4.Raport de evaluare emis de a.n.i.. Deţinerea concomitentă a funcţiei de medic şef de secţie şi cea de prorector/rector prin delegare. Neîncălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor.

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la Curtea de Apel Târgu-Mureş la data de 30 octombrie 2019, reclamanta M.C.O., a solicitat ca, în contradictoriu cu A.N.I., să se dispună anularea Raportului de evaluare nr. 32269/G/II/4.10.2019, întocmit în lucrarea nr. x/S/II/4.08.2017 (comunicat la data de 15.10.2019), cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa de timbru şi onorariu avocaţial.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin Raportul de evaluare s-a reţinut pretinsa incompatibilitate dintre funcţia de medic şef secţie la Secţia Clinică Pediatrie din cadrul SCJU Tg. Mureş şi delegările unor atribuţii specifice Rectorului UMFST (pct.2-7, fila 10 din Raport) şi respectiv, deţinerea funcţiei de director/manager de proiect (pct. 8-11, fila 10-11 din Raport).

1. ASPECTE DE ORDIN PROCEDURAL

Prin Adresa nr. x/G/II/6.05.2019, reclamanta a fost înştiinţată despre evaluarea efectuată în lucrarea x/S/II/4.09.2017, solicitându-i-se un punct de vedere, întrucât „a rezultat existenţa unei încălcări a regimului juridic al incompatibilităţilor...”. În concret, se făcea referire la incompatibilitatea dintre funcţia medic şef secţie şi cea de prorector al UMFST şi incompatibilitatea dintre funcţia medic şef secţie şi funcţia de manager/director în cadrul anumitor proiecte (Softis-Ped -Softskills for Children's Health, Internaţionalizarea curriculei universitare în cadrul UMF, Elaborarea unui ghid inovator de diagnostic al copilului obez prin evaluare genetica, antropometrica, de bioimpedanţă si ecografică).

În pofida acestor menţiuni, reluate şi la pct. 11 din Raportul de evaluare (pag.2 alin. penultim) din conţinutul aceluiaşi Raport (pag. 10. lit. B, pct. 2-7 şi 8) rezultă că au fost identificate şi alte pretinse incompatibilităţi fată de care reclamantei nu i s-a solicitat să-şi expună un punct de vedere, să propună probe, date ori informaţii privind incompatibilitatea dintre funcţia medic şef secţie şi cea de rector prin delegare al UMFST şi incompatibilitatea dintre funcţia medic şef secţie şi funcţia de director în cadrul proiectului „Excelenţă şi profesionalism - atributele activităţii academice din domeniul educaţiei medico-farmaceutice în UMF Tg. Mureş”.

Având în vedere aspectele menţionate, rezultă că unele incompatibilităţi au fost vehiculate pentru prima dată cu ocazia întocmirii Raportului de evaluare, astfel că devin iluzorii garanţiile conferite de lege oricărei persoane ce face obiectul unei verificări de acest tip. Ca atare, însăşi dreptul la apărare garantat prin art. 24 din Constituţie, art.13 din Codul de procedură civilă şi prin art.6 din CEDO, este dezgolit de orice conţinut, câtă vreme persoana verificată nu a avut posibilitatea să-şi expună apărări faţă de unele incompatibilităţi reţinute în Raportul de evaluare.

Făcând o analogie cu materia dreptului penal, ar rezulta că o persoană este cercetată pentru 4 infracţiuni, îşi expune apărări şi-şi exercită dreptul la apărare în raport de aceste acuze, dar constata că este trimisă în judecată pentru încă 2 infracţiuni fără să-i fi fost aduse la cunoştinţă respectivele acuze şi finalmente fără a se putea apăra faţă de acestea.

În aceste condiţii, ca efect al normei de trimitere prev. de art. 20 alin.5 din Legea 176/2010, sunt incidente prevederile art. 13 alin. 2 din acelaşi act normativ.

În concret, sancţiunea respectivă operează asupra oricăror verificări efectuate cu privire la cele două pretinse incompatibilităţi despre care reclamanta nu a fost informată şi nu i s-a acordat posibilitatea expunerii unui punct de vedere, respectiv incompatibilitatea medic şef secţie - rector prin delegare al UMFST şi incompatibilitatea medic şef secţie - director al proiectului „Excelenţă şi profesionalism - atributele activităţii academice din domeniul educaţiei medico-farmaceutice în UMF Tg. Mureş”.

2. ARGUMENTE PRIVIND FONDUL CAUZEI

2.1. Consideraţii introductive

Având în vedere declanşarea procedurii de evaluare despre care reclamanta a fost înştiinţată prin Adresa ANI, aceasta a depus sub nr. x/G/II/29.05.2019, punctul său de vedere, cu precizarea că acesta nu putea analiza decât incompatibilităţile despre care a fost înştiinţată.

În motivarea acestui punct de vedere, reclamanta a făcut referire expresă la faptul că la data de 26.05.2016, a solicitat ANI expunerea unei poziţii oficiale privind existenţa sau inexistenţa unei incompatibilităţi între funcţia de şef secţie şi cea de prorector. Această solicitare, a fost făcută în ideea de a evita orice incompatibilitate ce s-ar putea ivi ca efect al acceptării funcţiei de prorector al UMFST.

Ca răspuns la această solicitare, Preşedintele ANI, a comunicat reclamantei prin Adresa nr. 11221/25.07.2016 că „deţinerea, simultană, a calităţilor medic şef de secţie la Clinica de Pediatrie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă. Tg. Mureş şi a calităţii de prorector didactic în cadrul U.M.F.  din Tg. Mureş, nu este de natură să genereze o stare de incompatibilitate în raport de dispoziţiile din  Legea 95/2006”. În cuprinsul aceleiaşi Adrese, se evocă art. 207 din Legea 1/2011 din al cărei conţinut rezultă că toate funcţiile de conducere, prevăzute la alin.2 al respectivei norme juridice, inclusiv cea de rector sunt funcţii în domeniul didactic a căror desfăşurare nu presupune prerogative de putere publică.

În pofida faptului că, reclamantei îi fusese comunicat acest punct de vedere al instituţiei abilitate să analizeze regimul incompatibilităţilor, a rezultat că aceeaşi instituţie a declanşat o evaluare acreditând din nou pretinsa incompatibilitate dintre funcţia de medic şef secţie şi cea de prorector, despre care preşedintele instituţiei se pronunţase anterior. Abia prin Raportul de evaluare s-a realizat o „convertire” a acestei incompatibilităţi, în sensul că ea a fost reformulată ca fiind incompatibilitatea dintre funcţia de medic şef secţie şi cea de rector prin delegare al UMFST.

Analiza pretinsei incompatibilităţi dintre funcţia de medic şef secţie şi cea de manager/director de proiect.

Reclamanta invocă prevederile art. 185 alin. 6 din Legea nr. 95/2006 şi arată că această dispoziţie legală se impune a fi coroborată cu prevederile art. 178 alin. 1 lit.a care explicitează activităţile didactice făcând referire şi la cele de „cercetare ştiinţifică” chiar dacă norma de trimitere prevăzută în alin. 15 al aceleiaşi norme juridice, nu face referire expresis verbis la această incompatibilitate prevăzută la lit.a., a acestui articol.

Această interpretare este la adăpostul oricărei critici, întrucât, în mod evident, activitatea didactică presupune, în mod obligatoriu, şi cercetare ştiinţifică. Dacă s-ar admite un argument în sens contrar, ar rezulta că cel care desfăşoară activitate didactică nu poate obţine un grad didactic superior, întrucât această posibilitate o au doar cei implicaţi în proiecte de cercetare sau granturi finalizate prin publicarea unor articole în reviste de specialitate. În acest sens, reclamanta s-a adresat UMFST, prin cererea înregistrată sub nr. x/28.10.2019, solicitând să i se comunice dacă proiectele în care a fost implicată sunt proiecte de cercetare ştiinţifică. Prin răspunsul înregistrat sub nr. x/28.10.2019, instituţia de învăţământ superior certifică faptul că în toate aceste proiecte s-au desfăşurat activităţi de cercetare prin articolele publicate.

