oricum, din declaraţiile martorului persoana care i-a pretins si căreia i-a si oferit suma de bani este inculpatul ... ( inculpat care, in câteva secunde dupa ce a luat suma de bani, a introdus-o în şoseta pe care o purta) . Oricum, martorul ... nu indica nici o acţiune a inculpatului ... de natura elementului material al laturii obiective a infracţiunii de luare de mita.

Desi martorul ... susţine ca nu a avut defecţiuni la sistemul de luminare, aceasta declaraţie este contrazisa de atitudinea de recunoaştere olografa cu ocazia semnării procesului verbal si a consemnării personale a martorului in acesta, in condiţiile in care martorul era liber sa aiba orice atitudine, inculpatul ... il avertizase ca ii va fi reţinut si permisul si va primi si amenda si martorul nu primise vreo promisiune ca va fi sancţionat mai uşor, situaţie petrecuta mult mai târziu, in interacţiunea cu inculpatul ....

Acest gest de ascundere de către inculpatul ... a folosului necuvenit obţinut, asa cum am arătat, intr-un spaţiu închis, unde nu erau decât cei doi, fara a cunoaşte sau suspecta ca fac obiectul unei supravegheri, consideră ca nu apare a fi logic si normal in situaţia in care ar fi existat o înţelegere cu colegul sau, ... si acesta ar fi fost indirect beneficiar al mitei; nici măcar o înţelegere ulterioara privind împartirea folosului necuvenit nu poate fi bănuita in condiţiile in care reiese in mod clar ca gestul de introducere la şoseta a sumei de bani a fost făcut de acesta cu scopul de a ascunde suma de bani pentru a nu fi observat de inculpatul ....

 Acest aspect rezulta si din declaraţia data de inculpatul ..., in cursul cercetării judecătoreşti, la data de 28.02.2017 in care specifica faptul ca nu a observat o manevra de depăşire pe linia continua de  către conducătorul auto, deci nu avea cum sa il sancţioneze pentru acest lucru, singura constatare personala directa fiind ca nu funcţiona sistemul de iluminare, defecţiune insa remediata pe loc. Aceasta a fost si consemnarea din  procesul verbal întocmit la acea data, consemnare care reflecta ceea ce a perceput in mod real inculpatul.

De asemenea, inculpatul ... nu a perceput ca ... să îi pretindă vreo suma de bani martorului ..., dupa cum nu a putut observa nici momentul in care acesta a ascuns banii in ciorap, datorita zgomotului de fond si nefiind atent. Oricum, simplul fapt ca ar fi observat acţiunea ilicita a colegului său, în absenta unei acţiuni ilicite personale (participatie), nu il face subiect al facţiunii de luare de mita.

Nu putem categoric primi susţinerile inculpatului ..., cum ca ulterior a împărţit banii cu ..., aspect care nu reiese din niciun alt mijloc de proba decât din susţinerea sa, este o afirmaţie făcuta pro causa in contextul atitudinii procesuale si pentru a beneficia de clementa (făcuse si un denunţ), cu atât mai mult cu cat nu a putut oferi o explicaţie pentru gestul de a ascunde suma de bani de colegul sau daca tot isi dorea sa îi împartă cu acesta.

Fata de cele prezentate a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi achitarea sa, fiind incidenţa cauza de împiedicare a exercitării acţiunii penale prev de art.16 alin.1 lit. c) Cod proc.pen. , fapta a fost săvârşita de alta persoana si nu exista probe ca a savarsit-o el.

Cat priveşte infracţiunea de fals intelectual, presupus săvârşita cu aceeaşi ocazie , fapta nu exista, cele consemnate corespunzând realităţii percepute direct de inculpat care era organ constatator. Nu exista nici o proba certa care sa susţină ca nu exista o defecţiune la sistemul de iluminare (înregistrare video sau, de exemplu, declaraţia unui tert-martor.

2. Cu privire săvârşirea presupusei infracţiuni de luare de mita din data 13.01.2015 ora 15:53 solicitam sa fie achitat, având in vedere ca fapta nu exista.

Instanţa trebuia sa dea efect tuturor declaraţiilor martorului ..., acesta inclusiv in cursul cercetării judecătoreşti spune ca nu il cunoaşte pe inculpatul ... si nu i-au fost pretinse de către acesta si nu a oferit sume de bani acestuia sau oricăror altor persoane cu titlu de mita. Acest martor neaga categoric orice astfel de acţiune . Declaraţia se coroborează cu declaraţia inculpatului ....

De asemenea se coroborează cu înregistrarea audio/video care are de altfel un caracter foarte neclar, de dubiu major, neputând fi utilizata ca proba decisiva pentru o condamnare. Din înregistrare rezulta doar ca exista o discuţie in legătura cu o posibila (nu certa) contravenţie, fara insa a exista vreo dovada clara si certa, indubitabila a pretinderii, primirii sau acceptării vreunei sume de bani sau alt folos necuvenit de către poliţist, acte ce realizează conţinutul elementului material al laturii obiective a infracţiunii de luare de mita. Discuţia celor doi nu releva oferirea sau pretinderea unei sume de bani; predarea sumei de bani nu este dovedita, imaginile nu releva transferul fizic efectiv al unei sume de bani. Faptul ca pe imagini (neclar) apare ca martorul încearca sa scoată ceva din portofel nu înseamna ca e vorba de o bancnota si cu atat mai puţin ca este înmânata poliţistului, cu titlu de mita, putând fi înscrisuri sau orice alt document.

De altfel, si acuzaţia in rechizitoriu este formulata in termeni echivoci, generali, de presupunere (este posibil sa fie o bancnota de o suta de lei).

Nici in cercetarea judecătoreasca nu a fost administrata alta proba care sa certifice ca e vorba de o bancnota si ca s-a transmis poliţistului cu titlu de mita. Conducătorul auto are gesturi de larga interpretare, in portmoneu exista acte, permis etc. care pot fi prezentate poliţistului. Din discuţie si gesturi nu rezulta mituirea.

Nu exista nici o proba cu privire la situaţia premisa (existenta certa a unei abateri contravenţionale care sa creeze contextul unei mituiri a organului rutier). In atare situaţie trebuie ţinut cont si de declaraţia inculpatului care a aratat ca drumul nu avea marcaj , deci nu exista pe acel tronson linie continua, de asemenea neexistând vizibilitate pentru observarea locului efectuării depăşirii

Cu privire la faptul ca judecătorul primei instanţe de fond reţinut ca motivare in defavoarea inculpatului ca martorul ..." si-ar fi schimbat poziţia fata de cele declarate la urmărirea penala" observam ca este vorba de o eroare esenţiala deoarece depoziţia acestuia din 12.10.2015 data in faţa organelor de u.p. exprima exact aceleaşi lucruri declarate in fata instanţei: " precizez ca nu recunosc ca am dat bani vreunui poliţist pentru a nu-mi aplica o sancţiune la regimul circulaţiei", " nu il cunosc pe ...".

De asemenea este total greşit raţionamentul primei instanţe de fond in sensul ca deţinerea de către martorul ... a unui ghiul (!?) este o proba a unei infracţiuni de luare de mita; acest aspect poate eventual confirma prezenta acolo a martorului dar nu este proba relevanta pentru mituire.

În atare situaţie, consideră ca se impune achitarea sa cu privire la aceasta fapta care nu exista in materialitatea ei.

3. Cu privire la presupusa infracţiune de luare de mita din data de 18.01.2015 solicită admiterea apelului si achitarea, considerând  că fapta nu îndeplineşte condiţiile de tipicitate subiectiva si obiectiva.

Se retine aşadar ca foloasele necuvenite obţinute de catre inculpatul ... ar fi materializate într-un odorizant auto (valoare 3 lei conform declaraţiei martorului ...) oferit, susţine acuzarea, pentru a nu aplica martorului ... o contravenţie, deoarece nu avea luminile de drum aprinse.

Consideră ca în acest caz nu suntem în prezenta unei infracţiuni de luare de mita, considerând următoarele aspecte :

- nu cunoaştem cu certitudine contravenţia presupus săvârşita si contextul care  să permită aprecierea gravitaţii ei corelativ sancţiunii ce se impunea aplicata, întrucât constatarea acesteia si discuţiile aferente s-au purtat in afara specialei fara a fi înregistrate sau probate altfel;

- inculpatul susţine ca existau temeiuri pentru aplicarea unei sancţiuni reduse pentru o fapta minora si aceasta a si fost aplicata (avertisment verbal) anterior predării brăduleţului odorizant, fara ca aceasta proba sa fie contrazisa.

- susţinerea inculpatului este confirmata de declaraţia martorilor ...  (poliţist aflat in maşina) si a conducătorului auto, ambii negând ipoteza mitei si confirmând sancţionarea cu avertisment verbal;

- discuţia înregistrata este extrem de neclara (sunet foarte slab pe alocuri imposibil de descifrat si separate de zgomotul de fond) dar nu releva nici o referire la atribuţiile de serviciu si remiterea folosului in legătura cu acestea, condiţie esenţiala pentru a fi in prezenta unei infracţiuni de luare de mita; rezulta doar ca un obiect de valoare infima (3 lei) este dat pentru a fi pus in maşina de politie, fara a fi oferit personal inculpatului ... care nu il retine ci il da martorului ... . In treacăt spus, nu putem sa nu observam ca logica acuzării este deficitara, întrucât in aceasta ipoteza nu se retine fapta de luare de mita pentru poliţistul ... dar in situaţia similara cand a fost aplicat inculpatul ... cu inculpatul ... (... primeşte) s-au formulat acuzaţii pentru inculpatul ... (!!!). Mituitorul nu ste nici el urmărit. Un obiect de natura celui primit (brăduleţ cu substanţa odorizanta) se oferă gratuit prin benzinării neavând o valoare semnificativa si proporţionala minim cu "contraprestatia" presupusa de acuzare ("iertarea" de sancţiune). De altfel, teza acuzării este si ea deficitara întrucât fapta in sine (circulaţia fara lumini de drum aprinse pe timp de zi) este o contravenţie minora, în practica fiind, de notorietate, adeseori sancţionată cu avertizarea verbala a conducătorului auto. Teza unei "mituiri" cu un brăduleţ odorizant de 3 lei, care era si deja folosit, este absurda !! In plus, poliţistul verifica marfa transportata de conducătorul auto fara a pretinde un obiect de valoare sporita, desi chiar el declara ca si-a exprimat intenţia, in discuţia cu martorul conducător auto, sa cumpere o piesa de natura celor transportate, fara insa a pretinde ceva !

- primirea brăduleţului odorizant nu are nici o legătura cu atribuţiile de serviciu ale inculpatului, cu un act concret al serviciului acestuia, nu s-a probat acest lucru dincolo de orice dubiu rezonabil; nu exista in discuţiile purtate nici o referire la atribuţiile de serviciu ale inculpatului.

Este adevărat ca inculpatul ... a primit odorizantul antitabac de la martor , lucru recunoscut dealtfel de acesta, insa extrem de important de menţionat este percepţia si reprezentarea apelantului, deoarece,  nu fost primit in legătura cu atribuţiile de serviciu.

Mobilul faptei de luare de mita este dorinţa subiectului activ de a obţine câştiguri, avantaje, foloase, pe cai ilicite, or, având in vedere împrejurările in care s-a produs evenimentul si valoarea acestuia , nu consideram ca se încadrează in modelul tip, abstract reglementat de Codul penal la art.289.

