Faliment. Înlocuire din oficiu lichidator judiciar.

Faliment. Înlocuire din oficiu lichidator judiciar.

Legea nr.85/2006, art.22 alin.2

Dispoziţiile  de la art.22  alin.3 și 4 din Legea nr.85/2006  stabilesc amendarea în cazul în care acesta, din culpă sau cu rea-credinţă, nu îşi îndeplineşte sau îndeplineşte cu întârziere atribuţiile prevăzute de lege sau stabilite de judecătorul-sindic, respectiv  acoperirea prejudiciului produs.

Urmând logica legiuitorului, sancționarea lichidatorului trebuie să fie graduală și doar în situații excepționale acesta va fi înlocuit.

De vreme ce motivele temeinice sunt la latitudinea judecătorului sindic, potrivit propriei convingeri, instanța consideră că prezenta situație de fapt nu constituie un motiv temeinic relevant în înlocuirea lichidatorului, acesta urmărind în principal, realizarea obiectivelor stabilite de către art.3 pct.25 din Legea nr.85/2006 privind falimentul debitoarei, si anume  lichidarea averii acesteia pentru acoperirea pasivului, fiind urmată de radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat, mai ales că debitoarea este societate pe acțiuni.

Secția  a II- a civilă , Decizia  civilă nr.385 din 29 octombrie  2019

 Prin încheierea nr. ....../F/CC/15.05.2019 pronunţată de judecătorul sindic în dosar nr. ............/107/2011 a  fost admisă sesizarea din oficiu pentru toate motivele invocate de judecătorul sindic şi în consecinţă, în temeiul art.22 alin.2 din Legea nr.85/2006, a fost înlocuit lichidatorul judiciar al debitoarei SC A C SA-în faliment, anume C I  Insolvenţă D M

 A fost  numit lichidator judiciar al debitoarei SC A C  SA -în faliment, C I  Insolvenţă JL care îşi va exercita atribuţiile legale, începând cu data de 15.05.2019 .

Pentru a pronunţa  această încheiere, judecătorul sindic a  reţinut  următoarele :

1.Referitor la primul motiv de sesizare din oficiu,

În Ședința publică din data de 27.02.2019- din dosarul de insolvență nr......../107/2011:

Constatând că, la dosarul cauzei, lichidatorul judiciar a anexat în copie certificată cu originalul un Contract de comodat nr..../26.11.2015,  încheiat între SC A C SA- în faliment, reprezentată prin lichidator judiciar CII D M  şi, SC M SRL- reprezentată legal prin administrator Ş A, obiectul contractului constând în: comodantul SC A C SA, dă spre folosinţă comodatarului SC M SRL, cu destinaţia de sediul social,  Imobilul situat în Blaj, str. ..................... jud. Alba, în suprafaţă de 400  mp.;

Constatând în acest context, că, de comun acord, la nivelul anului 2015,  lichidatorul judiciar al debitoarei falite, SC A C SA şi administratorul social al SC M SRL- d-na Ş A- care este una şi aceeaşi persoană cu fostul administrator social al debitoarei falite SC A  SA, au convenit de comun acord,  să pună la dispoziţia SC M SRL,  în calitate de comodatar,  cu  titlu gratuit, un  spaţiu aparţinând debitoarei falite,

Faţă de situaţia juridică necontestată de către lichidatorul judiciar al debitoarei falite, respectiv de către d-na G (fostă Ş)A  - fost administrator social al debitoarei falite, respectiv administrator social al SC M SRL,

Judecătorul sindic,în temeiul art. 22 alin. 2, din Legea 85/2006 s-a sesizat din oficiu, pentru înlocuirea lichidatorului judiciar Cabinet Individual de Insolvenţă D M dat fiind  contextul în care :