Evitând a reitera in extenso întreaga argumentaţie expusă de reclamantă prin Punctul de vedere, Punct de vedere suplimentar, Punct de vedere suplimentar 2 şi Concluzii scrise, se impun a fi făcute următoarele precizări punctuale:

2.2.1. Reclamanta este de părere că, în mod evident, intenţia legiuitorului care a instituit această incompatibilitate a fost aceea de a interzice cumulul celor 2 funcţii, respectiv cea de sef secţie şi cea de manager, dacă ambele au atributul unei funcţii de autoritate publică sau de putere publică.

În concret, în speţa dedusă judecăţii titulaturile de „manager de proiect” sau de „director de proiect” nu au nicio legătură cu interdicţia reglementată de legiuitor, întrucât nu presupun exercitarea unei funcţii de autoritate publică. În realitate, managerul sau directorul de proiect este în fapt un coordonator al unui colectiv de lucru constituit pentru derularea unui proiect cu valenţe eminamente didactice. În cadrul acestui colectiv, se realizează o „diviziune a muncii” rolul managerului fiind acela de a coordona şi superviza activitatea acestui colectiv, atribuţii ce exclud cu desăvârşire competenţe decizionale ce sunt caracteristice unui manager veritabil.

Mai mult, posibilitatea unuia din membrii colectivului de a deveni manager al proiectului are în vedere criterii ce exclud puteri decizionale dar care sunt relevante în desemnarea acestuia (ex. gradul didactic deţinut, vechimea în cariera didactică, experienţa dobândită în proiecte similare, aplicabilitatea proiectului în specializarea sa medicală, etc).

De altfel, prin norma juridică prevăzută de art. 207 alin.2 ind.l din Legea nr. 1/2011, astfel cum aceasta a fost modificată prin art.1 pct.49 din OUG 49/2014 se statuează că funcţiile de conducere prevăzute la alin.2 (n.n. rector, prorector, director administrativ, decan, prodecan şi directorul de departament) reprezintă funcţii în domeniul didactic a căror desfăşurare nu presupune prerogative de putere publică. De asemenea, prevederile alin.2 ind.2 din aceiaşi normă juridică, statuează că funcţiile menţionate anterior nu sunt funcţii publice de autoritate.

Pe cale de consecinţă, rezultă că nici funcţiile didactice de conducere ale unei universităţi şi nici managerul unui proiect derulat în cadrul acesteia nu exercită o funcţie de autoritate publică, cu prerogative de putere publică în condiţiile în care activităţile acestora se circumscriu unor activităţi eminamente didactice.

Admiţând, în mod ipotetic, un raţionament contrar celui expus, ar rezulta o concluzie inadmisibilă, respectiv aceea că potrivit legii întreaga conducere a universităţii nu exercită atribuţii specifice puterii publice sau funcţiei publice de autoritate, în schimb aceste atribute sunt exercitate de coordonatorul unui proiect didactic.

Relativ la proiectele în care reclamanta a fost implicată, aceasta accentuează faptul că fiecărui cadru didactic din UMFST Tg. Mureş i se solicită o fişă anuală de autoevaluare care presupune determinarea unui punctaj defalcat pe activitatea didactică (cărţi scrise sau capitole de cărţi), activitate de cercetare (granturi şi articole), precum şi activitatea în comunitatea academică şi recunoaştere internaţională. Finalmente, cumulul acestor fişe de autoevaluare generează un punctaj avut în vedere la recunoaşterea naţională şi internaţională a universităţii, inclusiv la analiza îndeplinirii criteriilor de acreditare a acesteia. De asemenea, acest punctaj influenţează, alături de articolele şi granturile câştigate, modul în care este clasificată universitatea la nivel naţional şi internaţional, conferindu-i acesteia, în acest mod, vizibilitate şi anvergură academică.

Mai mult, granturile/proiectele ca forme în care se concretizează proiectele de cercetare, reprezintă elemente esenţiale în evaluarea menţionată, întrucât acestea atrag, la rândul lor, finanţări pentru cercetare care ulterior se transpun în noi lucrări de specialitate, articole, citări, indice Hirsch, etc.

În atare condiţii, rezultă cu forţa evidenţei faptul că prin apartenenţa oricărui cadru didactic la comunitatea academică din cadrul UMFST Tg. Mureş, acestuia îi incumbă obligaţia corelativă de a performa atât în interes propriu cât şi în interesul universităţii, ceea ce impune în mod absolut necesar implicarea efectivă şi în proiecte de acest tip, întrucât un prorector didactic trebuie să ofere celorlalţi membrii ai corpului profesoral „puterea propriului exemplu” fiind exclusă cu desăvârşire ipoteza în care acesta verifică îndeplinirea unor criterii pe care el însuşi nu le îndeplineşte.

În concluzie, implicarea reclamantei în proiectele didactice se circumscrie obiectivelor prevăzute de art. 207 alin.2 ind.2 lit. a-k din Legea nr. 1/2011 astfel cum a fost modificată prin OUG 49/2014 şi constituie activităţi didactice.

2.2.2 În ceea ce priveşte implicarea reclamantei în proiectele menţionate, se accentuează faptul că la dosarul pârâtei sunt depuse Deciziile Rectorului UMFST, prin care acesta a dispus întocmirea contractelor de muncă pentru fiecare proiect după aprobarea listei de proiect şi stabilirea de către acesta a calităţii fiecărui membru. De asemenea, la acelaşi dosar sunt depuse contractele individuale de muncă din care rezultă relaţia de subordonare pe care reclamanta a avut-o faţă de angajator, în considerarea definiţiei legale a contractului individual de muncă, aşa cum acesta este configurată prin art. 10 din Legea 53/ 2003.

Practic, postura de salariat în legătură cu derularea proiectelor exclude orice putere decizională câtă vreme reclamanta a fost desemnată într-o echipă prin manifestarea unilaterală de voinţă a rectorului care a aprobat echipa proiectului iar salarizarea întregii echipe a fost realizată de angajator.

Se mai impune remarca faptului că aceste proiecte au fost derulate în baza unor contracte de finanţare în care calitatea de parte o are UMFST, instituţie căreia îi sunt conferite contractual toate drepturile şi obligaţiile.

2.2.3 Pentru clarificarea unor aspecte privind derularea acestor proiecte, reclamanta s-a adresat UMFST, instituţie care prin Adresa de răspuns înregistrată sub nr. 8212/4.07.2019, (Anexa 11), a confirmat faptul că echipele proiectelor de cercetare sunt aprobate prin hotărâri ale Consiliului de administraţie. De asemenea, în aceeaşi Adresă se menţionează că toate contractele individuale de muncă cu timp parţial se perfectează cu angajatorul respectiv, UMFST, în condiţiile în care toţi membrii echipei de proiect, inclusiv managerul, sunt în poziţie de subordonare specifică raporturilor de muncă. În atari condiţii, este evident că şi drepturile băneşti aferente sunt achitate de angajator în baza unui tarif orar determinat potrivit prevederilor legale, managerul de proiect neavând competenţe în acest sens. Practic, atribuţiile managerului de proiect vizează strict coordonarea profesională a echipei de proiect şi verificarea gradului de implicare al fiecărui membru. Din întreg conţinutul Adresei mai sus evocate rezultă, în mod indubitabil, faptul că managerul de proiect nu are competenţe decizionale privind aprobarea echipei, perfectarea contractelor individuale de muncă cu timp parţial cu fiecare membru al echipei, tariful orar aferent plăţilor şi dispunerea efectivă a plăţilor către fiecare membru al echipei.

În atari condiţii, rezultă cu forţa evidenţei faptul că managerul de proiect acţionează ca un prepus al angajatorului (aflat în relaţii de prepuşenie şi subordonare faţă de acesta, în baza contractului de muncă cu timp parţial) şi nu are competenţe decizionale privind derularea proiectului. Această concluzie rezultă şi din menţiunile fişei postului aferentă fiecărui contract individual de muncă cu timp parţial.