In literatura de specialitate ( V.Dongoroz ) s-a exprimat opinia ca daca intre folosul primit si actul realizat este o vădita disproporţie (cazul de fata), iar persoana nutreşte sentimente de respect fata de funcţionarul public respectiv nu putem vorbi de infracţiunea de luare de mita cu privire la primirea sau nerespingerea folosului ( de exemplu un cadou de anul nou), precum si primirea ie daruri care exprima din partea celui care oferă sau promite un sentiment de recunoştinţa ori respect personal.

Nu consideră ca în speţa de fata odorizantul auto a fost datorat cu titlu de contraechivalent al conduitei apelantului inculpat de a nu îndeplini un act specific îndatoririlor de serviciu. A fost acordat cu titlu de curtoazie

Este esenţial  ca folosul remis a fi constituit o contraprestatie pentru activitatea care se cere funcţionarului public , iar acesta trebuie sa cunoască natura retributiva a bunului si scopul pentru care a fost dat.

Chiar inculpatul ... explica prin declaraţia data in cursul cercetării judecătoreşti ca a avut diverse discuţii cu conducătorul auto, in afara aspectelor ţinând de atribuţiile de serviciu, si ca a primit odorizantul, insa in niciun caz cu titlu de mita, folosindu-1 pentru maşina de serviciu, având in vedere ca acesta fumător si odorizantul era antitabac.

De asemenea, din declaraţia martorului ...  - nici acesta nu a perceput oferirea odorizantului in sensul neîndeplinirii atribuţiilor de serviciu ale poliţistului ( " ..nu mi s-a solicitat niciun bun sau ban pentru a nu ma sancţiona ") , neexistând in acest caz nici intenţia specifica infracţiunilor de dare si luare de mita, aceştia nu au urmărit si nu au acceptat finalitatea impusa de textul de reglementare.

4. Cu privire la presupusa infracţiune de luare de mita din data de 26.02.2015 consideră ca se impune admiterea apelului si achitarea raportat la împrejurarea ca fapta nu exista, în subsidiar neexistând probe ca a fost săvârşită de el.

Prezumţia de nevinovăţie este acel principiu de drept şi drept fundamental de care trebuie să beneficieze o persoană suspectată sau acuzată de săvârşirea unei infracţiuni, în virtutea căruia acea persoană trebuie să fie considerată şi tratată ca o persoană nevinovată, beneficiind de dreptul la tăcere şi la neautoincriminare, neavând obligaţii probatorii în procesul penal, pentru susţinerea nevinovăţiei sale, şi având, în plus, beneficiul oricărui dubiu rezidual i insurmontabil rezultat în urma activităţii de probaţiune.

Astfel, doctrina românească este unanimă în sensul că prezumţia de nevinovăţie reprezintă atât o regulă de bază a procesului penal modern (cu incidenţă în materia sarcinii probaţiunii), unul dintre principiile fundamentale ale procesului penal, cât şi un drept fundamental al omului.

Pentru tragerea la răspundere penala este necesar ca infracţiunea sa fie savarsita de inculpat.

Orice soluţie pronunţată de către instanţă nu se poate întemeia decât pe probe legal administrate şi convingătoare, aşa cum a statuat şi CEDO în cauza Telfner  c. Austriei, scopul procesului penal fiind că orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită conform vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasa la răspundere penală.

Consideră ca din întregul ansamblu probatoriu administrat in cauza nu rezulta că este autorul infracţiunii de luare de mita ; nu rezulta nici măcar ca suntem cu certitudine in prezenta unei infracţiuni de luare de mita.

Nu exista nicio proba certa care sa probeze vinovăţia inculpatului, înregistrările ambientale au fost contestate de inculpat ca neautentice si neclare, afirmând clar ca nu este el persoana in cauza chestiune pe care nu analizează .

Înregistrarea video/audio este singura proba invocata de acuzare si reţinuta de instanţa desi nu se coroborează cu nici o alta proba, având un caracter maxim de incertitudine si neclaritate, incompatibil cu standardul cerut ei probe de condamnare pentru o infracţiune. Discuţia surprinsa, cu caracter clar, prezintă un dialog intre doua persoane neidentificate visual (întuneric total), între o persoana aflata aparent singura intr-un autovehicul si o alta persoana presupus aflata in afara maşinii (aspecte total neclare) care vorbesc despre "treceri mai la vale" etc. Nu exista nici o certitudine privind contextul, premisele, apartenenţa vocilor (inculpatul susţine ca nu este el)  privind faptul ca ar fi vorba de persoane care au săvârşit sau sunt susceptibile de a savarsi contravenţii sau alte fapte ilicite (situaţia premisa) pentru ca ulterior  să ofere foloase, acceptate sau primite de un poliţist.

Rechizitoriul susţine fapte total neprobate: ca s-a acordat efectiv suma 100 lei pentru a nu se face controlul documentelor de provenienţa si însoţire mărfii - cărbune si indisponibilizarea acesteia. Acestea sunt doar simple presupuneri, speculaţii, interpretări arbitrare, incompatibile  cu standardele procesului echitabil, ale unei discuţii absolut echivoce. Nu s-a putut administra nici o alta proba apta sa construiască o certitudine. Persoana presupus mituitoare a rămas neidentificata, presupusul mijloc de transport si conţinutul sau si documentele aferente la fel!

Intr-un context in care se presupune ca s-ar fi luat mita o suma de bani de la o persoana rămasa neidentificata, din interpretarea cu multa imaginaţie a unor interceptări in care nu se poate stabili in mod clar cine cui răspunde , despre ce este vorba, cine trebuie sa treacă, cu ce si unde, în raport de circumstanţe neclare , în raport de faptul ca nu se poate observa vizual cel puţin cine sunt persoanele respective, consideră ca se impune a se da eficienta principiului in dubio pro reo , principiu care consfinţeşte faptul ca orice îndoială este interpretata care o veritabila proba de nevinovăţie a sa.

În faza procesuală a apelului, la termenul din 18.11.2020 a fost audiat inculpatul ..., declaraţia fiind consemnată şi ataşată la dosar la fila 55. De asemenea, inculpatul a fost reaudiat de completul de divergenţă la termenul din 14.01.2021, declaraţia fiind ataşată la fila 63.

La termenul din data de 18.11.2020, s-a procedat la vizualizarea în şedinţă publică a înregistrărilor din 01.03.2015, privind actul material de luare de mită exclus de instanţa de fond.

Examinând sentinţa atacată, prin prisma criticilor invocate dar şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept în conformitate cu prev. art. 417 alin.2 Cod procedură penală,  Curtea reţine următoarele:

1.Sub aspectul chestiunii incidente a respectării termenului legal imperativ in care se poate formula apel

Inculpatul ... a participat personal la judecata în faţa instanţei de fond, iar prin sentinţa penala nr. 108/2020 a Tribunalului Gorj a fost soluţionat raportul de drept  penal substanţial dedus judecaţii.

Dispozitivul sentinţei penale a fost comunicat inculpatului la adresa de domiciliu, la data de 15.07.2020, dovada de primire fiind semnată de soţia acestuia, ..., identificată cu actul de identitate seria .. nr. ..., astfel cum rezultă din dovada de la fila 96 a dosarului nr. ... al Tribunalului Gorj.

Conform dispoziţiilor art. 407 alin 1 Cpp, după pronunţare, o copie a minutei hotărârii se comunică procurorului, părţilor, persoanei vătămate şi, în cazul în care inculpatul este arestat, administraţiei locului de deţinere, în vederea exercitării căii de atac.

Dispoziţiile art. 410 Cpp  stabilesc termenul de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel,  pentru  exercitarea  caii de atac ordinare a apelului, pentru procuror, persoana vătămată şi părţi,  şi curge de la comunicarea copiei minutei, conform art. 407 Cpp.

Termenul pentru exercitarea cailor de atac este un termen  legal, imperativ, procedural, întrucât  vizează apărarea drepturilor  si intereselor procesuale  născute din  cadrul  procesului penal, din exercitarea acţiunii  penale si civile in fata instanţei penale; este totodată un termen imperativ, reglementat de  dispoziţii cu caracter de ordine publica.

Dispoziţiile art. 269 alin 2 Cpp  reglementează modul de calcul al termenelor procedurale pe  zile,  adoptându-se sistemul exclusiv, in sensul ca ziua in care  termenul începe sa curgă si  ziua in care se împlineşte nu intra in calculul termenului, astfel ca durata termenului material este mai mare cu doua unitati decat durata termenului procesual.

Calculând termenul legal imperativ de 10 zile de la data comunicării actului procedural emis de instanţa de judecata, rezulta ca ultima zi in care inculpatul avea dreptul de a exercita calea de atac a fost 27.07.2020.

Declaraţia de apel a fost transmisă prin fax şi înregistrată la Tribunalul Gorj  la data de 06.08.2020, după împlinirea termenului legal.

Spre deosebire de termenele substanţiale, care asigură ocrotirea drepturilor şi intereselor legitime în caz de restrângere a acestora, termenele procedurale impun efectuarea în ritm rezonabil a tuturor operaţiunilor specifice fiecărei faze procesuale. Prin natura lor şi efectele pe care le produc, termenele procedurale pot fi peremptorii sau imperative, dilatorii sau prohibitive şi orânduitorii sau de recomandare.

Dintre aceste termene, cel peremptoriu este acela înăuntrul căruia un anumit act trebuie îndeplinit în mod imperativ, depăşirea lui atrăgând nulitatea actului respectiv.

Neexercitarea dreptului procesual de a formula apel împotriva sentinţei penale  nr. 108/2020 a Tribunalului Gorj în termenul stabilit în art. 410  Cpp rap la art. 407  din Codul de procedură penală conduce la decăderea din exerciţiul acestui drept, determinând nulitatea apelului depus cu depăşirea termenului prevăzut de lege, astfel încât calea de atac declarată în astfel de condiţii devine tardivă.

Referitor la aspectele invocate de inculpat în sensul că minuta i-a fost comunicată în luna august 2020, depunând în acest sens plicul ataşat la fila 59 dosar apel, Curtea constată că inculpatul a încercat să inducă în eroare instanţa de apel.

Plicul depus în şedinţa publică din data de 10.12.2020 nu face dovada că a conţinut minuta sentinţei penale nr. 108/2020 a Tribunalului Gorj şi nu poate răsturna adevărul juridic stabilit prin dovada de primire a minutei, semnată de soţia inculpatului, ..., identificată cu actul de identitate seria ..nr. .., ataşată la fila 96 a dosarului nr. ... al Tribunalului Gorj.

De altfel, instanţa de apel are convingerea că în plicul depus s-a aflat sentinţa penală redactată de judecătorul fondului la data de 28.07.2020, imprimată din sistemul Ecris la aceeaşi dată, şi comunicată la adresa de domiciliu la data de 03.08.2020, astfel cum rezultă din dovada ataşată la fila 97, semnată de soţia inculpatului, ..., identificată cu actul de identitate seria .. nr....

În consecinţă, în baza art. 421 pct. 1 lit. a C.p.p., Curtea va respinge respinge apelul declarat de apelantul ...  împotriva s.p. nr. 108/2020 a Tribunalului Gorj, ca tardiv, astfel că nu vor mai fi analizate motivele de apel ataşate la filele 35-54.

2.Cu privire la apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, Curtea constată următoarele:

a.În ceea ce priveşte primul motiv de apel - în mod greşit instanţa a achitat inculpatul ... pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu – Curtea reţine că este nefondat, urmând a fi menţinută soluţia de achitare sub acest aspect, însă vor fi suplimentate considerentele, întrucât argumentele instanţei de fond nu corespund din punct de vedere calitativ exigenţelor art. 6 parag. 1 CEDO.

În esenţă, în actul de sesizare a instanţei s-a reţinut în sarcina inculpatului ... că:

- la data de 12.01.2015 nu şi-a îndeplinit corespunzător atribuţiile de serviciu, respectiv nu l-a sancţionat contravenţional pe .. pentru depăşire pe linie continuă.