-prin Sentinţa nr. 496/F/2017 pronunţată în şedinţa publică din ............11.2017, în dosarul de insolvenţă nr............/107/2011, s-a dispus de către Judecătorul sindic: „Admite cererea lichidatorului judiciar Cabinet Individual de Insolvenţă D M şi, în consecinţă în temeiul art.44 din Legea 85/2006 coroborat  cu  art. 108^1 alin. (1) pct. 2 lit. e) din Cod proc. Civ.1865, aplică fostului administrator social al debitoarei, d-na Ş A, o amendă judiciară în cuantum de 500 lei (cinci sute lei) pentru nepredarea actelor şi informaţiilor privind activitatea şi averea debitoarei SC A C SRL-în faliment, solicitate de către lichidatorul judiciar” şi,  pe de altă parte, tot prin Sentinţa nr. 496/F/2017: „ în temeiul art. 22 alin.3 din Legea nr. 85/2006,  aplică din oficiu,  amendă judiciară în cuantum de 3000 lei (trei mii lei), lichidatorului judiciar Cabinet Individual de Insolvenţă D M, pentru neîndeplinirea culpabilă, respectiv îndeplinirea cu întârziere, a atribuţiilor privind predarea-primirea/preluarea arhivei debitoarei SC A C SRL-în faliment”, cererea de reexaminare formulată de lichidatorul judiciar Cabinet Individual de Insolvenţă D M, fiind respinsă irevocabil, prin Sentinţa nr.13/F/CC/2018 pronunţată în dosar nr. ...../107/2011/a17 al Tribunalului Alba.

- la data de 26.11.2015 sub nr........../26.11.2015 între lichidatorul judiciar al debitoarei falite SC A C SA în faliment,  în calitate de reprezentant al SC A C SA pe de o parte şi  d-na Ş–actuală G A-administrator social şi reprezentant legal al SC M SRL-în calitate de comodatar,  pe de altă parte, se încheie  Contractul de comodat al imobilului situat în Blaj, str................., nr............ jud. Alba, în suprafaţă de 400 mp, d-na Ş, (actualmente G) A fiind şi fostul administrator social al debitoarei falite SC A C SA.

Contextul mai sus menţionat a fost indicat ca fiind în esenţă, motivul temeinic pentru care Judecătorul sindic s-a sesizat din oficiu, în vederea înlocuirii lichidatorului judiciar care, pe de o parte, astfel cum rezultă din hotărâri irevocabile, în speţă Sentinţa nr.496/F/2017 pronunţată în dosarul de insolvenţă nr............/107/2011 şi Sentinţa nr.13/F/CC/2018 pronunţată în dosar nr.........../107/2011/a17 al Tribunalului Alba, nu a reuşit să-şi îndeplinească, respectiv şi-a îndeplinit cu întârziere, atribuţiile privind predarea-primirea/preluarea arhivei debitoarei SC A C SA-în faliment începând cu momentul deschiderii procedurii insolvenţei - 26.11.2011 şi până la momentul acutizării, în cursul anului 2017, a raporturilor conflictuale dintre d-na Ş A  şi lichidatorul judiciar C.I.I. D M, iar pe de altă parte,î n cursul anului 2015, mai concret, la 26.11.2015, acordă folosinţa cu titlu gratuit, în favoarea unei societăţi - SC M SRL, al cărei administrator social este tot d-na Ş A - fostul administrator social al debitoarei falite SC A C SA, a imobilului  situat în Blaj, str.................. nr............, în suprafaţă de 400 mp, debitoarea falită SC A C SA având calitatea de comodant al bunului obiect al contractului.

Apărările formulate de lichidatorul judiciar CII D M, referitor la acest motiv de sesizare din oficiu ignoră esența a ceea ce judecătorul sindic a reținut atunci,  când sesizându-se în temeiul art.22 alin.2 din Legea 85/2006, a prezentat contextul care a determinat această sesizare.

Astfel, potrivit art.5 din Legea 85/2006,

(1) Organele care aplică procedura sunt: instanţele judecătoreşti, judecătorul-sindic, administratorul judiciar şi lichidatorul.

(2) Organele prevăzute la alin. (1) trebuie să asigure efectuarea cu celeritate a actelor şi operaţiunilor prevăzute de prezenta lege, precum şi realizarea în condiţiile legii a drepturilor şi obligaţiilor celorlalţi participanţi la aceste acte şi operaţiuni.

Ca atare, în calitate de organ care aplică procedura insolvenței, lichidatorul judiciar trebuie să prezinte garanții de obiectivitate în ceea ce privește derularea procedurii insolvenței, iar  aceasta înseamnă, printre altele, o atitudine fermă și  lipsită de echivoc, față de acele persoane  pe care, același lichidator judiciar le acuză de împiedicarea realizării atribuțiilor care-i  revin în derularea procedurii insolvenței debitoarei.