Se mai impune remarca faptului că nicio dispoziţie legală nu stabileşte că managerul de proiect exercită atribuţii specifice de autoritate publică prin simplul fapt al includerii în sintagma „manager de proiect” a cuvântului „manager”, cuvânt care, tratat ut singuli, are un alt sens, respectiv o persoană ce are competenţe decizionale conferite, de regulă, în baza unui contract de management. În cazul unui contract de acest tip, managerul îşi asumă drepturi şi obligaţii corelative fiindu-i impuse anumite obiective ce trebuie îndeplinite, în caz contrar, acesta putând fi revocat. Este evident faptul că, prin raportare la aceste criterii de performanţă, un veritabil manager are largi competenţe decizionale corelate un răspunderea ce derivă din neîndeplinirea. „ţintelor” asumate. Nu este însă cazul unui „manager de proiect” având „prerogativele” evocate mai sus.

În legătură cu acest aspect reclamanta apreciază că „nu se poate adăuga la lege” câtă vreme legiuitorul a avut în vedere „orice activitate de manager” ceea ce nu presupune, în mod necesar, concluzia că acesta a vizat şi managerul de proiect cu singurul argument că sintagma include şi cuvântul respectiv. Admiţând, în mod ipotetic, acest raţionament ar rezulta că de plano un „manager de vânzări” este asimilat manager-ului propriu zis şi implicit, supus regimului incompatibilităţii fără a se analiza dacă acesta exercită atribuţii de putere publică şi are competenţe decizionale specifice managerului. Pe de altă parte, rezultă şi concluzia că, dacă reclamanta ar fi fost desemnată în funcţia de „coordonator de proiect”, nu ar fi fost declanşate verificări întrucât aceasta nu face obiectul incompatibilităţilor nefiind o funcţie de manager, concluzie care accentuează, o dată în plus, adevărata voinţă a legiuitorului şi eroarea de interpretare a inspectorului de integritate care a întocmit Raportul de evaluare.

Practic, în ipoteza în care s-ar reţine pretinsa incompatibilitate a şefului de secţie cu calitatea de coordonator al unui proiect, ar rezulta implicit instituirea unei veritabile interdicţii de a promova la gradul didactic superior, dacă o persoană cumulează cele două calităţi. În concret, reclamantei i-ar fi obstrucţionat însăşi dreptul de a se implica în procesul de redactare a granturilor, a lucrărilor de specialitate şi finalmente ar fi în imposibilitatea de a-şi asigura vizibilitatea internaţională, cerinţă pe care trebuie să o îndeplinească potrivit fişei postului de profesor universitar.

Conchizând cu privire la această aşa-zisă incompatibilitate, reclamanta accentuează faptul că din nicio menţiune a Raportului de evaluare nu rezultă care sunt prerogativele de putere publică ale managerului de proiect şi de ce această calitate constituie o funcţie publică.

2.3. Analiza pretinsei incompatibilităţi dintre funcţia de medic şef secţie şi cea de rector prin delegare de competenţă

2.3.1 Chiar dacă argumentaţia expusă la pct. 1 al acţiunii face superfluă o analiză, a fondului, reclamanta accentuează, ab initio că toate referirile făcute cu privire la acest aspect prin înscrisurile intitulate Punct de vedere suplimentar, Punct de vedere suplimentar 2 şi Concluzii scrise, au fost deduse din interpretarea unor adrese existente la dosarul cauzei prin care inspectorul de integritate solicita UMFST relaţii despre delegările reclamantei pe perioada în care rectorul instituţiei lipsea din localitate. O dovadă în acest sens este chiar menţiunea introductivă a Punctului de vedere suplimentar, având încorporată expresia „ţinând cont de înscrisurile existente la dosarul cauzei” prin care reclamanta atestă implicit faptul că nu i-a fost adusă la cunoştinţă o astfel de incompatibilitate şi a dedus-o din înscrisurile studiate. În aceste condiţii, întreaga argumentaţie expusă de reclamantă a fost mai degrabă intuitivă, întrucât, aşa cum s-a menţionat la pct. 1 al acţiunii, reclamantei nu i s-a solicitat niciodată, cu respectarea procedurii, un punct de vedere legat de această aşa-zisă incompatibilitate. Se mai impune remarca faptului că, aceeaşi „intuiţie” nu a permis reclamantei să anticipeze o altă incompatibilitate, respectiv cea dintre medic şef de secţie şi manager al proiectului „Excelenţă şi profesionalism...” evocată pentru prima dată în Raport.

Revenind la incompatibilitatea ce face obiectul analizei de la acest punct, reclamanta accentuează faptul că prin Adresa nr. x/R/13.06.2019, UMFST atestă faptul că desemnarea reclamantei a avut un caracter subsidiar, respectiv această desemnare viza doar ipoteza în care prorectorul Borda Angela ar fi lipsit la rândul său din universitate. De altfel această persoană este cea care suplineşte uzual lipsa rectorului, dovadă fiind chiar menţiunile adresei mai sus evocate care atestă faptul că prorectorul Borda Angela a exercitat atribuţii specifice rectorului, inclusiv aceea de ordonator de credite pe perioada în care acesta lipsea din universitate sau în perioada în care acesta a fost suspendat prin ordin al ministrului.

De esenţa cauzei supuse analizei instanţei, este împrejurarea că delegările sus menţionate au avut fie caracter subsidiar, fie perioadele vizate de acestea au fost foarte scurte, respectiv intervale de câteva zile. În atari condiţii, rezultă că reclamanta nu a îndeplinit efectiv prerogative specifice funcţiei de rector, toate atribuţiile ce îi reveneau având legătură cu linia didactică a prorectorului.

Reclamanta precizează că niciuna din delegările existente la dosar nu a depăşit termenul de 30 de zile prev. de art. 178 pct.2. alin.4 din Legea 95/2006, aplicabil prin analogie, respectiv termenul de 30 de zile prevăzut în art. 25 alin.6 din Codul de etică şi deontologie profesională a UMFST termen în care persoana aflată în una din cele 2 calităţi ce generează respectiva incompatibilitate.

Admiţând ipotetic raţionamentul potrivit căruia o persoană delegată pe o perioadă mai mică decât termenul legal sau cel prevăzut în Codul de etică privind renunţarea la una din funcţiile ce generează starea de incompatibilitate are obligaţia să renunţe la starea de incompatibilitate în perioada delegării s-ar consfinţi o veritabilă discriminare, întrucât rezultă că cel delegat nu are garantat dreptul de a renunţa la una din cele două situaţii în termenul aplicabil tuturor celorlalţi, inclusiv titularului postului. Din nicio prevedere legală nu rezultă că intenţia legiuitorului a fost aceea de a stabili două categorii de termene, respectiv una aplicabilă titularilor unei funcţii şi alta aplicabilă celor care îi înlocuiesc prin delegare.

3. PRACTICA JUDICIARĂ RELEVANTĂ

Prin Decizia 1409/26.03.2015, pronunţată în Dos. nr. x/2/2013 de către ÎCCJ, instanţa supremă a statuat că „decanul oricărei facultăţi nu exercită prerogative de putere publică, ci îndeplineşte atribuţii exclusiv de natură didactică” (fila 5 alin.3 din Decizie), chiar dacă potrivit art. 213, alin.9 din Legea 1/2011, acesta „reprezintă facultatea şi răspunde de managementul şi conducerea facultăţii”.

În „logica” Raportului de evaluare, o persoană care răspunde de managementul unei instituţii fie ea şi facultate, nu poate fi decât un „manager” deşi în conţinutul aceleaşi decizii, instanţa supremă a reproşat instanţei de fond faptul că a interpretat funcţia respectivă prin prisma conţinutului său şi nu a denumirii sale (fila 5 alin.3 teza finală din aceeaşi Decizie). Mai mult, în aceleaşi considerente ÎCCJ, evocă şi intervenţia legiuitorului prin art.1. pct.49 din OUG 49/2014, normă juridică prin care se exemplifică activităţile din domeniul didactic specifice funcţiilor didactice.

O altă decizie a ÎCCJ, având un raţionament identic, (Decizia x/17.09.2015) este evocată de preşedintele ANI în actul ce constituie Anexa 5 a prezentei acţiuni.

Având în vedere soluţiile de practică judiciară a ÎCCJ mai sus evocate rezultă că aceste funcţiile didactice nu sunt funcţii care să presupună exercitarea unor prerogative de putere publică. Cu toate acestea, în interpretarea inspectorului de integritate, managerul unui proiect ce-şi desfăşoară activitatea sub autoritatea conducerii universităţii şi a facultăţii ar exercita astfel de prerogative, concluzie care face de prisos orice altă observaţie.