- la data de 13.01.2015 nu şi-a îndeplinit corespunzător atribuţiile de serviciu, respectiv nu l-a sancţionat pe ... pentru circulaţie pe sens opus.

 -la data de 18.01.2015 nu şi-a îndeplinit corespunzător atribuţiile de serviciu, respectiv nu l-a sancţionat pe ... pentru lipsa anvelopelor de iarnă.

- la data de 29.01.2015 nu şi-a îndeplinit corespunzător atribuţiile de serviciu, respectiv a permis deplasarea unui mijloc de transport condus de o persoană neidentificată fără a efectua control asupra mărfii transportate şi a documentelor de provenienţă.

Conform aprecierilor parchetului, faptele inculpatului mai sus redate au cauzat o vătămare gravă drepturilor şi intereselor legitime ale Poliţiei Române, prin ştirbirea încrederii populaţiei în eficienţa şi corectitudinea agenţilor statului, dar şi pecuniar prin neîncasarea amenzilor ce ar fi trebuit aplicate şi prin lipsa aplicării punctelor de penalizare (f. 255 rechizitoriu).

Însuşind argumentele din cuprinsul deciziei 1019/25.06.2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. ..., instanţa de apel reţine că prin Decizia nr. 405/2016 pronunţata de Curtea Constituţionala la data de 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial la data de 08.07.2016, a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că dispoziţiile art. 246 din Codul penal din 1969 şi ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii".

Curtea Constituţională a arătat că modul în care este menţionat termenul „defectuos”, “determină lipsa de claritate şi previzibilitate a acestuia” iar “această lipsă de claritate, precizie şi previzibilitate a sintagmei „îndeplineşte în mod defectuos” din cadrul dispoziţiilor criticate creează premisa aplicării acesteia ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare”.

Mai precizează instanţa de control constituţional, în paragraful nr. 56 al aceleiaşi decizii anterior citate, că aceleaşi considerente sunt valabile şi în ipoteza neîndeplinirii unui act respectiv “raportarea la prescripţia normativă trebuie realizată şi în ipoteza analizei neîndeplinirii unui act, cu atât mai mult cu cât, în domeniul penal, o inacţiune dobândeşte semnificaţie ilicită doar dacă aceasta reprezintă o încălcare a unei prevederi legale exprese care obligă la un anumit comportament într-o situaţie determinată.”

În susţinerea acuzaţiei, parchetul a menţionat că inculpatul a încălcat atribuţii de serviciu prevăzute în Ordonanţa de Urgenţă 195/2002, Legea 360/2002 şi Legea 218/2002, precizând că Legea 218/2002, republicată, privind organizarea şi funcţionarea Poliţei Române prevede în mod expres prin art. 26 alin. 1 punctul 10 că poliţia română are ca şi atribuţie principală, printre altele, şi constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale conform legii.

Legea 360/2002, privind statul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, impune poliţistului - prin art. 42 lit. d - să aibă o conduită corectă, să nu abuzeze de calitatea oficială şi să nu compromită, prin activitatea sa publică ori privată, prestigiul funcţiei sau al instituţiei din care face parte.

Art. 43 din acelaşi act normativ precizează expres că poliţistului îi este interzis în orice împrejurare să primească, să solicite, să accepte, direct sau indirect, ori să facă să i se promită, pentru sine sau pentru alţii, în considerarea calităţii sale oficiale, daruri sau alte avantaje.

Legea 360/2002 privind statul poliţistului, prin art. 4 impune poliţistului să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, constituţia şi legile ţări.

Verificând claritatea şi precizia dispoziţiilor legale invocate de acuzare, instaţa de apel reţine că disp. art. 42 lit. d, art. 43 din Legea nr. 360/2002, art. 4 din Legea nr. 360/2002, constituie norme generale de conduită, iar nu norme legale exprese care să oblige la un anumit comportament.

Analizând disp. art. 26 alin. 1 pct. 10 din Legea nr. 218/2002 (forma în vigoare în anul 2015), instanţa constată că deşi aparent această dispoziţie legală obligă la o anumită conduită, totuşi nu poate fi interpretată în sensul că, deşi a constatat vizual contravenţia, neîntocmirea procesului verbal de contravenţie şi neaplicarea sancţiunii amenzii de către un poliţist rutier aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu constituie, în toate cazurile, infracţiunea de abuz în serviciu.

Aceasta întrucât o astfel de interpretare ar conduce la concluzia că orice act de clemenţă din partea unei autorităţi constituie infracţiune indiferent de ansamblul stării de fapt, fiind expuse astfel răspunderii penale toate persoanele care au atribuţii de constatare şi sancţionare, inclusiv organele judiciare.

Făcând o analiză comparativă a dispoziţiilor legale invocate de parchet cu dispoziţiile procesual penale în materia abaterilor judiciare, instanţa de apel reţine că potrivit art. 284 rap. la art. 283 C.p.p., organul de urmărire penală, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată aplică prin ordonanţă sau încheiere, după caz, amenzi judiciare în cazul în care constată săvârşirea abaterilor judiciare prev. de art. 283 C.p.p.

Acceptând opinia parchetului, în situaţia în care judecătorul constată săvârşirea unei abateri judiciare în şedinţa de judecată, dar manifestă clemenţă şi nu aplică amendă judiciară prin încheiere, săvârşeşte infracţiunea de abuz în serviciu.

Dacă s-ar accepta teza că orice contravenţie/abatere judiciară trebuie sancţionată în mod obligatoriu sub ameninţarea răspunderii penale pentru persoana însărcinată cu constatarea acesteia s-ar ajunge la situaţia absurdă în care deşi pentru o infracţiune nu se impune neapărat o sancţiune (ex. instituţia renunţării la urmărire penală), pentru o contravenţie legea să impună organului constatator sancţionarea acesteia indiferent de situaţie.

Pentru a evita astfel de interpretări defectuoase ale legii, chiar legiuitorul a prevăzut în OUG nr. 195/2002 posibilitatea ca pentru orice contravenţie prevăzută de actul normativ menţionat să se poată aplica avertismentul.

Conform art. 95 alin. 2 din OUG nr. 195/2002, avertismentul constă în atenţionarea verbală sau scrisă a contravenientului, însoţită de recomandarea de a respecta dispoziţiile legale.

Analizând cu titlu de exemplu fapta din 12.01.2015 de care este acuzat inculpatul ..., Curtea reţine că inculpatul ... a observat că, în calitate de conducător auto, .. a efectuat o depăşire neregulamentară, l-a oprit, fiind rugat de conducătorul auto să nu îi reţină permisul de conducere.

După o scurtă discuţie  (redată la fila 19 rechizitoriu) în cursul căreia conducătorul auto i-a adus la cunoştinţă că este asistent de farmacie şi că este nevoit să se deplaseze între 3 sedii pentru a transporta medicamente, dând dovadă de clemenţă, inculpatul nu l-a sancţionat contravenţional în scris, cu avertisment sau amendă, spunându-i „Să fii iubit” ... „Bine, mă, hai...”, şi lăsându-l să plece.

În situaţia dată şi având în vedere că în lege nu este definită atenţionarea verbală, astfel că nu i se pot impune condiţii de fond şi formă pentru a funcţiona ca o sancţiune a avertismentului, instanţa apreciază că însăşi discuţia dintre cei doi, modul de abordare („Şi de ce băgaşi acolo?”) şi de gestionare a situaţiei constituie avertisment verbal în sensul legii, iar neaplicarea altor sancţiuni contravenţionale, respectiv amenda sau sancţiuni complementare, este o pură manifestare de clementă ce nu poate atrage răspunderea penală a inculpatului.

Aceleaşi considerente sunt valabile şi cu privire la faptele din datele de 13 şi 18 ianuarie 2015.

Suplimentar, chiar şi în situaţia în care disp. art. 26 alin. 1 pct. 10 din Legea nr. 218/2002 ar fi considerată o prevedere legală expresă care obligă la un anumit comportament într-o situaţie determinată, în accepţiunea deciziei nr. 405/2016 a CCR, instanţa de control judiciar constată că nu s-a produs nicio vătămare drepturilor şi intereselor legitime ale Poliţiei Române, şi niciun prejudiciu pecuniar, astfel cum susţine parchetul.

De altfel, în cuprinsul actului de sesizare procurorul nu a specificat care drept/interes al Poliţiei Române a fost grav afectat şi nici nu a explicat care ar fi cuantumul prejudiciului şi în patrimoniul cărei persoane s-ar fi produs, menţionând doar la modul general existenţa unor presupuse urmări periculoase.

Având în vedere reţinerea în cadrul încadrării juridice a disp. art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, potrivit cărora în cazul infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime, instanţa reţine că parchetul a considerat că au fost obţinute foloase necuvenite, însă nu precizat care ar fi acestea şi cine a beneficiat de aceste foloase, astfel că faţă de lipsa de claritate a acuzaţiei, instanţa nu poate analiza în profunzime conţinutul constitutiv al infracţiunii sesizate.

Referitor la presupusa faptă din data de 29.01.2015, dată la care i se impută inculpatului că nu şi-a îndeplinit corespunzător atribuţiile de serviciu, respectiv a permis deplasarea unui mijloc de transport condus de o persoană neidentificată fără a efectua control asupra mărfii transportate şi a documentelor de provenienţă, parchetul nu a indicat ce dispoziţie legală obligă poliţistul rutier să oprească şi să controleze toate autovehiculele care circulă pe drumul public.

De altfel, acuzaţia formulată se fondează pe o presupunere a procurorului în sensul că persoana neidentificată ar fi transportat cărbune, deşi din cuprinsul convorbirii redate la fila 27 din rechizitoriu nu rezultă acest lucru. Menţiunea că „din cuprinsul discuţiei rezultă că este vorba de cărbune” este doar o deducţie a parchetului, care nu se sprijină pe probele administrate.

Este adevărat că, în contextul tuturor faptelor care au format obiectul sesizării instanţei există suspiciunea că era vorba de un transport de cărbune, însă o condamnare nu se poate baza pe suspiciuni, ci pe probe care să dovedească dincolo de orice îndoială rezonabilă că se transporta cărbune sustras.

Pentru aceste motive, instanţa de apel, în opinie majoritară, reţine că soluţia de achitare a inculpatului ... sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată prev. de art. 297 C.p. rap. la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 cu apl. art. 35 alin. 1 C.p. (4 acte materiale) este legală şi temeinică.

b.Cu privire la infracţiunea de luare de mită în formă continuată

În esenţă, în actul de sesizare a instanţei s-a reţinut în sarcina inculpatului ... că:

-la data de 21.12.2014 - a pretins şi primit suma de 200 lei de la ... pentru a nu-l sancţiona contravenţional

-la data de 13.01.2015 - a primit cu titlu de mită suma de 100 lei de la ... pentru a nu-l sancţiona contravenţional pentru nerespectarea regulilor privind depăşirea

-la data de 18.01.2015 -  a primit cu titlu de mită un deodorant de la ... pentru a nu-l sancţiona contravenţional pentru nerespectarea dispoziţiilor privind folosirea pe timpul zilei a luminilor de întâlnire

-la data de 26.02.2015 - a primit suma de 100 lei de la un conducător auto neindetificat ce transporta cărbune pentru a nu efectua un control real al documentelor de provenienţă şi însoţire a mărfii

-la data de 01.03.2015 -  a primit suma de 200 lei de la conducătorul unei autoutilitare ce transporta cărbune pentru a nu efectua controlul documentelor de provenienţă şi de însoţire a mărfii – faptă presupus a fi săvârşită împreună cu coinculpatul ... (achitat definitiv prin s.p. nr. 138/2017 a Tribunalului Gorj, definitivă prin d.p. nr. 1019/2019 a Curţii de Apel Craiova),

Curtea constată că în mod temeinic prima instanţă a exclus din unitatea infracţională actul material din data de 01.03.2015 pus în sarcina inculpatului. Suplimentând considerentele instanţei de fond, Curtea reţine că prin decizia nr. 1019/25.06.2019 a Curţii de Apel Craiova, pronunţată în dosarul nr. ..., instanţa a constatat că nu există probe certe cu privire la vinovăţia coinculpatului ...

