Inaplicabilitatea circumstanţei atenuante prevăzute de art. 75 alin. 2 lit. a din Codul penal, constând în eforturile depuse de inculpat pentru înlăturarea consecințelor infracțiunii, în cazul săvârșirii infracțiunilor contra persoanei atunci când se invo

Decizie 622 din 24.09.2021


Prin Sentinţa penală nr. 58 din 08.04.2021 a Tribunalului Botoşani pronunţată în dosarul nr. 820/40/2020 s-a dispus condamnarea inculpatei I.A. (fostă Ferariu) pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- tentativă de omor prev. de art. 32 alin. 1 rap. la art. 188 alin. 1 şi 2 Cod penal cu aplicarea art. 375, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, la pedeapsa de 4 (patru) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 2 ani;

- distrugere prev. de art. 253 alin. 4 Cod penal, cu aplicarea art. 375, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare.

În temeiul art. 38 alin. 2, art. 39 alin. 1 lit. b, art. 45 alin. 3 lit. a Cod penal, s-au contopit cele două pedepse principale şi pedeapsa complementară şi s-a aplicat pedeapsa cea mai de grea de 4 ani şi 6 luni închisoare, pe care o sporeşte cu o treime din cuantumul celeilalte pedepse, urmând ca inculpata să execute în final o pedeapsă de 4 (patru) ani şi 10 (zece) luni închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 2 ani.

Pe timpul şi în condiţiile prev. de art. 65 alin. 1 şi 3 Cod penal s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b Cod penal.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus ca, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, să se procedeze la prelevarea de probe biologice de la inculpată, în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

Totodată, s-a constatat că persoana vătămată R.L. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

A fost obligată inculpata să plătească părţii civile Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati” Botoşani suma de 11.293,70 lei reprezentând daune materiale, precum şi dobânda legală penalizatoare aferentei acestei sume, calculată de la data de 14.09.2016 şi până la data plăţii efective, iar părţii civile Serviciul Judeţean de Ambulanţă Botoşani suma de 248,80 reprezentând daune materiale.

În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligată inculpata la plata către stat a sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (din care suma de 100 lei pentru faza de judecată, iar suma de 700 lei pentru faza de urmărire penală).

În temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, s-a dispus că onorariul apărătorului din oficiu, avocat - delegaţie pentru asistenţă judiciară obligatorie nr. 839/05.06.2020 în cuantum de 1.495 lei, rămâne în sarcina statului şi se avansează din fondul Ministerului Justiţiei în contul Baroului Botoşani.

Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul Botoşani a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 347/P/2017 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani din data de 29.05.2020, inculpata I.A. (fostă Ferariu) a fost trimisă în judecată pentru comiterea infracţiunilor de tentativă de omor prev. art.32 raportat la art.188 alin.1, 2 Cod penal şi distrugere prev. de art. 253 alin. 4 Cod penal, cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal.

S-a reţinut în sarcina acesteia că la data de 13.08.2016, în jurul orei 14.00, pe fondul unor relaţii anterioare tensionate, inculpata I.A., fostă Ferariu, a venit la domiciliul numitului R.R., domiciliat în mun. Botoșani, str. nr. 12, unde acesta se afla împreună cu concubina sa, R.L., împrejurare în care I.A., fostă Ferariu, a stropit scările cu o substanţă uşor inflamabilă şi le-a incendiat în momentul în care R.L. se afla în acea zonă, fapt ce a dus la incendierea hainelor persoanei vătămate R.L. şi i-a produs leziuni care au necesitat 75-80 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, în acelaşi context fiind distruse şi mai multe bunuri prin incendiere.

Parchetul a dispus trimiterea în judecată a inculpatului în baza următoarelor mijloace de probă: procesele verbale de cercetare la faţa locului şi  planşele foto, procesul verbal de ridicare cuţit şi planşele foto, declaraţiile persoanei vătămate R.L. şi ale persoanei vătămate R.R., declaraţiile martorilor T.M., D.G., Z.L., mijloace materiale de probă (elemente de încălţăminte prezentând urme de ardere–colet nr.1, fragmente de material textil topit–colet nr.2, recipient  material plastic de 0,5 litri –colet nr. 3, recipient material plastic de 2 litri –colet nr. 4, plic conţinând urme papilare – colet/plic nr. 2), raportul de constatare medico-legală nr. 418/D2 din data de 15.05.2017 eliberat de S.J.M.L. Botoşani, raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 237/E2 din 10.10.2016 întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Botoşani şi declaraţiile inculpatei I.A., fostă Ferariu.