Pentru aceste motive, reclamanta a solicitat admiterea acţiunii în sensul configurat în petitele acesteia, făcându-se aplicarea disp. art. 453 Cod proc.civ relativ la cheltuielile de judecată, având în vedere culpa procesuală a pârâtei.

Pârâta A.N.I. a formulat întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 5 decembrie 2019, prin care a solicitat respingerea contestaţiei ca fiind neîntemeiată.

În motivare, pârâta a arătat că la data de 04.08.2017, în temeiul dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, a fost sesizată de către o persoană fizică în lucrarea nr. x/S/II/04.08.2017 cu privire la faptul că M.C.O., şef secţie al Secţiei Clinice Pediatrie din cadrul S.C.J.UTârgu-Mureş, nu a respectat regimul juridic al incompatibilităţilor,

În conformitate cu prevederile art. 11 alin. 1, din acelaşi act normativ activitatea de evaluare s-a efectuat pentru perioada 18.01.2016 (data numirii în funcţia de medic şef secţie al Secţiei Clinice Pediatrie) - 15.04.2019 (data ultimului răspuns primit).

Din punct de vedere procedural informarea persoanei evaluate s-a efectuat prin scrisoare recomandată, înregistrată sub nr. x/G/H/28.09.2017, cu confirmare de primire semnată la data de 05.10.2017.

După informarea persoanei evaluate cu privire la declanşarea activităţii de evaluare, inspectorul de integritate a solicitat date şi informaţii de la următoarele persoane juridice de drept public şi privat: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş; Oficiul Naţional al Registrului Comerţului; Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mureş; S.C. M. SRL; Universitatea din Oradea; Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie Târgu-Mureş; I.T.M. Gorj.

Conform prevederilor art. 20 din Legea nr. 176/2010, M.C.O. a fost informată prin adresa nr. x/G/II/06.05.2019 despre faptul că au fost identificate elemente în sensul existenţei unei stări de incompatibilitate respectiv, în perioada deţinerii funcţiei de medic şef secţie în cadrul S.C.J.U TÂRGU-MUREŞ a exercitat funcţia de prorector al Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş, funcţia de manager proiect în cadrul proiectului „Softis-Ped - Softskils for Childrens Health”, funcţia de manager proiect în cadrul proiectului „Internaţionalizarea Curriculei Universitare din cadrul U.M.F. ” şi funcţia de director proiect „Elaborarea unui ghid inovator de diagnostic al copilului obez prin evaluarea genetică, antropometrica, de bioimpedanta şi ecografică”, încălcând astfel dispoziţiile art. 178 alin. 1 lit. c din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.

Totodată, persoana evaluată a fost invitată să prezinte orice probe, date ori informaţii pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris şi informată cu privire la faptul că are dreptul de a fi asistată sau reprezentată de avocat.

Informarea persoanei evaluate nr.12582/G/ll/06.05.2019 a fost transmisă la domiciliul acesteia, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire semnată la data de 16.05.2019.

Urmare acestei informări, persoana evaluată s-a prezentat la sediul Agenţiei Naţionale de Integritate, asistată de avocat şi a depus punctele de vedere înregistrate sub nr. x/G/II/29.05.2019, nr. x/G/II/19.06.2019, nr. x/G/II/17.07.2019, respectiv nr. x/G/II/22.07.2019.

În temeiul art. 20 alin. 5 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, în scopul soluţionării lucrării, s-au solicitat documente şi informaţii de la instituţii, autorităţi publice şi persoane juridice, acestea fiind expuse în continuare.

În urma finalizării activităţii de evaluare, inspectorul de integritate a reţinut următoarele:

1. doamna M.C.O. deţine (începând cu data de 01.08.2016) funcţia de medic şef secţie la Secţia Clinică Pediatrie din cadrul S.C.J.U Târgu-Mureş, judeţul Mureş (conform Deciziei nr. 1584/01.08.2016);

2. prin Decizia Rectorului U.M.F.  Tg. Mureş nr. x/04.04.2016 este numită ca persoană care semnează în numele şi pentru ordonatorul de credite documentele de angajare, lichidare şi ordonanţare a cheltuielilor pe perioada absenţei din instituţie a ordonatorului de credite şi/sau pentru situaţii în care operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor nu suportă amânare;

3. prin Decizia Rectorului U.M.F.  Tg. Mureş nr. x/26.04.2016 este delegată cu atribuţii şi drept de semnătură al rectorului universităţii pentru diplome şi certificate de studii;

4. prin Decizia Rectorului U.M.F.  Tg. Mureş nr. x/09.05.2016 este delegată temporar, în perioada 11-13 mai 2016, cu atribuţiile rectorului - ordonator de credite şi dreptul de semnătură al rectorului universităţii;

5. prin Decizia Rectorului U.M.F.  Tg. Mureş nr. x-16.09.2016 este delegată temporar, respectiv în acele perioade în care rectorul universităţii lipseşte din universitate;

6. prin Decizia Rectorului U.M.F.  Tg. Mureş nr. x/27.04.2018 este numită, pentru perioada 27 aprilie - 3 iunie 2018, ca persoană care semnează în numele şi pentru ordonatorul de credite documentele de angajare, lichidare şi ordonanţare a cheltuielilor pe perioda absenţei din instituţie a ordonatorului de credite şi/sau pentru situaţii în care operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor nu suportă amânare;

7. prin Decizia Rectorului U.M.F.  Tg. Mureş nr. x/01.10.2018 este numită ca persoană care semnează în numele şi pentru ordonatorul de credite documentele de angajare, lichidare şi ordonanţare a cheltuielilor pe perioada absenţei din instituţie a ordonatorului de credite şi/sau pentru situaţii în care operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor nu suportă amânare;

8. a deţinut (în perioada 21.05.2018-20.12.2018) funcţia de director proiect în cadrul U.M.F.  Tg. Mureş, în vederea implementării proiectului „EXCELENŢĂ ŞI PROFESIONALISM -ATRIBUTELE ACTIVITĂŢII ACADEMICE DIN DOMENIUL EDUCAŢIEI MEDICO-FARMACEUTICE ÎN U.M.F.  TÎRGU MUREŞ” (în baza Contractului individual de muncă nr. 4744/18.05.2018);

9. a deţinut (în perioada 15.11.2016-30.09.2018) funcţia de manager proiect în cadrul U.M.F.  Tg. Mureş, în vederea implementării proiectului „Softis-Ped - Softskils for Children's Health” (în baza Contractului individual de muncă nr. 4086/14.11.2016);

10. a deţinut (în perioada 01.07.2016-15.12.2016) funcţia de manager proiect în cadrul U.M.F.  Tg. Mureş, în vederea implementării „Proiectului Internaţionalizarea Curriculei Universitare din cadrul U.M.F. " (în baza Contractului individual de muncă nr. 2842/30.06.2016);

11. deţine începând cu data de 02.10.2017 funcţia de Director proiect - Profesor universitar în cadrul U.M.F.  Tg. Mureş, în vederea implementării proiectului „Elaborarea unui ghid inovator de diagnostic al copilului obez prin evaluarea genetică, antropometrică, de bioimpendaţă şi ecografică” (în baza contractului individual de muncă nr. 4436/28.09.2019).

Pârâta precizează că, începând cu data de 01.08.2016, persoana evaluată a exercitat simultan, funcţia de şef secţie în cadrul unui spital public şi funcţii/activităţi de manager (delegarea atribuţiilor rectorului, manager proiect respectiv director proiect) în cadrul U.M.F.  Tg. Mureş.

Cadrul legal aplicabil în speţa dedusă judecăţii:

1) dispoziţiile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii este actul normativ care reglementează regimul incompatibilităţilor pentru şef secţie din spitalele publice, în perioada supusă evaluării fiind în vigoare următoarele prevederi legale din actul normativ sus-menţionat: în perioada 01.08.2016 - 21.11.2016 (perioada 01.08.2016- 21.11.2016, până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 79/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii): art. 185 alin. (15), art. 178 alin. (1) lit. b); începând cu 22.11.2016 (data intrării în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 79/2016): art. 185 alin. (15), art. 178 alin. (1) lit c);

2) dispoziţiile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011), astfel: art.. 207 alin. (2), art. 213 alin. (6) lit. a) şi h);

3) dispoziţiile prevăzute la art. 2 alin (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, text în vigoare până la data de 5 iulie 2019;

4) dispoziţiile prevăzute la art. 370 „Prerogative de putere publică”, alin. (2), lit. d) din Legea 57/2019 privind Codul administrativ;

5) dispoziţiile art. 37 „Unitatea terminologică” , alin. (1)-(2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative;

6) dispoziţiile Ordinului ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1832/856/2011 privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 8 august 2011.