Astfel, în opinia judecătorului sindic, independent și indiferent  de finalitatea acestuia, de faptul că în final s-a concretizat într-un contract  de închiriere, lichidatorul judiciar al debitoarei falite -ca organ judiciar-  nu  avea niciun temei care să justifice rezonabil,  implicarea debitoarei în raporturi juridice contractuale cu o persoană juridică, al cărei administrator social – d-na G (fostă Ș) A,  crease impedimente serioase lichidatorului judiciar al debitoarei, atât în ceea ce privește predarea actelor şi informaţiilor privind activitatea şi averea debitoarei SC A C SRL- în faliment, solicitate de către lichidatorul judiciar, cât și în ceea ce privește predarea arhivei debitoarei către lichidatorul judiciar, ceea ce a determinat același lichidator judiciar  ca, în final, în cursul anului 2017, mai concret prin informarea înregistrată la data de 07.09.2017, în dosarul de insolvență nr........./107/2011, să solicite  judecătorului sindic aplicarea de amenzi judiciare d-nei G (fostă Ș) A, învederând referitor la stadiul predării arhivei, aspecte care vizau inclusiv sprijinul solicitat Poliției din partea lichidatorului judiciar - astfel cum sunt prezentate detaliat în cuprinsul Sentinței nr.496/F/22.11.2017, pronunțată de judecătorul sindic în dosarul de insolvență …./107/2011,  hotărâre judecătorească la care judecătorul sindic a făcut referire cu ocazia sesizării din oficiu.

Judecătorul sindic reamintește că, lichidatorul judiciar CII D M, a fost  desemnat lichidator judiciar al debitoarei încă din anul 2011, astfel că, din anul 2011 –de la momentul desemnării sale, și până în anul 2015-26.11, când în calitate de reprezentant al debitoarei  falite SC A CSA, a convenit încheierea contractului de comodat cu o societate administrată de fostul administrator social al debitoarei falite, este puțin probabil că nu conștientizase atitudinea culpabilă a fostului administrator social al debitoarei, d-na G (fostă) Ș A, în ceea ce privește predarea actelor şi informaţiilor privind activitatea şi averea debitoarei SC A C SA-în faliment, solicitate de către lichidatorul judiciar.

Dimpotrivă, lichidatorul judiciar conștientizase aceasta și se lovise deja de această atitudine -sancționată în final de judecătorul sindic prin Sentința nr. 496/F/22.11.2017- încă din cursul anului 2013, aspectele privind derularea raporturilor dintre lichidatorul judiciar și  fostul administrator social al debitoarei, d-na G (fosta Ș)A, în ceea ce privește predarea actelor şi informaţiilor privind activitatea şi averea debitoarei, fiind evidențiate pe larg în considerentele Sentinței nr. 496/F/22.11.2017, în sensul că:

”Prin Încheierea Ședinței publice din 17.10.2012, judecătorul sindic i-a pus în  vedere lichidatorului judiciar, să întocmească  un  raport sinteză în care să evidenţieze următoarele:

-dacă sunt incidente dispoziţiile art. 138 din L.85/2006 şi în caz afirmativ ce măsuri s-au propus;

-dacă a identificat acte frauduloase, (în sensul  art. 79 şi urm. din Legea nr. 85/2006) şi în caz afirmativ ce măsuri s-au propus;

-dacă  i-au fost predate  toate  evidenţele, actele contabile şi cele prevăzute de art. 28 din L.85/2006 şi în caz  contrar  ce măsuri  s-au propus.

- să întocmească  raport cu privire la situaţia patrimonială a debitoarei începând cu anul 2005.

Prin Încheierea Ședinței publice din  12.06.2013, urmare precizării lichidatorului judiciar în sensul că, administratorul social  nu i-a mai  predat  alte acte  contabile, judecătorul sindic, pentru ca lichidatorul judiciar să  completeze raportul sinteză cu privire la incidenţa prevederilor art.138 din L.85/2006,  consecinţele si relevanta nepredării actelor contabile  potrivit art. 28 din L.85/2006, respectiv cu privire la incidenta prevederilor  de art. 79 şi următoarele din L.85/2006, a dispus citarea  administratorului social al debitoarei Ş A cu menţiunea că, în temeiul disp.art.44 din L.85/2006 are obligaţia să predea  lichidatorului judiciar  toate actele şi evidenţele  debitoarei, în caz contrar se vor aplica  sancţiunile prevăzute de lege, aceleași dispoziții, fiind menținute și prin Încheierea Ședinței publice din 11.09.2013.