Instanţa a constatat că existenţa la dosarul cauzei a unor înregistrări ambientale neclare din punct de vedere al imaginii, care conţin discuţii cu conotaţii presupus ilegale, purtate de inculpat şi persoane neidentificate, care nu sunt concretizate prin administrarea şi a altor mijloace de probă care să le confirme, nu sunt suficiente pentru stabilirea existenţei faptei şi a vinovăţiei.

Deducţia de către procurorul de caz, conform căreia, colegul de echipaj (inculpatul ...) i-a dat inculpatului ... „mai multe hârtii ce par a fi bancnote”, nu este suficientă pentru stabilirea existenţei faptelor şi a vinovăţiei inculpatului, fără administrarea şi a altor mijloace de probă care să le confirme.

Se observă aşadar că nu numai că suma de bani nu este identificată, dar este total incertă existenţa unei eventuale bancnote.

Referitor la declaraţia dată de inculpatul ... în calitate de suspect, aceasta nu poate fi luată în considerare de instanţă, întrucât acuzaţia ce i-a fost adusă la cunoştinţă conţinea erori evidente cu privire la data săvârşirii presupusei fapte (fiind consemnat atât în ordonanţe, cât şi în procesele verbale de aducere la cunoştinţă a calităţii de suspect şi inculpat, dar şi în cuprinsul declaraţiei o altă dată a săvârşirii faptei, respectiv 3 ianuarie 2015, în loc de 01 martie 2015). În consecinţă, menţiunea din cuprinsul declaraţiei de la fila 270 vol. I dup – „recunosc şi fapta din 03.01.2015 în aceleaşi condiţii” nu constituie o probă pertinentă împotriva acestuia.

Aceleaşi considerente sunt la valabile şi cu privire la declaraţia dată de ... în calitate de inculpat (filele 143-144 vol. I dup). Deşi în cuprinsul acesteia există menţiuni cu privire la o posibilă infracţiune de luare de mită, declaraţia este viciată tocmai de precizarea eronată a datei săvârşirii presupusei infracţiuni – 03.01.2015.

De altfel, prin procesul verbal din data de 11.09.2015 (fila 20 vol. I dup) procurorul a procedat la îndreptarea erorilor cu privire la data presupusei fapte, însă nu a procedat la reaudierea inculpaţilor pentru a exista certitudinea unei recunoaşteri a faptei din data de 01.03.2015.

În aceste condiţii, instanţa de apel constată că nu există probe care să dovedească dincolo de orice dubiu rezonabil că la data de 01.03.2015 inculpatul ... a primit suma de 200 lei de la conducătorul unei autoutilitare ce transporta cărbune pentru a nu efectua controlul documentelor de provenienţă şi de însoţire a mărfii.

Referitor la actele materiale din datele de 21.12.2014, 13.01.2015, 18.01.2015 şi 26.02.2015, instanţa constată că există probe care dovedesc dincolo de orice dubiu că inculpatul le-a săvârşit, acestea constituind infracţiunea de luare de mită în formă continuată.

În faţa instanţelor de judecată, inculpatul ... a negat comiterea acestor fapte, însă Curtea consideră că apărările inculpatului nu au o bază faptică reală, astfel încât sunt apreciate ca nesincere, neputând să răstoarne - potrivit dispozițiilor legale - probele care îl incriminează.

Invocarea nevinovăției de către inculpatul ... contrazice nesusținut probatoriile administrate în cauză, iar simpla afirmație a unei stări de fapt, fără coroborarea acesteia cu alte mijloace de probă, nu poate fi acceptată ca adevăr, modalitatea de apărare utilizată de inculpat, respectiv negarea realității stabilită cu probe, nu poate influența convingerea instanței cu privire la vinovăția acestuia.

Referitor la fapta din 24.12.2014, instanţa de control constată că aceasta este dovedită fără putinţă de tăgadă de declaraţiile coinculpatului ..., date în cursul urmăririi penale  - fila 378 vol. I dup, dar şi de declaraţia dată în cursul judecăţii (acesta urmând procedura simplificată de judecare a cauzei în cadrul dosarului nr. ...), de declaraţia dată în calitate de suspect de ... (f. 262 – 264 vol. I dup), de înregistrările în mediu ambiental, redate la filele 15-17 din rechizitoiu.

Cu privire la fapta din data de 13.01.2015, Curtea reţine că aceasta este dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă de declaraţia dată în calitate de suspect de ... (filele 432-433 vol. I dup) care, deşi nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de date de mită, cuprinde menţiuni care se coroborează cu înregistrările efectuate în mediu ambiental redate la filele 20-21 din rechizitoiu, în special menţiunea „am o spălătorie în...”, existând pe cale de deducţie logică identitate între persoana care a dat mita şi ... care a declarat cu ocazia audierii că deţine că o spălătorie auto în satul ..., jud. ....

Referitor la fapta din 18.01.2015, inculpatul a recunoscut că a primit un odorizant auto de la ... (declaraţie file 57, dosar ... al Tribunalului Gorj, vol. II), negând însă că l-ar fi primit cu titlu de mită.

Declaraţia inculpatului este combătută de declaraţia martorului ... coroborată cu înregistrările ambientale din care rezultă că agenţii de poliţie ... şi ... au pornit în urmărirea autoturismului condus de martor, oprindu-l pe acesta în trafic. În cursul dialogului, inculpatul ... i-a reproşat conducătorului auto faptul că echipajul de polițe circulă cu luminile aprinse, iar el nu, după care are loc o scurtă discuție cu privire la marfa transportată, timp în care agentul ... notează datele de identificare ale autoutilitarei și ale conducătorului acesteia

La ora 15:29:04, inculpatul ... a primit cu titlu de mită un odorizant auto pentru a nu-l sancţiona pe martor, precizându-i chiar în timpul discuţiei că „l-a corupt”.

În ceea ce priveşte apărarea inculpatului cu privire la valoarea derizorie a bunului primit, instanţa de apel reţine că legea penală nu reglementează o valoare minimă a bunului sau folosului primit de către funcţionarul public pentru ca fapta să constituie infracţiune şi nu tolerează obţinerea unor bunuri sau foloase pe căi ilicite, fie ele şi mici atenţii. (în acelaşi sens, decizia nr. 29/RC/2020, ÎCCJ – Secţia Penală).

Cu privire la fapta din 26.02.2015, instanţa reţine că, fiind audiat în calitate de suspect, inculpatul a recunoscut săvârşirea acesteia, menţionând chiar şi suma de bani primită cu titlu de mită, dar şi faptul că a primit-o de la o persoană ce transporta cărbune.

Declaraţia se coroborează cu înregistrările în mediu ambiectal redate la filele 28-29 în actul de sesizare, iar revenirea inculpatului asupra aspectelor relatate iniţial nu este justificată în niciun fel.

Faţă de cele expuse anterior, instanţa de apel constată că referitor la infracţiunea de luare de mită în formă continuată prev. de art. 289 al. 1 C. p. rap. la art. 6 şi 7 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 al. 1 C.p. (4 acte materiale – fapte din datele de 21.12.2014, 13.01.2015, 18.01.2015 şi 26.02.2015) a fost răsturnată prezumţia de nevinovăţie de care inculpatul a beneficiat.

c.Cu privire la infracţiunea de fals intelectual în formă continuată şi încadrarea juridică stabilită

În esenţă, s-a reţinut în actul de sesizare că:

 - la data de 21.12.2014,  inculpatul ... a întocmit în fals un proces verbal de contravenţie pentru o altă contravenţie decât cea comisă de martorul ...;

 - la data de 18.01.2015, inculpatul a întocmit în fals un proces verbal de contravenţie pentru o altă contravenţie decât cea comisă martorul ....

Referitor la procesul verbal de contravenţie seria PC nr. ... din data de 21.12.2014  instanţa reţine că aceasta a fost anulat  prin decizia nr. 1019/2019 a Curţii de Apel Craiova (în raport de infracţiunea de complicitate la fals intelectual reţinută în sarcina inculpatului ...).

Inculpatul ... nu a negat că ar fi întocmit procesul verbal, însă a susţinut că cele cuprinse în actul menţionat corespund adevărului, aspect care nu poate fi reţinut de instanţa de apel, fiind stabilit cu autoritate de lucru judecat caracterul fals al procesului verbal în discuţie în cuprinsul deciziei nr. 1019/2019 a Curţii de Apel Craiova.

Argumentele şi probele în susţinerea vinovăţiei inculpatului sunt cele deja expuse în cadrul analizei actului material de luare de mită din data de 21.12.2014 şi nu vor fi reluate în prezenta secţiune.

Referitor la procesul-verbal de contravenţie seria PA nr. ... din data de 18.01.2015, din declaraţia martorului ... (filele 448 – 449 vol. IV dup), instanţa reţine că a fost sancţionat contravenţional pentru „defecţiuni la sistemul de iluminare”, aspect nereal consemnat în procesul verbal de contravenţie.

Declaraţia martorului se coroborează cu înregistrările în mediul ambiental redate la filele 25-26 în actul de sesizare şi dovedesc dincolo de orice dubiu rezonabil caracterul fals al procesului verbal în discuţie.

În ceea ce priveşte încadrarea juridică, astfel cum a fost stabilită prin încheierea din data de 14.01.2021, în opinie majoritară, instanţa de apel apreciază că infracţiunea de fals intelectual în raport de infracţiunea de abuz în serviciu are caracter de sine stătător, iar nu subsidiar şi că, în niciun caz nu poate opera o eventuală absorţie a abuzului în fals intelectual.

Suplimentar, pe lângă argumentele expuse de procuror la filele 254-255 din cuprinsul actului de sesizare, dar având în vedere şi concluziile procurorului din şedinţa publică din data de 10.12.2020, pe care instanţa de apel le însuşeşte în totalitate, Curtea reţine că absorţia/subsidiaritatea abuzului în serviciu nu este posibilă din cauza limitelor de pedeapsă, infracţiunea prev. de art. 297 alin. 1 C.p. fiind pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani, iar infracţiunea prev. de art. 321 alin. 1 C.p. cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

Cu privire la procesul de individualizare, din cauza semnificaţiei deosebite și a impactului public pe care săvârșirea unor astfel de infracţiuni le are în societate, instanţa de apel apreciază că nu poate valorifica în favoarea inculpatului circumstanţa atenuantă prev. de art. 75 alin. 2 lit. b C.p., întrucât prin săvârşirea infracţiunii de luare de mită incupatul a lezat profund autoritatea și credibilitatea instituţiei chemate să răspundă la încălcarea legii.

Or, cinstea, corectitudinea și moralitatea funcţionarului în exercitarea atribuţiilor de serviciu sunt condiţii sine qua non nu numai pentru prestigiul și autoritatea acestuia sau a instituţiei în care acţionează, ci pentru însăși existenţa, echilibrul și forţa societăţii.

Pentru ca pedeapsa să își poată îndeplini funcțiile ce-i sunt atribuite, este necesar ca aceasta să corespundă gravității infracțiunii și nevoilor de îndreptare ale inculpatului, impunându-se ca ea să fie adaptată pericolului social concret al faptei și periculozității inculpatului, asupra căruia trebuie să se acționeze.