Din analiza situaţiei de fapt, prin raportare la prevederile legale menţionate, rezultă că persoana evaluată a exercitat, simultan, începând cu data de 01.08.2016, funcţia de şef secţie în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgentă Târgu-Mureş şi funcţii/activităţi de manager (delegarea atribuţiilor rectorului, manager proiect respectiv director proiect) în cadrul Universităţii de Medicină si Farmacie Tg. Mureş, caz de incompatibilitate prevăzut de dispoziţiile art. 178 alin. (1) lit. b) coroborate cu dispoziţiile art. 185 alin. (15) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii (în perioada 01.08.2016-21.11.2016, până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 79/2016 pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii), respectiv dispoziţiile art. 178 alin. (1) lit. c) coroborate cu dispoziţiile art. 185 alin. (15) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (începând cu 22.11.2016, data intrării în vigoare a Ordonanţei de Urgentă a Guvernului nr, 79/2016).

Pârâta este de părere că susţinerile reclamantei din contestaţia formulată împotriva raportului de evaluare sunt neîntemeiate având în vedere următoarele argumente:

Referitor la pretinsa identificare prin raportul de evaluare a altor incompatibilităţi pentru care reclamanta nu ar fi fost invitată să formuleze un punct de vedere, susţinerile acesteia sunt nefondate.

În conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 176/2010, reclamanta a fost informată prin adresa nr. 12582/G/l 1/06.05.2019 despre faptul că au fost identificate elemente în sensul existenţei unei stări de incompatibilitate respectiv, „în perioada deţinerii funcţiei de medic şef secţie în cadrul S.C.J.UTÂRGU-MUREŞ aţi exercitat funcţia de PRORECTOR al Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş, funcţia de MANAGER proiect în cadrul proiectului „Sofiis-Ped - Soffskils for Children's Health”, funcţia de MANAGER proiect în cadrul proiectului „Internaţionalizarea Curriculei Universitare din cadrul U.M.F. ” şi funcţia de DIRECTOR proiect „Elaborarea unui ghid inovator de diagnostic al copilului obez prin evaluarea genetică, anlropometrica, de bioimpedanta şi ecografica”, încălcând astfel dispoziţiile art. 178 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare”.

Totodată, persoana evaluată a fost invitată să prezinte orice probe, date ori informaţii pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris şi informată cu privire la faptul că are dreptul de a fi asistată sau reprezentată de avocat.

În continuare, pârâta arată că, în niciun caz nu este vorba despre o neinformare sau o încălcare a dreptului la apărare al reclamantei, aceasta fiind informată în mod corect despre aspectele identificate de inspectorul de integritate în cursul evaluării, situaţie care rezultă inclusiv din punctele de vedere depuse de reclamantă şi înregistrate cu nr. x/G/II/29.05.2019, nr. x/G/II/19.06.2019, nr. x/G/II/17.07.2019, respectiv nr. x/G/II/22.07.2019.

Astfel, reclamanta a menţionat expres următoarele: „De esenţa cauzei supuse analizei dvs., este împrejurarea că delegările sus menţionate au avut fie caracter subsidiar, fie perioadele vizate de acestea au fost foarte scurte, respectiv intervale de câteva zile. În atari condiţii, rezultă că eu nu am îndeplinit efectiv prerogative specifice funcţiei de rector, toate atribuţiile ce îmi revin având legătură cu linia didactică a prorectorului”.

Or, este evident că reclamanta avea cunoştinţă că una dintre situaţiile de incompatibilitate identificate de inspectorul de integritate se referă la exercitarea funcţiei de prorector cu atribuţii delegate de rector, susţinerile din cuprinsul contestaţiei fiind contrazise de documentele aflate la dosarul de evaluare.

Referitor la pretinsa neinformare cu privire la deţinerea funcţiei de Director proiect „EXCELENŢĂ ŞI PROFESIONALISM - ATRIBUTELE ACTIVITĂŢII ACADEMICE DIN DOMENIUL EDUCAŢIEI MEDICO-FARMACEUTICE ÎN UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TÎRGU MUREŞ”, pârâta arată că inspectorul de integritate a menţionat, în adresa de informare, 3 proiecte în care reclamanta a deţinut funcţia de manager/director de proiect, toate acestea generând o situaţie de incompatibilitate reglementată de aceleaşi prevederi ale Legii nr. 95/2006.

Prin urmare, faptul că nu a fost menţionat expres unul dintre proiecte nu are semnificaţia unei neinformări în condiţiile în care situaţia de fapt este identică pentru toate proiectele iar dispoziţiile legale aplicabile sunt aceleaşi.

Mai mult, reclamanta s-a prezentat la sediul ANI împreună cu un avocat şi a studiat toate documentele aflate la dosarul de evaluare, inclusiv cele care se refereau la „EXCELENŢĂ ŞI PROFESIONALISM - ATRIBUTELE ACTIVITĂŢII ACADEMICE DIN DOMENIUL EDUCAŢIEI MEDICO-FARMACEUTICE ÎN UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TÎRGU MUREŞ”, sens în care a depus puncte de vedere şi concluzii scrise.

În concluzie, pârâta solicită a se observa că procedura de informare a reclamantei a fost corect realizată, nefiind incidente dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 176/2010, aşa cum în mod nefondat susţine reclamanta.

Pe fondul cauzei, pârâta solicită respingerea contestaţiei şi să se constatate temeinicia şi legalitatea raportului de evaluare nr. x/G/II/04.10.2019.

Aşa cum rezultă din documentele comunicate de Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş, reclamanta a exercitat simultan cu funcţia de medic şef secţie şi funcţia de prorector.

Este adevărat că prin adresa nr. x/25.07.2016, A.N.I. a comunicat, arătând expressis verbis faptul că „din cele expuse de dvs. şi din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, opinăm că deţinerea simultană a calităţilor medic şef de secţie la Clinica de Pediatrie din cadrul S.C.J.UTg. Mureş şi a calităţii de prorector didactic în cadrul U.M.F.  din Tg. Mureş, nu este de natură să genereze o stare de incompatibilitate în raport cu dispoziţiile din Legea 95/2006”. Însă, aşa cum se poate observa, răspunsul formulat de ANI la respectiva petiţie este circumstanţiat, respectiv este menţionat foarte clar că funcţiile prevăzute la art. 207 alin. 2 din Legea nr. 1/2011 sunt funcţii de conducere didactică, atât timp cât ele nu cumulează prerogative de putere publică, cum ar fi atribuţii privind emiterea unor acte administrative, gestionare resurse umane în cadrul universităţii (numiri şi eliberări din funcţii, aplicarea unor sancţiuni etc.) sau atribuţii în ceea ce priveşte angajarea răspunderii, administrarea patrimoniului, etc.

Cu alte cuvinte, ANI a comunicat că nu este generată o situaţie de incompatibilitate între funcţia de medic şef de secţie la Clinica de Pediatrie din cadrul S.C.J.UTg. Mureş şi cea de prorector didactic în cadrul U.M.F.  din Tg. Mureş, în condiţiile în care prorectorul nu exercită prerogative de putere publică sau atribuţii în ceea ce priveşte angajarea răspunderii, administrarea patrimoniului. Per a contrario, dacă prorectorul exercită asemenea atribuţii, este generată o situaţie de incompatibilitate.

Răspunsul de care se prevalează reclamanta este un răspuns la o petiţie, un punct de vedere, formulat numai pe baza celor comunicate de petent si fără să reprezinte o analiză concretă a unei situaţii de incompatibilitate. Analizarea concretă a situaţiilor de incompatibilitate sau de conflict de interese nu se realizează prin răspunsuri la petiţii ci numai în cursul activităţii de evaluare declanşată şi desfăşurată cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 176/2010.