Urmare acestor dispoziţii, astfel cum rezultă din conținutul Încheierii de ședință, în Ședința publică din 13.11.2013, lichidatorul judiciar al debitoarei, a informat judecătorul sindic că,  a primit de la fostul administrator social  o parte din  documentele debitoarei solicitate, astfel cum sunt identificate în procesul verbal depus la dosar, iar restul documentelor solicitate fostului administrator social şi nepredate au fost recuperate de la chiriaşi, fiind  reconstituite, cu excepţia înscrisurilor de la SC D SRL care se află în procedura insolvenţei, la a cărei masă credală  s-a înscris debitoarea. Deasemenea, în aceeași ședință publică din 13.11.2013, avocata debitoarei a învederat instanţei că s-au predat actele solicitate de  lichidatorul judiciar şi există la dosar proces verbal al documentelor contabile primite de lichidatorul judiciar, astfel că, judecătorul sindic a pus în vedere:

Lichidatorului judiciar:

-să continue procedura şi  să  depună o listă scrisă cu documentele  contabile solicitate şi care nu i-au fost predate de către fostul administrator social;

- conform art. 5 alin.2 din L.85/2006, să precizeze scris  printr-un raport  pe care să-l publice  în BPI şi să-l  prezinte şi votului  adunării creditorilor dacă, faţă de aspectele  relevate în raportul sinteză nr. 410/08.11.2013 a identificat  acte frauduloase, în sensul prev. de art. 79 şi următoarele din L.85/2006, respectiv dacă în speţă apreciază sau nu asupra existentei incidenţei vreunuia dintre  elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 143, art. 147 din L.85/2006 şi să indice în caz afirmativ ce măsuri s-au luat.

Mandatarei debitoarei - al cărei patrimoniu trebuie protejat şi maximizat conform Legii nr. 85/2006, să-şi exprime un punct de vedere faţă de relevanţa şi consecinţele juridice ale aspectelor cuprinse în raportul sinteză nr. 410/08.11.2013, cu referire in concret dacă ar putea fi incidente prevederile art.79 şi următoarele din L.85/2006 sau dacă ar putea fi întrunite în dauna patrimoniului debitoarei, elementele constitutive ale infracțiunilor

În fine, astfel cum rezultă din Încheierea Ședinței publice din 26.02.2014, pentru acel termen de verificare, la dosarul cauzei a fost depusă adresa emisă Parchetului de pe lângă  Judecătoria Blaj, iar interpelat fiind de instanţă cu privire la cererea de constatare a nulităţii absolute a actelor întocmite, (despre care se face vorbire in Raportul nr. 40/23.01.2014), mandatarul lichidatorului judiciar, a învederat faptul că în ceea ce priveşte prevederile art.79 din L.85/2006, o asemenea cerere nu s-ar impune a fi formulata, însă s-a formulat o plângere penală de către lichidatorul judiciar şi urmează a se stabili acolo aceste aspecte.

La acest moment, procedura insolvenței debitoarei, se caracterizează printr-o situație conflictuală existentă între d-na Ș A și lichidatorul judiciar,  asumată  prin formularea de plângeri penale reciproce, (dosar penal nr........../P/2014 al Parchetului  de pe lângă Tribunalul Alba-finalizat cu Rechizitoriul înregistrat în dosarul penal nr. ............/107/2016, al Tribunalului Alba, dosar penal nr.............../P/2017 al Judecătoriei Blaj, dosar penal nr. .................../P/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia-fl.159, respectiv prin sesizarea pe care d-na Ș A, a învederat că a depus-o  la.. iunie 2017  la UNPIR - Filiala  Alba  comisia de disciplină, împotriva lichidatorului judiciar şi plângerea penală pe care tot ea, a învederat că a înregistrat-o la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, împotriva lichidatorului judiciar pentru săvârşirea infracţiunilor de gestiune frauduloasa, abuz în serviciu, deturnarea licitaţiilor publice, delapidare și omisiunea sesizării, prev. și ped. de art.246 Cod penal, plângere înregistrata sub nr................./2017.

Practic, astfel cum s-a reținut și în Sentința nr. 496/F/2017,  situația conflictuală dintre lichidatorul judiciar și d-na G (fostă) Ș A, s-a acutizat în dosarul de insolvență, necesitând intervenția judecătorului sindic, în momentul în care, au început să apară consecințele neîndeplinirii corespunzătoare de către lichidatorul judiciar CII D M respectiv de către d-na Ș A, a obligației acestora de preluare, respectiv predare a arhivei debitoarei.