După sesizarea instanţei de fond, dosarul a parcurs procedura camerei preliminare, conform dispoziţiilor art. 342 şi următoarele Cod procedură penală.

Prin Încheierea  nr. 193 din data de 18 august 2020, în baza art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecăţii cauzei.

Învestită cu soluţionarea cauzei, instanţa de fond a dispus citarea părţilor.

La termenul de judecată din data de 09 februarie 2021, după ce i s-au adus la cunoştinţă acuzarea, drepturile şi obligaţiile procesuale, inculpata I.A., asistată de apărător din oficiu, a recunoscut în totalitate faptele reţinute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanţei şi a solicitat judecarea cauzei în baza probatoriului administrat în cursul urmăririi penale, potrivit dispoziţiilor art. 374 alin. 4 Cod procedură penală.

După punerea în discuţia părţilor, instanţa de fond a admis cererea inculpatei de judecare a cauzei în formă simplificată, constatând că sunt întrunite toate cerinţele prevăzute de art. 374 alin.4 Cod procedură penală.

Analizând probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, însuşit de inculpat, instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt:

În prima jumătate a anului 2016, persoana vătămată R.L. s-a aflat, pentru o perioada de timp, în orașul Copenhaga din Danemarca, împreună cu mai multe persoane, printre care şi inculpata I.A., fostă Ferariu.

În aceste împrejurări, inculpata I.A. i-a împrumutat persoanei vătămate R.L. o suma de bani, respectiv cca 100 de euro, iar la data de 09.08.2016, persoana vătămata s-a întors în țară, fără însă să mai achite datoria.

La data de 12.08.2016 inculpata s-a deplasat la adresa unde locuia persoana vătămată, respectiv la concubinul ei, R.R., şi, găsind-o singură, i-a solicitat restituirea sumei de bani. Persoana vătămată ar fi refuzat, pe motiv că nu deţine suma respectivă, împrejurare în care F.A. i-a adresat ameninţări cu incendierea locuinţei.

La data de 13.08.2016, în timp ce persoana vătămată R.L. se afla la domiciliul concubinului ei, împreună cu acesta, inculpata I.A. a intrat în curte, având asupra sa un recipient din plastic de 2 litri, folosit pentru îmbutelierea apei plate Borsec, ce conţinea benzină, cumpărată de la staţia de alimentare cu combustibil Socar din apropiere.

Aici, inculpata a stropit scările din material lemnos, de la intrarea în locuinţa lui R.R., cu o parte din cantitatea de benzină ce se afla în recipient, iar la scurt timp, a strigat-o R.L. să iasă afară. Când persoana vătămată a ieşit din imobil şi a coborât trei trepte, inculpata a aprins un chibrit şi l-a aruncat la baza scărilor pe care anterior a aruncat cu combustibil, astfel că acestea s-au aprins imediat, iar flăcările s-au propagat cu rapiditate pe toată suprafaţa până la intrarea în imobil, extinzându-se şi la elemente de mobilier din interiorul locuinţei, după care inculpata a părăsit în grabă curtea imobilului. În această împrejurare hainele persoanei vătămate R.L. au fost cuprinse de flăcări, provocându-i arsuri de gradul II, III şi IV la nivelul feţei, membrelor şi corpului.

Cuprinsă de panică, persoana vătămată a coborât în grabă scările, până în curtea locuinţei, unde martorul Z.L. a folosit un furtun cu apă pentru a stinge flăcările. Au fost sesizate organele de cercetare, echipajele de pompieri şi de ambulanţă, focul a fost stins, iar persoana vătămată a fost preluată şi internată în Spitalul Judeţean Mavromati în perioada 13.08.2016-14.09.2016.