Astfel, în cursul activităţii de evaluare, ca urmare a documentelor comunicate de Spitalul Clinic Judeţean de Urgentă Tg. Mureş şi Universitatea de Medicină si Farmacie din Tg. Mureş, a rezultat o altă situaţie de fapt, respectiv a rezultat faptul că reclamanta nu a exercitat numai atribuţiile specifice de prorector dar şi pe cele specifice activităţii de manager (rector al universităţii) pentru anumite perioade de timp, atribuţii delegate prin decizii ale Rectorului Universităţii de Medicină si Farmacie Tg. Mureş.

Astfel, conform documentelor comunicate inspectorului de integritate, reclamanta: prin Decizia Rectorului U.M.F.  Tg. Mureş nr. x/04.04.2016 este numită ca persoană care semnează în numele şi pentru ordonatorul de credite documentele de angajare, lichidare şi ordonanţare a cheltuielilor pe perioada absenţei din instituţie a ordonatorului de credite şi/sau pentru situaţii în care operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor nu suportă amânare; prin Decizia Rectorului U.M.F.  Tg. Mureş nr. x/26.04.2016 este delegată cu atribuţii şi drept de semnătură al rectorului universităţii pentru diplome şi certificate de studii; - prin Decizia Rectorului U.M.F.  Tg. Mureş nr. x/09.05.2016 este delegată temporar, în perioada 11-13 mai 2016, cu atribuţiile rectorului - ordonator de credite şi dreptul de semnătură al rectorului universităţii; prin Decizia Rectorului U.M.F.  Tg. Mureş nr. x/16.09.2016 este delegată temporar, respectiv în acele perioade în care rectorul universităţii lipseşte din universitate; prin Decizia Rectorului U.M.F.  Tg. Mureş nr. x/27.04.2018 este numită, pentru perioada 27 aprilie - 3 iunie 2018, ca persoană care semnează în numele şi pentru ordonatorul de credite documentele de angajare, lichidare şi ordonanţare a cheltuielilor pe perioada absenţei din instituţie a ordonatorului de credite şi/sau pentru situaţii în care operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor nu suportă amânare; prin Decizia Rectorului U.M.F.  Tg. Mureş nr. x/01.10.2018 este numită ca persoană care semnează în numele şi pentru ordonatorul de credite documentele de angajare, lichidare şi ordonanţare a cheltuielilor pe perioada absenţei din instituţie a ordonatorului de credite şi/sau pentru situaţii în care operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor nu suportă amânare;

Prin adresa nr. x/10.07.2019, Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie a transmis faptul că din verificări a rezultat că „dna prof. dr. M.C.O. a semnat în temeiul delegărilor date prin deciziile pe care vi le-am transmis anterior, ca reprezentant legal al instituţiei, semnând astfel diferite tipuri de documente, specifice activităţii curente a instituţiei, iar în perioada 27.04.2018-03.06.2018, (...) dna prof. dr. M.C.O. a semnat ocazional în locul acesteia diferite tipuri de documente specifice activităţii curente a instituţiei, având în vedere delegarea primită în acest sens”.

Pârâta invocă disp. art. 207 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, art. 213 alin. (6) lit. a) şi h) din acelaşi act normativ, art. 2 alin (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, art. 370 „Prerogative de putere publică”, alin. (2), lit. d) din Legea 57/2019 privind Codul administrativ, art. 37 „Unitatea terminologică”, alin. (1)-(2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Analizând situaţia de fapt prin raportare la dispoziţiile art. 207 alin. (2) şi art. 213 alin. (6) din Legea nr. 1/2011, rezultă că rectorul realizează managementul şi conducerea operativă a universităţii, fiind astfel în prezenta unei activităţi de manager desfăşurată de persoana evaluată, aşa cum reiese si din actele existente la dosar.

Toate aceste atribuţii delegate şi pe care reclamanta le-a exercitat reprezintă activităţi specifice funcţiei de manager fiind astfel încălcate dispoziţiile art. 178 alin. (1) lit. b) coroborate cu dispoziţiile art. 185 alin. (15) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii (în perioada 01.08.2016- 21.11.2016, până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 79/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii), respectiv dispoziţiile art. 178 alin. (1) lit. c) coroborate cu dispoziţiile art. 185 alin. (15) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (începând cu 22.11.2016, data intrării în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 79/2016).

De asemenea, pârâta consideră că nu are niciun fel de relevanţă faptul că respectivele atribuţii au fost delegate doar pe anumite perioade de timp, acest aspect nu înlătură starea de incompatibilitate existentă prin deţinerea funcţiei de şef secţie şi desfăşurarea de activităţi de management inclusiv cele neremunerate.

Referitor la exercitarea simultană a funcţiei de şef secţie în cadrul S.C.J.UTârgu-Mureş şi a funcţiilor/activităţilor de manager de proiect, pârâta solicită a se reţine că reclamanta a exercitat simultan cu funcţia de şef secţie şi următoarele funcţii: Director proiect „EXCELENŢĂ ŞI PROFESIONALISM - ATRIBUTELE ACTIVITĂŢII ACADEMICE DIN DOMENIUL EDUCAŢIEI MEDICO-FARMACEUTICE ÎN U.M.F.  TÎRGU MUREŞ”, manager proiect „Softis-Ped - Softskils for Children's Health”; director proiect - Profesor universitar în cadrul proiectului „Elaborarea unui ghid inovator de diagnostic al copilului obez prin evaluarea genetică, antropometrică, de bioimpendaţă şi ecografică”, manager proiect „Proiectul Internaţionalizarea Curriculei Universitare din cadrul U.M.F. ”.

Contrar celor susţinute de reclamantă în contestaţie, din punct de vedere juridic, funcţia/activitatea de manager (manager proiect respectiv director proiect) în cadrul U.M.F.  Tg. Mureş presupun desfăşurarea de funcţii/activităţi de manager. Potrivit Clasificării ocupaţiilor din România (C.O.R.), funcţia de manager de proiect (242101) se regăseşte în grupa 2421 Analişti de management şi organizare - oferă asistenţă organizaţiilor pentru a obţine o eficienţă mai mare şi pentru a rezolva problemele organizaţionale. Potrivit Clasificării ocupaţiilor din România (C.O.R.), funcţia de Director proiect (122313) se regăseşte în grupa 1223 Conducători în domeniul cercetării şi dezvoltării - planifică, coordonează direct activităţile de cercetare şi dezvoltare ale unei întreprinderi sau organizaţii ori ale întreprinderilor care furnizează servicii similare pentru alte organizaţii sau întreprinderi. Potrivit definiţiei din Dicţionarul explicativ al limbii române, managerul este persoana care conduce o entitate economică, îndeplinind, integral sau parţial, funcţii de previziune şi organizarea activităţi, de coordonare şi antrenare a personalului subordonat şi de control asupra obiectivelor propuse.

Prin urmare, managerul de proiect este cel care are răspunderea realizării activităţii proiectului, gestionează resursele financiare şi umane, asigură respectarea obligaţiilor contractuale faţă de autoritatea contractantă.

Astfel, activitatea managerului de proiect se circumscrie noţiunii de manager prevăzută de art. 178 alin. (1) lit. b).

Pârâta precizează că regimul incompatibilităţilor şi al conflictului de interese reprezintă unul dintre cele mai importante mijloace de apărare a intereselor publice, interese care trebuie să stea la baza exercitării oricăror funcţii sau demnităţi publice, legiuitorul prezumând o stare de pericol derivată din situaţia de incompatibilitate sau conflict de interese în care se află persoanele cărora li se aplică aceste reglementări.