În contextul tuturor celor ce preced, încheierea la data de 26.11.2015, sub nr.........., a Contractului de comodat dintre debitoarea falită-în calitate de comodant, prin reprezentant lichidator judiciar CII D M cu o societate administrată de fostul administrator social al debitoarei, d-na G A, contractul având ca obiect darea spre folosinţă comodatarului SC M SRL, cu destinaţia de sediul social, a imobilului situat în Blaj, str. ............., nr. ............jud. Alba, în suprafaţă de 400  mp, „etaj + curte magazii"- apare ca un act total incompatibil cu atitudinea de rezervă pe care încă din acea perioadă, lichidatorul judiciar-care nu intrase în posesia tuturor actelor și informațiilor privind activitatea şi averea debitoarei falite, trebuia să o aibă față de administratorul social al comodatarului, d-na G (fostă) Ș A, care, în calitate de fost administrator social al debitoarei falite, era ținută la îndeplinirea obligației de rezultat constând în predarea tuturor actelor și informațiilor privind activitatea şi averea debitoarei falite, lichidatorului judiciar al acesteia din urmă.

Or, nu doar  că după mai  bine de patru ani de la deschiderea procedurii insolvenței  debitoarei, nu-și îndeplinise această obligație, dar cu concursul lichidatorului judiciar al debitoarei  falite, ajunge să încheie în beneficiul unei societăți pe care o  administrează, SC M SRL, un contract de comodat, care, cel puțin din punct de vedere juridic, presupune  folosința gratuită de către comodatar, al unui spațiu al debitoarei falite, ceea ce desigur, e susceptibil de a crea impresia că, în fapt, solicitările repetate ale lichidatorului judiciar al debitoarei falite, de a-i preda toate actele și informațiile privind activitatea şi averea debitoarei, inclusiv Arhiva nu au o chiar atât de mare importanță, de vreme ce, un organ judiciar, care este împiedicat în realizarea atribuțiilor legale, de nepredarea tuturor actelor și informațiilor privind activitatea şi averea debitoarei falite, este dispus totuşi să angajeze aceeași  debitoare, în raporturi juridice contractuale, cu o societate administrată de însăși persoana care era ținută la îndeplinirea unei obligații legale, de rezultat, de predare a tuturor actelor și informațiilor privind activitatea şi averea debitoarei falite, inclusiv Arhiva.

În acest context, devin lipsite de relevanță apărările lichidatorului judiciar  axate pe ideea că, nu poate fi vorba de o lipsă de informare a judecătorului-sindic asupra vreunei angajări patrimoniale a debitoarei având ca obiect averea imobiliară a acesteia fără aprobarea creditorilor şi a judecătorului-sindic. Nu acesta -lipsa de informare- a fost mobilul care a determinat sesizarea din oficiu a judecătorului sindic. Contextul care a determinat sesizarea din oficiu a fost expus clar și  fără echivoc, în chiar prezentarea motivului sesizării, iar astfel cum rezultă din Încheierea Ședinței Camerei de Consiliu din 08.05.2019, judecătorul sindic a învederat în esență mandatarei lichidatorului judiciar că în contextul în care a fost invocat, acest motiv (nr.1) de sesizare din oficiu, vizează garanțiile de obiectivitate  a lichidatorului judiciar.

Ca atare, apărările lichidatorului judiciar, atât cele din întâmpinarea recalificată în Note de ședință, cât și  cele dezvoltate în Concluziile scrise depuse în termenul de amânare a pronunțării, tind să îndepărteze de la esență, demersul judecătorului sindic de înlocuire din oficiu a lichidatorului judiciar.

Răspunzând acestor apărări, judecătorul sindic subliniază următoarele:

1.Oferta/promisiunea administratorului social al comodatarului-fost administrator social și al debitoarei falite, de efectuare a unor lucrări de reparații la partea superioară a imobilului, nu poate fi privită ca o justificare pentru  încheierea contractului de comodat-folosință gratuită – în contextul tuturor celor mai sus expuse, deoarece,  lichidatorul judiciar avea alte resorturi legale de reparare/conservare în condițiile legii a spațiului debitoarei, fără a fi necesar să intre în raporturi juridice cu o societate administrată de fostul administrator social al debitoarei, care după mai  bine de patru  ani de zile de la deschiderea procedurii insolvenței, nu-i predase toate actele și informațiile privind activitatea şi averea debitoarei falite.