Fiind examinată medico-legal, prin raportul de constatare medico-legală nr. 418/D2 din data de 15.05.2017 eliberat de S.J.M.L. Botoşani, s-au concluzionat urmatoarele: R.L. a fost internată cu diagnosticul: arsură prin flacără la nivelul feţei, mână şi antebraţ stâng parcelar şi circular, faţa postero-internă coapsă bilateral, faţă antero-medio-dorsală gambă bilateral, gleznă bilateral circular şi antepicior bilateral gr. II - III - IV aprox. 22% sc (gr. II = 7 %, gr.III = 11%, gr. IV = 4%); leziunile s-au putut produce prin acţiunea flăcării; pot data din 13.08.2016; a necesitat 75-80 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. La data de întocmirii raportului s-a stabilit dg: sechele postcombustionale pe cicatrice hipertrofice retractile picioare şi gambă bilateral, cicatrici normotone faţă şi mâna stg.; aprecierea sechelelor poate fi făcută după epuizarea mijloacelor terapeutice şi după 1 an de la producerea leziunilor”.

Inculpata I.A. a fost examinată din punct de vedere psihiatric de medicii legişti, iar din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 237/E2 din 10.10.2016 întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Botoşani a rezultat că aceasta prezintă tulburare de personalitate de tip instabil-emoţional, consum etanolic abuziv, având discernământul critic prezent în raport cu fapta pentru care este cercetată. 

După săvârşirea faptei inculpata şi-a schimbat numele şi domiciliul de fapt şi a plecat la muncă în Anglia, fiind însă audiată la data de 11.02.2020, când a recunoscut şi regretat fapta.

Instanţa de fond a reţinut vinovăţia inculpatei în baza următoarelor mijloace de probă: procese verbale de cercetare la faţa locului şi  planşe foto; proces verbal de ridicare cuţit şi planşe foto;  declaraţii persoana vătămată R.L.; declaraţii persoana vătămată R.R.; declaraţie martor T.M. şi DVD- 319/MS/PTBT/2019; declaraţie martor D.G. şi DVD- 318/MS/PTBT/2019; declaraţie martor Z.L. şi DVD- 317/MS/PTBT/2019 şi mijloace materiale de probă: elemente de încălţăminte prezentând urme de ardere–colet nr.1; fragmente de material textil topit–colet nr.2; recipient  material plastic de 0,5 litri –colet nr. 3; recipient material plastic de 2 litri –colet nr. 4; plic conţinând urme papilare – colet/plic nr. 2; raportul de constatare medico-legală nr. 418/D2 din data de 15.05.2017, eliberat de S.J.M.L. Botoşani; raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 237/E2 din 10.10.2016 întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Botoşani; declaraţii inculpata I.A., fostă Ferariu.

În baza probatoriul administrat, instanța de fond a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta cercetată există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpata I.A..

În drept, s-a reţinut că fapta inculpatei I.A., fostă Ferariu care, la data de 13.08.2016, în jurul orei 14.00, pe fondul unor relaţii anterioare tensionate, a venit la domiciliul numitului R.R., unde acesta se afla împreună cu concubina sa, persoana vătămată R.L., împrejurare în care, a stropit scările cu o substanţă uşor inflamabilă şi le-a incendiat în momentul în care persoana vătămată se afla în acea zonă, fapt ce a dus la incendierea hainelor acesteia şi i-a produs leziuni care au necesitat 75-80 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de tentativă de omor şi distrugere, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 32 rap. la 188 alin. 1, 2 Cod penal şi art. 253 alin. 1, 4 Cod penal, cu aplic art. 38 alin. 1 Cod penal.

La stabilirea şi individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatei, în conformitate cu prevederile art. 53, art. 74 Cod penal, instanţa de fond a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile cercetate, reduse cu o treime în condiţiile art. 396 alin. 10 rap. la art. 375 Cod procedură penală, respectiv 3 ani 4 luni - 6 ani 8 luni în cazul infracţiunii de tentativă de omor prev. art. 32 rap. la 188 alin. 1, 2 din Cod Penal şi 1 an 4 luni - 4 ani 8 luni în cazul infracţiunii de distrugere prev. de art. 253 alin. 1, 4 C. penal.