Cu ocazia stabilirii și aplicării pedepsei, trebuie să se țină seama de necesitatea acestei concordanțe, deoarece în măsura în care se atribuie pedepsei funcția de a influența asupra conștiinței, mentalității și conduitei viitoare a inculpatului, pedeapsa trebuie să corespundă în aceeași măsură gradului de receptivitate a acestuia față de influența educativă a pedepsei.

Firește, acest grad de receptivitate este reflectat și în conduita procesuală a condamnatului, în atitudinea sa față de faptă, în modul prin care acesta a contribuit la aflarea adevărului și a relaționat în raporturile cu organele judiciare.

Prin reeducarea infractorului se urmăresc atât o prevenţie specială, cât şi o prevenţie generală, pentru ceilalţi membrii ai societăţii, care, cunoscând pedeapsa, îşi adaptează conduita.

Având în vedere considerentele mai sus expuse, cu opinie majoritară, în baza art. 421 pct. 1 lit. a C.p.p., se va respinge apelul declarat de apelantul ...  împotriva s.p. nr. 108/2020 a Tribunalului Gorj, ca tardiv.

În baza art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p., se va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, împotriva sentinţei penale nr. 108 pronunţată la data de 13.07.2020 de Tribunalul Gorj în dosarul nr. ....

Va fi desfiinţată în parte s.p. nr. 108/13.07.2020 a Tribunalului Gorj şi rejudecând,

Curtea va menţine soluţia de achitare a inculpatului ... sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată prev. de art. 297 C.p. rap. la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 cu apl. art. 35 alin. 1 C.p. (4 acte materiale).

Va înlătura disp. art. 91 şi urm. C.p.

Va descontopi pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare în pedepsele componente.

Va înlătura circumstanţa atenuantă prev. de art. 75 alin. 2 lit. b C.p.

În baza art. 289 al. 1 C. p. rap. la art. 6 şi 7 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 al. 1 C.p. instanţa va condamna pe inculpatul ... pedeapsa de 4 ani închisoare, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită în formă continuată (4 acte materiale – fapte din datele de 21.12.2014, 13.01.2015, 18.01.2015 şi 26.02.2015).

În baza art. 67 alin. 2 Cod pen., va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g (profesia de poliţist) pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. 1 C.p., va interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute art. 66 alin. 1 lit. a, b, g (profesia de poliţist) C.p.

În baza art. 321 alin. 1 C.p. cu apl. art. 35 al. 1 C.p., va condamna acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare (2 acte materiale – fapte din datele de 21.12.2014 şi 18.01.2015).

În baza art. 39 alin. 1 lit. b C.p., va contopi pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la care adaugă sporul de 1/3 din pedeapsa de 1 an închisoare, urmând ca inculpatul ... să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 4 luni închisoare în regim de detenţie.

În baza art. 45 alin. 1 C.p., va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g (profesia de poliţist) pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 45 alin. 5 rap. la art. 45 alin. 1 C.p., va interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute art. 66 alin. 1 lit. a, b, g (profesia de poliţist) C.p.

Va menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei decizii.

Instanţa va obliga inculpatul la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate de stat în apel.

Restul cheltuielilor judiciare efectuate în apel vor rămâne în sarcina statului, inclusiv onorariul apărătorului din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Cu opinie majoritară,

În baza art. 421 pct. 1 lit. a C.p.p., respinge apelul declarat de apelantul ...  - fiul lui . şi Silvia, născut la data de .. în oraş .., C.N.P. .., domiciliat în comuna ..., sat .., judeţul ..,  împotriva s.p. nr. 108/2020 a Tribunalului Gorj, ca tardiv.

În baza art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p., admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, împotriva sentinţei penale nr. 108 pronunţată la data de 13.07.2020 de Tribunalul Gorj în dosarul nr. ....

Desfiinţează în parte s.p. nr. 108/13.07.2020 a Tribunalului Gorj şi rejudecând,

Menţine soluţia de achitare a inculpatului ... sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată prev. de art. 297 C.p. rap. la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 cu apl. art. 35 alin. 1 C.p. (4 acte materiale).

Înlătură disp. art. 91 şi urm. C.p.

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare în pedepsele componente.

Înlătură circumstanţa atenuantă prev. de art. 75 alin. 2 lit. b C.p.

În baza art. 289 al. 1 C. p. rap. la art. 6 şi 7 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 al. 1 C.p. condamnă pe inculpatul ... pedeapsa de 4 ani închisoare, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită în formă continuată (4 acte materiale – fapte din datele de 21.12.2014, 13.01.2015, 18.01.2015 şi 26.02.2015).

În baza art. 67 alin. 2 Cod pen. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g (profesia de poliţist) pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. 1 C.p., interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute art. 66 alin. 1 lit. a, b, g (profesia de poliţist) C.p.

În baza art. 321 alin. 1 C.p. cu apl. art. 35 al. 1 C.p., condamnă acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare (2 acte materiale – fapte din datele de 21.12.2014 şi 18.01.2015).

În baza art. 39 alin. 1 lit. b C.p., contopeşte pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la care adaugă sporul de 1/3 din pedeapsa de 1 an închisoare, urmând ca inculpatul ... să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 4 luni închisoare în regim de detenţie.

În baza art. 45 alin. 1 C.p., aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g (profesia de poliţist) pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 45 alin. 5 rap. la art. 45 alin. 1 C.p., interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute art. 66 alin. 1 lit. a, b, g (profesia de poliţist) C.p.

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei decizii.

Obligă inculpatul la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate de stat în apel.

Restul cheltuielilor judiciare efectuate în apel rămân în sarcina statului, inclusiv onorariul apărătorului din oficiu.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 21.01.2021.

Judecător, Judecător,

................................... ...................................

Grefier,

 .........

Red.jud....

j.f....

.../19.02.2021/5ex.

Opinie separata

Sunt de acord cu  soluțiile dispuse in ceea ce privește  respingerea  apelului formulat de apelantul inculpat ca fiind tardiv, reindividualizarea pedepselor aplicate inculpatului, înlăturarea circumstanțelor agravante, schimbarea modalitatii de executare a pedepsei rezultante, astfel cum s-a solicitat in  calea de  atac a apelului formulat de Ministerul Public.Opinia separata  are  doua componente:

I.  Constata ca prin încheierea  de şedinţa din data de 14.01.2021 s-a formulat opinie separata  în sensul schimbării  încadrării  juridice  astfel:  din  infracţiunea  de abuz  în serviciu  prev. de  art. 297  Cod penal rap. la  art. 13  ind.  2 din  Legea  nr.  78/2000 cu  aplicarea  art.  35 alin.1  Cod  penal -  4  acte  materiale  în  infracţiunea  de abuz  în serviciu  prev. de  art. 297 Cod penal  rap. la  art.  13  ind.  2 din  Legea  nr.  78/2000 cu  aplicarea  art.  35 alin.1  Cod  penal - 3  acte  materiale,  urmând  ca  actul material din  data  de  18  ianuarie  2015  să  fie  considerat  un  act material unic şi unitar în conţinutul  infracţiunii  de  fals  intelectual  prevăzută de art. 321  Cod  penal  cu  aplicarea art. 35  Cod  penal  în  care se  reţin  două  acte  materiale - 21.12.2014, 18.01.2015.

Inculpatul a fost trimis in judecata si pentru savarsirea infractiunilor de abuz în serviciu în formă continuată prevăzută de art. 297 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (4 acte materiale la datele de 12.01.2015, 13.01.2015, 18.01.2015 și 29.01.2015) și fals intelectual în formă continuată prevăzută de art. 321 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (2 acte materiale la 21.12.2014 și 18.01.2015), aratandu-se următoarele:

-la data de 12.01.2015 nu şi-a îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile de serviciu, respectiv nu a luat nicio măsură fata de conducătorul auto .., ce a săvârşit abaterea de „depășire pe linia continuă”;

-la data de 13.01.2015, nu şi-a îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile de serviciu, respectiv nu a luat nicio măsură faţă de conducătorul unui autoturism, ... ce a săvârşit abaterea de „circulaţie pe sens opus”;

-la data de 18.01.2015, nu şi-a îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile de serviciu, respectiv nu a luat nicio măsură faţă de conducătorul unui autoturism, ...ce a săvârşit abaterea de „conducere a autovehiculului pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei, fără ca acesta să fie dotat cu anvelope de iarnă”, iar agentul de poliţie a întocmit, în fals, un proces verbal de contravenție pentru o altă contravenţie respectiv „defecţiuni la sistemul de iluminare”;

-la data de 29.01.2015, la solicitarea unei persoane, neidentificată, nu şi-a îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile de serviciu, respectiv a permis tranzitarea unui mijloc de transport, fără a fi supus controlului, cu privire la marfa transportată și proveniența acesteia;

-la data de 21.12.2014 a pretins şi primit suma de 200 de lei de la un conducător auto, suspect ... Ionuț, pentru a nu-l sancționa contravențional pentru comiterea unei contravenții ce presupunea aplicarea unei amenzi de 480 de lei şi reținerea permisul de conducere întocmind însă în fals, un proces verbal de contravenție pentru o altă contravenție respectiv „defecțiuni la sistemul de iluminare”;

Conform dispozitiilor art 321 Cod penal, constituie infractiunea de fals intelectual, falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu știință de a insera unele date sau împrejurări, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Subiectul activ al infractiunii este functionarul public, in acceptiunea dispozitiilor art 175 Cod penal.

Subiectul pasiv este autpritatea publica, institutia publica  sau alta perrsoana juridica  de drept public  emitenta a inscrisului oficial..

Elementul material al infractiunii se prezinta sub doua modalitati alternative : prin atestarea unei fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu știință de a insera unele date sau împrejurări.

 Fapta se va considera tipică în cazul în care oricare dintre cele doua modalitati alternative este săvârșită cu prilejul întocmirii/redactarii  înscrisului oficial.

Atestarea  unor fapte si imprejurari presupune  consemnarea, scrierea, redarea  in mod nereal a unor fapte si imprejurari care nu au avut loc, sau care au avut loc/s-au desfasurat intr-un alt mod  decat cel consemnat in mod nereal in inscrisul oficial.

Omisiunea cu știință de a insera unele date sau împrejurări presupune pasivitatea/abstentiunea functionarului public de a mentiona in cuprinsul inscrisului oficial date  sau imprejurari care s-au petrecut in realitate  si pe care le-a perceput in exercitiul atributiilor de serviciu.

 Modalitatile de realizare a lementului material sunt alternative, astfel ca daca exista o activitate  unica ce a presupus atat omisiunea de a insera unele date sau împrejurări, dar si atestarea unei fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, se va retine o singura infractiune  prevazuta de art 321 Cod penal.

Este necesar ca inscrisul fals să fie apt de a produce consecințe juridice, intrucat  din punct de vedere al conditiilor de fond sau al competentei functionarului public, este un inscris  valabil, activitatea de falsificare privind continutul inscrisului, adica substanta datelor pe care este destinat sa le exprime sau dovedeasca ori ateste. Existenta infractiunii nu este conditionata de producerea efectiva a consecintelor juridice, ci numai de aptitudinea  inscrisului falsificat de a da  nastere unor asemenea urmari juridice.

Infractiunea se comite cu intentie directa sau indirecta .

Urmarea mediata consta in crearea unei stari de pericol pentru  valorile sociale ce privesc increderea publica in inscrisurile oficiale intocmite de functionari in exercitiul atributiilor de serviciu si prin aceasta sunt lezate si relatiile sociale formate si dezvoltate in jurul  increderii conferite  exercitarii legale a atributiilor de catre functionarii publici si, a fortiori, normalei desfasurari a activitatii de serviciu in autoritatile si institutiile in  numele  carora actioneaza acesti functionari publici.