Raţiunea instituirii unor interdicţii şi sancţiuni în cazul persoanelor faţă de care s-a constatat încălcarea regimului incompatibilităţilor şi conflictelor de interese răspunde nevoii de prevenire şi combatere a faptelor de corupţie, sens în care Curtea Constituţională a arătat în jurisprudenţa sa (Decizia 1.412 din 16 decembrie 2008; Decizia nr. 1.082 din 8 septembrie 2009; Decizia nr. 418 din 3 iulie 2014) că „legiuitorul este liber să instituie în sarcina acelui personal obligaţii suplimentare, tocmai în considerarea activităţii pe care acesta o desfăşoară”. Per a contrario, o interpretare diferită ar conduce la eludarea legii şi a aplicabilităţii sancţiunilor.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin Raportul de evaluare nr. x/G/II/04.10.2019, emis de pârâtă A.N.I.(filele 14-22) s-a reţinut în sarcina reclamantei M.C.O.  încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor deoarece a deţinut şi exercitat simultan funcţia de medic şef de secţie la Secţia Clinică Pediatrie din cadrul SCJU Tg. Mureş şi funcţii/ activităţi de manager, delegarea atribuţiilor specifice rectorului şi respectiv  director/manager de proiect în cadrul U.M.F.  Tg. Mureş, cazuri de incompatibilitate prevăzute de art. 178 alin. 1 lit. b coroborat cu art. 185 alin. 15 din Legea nr. 95/2006 şi art. 178 alin. 1 lit. c coroborat cu art. 185 alin. 15 din Legea nr. 95/2006.

Curtea va constata că prin cererea introductivă de instanţă reclamanta a criticat raportul de evaluare întocmit de către pârâtă mai întâi sub aspect formal, în ceea ce priveşte etapa exprimării punctului de vedere al persoanei şi respectarea dreptului la apărare, ulterior distinct pentru fiecare incompatibilitate reţinută, urmând ca analiza instanţei să fie realizată în mod similar, în vederea analizării unitare a tuturor apărărilor formulate.

Cu titlu prealabil, raportat la aspectele invocate de către reclamantă prin reprezentant la ultimul termen de judecată, anterior acordării cuvântului pe fondul acţiunii, Curtea va constata că au fost invocate aspecte ce ţin de depunerea întâmpinării înafara termenului defipt de lege. Instanţa va constata, raportat la acest aspect, că potrivit prevederilor art. 208 alin. 2 Cod procedură civilă, nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage sancţiunea decăderii pârâtului din dreptul de a propune probe şi a invoca excepţii, în afara celor de ordine publică. În condiţiile în care, prin întâmpinarea formulată, indiferent de momentul depunerii acesteia, nu au fost invocate excepţii, iar probele propuse au constat exclusiv în actele care au stat la baza emiterii raportului de evaluare contestat, acte care se impuneau a fi depuse obligatoriu la dosarul cauzei, în fapt este lipsită de obiect pronunţarea asupra termenului în care putea fi depusă întâmpinarea, nefiind aplicabilă nici un fel de sancţiune raportat la condiţiile date.

Referitor la apărările  reclamantei ce vizează aspecte de ordin procedural, se va reţine că se face referire la etapa premergătoare emiterii raportului de evaluare, etapa în care s-a solicitat reclamantei punctul de vedere asupra verificării efectuate de către pârâtă. În esenţă critica reclamantei vizează faptul că i s-a solicitat opinia asupra a 2 seturi de incompatibilităţi (între funcţia de medic şef de secţie şi prorector al UMF, respectiv medic şef de secţie şi manager/director de proiect referitor la 3 proiecte de cercetare ştiinţifică), iar la momentul redactării raportului de evaluare au fost reţinute incompatibilităţi diferite, respectiv în ceea ce priveşte prima incompatibilitate aceasta a fost convertită din prorector în analiza funcţiei de rector prin delegare, iar în ceea ce priveşte cea de-a doua s-a adăugat un nou proiect faţă de cele 3 analizate iniţial, respectiv s-a analizat şi incompatibilitatea cu funcţia de director în cadrul proiectului „Excelenţă şi profesionalism - atributele activităţii academice din domeniul educaţiei medico-farmaceutice  din cadrul UMF Tg Mureş”, referitor la care nu i s-a solicitat punctul de vedere.

Curtea va constata, analizând aspectele invocate, că reclamanta invocă dispoziţiile art. 13 alin. 5 din Legea nr. 176/2010, potrivit cu care „ actele întocmite de inspectorul de integritate pe baza datelor sau informaţiilor care nu sunt publice, solicitate persoanelor fizice sau juridice, după începerea activităţii de evaluare, fără ca persoana să fie invitată şi informată potrivit dispoziţiilor art. 14, sunt lovite de nulitate absolută.”

Se va constata astfel că, din ansamblul probatoriului administrat în cauză, rezultă fără putinţă de tăgadă faptul că reclamanta a fost informată despre declanşarea verificărilor referitoare la presupusa existenţă a unei stări de incompatibilitate referitoare la persoana sa, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire (fila 96-97), ceasta prezentându-se de altfel la sediul pârâtei şi depunând puncte de vedere referitoare la aspectele verificate.

În ceea ce priveşte faptul că, pe parcursul procedurii administrative au fost identificate aspecte ce vizează alte incompatibilităţi decât cele avute în vedere iniţial, se va constata că acestea nu pot conduce la constatarea nulităţii absolute a tuturor actelor întocmite de inspectorul de integritate. Este de esenţa unei cercetări administrative faptul că sunt analizate toate probele administrate, inclusiv punctele de vedere ale persoanei cercetate, urmând a se concluziona la sfârşitul cercetării, în funcţie de ansamblul probator, dacă se confirmă sau se infirmă stările de incompatibilitate cercetate. Se va constata astfel că, referitor la exercitarea simultană a funcţiei de manager/director proiect, analiza vizează în esenţă aceleaşi aspecte, indiferent de numărul efectiv al proiectelor în care a fost implicată reclamanta. În egală măsură, apărările formulate de către aceasta referitoare la acest aspect sunt similare, indiferent de proiectul la care se face referire. Faptul că numărul acestora a crescut de la 3 la 4 pe parcursul cercetării administrative, ca urmare a datelor furnizate de către diferite instituţii solicitate, nu poate schimba această concluzie.

Referitor la incompatibilitatea între funcţia de medic şef de secţie şi cea de rector prin delegare, se va constata că iniţial s-a avut în vedere exclusiv funcţia de prorector, ulterior, ca urmare a probelor administrate, fiind cercetată şi activitatea de rector prin delegare. Referitor la acest aspect, contrar susţinerilor reclamantei, din cuprinsul punctului de vedere suplimentar formulat la data de 19.06.2019 (fila 107 vol. II) rezultă cu claritate faptul că reclamanta avea cunoştinţă că este cercetat acest aspect, aceasta chiar solicitând clarificări de la UMFST Tg. Mureş referitoare la desemnarea sa pentru efectuarea unor operaţiuni de trezorerie în lipsa rectorului. Se arată textual faptul că în opinia sa nu a îndeplinit efectiv prerogative specifice funcţiei de rector, toate atribuţiile sale având legătură cu linia didactică. Ori, rezultă clar faptul că reclamanta a avut cunoştinţă despre aspectele cercetate de către inspectorul de integritate, faţă de care şi-a exprimat punctul de vedere. Având în vedere aceste aspecte, criticile formulate de către reclamantă referitoare la acest aspect urmează a fi respinse.

Referitor la fondul cauzei, în ceea ce priveşte incompatibilitatea între funcţia de medic şef de secţie şi cea de prorector/rector prin delegare, Curtea va reţine sub un prim aspect, astfel cum s-a arătat şi anterior, că verificările inspectorului de integritate au vizat iniţial funcţia de prorector. Ulterior, ca urmare a probelor administrate, această cercetare s-a concentrat asupra activităţilor îndeplinite de către reclamantă pe perioada absenţei rectorului universităţii, în cuprinsul raportului de evaluare atacat fiind stabilită existenţa acestei stări de incompatibilitate exclusiv în ceea ce priveşte activităţile efectuate ca urmare a delegării atribuţiilor rectorului.

De altfel, referitor la funcţia de prorector al universităţii, Curtea va constata faptul că, dând dovadă de bună credinţă în exercitarea atribuţiilor sale, reclamanta a solicitat în cursul anului 2016 un punct de vedere pârâtei referitor la o eventuală situaţie de incompatibilitate între funcţiile de medic şef de secţie şi respectiv prorector al UMF Tg. Mureş. În cuprinsul răspunsului s-a concluzionat că nu există o astfel de stare de incompatibilitate în raport de dispoziţiile Legii nr. 95/2006, în condiţiile în care funcţia de prorector didactic nu presupune exercitarea unor prerogative de putere publică.