Totodată, instanţa de fond a avut în vedere gradul ridicat de pericol social al faptelor comise, modalitatea de săvârşire a acestora, respectiv prin incendierea persoanei vătămate după ce anterior stropit scările pe unde aceasta urma să coboare, producându-i leziuni grave care au necesitat 75-80 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, respectiv arsuri de gr. II - IV pe diverse părţi ale corpului (inclusiv la nivelul feţei), săvârşirea faptei pe fondul unei stări de surescitare a inculpatei, de nervozitate, favorizată de consumul de băuturi alcoolice şi în urma unui conflict anterior cu persoana vătămată care a refuzat să-i restituie o sumă de bani.

De asemenea, instanţa de fond a avut în vedere antecedentele penale ale inculpatei din străinătate (doar pentru săvârşirea unor infracţiunii contra ordinii publice), vârsta acesteia (67 ani), nivelul de educaţie (4 clase), fără ocupaţie, căsătorită, afecţiunile medicale ale acesteia astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar (inclusiv încadrarea în grad de handicap grav cu asistent personal), precum şi conduita procesuală corectă a acesteia care a colaborat cu organele judiciare, recunoscând săvârşirea faptelor.

Ţinând cont de aceste criterii, instanţa de fond a apreciat că reeducarea inculpatei se poate realiza prin aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special, așa cum a fost redus în condițiile art.  396 alin. 10 rap. la art. 375 Cod procedură penală, respectiv prin aplicarea:

- pentru infracţiunea de tentativă de omor prev. şi ped. de art. 32 alin. 1 rap. la art. 188 alin. 1 şi 2 Cod penal cu aplicarea art. 375, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, a pedepsei de 4 (patru) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi a pedepsei complementare a interzicerii exerciţiului drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 2 ani;

- pentru infracţiunea de distrugere prev. de art. 253 alin. 4 Cod penal, cu aplicarea art. 375, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, a pedepsei de 1 (unu) an închisoare.

În temeiul art. 38 alin. 2, art. 39 alin. 1 lit. b, art. 45 alin. 3 lit. a Cod penal, instanţa de fond a contopit cele două pedepse principale şi pedeapsa complementară şi a aplicat pedeapsa cea mai de grea de 4 ani şi 6 luni închisoare, pe care a sporit-o cu o treime din cuantumul celeilalte pedepse, urmând ca inculpata să execute în final o pedeapsă de 4 (patru) ani şi 10 (zece) luni închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 2 ani.

Pe timpul şi în condiţiile prev. de art. 65 alin. 1 şi 3 Cod penal s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b Cod penal.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus ca, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, să se procedeze la prelevarea de probe biologice de la inculpat, în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

Având în vedere că persoana vătămată R.L. nu s-a constituit parte civilă în cauză în condiţiile art. 20 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală, instanţa de fond a dispus în consecinţă.

S-a mai reţinut că Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati” Botoşani s-a constituit în cursul urmăririi penale parte civilă cu suma de 11.293,70 lei, reprezentând cheltuieli făcute cu numita R.L. (FO nr. 52758/2016, internare în perioada 13.08.2016-14.09.2016) cu dobândă legală penalizatoare aferentei acestei sume, calculată de la data de 14.09.2016 şi până la data plăţii efective. (fila 158-159 ds. u.p.)

De asemenea, Serviciul Judeţean de Ambulanţă s-a constituit parte civilă cu suma de 248,80 lei, reprezentând daune materiale.

Instanţa de fond a reţinut că potrivit art. 320 din Legea nr. 95/2006, „persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătăţii altei persoane, precum şi daune sănătăţii propriei persoane, din culpă, răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată”. 

Având în vedere că, în baza probatoriului administrat, s-a reţinut vinovăţia inculpatei I.A., instanţa de fond a dispus obligarea inculpatei de a plăti părţii civile Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati” Botoşani suma de 11.293,70 lei, reprezentând daune materiale, precum şi dobânda legală penalizatoare aferentei acestei sume, calculată de la data de 14.09.2016 şi până la data plăţii efective, iar părţii civile Serviciul Judeţean de Ambulanţă Botoşani suma de 248,80 reprezentând daune materiale.