Conform dispozitiilor art 297  alin 1 Cod penal,  constituie infractiunea de abuz in serviciu, fapta funcționarului public care,în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

Subiectul activ al infractiunii este functionarul public, in acceptiunea dispozitiilor art 175 Cod penal, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu, dar si  persoanele  aratate in dispozitiile art 308 Cod penal

Subiectul pasiv general este statul, iar special  este persoana fizica sau juridica  care a suferit o paguba sau o vatamare  a drepturilor sau intereselor  legitime prin activitatea infractionala.

Neîndeplinirea unui act și îndeplinirea defectuoasă a unui act (omisiune si acțiune) reprezintă modalități alternative de realizare a elementului material al laturii obiective a infracțiunii de abuz în serviciu.

Indeplinirea defectuoasa a unui act  presupune executarea acestuia in alt mod decat se impunea, decat se cuvenea, potrivit normelor legale, defectuozitatea indeplinirii putand fi in legatura cu forma, continutul, intinderea indeplinirii , momentul sau  conditiile de efectuare a unui act.

Prin expresia "nu indeplineste un act" se intelege omiterea cu stiinta de a-l efectua, neefectuarea unui act care trebuie indeplinit in mod obligatoriu  in virtutea atributiilor de serviciu. Neindeplinirea poate fi totala sau partiala.

In urma deciziei nr. 405/2016 a Curtii Constitutionale, cele doua modalitati de realizare a  elementului material al laturii obiective  trebuie  interpretate astfel: neindeplinirea unui act  prevazut intr-o lege, ordonanta sau ordonanta de urgenta, respectiv  indeplinirea unui act  prin incalcarea legii, ordonantei  sau ordonantei de urgenta care  il prevede.

 Urmarea imediata : infracțiunea de abuz în serviciu este o infracțiune de rezultat, astfel încât consumarea ei este legată de producerea uneia dintre urmările prevăzute de dispozițiile art.297 din Codul penal, și anume cauzarea unei pagube sau vătămarea drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice

Prin expresia „vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice” se înțelege lezarea sau prejudicierea morală, fizică sau materială, adusă intereselor legale ale unor asemenea persoane. Vătămarea drepturilor ori a intereselor legale ale unei persoane presupune știrbirea efectivă a drepturilor și intereselor legitime, în orice fel.

Latura subiectiva  presupune ca infractiunea de abuz in serviciu  prevazuta in art 297 alin 1 Cod penal se comite cu intentie directa sau indirecta

Art. 38 din Codul penal - Concursul de infracţiuni

Există concurs real de infracţiuni când două sau mai multe infracţiuni au fost săvârşite de aceeaşi persoană, prin acţiuni sau inacţiuni distincte, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din ele. Există concurs real de infracţiuni şi atunci când una dintre infracţiuni a fost comisă pentru săvârşirea sau ascunderea altei infracţiuni.

 Există concurs formal de infracţiuni când o acţiune sau o inacţiune săvârşită de o persoană, din cauza împrejurărilor în care a avut loc sau a urmărilor pe care le-a produs, realizează conţinutul mai multor infracţiuni.

In cuprinsul rechizitoriului intocmit in cauza se mentioneaza ca infractiunile de fals intelectual prevazuta de art 321 Cp si abuz in serviciu prevazuta de  art 297 Cod penal  se afla in concurs real de infractiuni ( pagina 254), analizandu-se distinct conduitele inculpatului de a  nu mentiona in procesul- verbal de contraventie incheiat fapta reala constatata si  respectiv de a mentiona o alta contraventie nereala, dar mai usoara. Aceasta optica nu poate fi acceptata intrucat, din punct de vedere tehnic cele doua conduite privesc aceleasi categorii de date si imprejurari si nu pot fi disociate, fiind ireconciliabile- consemnarea unei fapte contraventionale nereale presupune indisolubil omiterea mentionarii faptei contraventionale reale, iar din punct de vedere juridic, elementul material al infractiunii se prezinta sub doua modalitati alternative: prin atestarea unei fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu știință de a insera unele date sau împrejurări:  executarea ambelor  variante alternative ale elementului material nu poate da nastere unui concurs real de infractiuni distincte- abuz in serviciu in cazul omisiunii si respectiv fals intelectual in cazul consmenarii nereale.

Concursul de calificări a fost definit în doctrina( Florin Streteanu, Concursul de infracţiuni, Editura Lumina Lex, 1999, p. 142.) ca fiind "situaţia în care două sau mai multe dispoziţii legale sunt susceptibile de a fi aplicate pentru sancţionarea acţiunii comise de făptuitor, deşi în realitate există doar o singură infracţiune. Ceea ce este comun concursului ideal şi concursului de calificări este pluralitatea de texte legale aplicabile în privinţa acţiunii autorului, iar elementul care le diferenţiază este existenţa pluralităţii reale de infracţiuni în cazul concursului ideal, în vreme ce în ipoteza concursului de calificări pluralitatea infracţională este doar aparentă, fiind de fapt în prezenţa unei infracţiuni unice".

„Situaţiile care disting concursul de calificări faţă de concursul ideal, astfel: dacă există o normă specială, care conţine toate elementele normei generale, la care se adaugă altele, neprevăzute de aceasta, este vorba de un concurs de calificări; dacă o normă care conţine elemente în plus faţă de cealaltă omite însă unele dintre elementele acesteia, va exista un concurs ideal de infracţiuni deoarece ambele norme trebuie să primească aplicare pentru reprimarea acţiunii ilicite sub toate aspectele ei”.

Din această perspectivă, a fost necesară o analiză comparativă a conţinutului constitutiv al infracţiunilor de fals intelectual  si  abuz in serviciu.

În raport cu criteriile de diferenţiere enunţate se apreciaza-  in opinia separata- că, în ipoteza examinată, este vorba de un concurs de calificări, şi nu un concurs ideal, formal.

Infractiunile de  fals intelectual  si  abuz in serviciu au acelasi subiect activ – functionar public; in cazul ambelor infractiuni exista o cerinta atasata subiectului activ  si anume functionarul sa se afle in exercitiul atributiilor de serviciu; ambele forme de ilicit penal presupun incalcarea atributiilor de serviciu, adica a ansamblului de indatoriri, sarcini si obligatii care incumba functionarului public  in cadrul  serviciului exercitat.

Concluziile sunt în sensul că infracţiunea de  abuz in serviciu are caracterul de incriminare generală, neputându-se reţine un concurs ideal de infracţiuni  între infracţiunea de  abuz in serviciu şi infracţiunea de fals intelectual - în ipoteza faptei  politistului de a intocmi un proces- verbal de contraventie in care a consmnat o alta fapta  contraventionala, mai usoara, decat cea constatata in mod obiectiv -  infracţiunea de fals intelectual având caracterul unei norme speciale, astfel că se aplică principiul specialia generalibus derogant. Retinandu-se savarsirea infractiunii de fals intelectual, caracterizata prin calitatea de functionar a subiectului activ si prin  comiterea faptei in exercitarea atribuitiilor de serviciu , nu se poate retine si infractiunea de abuz in serviciu, prevazuta de art. 297 Cod penal,  ajungandu-se in caz contrar la o dubla  sanctionare a unei conduite unice, exercitata in aceleasi coordonate de spatiu si timp.

Abuzul in serviciu are caracterul de incriminare generală, dar subsidiară, între infracţiunile de abuz in serviciu  şi cea de fals intelectual  existând un raport de subsidiaritate de tipul infracţiune generală - infracţiune specială, astfel că fapta politistului de a intocmi un proces- verbal de contraventie in care a consmenat o alta fapta  contraventionala, mai usoara, decat cea constatata in mod obiectiv nu poate primi si calificarea juridică de  abuz in serviciu, câtă vreme legiuitorul, prin dispoziţiile Codului penal, a incriminat o ipoteză specială de abuz, în cazul nostru, cea de fals intelectual.

In lipsa normei de  incriminare cu caracter special a falsului intelectual prevazut de art 321 Cod penal, fapta  politistului, functionar public in sensul art 175 Cod penal,  aflat in exercitiul atributiilor de serviciu, de a nu consemna in procesul verbal de contraventie incheiat  fapta contraventionala reala si concreta savarsita de o persoana, ci a mentionat o fapta de aceeasi natura, dar mult mai usoara, ar fi fost incadrata juridic numai in dispozitiile art 297 alin 1 Cod penal, intrucat  relatiile sociale ocrotite prin  norma cu  caracter special a falsului intelectual  reprezinta  un fascicul special / un subansamblu / o componenta din ansamblul  relatiilor sociale  ocrotite de norma cu caracter general a  abuzului in serviciu.

Falsificarea unui inscris oficial, in sensul art 321 Cod penal,  prin atestarea de catre un functionar public, aflat in exercitiul atributiilor de serviciu, a unor fapte si imprejurari nereale reprezinta o forma concreta /particulara a elementului material constand in indeplinirea unui act cu incalcarea legii, din continutul infractiunii de abuz in serviciu  prevazuta de art 297 Cod penal. In acest caz, abuzul in serviciu se realizeaza in concret prin acte falsificate.

In functie de datele concrete ale unei cauze penale, infracţiunea de abuz in serviciu  poate fi reţinută in concurs cu  falsul intelectual atunci cand in sarcina  functionarului  public se retine atat atestarea cu stiinta a unor fapte sau date neconforme realitatii obiective (substituita neatestarii datelor reale), precum si omisiunea de a  indeplini anumite sarcini sau obligatii aflate in conexiune cu datele si imprejurarile reale neatestate in detrimentul  consemnarii datelor neconforme realitatii( de exemplu omisiunea de a anunta anumite autoritati, de a  lua  anumite masuri asupra unor bunuri sau persoane, de a intreprinde actiuni privind drepturile persoanei  in legatura cu care a atestat fapte  sau imprejurari nereale ).

In doctrina si in practica judiciara s-a retinut caracterul de norma generala  cu aplicare  subsidiara  a reglementarii cuprinse in art 297 alin 1 Cod penal, astfel:

"Se poate considera ca abuzul in serviciu are caracter subsidiar in raport cu alte infractiuni de serviciu sau de coruptie , care au acelasi subiect activ , dar si cu infractiunile de fals savarsite de un functionar public...”(G. Bodoroncea si colectiv, Codul penal Comentariu pe articole, Editia a 3-a revizuita si adaugita, Editura C.H.Beck, Bucuresti ,2020, pag.1382); “ cele doua infractiuni pot coexista in concurs ideal  sub conditia ca fapta de falsificare  de catre un functionar public  a unui inscris oficial sa determine si o paguba sau o vatamare  a drepturilor si intereselor legitime  ale unei persoane . Daca o astfel de consecinta nu se produce (de exemplu, pentru ca inscrisul falsificat nu a fost folosit), se va retine numai infractiunea de falas intelectual”( idem. Pag 1385).

“Norma de incriminare are caracter general  in materia sanctionarii activitatilor abuzive prin incalcarea atributiilor de serviciu  prevazute de legislatia primara: prin urmare infractiunea de abuz in serviciu  prevazuta de art. 297 Cp are caracter subsidiar, fiind retinuata numai in cazul in care fapta savarsita de functionarul public nu este prevazuta  ca infractiune distincta  de o alta norma  de incriminare cu caracter special fie ca aceasta vizeaza acelasi obiect juridic, fie un obiect juridic diferit”(Mihail Udroiu, Drept penal  Partea Speciala, Editia a 5- a, editura C.H.Beck, Bucuresti, 2018, pag. 522).