Analizând în concret aspectele reţinute în cuprinsul raportului de evaluare, Curtea va constata că nu se poate face abstracţie de funcţia concretă îndeplinită de către reclamantă, respectiv cea de prorector în cadrul UMFST Tg. Mureş. Se va constata astfel că, în conformitate cu dispoziţiile art. 207 alin. 2 din Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, funcţiile de conducere în cadrul instituţiilor de învăţământ superior  sunt rector, prorector …. Conform alin. 21 al aceluiaşi articol, în vigoare pe întreaga perioadă verificată în prezenta speţă, „funcţiile de conducere prevăzute la alin. (2) reprezintă funcţii în domeniul didactic a căror desfăşurare nu presupune prerogative de putere publică.”

Se va constata că prin dispoziţiile art. 213 alin. 6 din Legea educaţiei naţionale se prevede faptul că rectorul este ordonatorul de credit şi realizează managementul şi conducerea operativă a universităţii. Pe de altă parte, conform alin. 8 al aceluiaşi articol,  atribuţiile prorectorilor, numărul şi durata mandatelor acestora se stabilesc prin Carta universitară. Ori, în prezentul cadru procesual nu s-a făcut nici un fel de referire la atribuţii de putere publică stabilite prin Cartă pentru funcţia de prorector.

În practica judiciară, recunoscută chiar de către pârâtă, s-a statuat în mod constant faptul că funcţiile de natura celei deţinute de către reclamantă sunt funcţii în domeniul didactic, care nu presupun exercitarea unor prerogative de putere publică. Acesta este şi motivul modificării prevederilor legale, anterior numirii reclamantei în funcţia de prorector, statuându-se clar asupra acestui aspect.

În ceea ce priveşte exercitarea temporară a funcţiei de rector, aşa cum s-a arătat şi anterior, trebuie reţinut sub un prim aspect faptul că reclamanta deţine funcţia de prorector iar nu pe cea de rector. Ca urmare, starea sa de incompatibilitate trebuie analizată prin prisma funcţiei deţinute efectiv, iar nu prin raportare la anumite atribuţii care afirmativ ar fi fost exercitate pe o durată extrem de limitată în timp, în situaţii excepţionale. Din chiar cuprinsul deciziilor de numire rezultă faptul că reclamantei i-au fost delegate atribuţiile rectorului în subsidiar şi pentru perioade de timp de ordinul zilelor. Pe de altă parte, chiar în condiţiile în care există la dosarul cauzei aceste decizii, nu s-a făcut nici un fel de probă că aceste atribuţii ar fi fost exercitate efectiv sau doar ipotetic, ca urmare a emiterii deciziilor.

Curtea va constata că scopul legiuitorului nu a fost acela de a împiedica obținerea de indemnizații distincte, ci instituirea incompatibilității exercitării concomitente a funcțiilor menţionate, întrucât acestea presupun gestionarea sumelor de bani având ca sursă bugetele publice.  Referitor la scopul urmărit de legiuitor, acesta este justificat atât de complexitatea atribuțiilor funcției de manager, cât și de necesitatea exercitării acesteia în condiții de integritate și transparență decizională, pentru realizarea unui sistem de sănătate modern, eficient economic, pus în slujba cetățeanului. ( Decizia CCR nr. 190/23.03.2017). Raportat la aceste consideraţii ale Curţii Constituţionale, este evident că nu poate fi avută în vedere o incompatibilitate ce vizează o exercitare subsidiară, cu caracter excepţional şi pentru o scurtă perioadă de timp, cu atât mai mult cu cât nu s-a probat starea de incompatibilitate în mod concret, prin indicarea expresă a modului de exercitare, în perioada avută în vedere, a afirmativelor prerogative ale puterii publice.

Mai mult, instanţa va avea în vedere faptul că atribuţiile în cauză sunt exercitate chiar de către rector în baza contractului de management încheiat de către acesta în conformitate cu dispoziţiile 211 alin. 3 din Legea nr. 1/2011, contract care se încheie însă cu prorectorii, indiferent de atribuţiile acestora.

Concluzionând asupra acestui petit, Curtea va constatata aşadar că se impune a avea în vedere funcţia efectivă deţinută de către reclamantă, cea de prorector a universităţii, funcţie ce este prin esenţă de natură didactică şi referitor la care nu poate fi avut în vedere nici un fel de incompatibilitate, astfel cum de altfel a arătat expres şi pârâta, iar nu eventuale situaţii de natură excepţională, limitate în timp şi neprobate efectiv.

Referitor la pretinsa incompatibilitate între funcţia de medic şef de secţie şi manager/director proiect în cadrul aceleiaşi universităţi, se va reţine faptul că în concret s-a reţinut de către pârâtă existenţa unei stări de incompatibilitate cu privire la 4 proiecte în cadrul cărora reclamanta ar fi deţinut funcţia de director de proiect/manager.

Sub un prim aspect, se va constata faptul că pentru a se reține existența incompatibilității reglementată de dispozițiile art. 178 alin. 1 lit. b, ulterior lit. c  coroborat cu art. 185 alin. 15 din Legea nr. 95/2006, nu este suficient a se avea în vedere doar denumirea postului pe care o anumită persoană îl are în cadrul unui proiect, ci se impune a se analiza dacă această persoană are în mod efectiv atribuții de administrare, conducere  sau privind auditul financiar intern al acestuia, cerință ce nu este îndeplinită în speța dedusă judecății.

Se va reţine astfel, din analiza ansamblului probatoriu administrat în cauză, că reclamanta a deţinut funcţia de manager de proiect în cadrul unor proiecte ştiinţifice inerente şi obligatorii în cadrul unei activităţi de cercetare de natura celei desfăşurate în cadrul unei universităţi. Din cuprinsul înscrisurilor depuse la dosar rezultă cu claritate faptul că funcţia de manager are o componentă exclusiv ştiinţifică, neexistând nici o diferenţă între reclamantă şi restul membrilor echipelor de management şi implementare a proiectelor în ceea ce priveşte atribuţiile ce urmau a fi exercitate sau salarizarea, diferenţiată doar în baza titlurilor didactice deţinute. Simpla nominalizare ca manager/director proiect, fără a exista în concret atribuţii care să o diferenţieze în acest sens nu poate conduce la concluzia existenţei unei stări de incompatibilitate.

Curtea va constata că sunt pe deplin aplicabile aspectele reţinute de către Curtea Constituţională în cuprinsul Deciziei nr. 190/23.03.2017, mai sus citată, în sensul că scopul legii nu este de a stopa cumularea unor indemnizaţii distincte, ci acela de a asigura o transparenţă şi integritate decizională, în vederea desfăşurării în condiţii optime a activităţii în cadrul unităţilor de sănătate publică. Ori, raportat la prezenta cauză, se constată că dimpotrivă participarea la proiecte cu finanţare europeană în cadrul cărora se desfăşoară activităţi ştiinţifice de cercetare nu doar că nu conduce la nici un dubiu asupra integrităţii şi modului de gestionare a banului public, ci chiar este de natură a îmbunătăţi calitatea serviciului medical oferit populaţiei, prin studierea diferitelor componente ale acestui sistem.

Nu în ultimul rând, se va constata faptul că proiectele în cauză s-au desfăşurat sub egida universităţii, care are şi calitatea de angajator în cauză, rectorul având calitatea de ordonator de credite. Se va constata astfel că titulatura de manager/director proiect nu are un corespondent real în atribuţiile efectiv exercitate de către reclamantă, fiind strâns legată mai degrabă de titlul ştiinţific şi experienţa didactică a acesteia, elemente care nu pot fi avute în vedere în stabilirea unei stări de incompatibilitate.

Având în vedere aspectele mai sus menţionate, Curtea va constata că raportul de evaluare atacat prin prezenta cerere a fost încheiat în condiţii care îi afectează legalitatea şi temeinicia, urmând a fi admisă acţiunea introductivă, cu consecinţa anulării raportului de evaluare nr. 32269/G/II/04.10.2019 întocmit de pârâtă.

Făcând aplicarea prevederilor art. 453 alin. 1  Cod procedură civilă, reţinând culpa procesuală a pârâtei, va dispune obligarea acesteia la plata în favoarea reclamantei a sumei de 3025 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, constând în taxa judiciară de timbru şi onorariul avocaţial.

Domenii speta

Spete similare