În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală s-a dispus obligarea inculpatei la plata către stat a sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (din care suma de 100 lei pentru faza de judecată, iar suma de 700 lei pentru faza de urmărire penală).

În temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, s-a dispus că onorariul apărătorului din oficiu, - delegaţie pentru asistenţă judiciară obligatorie nr. 839/05.06.2020 în cuantum de 1.495 lei, va rămâne în sarcina statului şi se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei în contul Baroului Botoşani.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, au formulat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul  Botoşani şi inculpata I.A. pentru motivele prezentate în scris şi oral, cu ocazia dezbaterilor consemnate pe larg în încheierea de şedinţă de la termenul din 13.09.2021 când au avut loc dezbaterile.

Analizând apelurile prin prisma motivelor invocate, precum şi cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept, în conformitate cu prevederile art. 417 alin.1, 2, art. 420 Cod procedură penală, curtea a constatat următoarele:

Aşa cum în mod corect a reţinut instanţa de fond, curtea a constatat că probele administrate în cursul urmăririi penale coroborate cu declaraţia de recunoaştere în totalitate a faptelor dată de inculpata I.A. în faţa instanţei de fond, conduc la reţinerea, dincolo de orice dubiu rezonabil, a situaţiei de fapt descrisă în rechizitoriu, respectiv aceea că în data de 13.08.2016, în jurul orei 14.00, inculpata I.A. s-a prezentat la domiciliul numitului R.R., domiciliat în mun. Botoșani, str. nr. 12, unde ştia că se află concubina acestuia, persoana vătămată R.L., şi, având asupra sa un recipient de plastic ce conţinea benzină, a stropit scările cu substanţa uşor inflamabilă şi le-a incendiat în momentul în care R.L. se afla în acea zonă, fapt ce a dus la incendierea hainelor persoanei vătămate R.L. şi i-a produs leziuni care au necesitat 75-80 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, în acelaşi context fiind distruse şi mai multe bunuri prin incendiere.

Situaţia de fapt astfel descrisă rezultă din declaraţia integrală de recunoaştere a faptelor dată de inculpată în faţa instanţei de fond  care se coroborează cu probele administrate în cursul urmăririi penale, respectiv cu procesele verbale de cercetare la faţa locului şi  planşele foto, procesul verbal de ridicare cuţit şi planşele foto, declaraţiile persoanei vătămate R.L. şi ale persoanei vătămate R.R., declaraţiile martorilor T.M., D.G., Z.L., mijloace materiale de probă (elemente de încălţăminte prezentând urme de ardere–colet nr.1, fragmente de material textil topit–colet nr.2, recipient  material plastic de 0,5 litri –colet nr. 3, recipient material plastic de 2 litri –colet nr. 4, plic conţinând urme papilare – colet/plic nr. 2) şi cu raportul de constatare medico-legală nr. 418/D2 din data de 15.05.2017 eliberat de S.J.M.L. Botoşani.

Raportat la situaţia de fapt reţinută de prima instanţă, recunoscută integral de inculpată, instanţa de apel apreciază ca fiind corectă încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina acesteia, respectiv infracțiunea de tentativă de omor prev. de art. 32 alin. 1 rap. la art. 188 alin. 1 şi 2 Cod penal şi infracţiunea de distrugere prev. de art. 253 alin. 4 Cod penal.

Sub un prim aspect sentinţa penală apelată a fost criticată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani pentru nelegalitate în ceea ce priveşte cuantumul pedepsei aplicate inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere, în sensul că pedeapsa de 1 an închisoare aplicată de instanţa de fond inculpatei pentru săvârşirea acestei infracţiuni este inferioară minimului de pedeapsă de 1 an şi 4 luni închisoare prevăzut de lege, în condiţiile în care instanţa de fond nu a reţinut în favoarea inculpatei circumstanţe atenuante.