“Avand in vedere  caracterul subsidiar al abuzului in serviciu fata de orice alta infractiune care incrimineaza distinct forme concrete de incalcare a atributiilor de serviciu, in speta se va  aplica doar norma speciala a falsului intelectual ca reprezentand , de fapt, si o incriminare a  unei forme particulare  de abuz in serviciu”(Sergiu Bogdan, Doris Alina Serban, Drept Penal Partea Speciala, Infractiuni contra patrimoniului, contra autoritatii, de coruptie, de serviciu, de fals si contra ordinii si linistii publice, Universul Juridic, 2020, pag. 534).

Decizia 43/RC/2019 a Inaltei Curti de Casatie si Justitue, Sectia Penala a expus urmatoarele:”Doctrina juridică, în unanimitate, încă de la elaborarea lucrării de referinţă "Explicaţii teoretice ale C. pen. român" având ca autori pe E. şi alţii (Ed. Academiei, Bucureşti, 1972) a statuat, în sinteză, că infracţiunea de abuz în serviciu are caracter subsidiar în raport cu alte infracţiuni săvârşite de funcţionari.

Ulterior, în doctrină, au fost enunţate pe larg argumentele acestui caracter subsidiar, fiind exprimate următoarele opinii juridice:

–incriminarea din art. 297 C. pen. are un caracter general, norma juridică fiind subsidiară. Ori de câte ori se regăsesc forme ale abuzului în serviciu incriminate distinct, se vor folosi acele norme juridice care reprezintă, în raport cu art. 297 C. pen., cazul special;

–caracterul subsidiar al infracţiunii de abuz în serviciu presupune, practic, că această infracţiune se va reţine de fiecare dată când elementul material nu îndeplineşte elementele de tipicitate ale unei alte infracţiuni prevăzute în C. pen. ori în legile penale speciale;

–fapta/infracţiunea are un caracter subsidiar, aceasta presupunând că poate fi reţinută doar dacă nu este aplicabil vreun alt text de incriminare a faptei comise de făptuitor;

–subsidiaritatea se raportează la acele texte de incriminare care au ca subiect activ un funcţionar, iar nu la orice infracţiune comisă de acea persoană;

–principiul non bis in idem reprezintă un principiu de drept procesual penal, având însă şi o componentă de drept substanţial (elementul "idem") ce reflectă interdicţia unei valorificări multiple din perspectivă penală a unei conduite unice realizată de făptuitor, împiedicând aplicarea simultană a mai multor texte de lege atunci când semnificaţia juridică a faptei este acoperită integral de o unică normă de incriminare. Incidenţa principiului non bis in idem în contextul concursului de calificări este susţinută şi de dreptul comparat, interzicerea dublei urmăriri şi condamnări se aplică nu doar în cazurile în care acuzatul este judecat în procese diferite, ci şi în ceea ce priveşte aceeaşi cauză penală;

–principiul specialităţii presupune aplicarea cu preferinţă a normei care cuprinde circumstanţele de o manieră mai exhaustivă, norma mai specifică conduitei săvârşite, în detrimentul normei generale, în virtutea adagiului "specialia generalibus derogant" (norma specială derogă de la norma generală), fiind categoria cea mai frecvent analizată în doctrina română.

Astfel, în acord cu doctrina juridică, instanţa supremă, anterior, a statuat că infracţiunea de abuz în serviciu are caracter subsidiar în raport cu alte infracţiuni al căror subiect activ este în mod obligatoriu un funcţionar (Tribunalul Suprem, Decizia nr. 3384/1971).

Acest caracter subsidiar al infracţiunii de abuz în serviciu a fost acceptat şi în jurisprudenţă, inclusiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (cu titlu de exemplu, Deciziile nr. 1019/1996 şi nr. 5058/2004)".

II. In opinie separata se apreciza ca trebuia admis apelul declarat de Parchetul  de pe langa Tribunalul Gorj si sub aspectul inlaturarii solutiei de achitare pentru infractiunea de abuz in serviciu prevazuta de art 297 alin 1 Cp, cu aplicarea art 35 Cp ( 3 acte materiale) si condamnarea inculpatului pentru aceasta infractiune constand in omisiunea de a constata abaterile contraventionale  la regimul rutier  si de a nu lua nicio masura fata de persoanele respective.

Inculpatul a fost trimis in judecata si pentru infractiunea de abuz in serviciu în formă continuată prevăzută de art. 297 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (4 acte materiale la datele de 12.01.2015, 13.01.2015, 18.01.2015 și 29.01.2015) .

Am arătat anterior ca pentru actul material din 18.01.2015 s-a formulat opinie separata in sensul schimbării  încadrării  juridice  astfel:  din  infracțiunea  de abuz  în serviciu  prev. de  art. 297  Cod penal rap. la  art. 13  ind.  2 din  Legea  nr.  78/2000 cu  aplicarea  art.  35 alin.1  Cod  penal -  4  acte  materiale  în  infracțiunea  de abuz  în serviciu  prev. de  art. 297 Cod penal  rap. la  art.  13  ind.  2 din  Legea  nr.  78/2000 cu  aplicarea  art.  35 alin.1  Cod  penal - 3  acte  materiale,  urmând  ca  actul material din  data  de  18  ianuarie  2015  să  fie  considerat  un  act material unic și unitar în conținutul  infracțiunii  de  fals  intelectual  prevăzută de art. 321  Cod  penal  cu  aplicarea art. 35  Cod  penal  în  care se  rețin  două  acte  materiale - 21.12.2014, 18.01.2015.

Urma astfel ca infracțiunea de abuz in serviciu revăzută de art. 297 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. sa conțină 3 acte materiale  săvârșite la datele de 12.01.2015, 13.01.2015 și 29.01.2015 pentru care sunt întrunite toate condițiile de tipicitate obiectiva si subiectiva in vederea angajării răspunderii penale.

Conform dispozitiilor art 297  alin 1 Cod penal,  constituie infractiunea de abuz in serviciu, fapta funcționarului public care,în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

Subiectul activ al infractiunii este functionarul public, in acceptiunea dispozitiilor art 175 Cod penal, calitate pe care inculpatul a indeplinit-o, exercitand functia de agent de poliţie în cadrul Compartimentului Siguranță Publică şi Patrulare al Poliţiei Minicipiului ... - I.P.J. Gorj .

Situația premisă în structura infracțiunii de abuz în serviciu prevazuta de art 297 Cp constă în prealabila existență a unui serviciu având competența de a efectua acte de felul aceluia care ocazionează săvârșirea abuzului. În cadrul acestui serviciu care constituie situația premisă își exercită atribuțiile funcționarul care comite abuzul.

Conținutul constitutiv al infracțiunii de abuz in serviciu prevăzută de art. 297 alin 1 Cod penal consta  in : neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act  de catre un funcționar public aflat in exercițiul atribuțiilor de serviciu,  care trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară — legi și ordonanțe ale Guvernului, astfel cum aceasta infracțiune a fost reconfigurata in urma deciziei Curții Constituționale nr. 405/2016.

In urma deciziei nr. 405/2016 a Curții Constituționale, cele doua modalități de realizare a elementului material al laturii obiective trebuie interpretate astfel: neîndeplinirea unui act  prevăzut intr-o lege, ordonanța sau ordonanța de urgenta , respectiv  îndeplinirea unui act  prin încălcarea legii, ordonanței  sau ordonanței de urgenta care  îl prevede.

Termenul act reprezinta operație care trebuie efectuată de funcționar conform atribuțiilor sale de serviciu si  este in legtura cu constatarea unui act juridic ori întocmirea sau confirmarea unui înscris privind un act juridic ori efectuarea unei constatări cu efecte juridice sau executarea unei hotărâri și alte operații date în competența unui serviciu. Noțiunea de „act” se circumscrie sferei atribuțiilor de serviciu/îndatoririlor pe care funcționarul public, în accepțiunea art.175 din Codul penal, le are potrivit legii.

Neîndeplinirea unui act și îndeplinirea defectuoasă a unui act (omisiune si actiune) reprezintă modalități alternative de realizare a elementului material al laturii obiective a infracțiunii de abuz în serviciu.

Prin expresia "nu indeplineste un act" se intelege omisiunea cu stiinta de a-l efectua, desi  potrivit  atributiilor de serviciu, indeplinirea actului era obligatorie. Neindeplinirea poate fi totala sau partiala.

Este îndeplinita  in prezenta cauza penala obligația organului judiciar de a  stabili o corespondenta  intre actul care prevede  obligațiile de serviciu / atribuțiile ori îndatoririle funcționarului public  si apartenenta  acestui act la categoria de legislație primara  stabilita prin decizia 405/2016 a Curții Constituționale.

Atributia de serviciu  a unui politist de a constata o  abatere contraventionala si de a  aplica  o sanctiune contraventionala este reglementata in mod expres prin dispozitii cu valoare normativa( lege), se incadreaza in sfera competentei  acestei categorii profesionale, supravegherea  respectarii legii  si luarea masurilor  pentru restabilirea legalitatii constituind chiar esenta  functiei de politist.

 Dispozitiile legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului(in forma in vigoare la data faptelor) :

Art 2(1) -polițistul este învestit cu exercițiul autorității publice, pe timpul și în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor și îndatoririlor de serviciu, în limitele competențelor stabilite prin lege.

Art. 3- polițistul își desfășoară activitatea profesională în interesul și în sprijinul persoanei, comunității și instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii, cu respectarea principiilor imparțialității, nediscriminării, proporționalității și gradualității.

Art 4 alin 2 -polițistul răspunde, în condițiile legii, pentru modul în care își execută atribuțiile de serviciu.

Art 55 - incălcarea de către polițist, cu vinovăție, a îndatoririlor de serviciu angajează răspunderea sa disciplinară, materială, civilă sau penală, după caz.

Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române(in forma in vigoare la data faptelor) contine  dispozitii elocvente:

Art.1 -Poliția Română face parte din Ministerul Afacerilor Interne și este instituția specializată a statului, care exercită atribuții privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, respectarea ordinii și liniștii publice, în condițiile legii.

Art.2 - Activitatea Poliției Române constituie serviciu public specializat și se realizează în interesul persoanei, al comunității, precum și în sprijinul instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii.

Art. 26 pct. 19 – supraveghează și controlează circulația pe drumurile publice, în afara cazurilor exceptate prin lege, și colaborează cu alte autorități publice pentru îmbunătățirea organizării și sistematizării circulației, asigurarea stării tehnice a autovehiculelor, perfecționarea pregătirii conducătorilor auto și luarea unor măsuri de educație rutieră a participanților la trafic;

Art.26 pct. 10 -Poliția Română are următoarele atribuții principale: constată contravenții și aplică sancțiuni contravenționale, potrivit legii;

Art.31(1) - Poliţistul este învestit cu exerciţiul autorităţii publice şi are următoarele drepturi şi obligaţii principale: a) să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanelor care încalcă dispoziţiile legale ori sunt indicii că acestea pregătesc sau au comis o faptă ilegală;

Inculpatul era  agent de politie în cadrul Compartimentului Siguranță Publică și Patrulare al Poliției Municipiului ... - I.P.J. Gorj, deci angajat al Politiei Romane, avand atributie  principala prevazuta si reglementata in mod expres  prin  lege, in acord cu exigentele impuse de decizia 405/2016 a Curții Constituționale : art.26 pct 10 - constată contravenții și aplică sancțiuni contravenționale, potrivit legii;

Prin actul de sesizare  inculpatul a fost trimis in judecata pentru omisiunea de a  lua o masura fata de persoanele  care au comis  contraventii , existand probe certe , lipsite de orice echhivoc in acest sens:

-la data de 12.01.2015 nu și-a îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile de serviciu, respectiv nu a luat nicio măsură fata de conducătorul auto Dima Ionuț, ce a săvârșit  abaterea de „depășire pe linia continuă”;

-la data de 13.01.2015, nu și-a îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile de serviciu, respectiv nu a luat nicio măsură fata de conducătorul unui autoturism, Văduva Alexandru ce a săvârșit abaterea de „circulație pe sens opus”;

-la data de 29.01.2015, la solicitarea unei persoane, neidentificată, nu și-a îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile de serviciu, respectiv a permis tranzitarea unui mijloc de transport, fără a fi supus controlului, cu privire la marfa transportată și proveniența acesteia; In acest caz sunt elocvente interceptările  ambientale  din cuprinsul cărora  rezulta ca inculpatul  a discutat cu persoana respectiva despre  motivul si scopul prezentei sale, nu a luat nicio măsura pentru verificare deși aceasta conduita era impusa de împrejurările cauzei, dar a si acordat sfaturi persoanei respective despre modul in care trebuie sa acționeze pentru a nu fi filmat,  înregistrat de camerele de supraveghere,  surprinsa de organele de control.