Analizând critica Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani curtea a apreciat că este întemeiată. Astfel, curtea a reţinut că infracţiunea de distrugere prev. de art. 253 alin. 4 Cod penal pentru care a fost condamnată inculpata este sancţionată de lege cu pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani. În condiţiile în care inculpata a accesat procedura simplificată a recunoaşterii vinovăţiei limitele de pedeapsă se reduc cu 1/3 conform art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, rezultând astfel că limitele de pedeapsă sunt între 1 an şi 4 luni şi 4 ani şi 8 luni închisoare. Rezultă aşadar că limita minimă de pedeapsă prevăzută de lege pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere prev. de art. 253 alin. 4 Cod penal în condiţiile reţinerii cauzei de reducere a pedepsei prev. de art. 396 alin. 10 Cod procedură penală este de 1 an şi 4 luni închisoare. Prin urmare, aplicând inculpatei pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere instanţa de fond a aplicat o pedeapsă nelegală, sub minimul de 1 an şi 4 luni închisoare prevăzut de lege, coborârea pedepsei sub acest minim nefiind justificată, în condiţiile în care instanţa de fond nu a reţinut în favoarea inculpatei circumstanţe atenuante sau alte cauze legale de reducere a pedepsei.

Pe de altă parte, atât Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani, cât şi inculpata I.A., au criticat sentinţa penală apelată pentru netemeinicie, susţinând greşita individualizare a cuantumului pedepselor aplicate. Astfel, Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani a apreciat că, raportat la gravitatea faptelor pentru care inculpata a fost condamnată, se impune majorarea pedepselor, în vreme ce inculpata I.A. a solicitat reducerea pedepselor sub minimul prevăzut de lege, prin reţinerea circumstanţei atenuante prev. de art. 75 alin. 2 lit. a Cod penal (ca urmare a achitării către persoana vătămată R.L. a unei părţi consistente din prejudiciu), dar şi raportat la vârsta, starea de sănătate a inculpatei şi a conduitei procesuale a acesteia care a urmat procedura simplificată a recunoaşterii învinuirii.

Analizând solicitarea inculpatei de reţinere în favoarea sa a circumstanţei atenuante prev. de art. 75 alin. 2 lit. a Cod penal constând în eforturile depuse pentru achitarea prejudiciului cauzat persoanei vătămate R.L., curtea a apreciat că este neîntemeiată.

Potrivit art. 75 alin. 2 lit. a Cod penal pot constitui circumstanţe atenuante eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii.

Curtea a constatat că în favoarea inculpatei nu poate fi reţinută circumstanţa atenuantă menţionată întrucât o astfel de circumstanţă atenuantă nu este aplicabilă în cazul săvârşirii infracţiunilor contra persoanei atunci când se invocă achitarea integrală/parţială a prejudiciului.

Astfel, curtea a constatat că disp. art. 75 alin. 1 lit. d Cod penal reglementează circumstanţa atenuantă legală constând în acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune până la primul termen de judecată, excluzând de la posibilitatea reţinerii acestei circumstanţe atenuante infracţiunile contra persoanei.

Întrucât legiuitorul a interzis reţinerea acestei împrejurări ca circumstanţă atenuantă conform art. 75 alin. 1 lit. d Cod penal, este evident că aceeaşi împrejurare nu poate fi valorificată ca şi circumstanţa atenuantă judiciară prev. de art. 75 alin. 2 lit. a Cod penal, constând în eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, fiind lipsit de logică ca legiuitorul să nu permită în cazul infracţiunilor contra persoanei reţinerea circumstanţei atenuante legale când inculpatul achită integral prejudiciul până la primul termen de judecată, însă să permită reţinerea circumstanţei atenunate judiciare, cu aceleaşi efecte (reducere cu 1/3 a limitelor de pedeapsă), în cazul în care inculpatul face doar eforturi pentru achitarea prejudiciului.