Ceea ce se impută inculpatului si deci formează  obiectul acuzației penale este încălcarea atribuțiunilor de serviciu prin neconstatarea faptelor contravenționale si prin urmare neluarea fata de conducătorii auto a unor sancțiuni contravenționale corespunzătoare.

Motivarea primei instanțe de judecata  este lacunara si  incompleta, aceasta rezumandu-se sa susțină ca atribuţia politistului de a constata si aplica sanctiuni contraventionale este prevazuta numai in  fişa postului, care nu are valoare unei legi sau ordonanţe , fara a cerceta si analiza  dispozitiile legale incidente, in special  prevderile art 26 pct 10 din legea 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române care stipleaza in mod clar atributia  principala  a politistului de a constata  contraventiile si aplica sanctiunile contraventionale potrivit legii.

Referirile din actul de sesizare  la  cuntumul sanctiunii contraventionale  a amenzii care era aplicabila pentru fiecare fapta contraventionala omisa de la constatare de catre inculpat trebuie raportate la dispozitiile legale incidente, constituind o explicare detaliata a  gravitatii faptei infractionale comise, o analiza comparata a continutului si intinderii atributiilor de serviciu expres reglementate legal si a conduitei concrete  adoptate de inculpat.  Actul de sesizare care a trasat limitele judecatii conform art 371 Cpp, la faptele  si persoana  aratate,  mentioneaza  toate  variantele alternative ale urmarii imediate  cuprinse in continutul constitutiv al infractiunii de abuz in serviciu prevazuta de art 297 Cp -  cauzarea unei pagube prin neincasarea  amnezilor care se cuveneau a fi aplicate,  dar si o  vatamare  grava a drepturilor si intereselor legitime ale  institutiei Politiei Romane, prin stirbirea increderii  oamenilor in  eficienta  si corectitudinea  agentilor statului  in aplicarea normelor de drept.

De asemenea, in rechizitoriu se mentioneaza, iar ansamblul probelor a confirmat ca inculpatul nu a aplicat nici cel putin avertisment verbal  pentru contraventiile constatate, nu a luat nicio masura  concreta de constatare in raport de faptele ilicite percepute in mod nemijlocit in cadrul atributiilor de serviciu.

Elocventa este partea dispozitiva a rechizitoriului care cuprinde inclusiv analiza dispozițiilor  cuprinse in legile 360/2002 si respectiv 218/2002  privind atribuțiile polițistului chiar daca rechizitoriul a fost întocmit anterior deciziei 450/2016 a Curții Constituționale( filele 252 si urm vol. I).

Conform dispozitiilor art.7(1) din OUG 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, avertismentul constă în atenționarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârșite, însoțită de recomandarea de a respecta dispozițiile legale.(2)Avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă.(3)Avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune .

Analizand coroborat probele administrate constand in declaratiile martorilor si convorbirile ambientale interceptate si inregistrate, rezulta  cu certitudine ca  inculpatul  nu a aplicat sancțiunea contravenționala a avertismentui verbal si nu a emis recomandarea de a respecta dispozițiile legale catre persoanele depistate, cu care de altfel a purtat un dialog, inclusiv despre  observarea  semnelor de circulatie aplicabile  in zona respectiva, despre locul de munca, ocupatiile respectivilor conducatori auto.

Probele administrate constand in declaratiile martorilor si continutul convorbirilor purtate de inculpatul aflat in exercitiul atributiilor de serviciu  cu persoanele care au comis contraventii releva ca inculpatul a avut reprezentarea naturii contraventionale a faptelor constatate, caracterului ilicit al conduitei adoptate de participantii la trafic, intrucat  aceste persoane au fost oprite tocmai in virtutea abaterilor  observate, au dialogat cu inculpatul despre semnele de circulatie care trebuiau respectate, dar si despre preocuparile persoanelor oprite, iar intr-un caz  chiar a  atentionat conducatorul auto  despre camerele video existente in zona si care ar putea surprinde  anumite date, l-a intrebat  despre  insotitori, despre ora  adecvata circulatiei,  fiind vorba despre o suspiciune de  sustragere de carbune.

Din punct de vedere al urmarii imediate sunt relevante  precizarile cuprinse in  paragraful 75 al deciziei  nr. 405/2016  Curtii Constitutionale: infracțiunea de abuz în serviciu este o infracțiune de rezultat, urmarea imediată a săvârșirii acestei fapte fiind cauzarea unei pagube ori a unei  vătămări a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice. 

Curtea apreciază că „vătămare a drepturilor sau intereselor legitime” presupune afectarea, lezarea unei persoane fizice sau juridice în dorința/preocuparea acesteia de a-și satisface un drept/interes ocrotit de lege. S-a reținut că vătămarea intereselor legale ale unei persoane presupune orice încălcare, orice atingere, fie ea fizică, morală sau materială, adusă intereselor protejate de Constituție și de legile în vigoare, potrivit Declarației Universale a Drepturilor Omului. Așadar, gama intereselor (dorința de a satisface anumite nevoi, de preocuparea de a obține un avantaj etc.) la care face referire textul legal este foarte largă, ea incluzând toate posibilitățile de manifestare ale persoanei potrivit cu interesele generale ale societății pe care legea i le recunoaște și garantează.

Prin fapta comisa de  un politist, in calitate de functionar public, in sensul art 175 Cod penal, de a nu aplica nicio sanctiune contraventionala  unei persoane, de a carei fapta ilicita a luat cunostinta in mod nemijlocit, s-a creat in mod evident o tulburare  bunei activitati a  institutiei Politiei, in ceea ce priveste serviciul rutier, constand in crearea conditiilor ca sanctiunile contraventionale  sa fie aplicate in functie de interventii personale iar nu de o evaluare obiectiva  si impartiala,  dar si in crearea unei stari de pericol pentru respectarea legislatiei rutiere , din moment ce conducatorii auto au perceptia ca pot incalca  normele rutiere  fara a suporta vreo sanctiune contraventionala.  Siguranta circulatiei rutiere este indisolubil legata de activitatea Politei Romane - serviciul rutier,  avand in vedere ca aceasta este atributia de serviciu esentiala a acestui organ de politie  si  neluarea masurilor pentru respectarea regulilor de circulatie se repercuteaza grav si negativ in bunul mers al activitatii  organului de politie.

 Existenta unei hotarari judecatoresti definitive  prin care alti inculpati - care au fost initial cercetati penal si judecati impreuna cu inculpatul, insa fata de acesta s-a dispus disjungerea si rejudecarea separata a cauzei -  prin care  acestia au fost achitati in baza art 16 alin 1 lit b teza intai Cpp, pentru infractiunea de abuz in serviciu prevazuta de art 297 Cp nu constituie un argument juridic viabil pentru dispunerea aceleiasi solutii si in prezenta cauza, atata timp cat nu au fost analizate in mod  clar si concret  dispozitiile art 26 pct 10 din legea 218/2002, ci s-au facut referiri la  actele normative OUG 195/2002,  legea 360/2002 si  legea 218/2002 despre care s-a mentionat ca au un caracter general si nu corespund cerintelor de claritate  statuate prin decizia 405/2016 a Curtii Constitutionale.

Argumente de practica judiciara in sensul  intrunirii conditiilor de tipicitate obiectiva si subiectiva  ale infractiuniimde abuz in serviciu in cazul  faptei politistului de a  nu constata abaterile contravenționale, de a nu lua nicio măsura fata de persoanele respective si de a nu aplica sancțiunile contravenționale in condițiile legii:

–decizia  nr. 450/RC/2017  a Înaltei Curți de Casație si Justiție, Secția Penala, prin care  s-a reținut chiar incidenta dispozițiilor art. 26  pct. 10 din Legea nr. 218/2002,  Politia Română are ca atribuții principale, printre altele, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale, potrivit legii, -"Aşadar, în prezenta cauză, fapta de abuz în serviciu pentru care inculpatul a fost trimis în judecată şi condamnat de instanţa de fond (soluţie menţinută în apel), vizează încălcări ale legislaţiei primare (respectiv art. 26 din Legea nr. 218/2002, privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române)".

–decizia  nr. 468/RC/2019  a Înaltei Curți de Casație si Justiție, Secția Penala, pronunțata intr-un caz similar cu cel dedus judecații ( s-a  statuat ca faptele  inculpaților polițiști care deși au luat cunoștința de comiterea unei contravenții de către o persoana, nu au constatat si nu au sancționat abaterea contravenționala, cauzând un prejudiciu statului si totodată o vătămare a intereselor statului, dar si un folos injust persoanelor contraveniente întrunește elementele constitutive ale infracțiunii  de abuz in serviciu prevăzută de art. 297 alin 1 Cp,  rap la art. 13/2 din legea 78/2000).

 Concluzionând, opinia separata este, prin urmare , in sensul:

Constata ca prin încheierea  de şedinţa din data de 14.01.2021 s-a formulat opinie separata  în sensul schimbării  încadrării  juridice  astfel:  din  infracţiunea  de abuz  în serviciu  prev. de  art. 297  Cod penal rap. la  art. 13  ind.  2 din  Legea  nr.  78/2000 cu  aplicarea  art.  35 alin.1  Cod  penal -  4  acte  materiale  în  infracţiunea  de abuz  în serviciu  prev. de  art. 297 Cod penal  rap. la  art.  13  ind.  2 din  Legea  nr.  78/2000 cu  aplicarea  art.  35 alin.1  Cod  penal - 3  acte  materiale,  urmând  ca  actul material din  data  de  18  ianuarie  2015  să  fie  considerat  un  act material unic şi unitar în conţinutul  infracţiunii  de  fals  intelectual  prevăzută de art. 321  Cod  penal  cu  aplicarea art. 35  Cod  penal  în  care se  reţin  două  acte  materiale - 21.12.2014, 18.01.2015.

Înlătura soluţia de achitare a inculpatului ... sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată prev. de art. 297 C.p. rap. la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 cu apl. art. 35 alin. 1 C.p.

Dispune condamnarea inculpatului  şi pentru infracţiunea  de abuz în serviciu prevăzută de art. 297  Cod penal rap. la  art. 13  ind. 2 din  Legea  nr.  78/2000 cu  aplicarea  art.  35 alin.1  Cod  penal ( 3  acte  materiale din datele de  12.01.2015, 13.01.2015, 29.01.2015).

Definitiva.

Pronunţata în şedinţa publica azi 21.01.2021.

Judecător,  .......................................

Domenii speta

Spete similare