Curtea a apreciat că la individualizarea pedepsei aplicate inculpatei I.A. pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor instanţa de fond a analizat coroborat toate criteriile de individualizare prev. de art. 74 Cod penal, atât cele legate de gravitatea faptei (concretizată în incendierea scărilor locuinţei persoanei vătămate R.L., urmată de chemarea în faţa locuinţei a persoanei vătămate cu scopul ca aceasta să fie cuprinsă de flăcări), mobilul comiterii faptei (răzbunarea pentru neachitarea unei datorii), dar şi circumstanţele legate de persoana inculpatei (vârsta înaintată – 67 de ani, starea de sănătate alterată atestată de documente medicale) precum şi conduita procesuală constând în recunoaşterea integrală a faptei înainte de începerea cercetării judecătoreşti.

Relevante în aprecierea gradului de pericol social al faptei inculpatei sunt şi concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 237/E2 din 10.10.2016 întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Botoşani, inculpatei fiindu-i stabilit diagnosticul „tulburare de personalitate de tip instabil emoţional” şi „consum etanolic abuziv”.

Prin urmare, aplicarea unei pedepse de 4 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor (în condiţiile în care minimul de pedeapsă pentru fapta concret săvârşită este de 3 ani şi 4 luni închisoare) este apreciată de instanţa de apel ca fiind proporţională cu gravitatea faptei şi persoana inculpatei.

În ceea ce priveşte pedeapsa de 1 an închisoare aplicată de instanţa de fond inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere, aşa cum a menţionat curtea în prezentele considerente această pedeapsă este nelegală, situându-se sub minimul de pedeapsă de 1 an şi 4 luni închisoare prevăzut de lege. Raportat la consecinţele reduse ale faptei concret săvârşite şi la circumstanţele personale concrete ale inculpatei analizate deja de prezenta instanţă, curtea a apreciat că sancţionarea inculpatei cu pedeapsa minimă prevăzută de lege pentru această infracţiune este suficientă pentru atingerea scopului preventiv şi educativ al pedepsei.

Prin urmare, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală curtea a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani împotriva Sentinţei penale nr. 58 din 08.04.2021 a Tribunalului Botoşani pronunţată în dosarul nr. 820/40/2020, a desfiinţat în parte Sentinţa penală nr. 58 din 08.04.2021 a Tribunalului Botoşani pronunţată în dosarul nr. 820/40/2020, şi, în rejudecare, a înlăturat dispoziţia de contopire a pedepselor aplicate inculpatei I.A. în pedeapsa rezultantă principală de 4 ani şi 10 luni închisoare.

Curtea a majorat pedeapsa aplicată inculpatei I.A. pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere prev. de art. 253 alin. 4 Cod penal, cu aplic. art. 375 şi 396 alin. 10 Cod procedură penală de la 1 an la 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 38 alin. 2 Cod penal şi art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal curtea a contopit pedeapsa principală de 4 ani şi 6 luni închisoare la care inculpata a fost condamnată pentru săvârşirea tentativei de omor prev. de art. 32 alin. 1 rap. la art. 188 alin. 1 şi 2 Cod penal, cu aplic. art. 375 şi 396 alin. 10 Cod procedură penală, cu pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare aplicată inculpatei prin prezenta decizie pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere prev. de art. 253 alin. 4 Cod penal, cu aplic. art. 375 şi 396 alin. 10 Cod procedură penală, urmând ca inculpata să execute pedeapsa rezultantă de 4 (patru) ani 11 (unsprezece) luni şi 10 (zece) zile de închisoare (reprezentând pedeapsa cea mai grea de 4 ani şi 6 luni închisoare la care se adaugă 1/3 din pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare).

În ceea ce priveşte motivul de apel al inculpatei vizând necesitatea reevaluării modalităţii de individualizare a executării pedepsei, în sensul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, curtea a constatat că, raportat la cuantumul pedepsei rezultante aplicate (4 (patru) ani 11 (unsprezece) luni şi 10 (zece) zile de închisoare) nu este posibilă suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, nefiind îndeplinită condiţia prev. de art. 91 alin. 1 lit. a Cod penal.

Prin urmare, în baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală Curtea a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpata I.A. împotriva Sentinţei penale nr. 58 din 08.04.2021 a Tribunalului Botoşani pronunţată în dosarul nr. 820/40/2020 şi, în baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, a obligat inculpata apelantă I.A. să plătească statului suma de 200 de lei cheltuieli judiciare din apel.