Astfel, potrivit art.23 din Legea 85/2006, în vederea îndeplinirii atribuţiilor sale, administratorul judiciar/lichidatorul va putea desemna persoane de specialitate. Numirea şi nivelul remuneraţiilor acestor persoane vor fi supuse aprobării comitetului creditorilor în cazul în care acestea vor fi achitate din averea debitoarei sau se vor supune aprobării judecătorului-sindic în cazul în care se vor remunera din fondul unic constituit conform art. 4.

Ca atare, lichidatorul judiciar putea apela la serviciile unor specialiști, avizați, care să efectueze în condițiile legii lucrările de conservare, reparații și altele asemenea, necesare prevenirii degradării spațiului debitoarei.

Însă, ceea a justificat încheierea contractului de comodat la nivelul anului 2015, se pare că s-a estompat în perioada imediat următoare în viziunea aceluiași lichidator judiciar, de vreme ce, deși, din 2011, conform art.23 din Legea 85/2006, avea posibilitatea legală să uzeze de serviciile specialiștilor în materie, pentru a conserva imobilul și a preveni iminenta degradare a acestuia, se ajunge ca în toamna anului 2018, lichidatorul judiciar, prin Raportul de activitate nr.302/21.09.2018, să solicite judecătorului sindic  ca: în temeiul art.25,  lit. d, ultima teză şi litera k, din Legea 85/2006, raportat la situaţia fizică a clădirii, să soluţioneze problemele arătate de lichidatorul judiciar, cerându-i-se în esenţă judecătorului sindic să  tranşeze varianta de urmat:

„- respectiv necesitatea trecerii de urgenţă la angajarea lucrărilor de refacere a  acoperişului inclusiv cele ce vor apărea după decopertarea stratului de hidroizolaţie, cu plata din sumele reprezentând  chirii şi deci prelungirea  procedurii de faliment;

- necesitatea trecerii de urgenţă la aplicarea art.115 alin.3 din Legea 85/2006 cu vânzarea totală  sau unei părţi din aceasta, pentru asigurarea plăţii impozitului  mai sus  arătat.”(a se vedea în acest sens, Încheierea Ședinței publice din 10.10.2018, în care se face referire la aceste aspecte)

Asupra acestor solicitări, judecătorul sindic s-a pronunțat motivat, în ședința publică din ......10.2018.

2.Contractul de comodat a fost depus la dosarul cauzei la data de 19.02.2019, iar din conținutul Procesului verbal al Hotărârii Adunării Creditorilor  din data de 07.12.2015, nu rezulta expres identitatea dintre administratorul social al comodatarului/chiriașului SC M SRL- G (fosta Ș) A și fostul administrator social al debitoarei falite.

Pe de altă parte, astfel cum rezultă din Încheierea Ședinței publice din ..........06.2017, cu ocazia dezbaterii solicitărilor lichidatorului judiciar din  Raportul  nr. 196/08.06.2017, cu referire la obligaţii și aspecte privind-o pe d-na. G (fosta Ş) A, referitor la biroul si magazia din curtea debitoarei, d-na G (fosta Ș) A, a învederat instanței că, mai demult  a existat un contract de comodat încheiat între societate şi o societate a de a sa, pentru întreţinerea  acelui spaţiu.

3.Chiar dacă prin ipoteză, ar  fi primit o chirie mai mult decât modică/medie (a se vedea exprimările în acest sens din adresa nr. 512/03.12.2015, respectiv din Procesul verbal al Hotărârii Adunării Creditorilor  din data de  07.12.2015) lichidatorul judiciar, nu avea niciun temei să angajeze debitoarea în raporturi juridice contractuale cu o societate administrată de însăși persoana care era ținută la îndeplinirea unei obligații legale, de predare a tuturor actelor și informațiilor privind activitatea şi averea debitoarei falite. Dimpotrivă, atitudinea lichidatorului judiciar într-o atare situație, trebuia să fie una de rezervă, axată exclusiv pe intrarea de îndată în posesia tuturor actelor și informațiilor privind activitatea şi averea debitoarei falite, inclusiv a Arhivei acesteia.

4.La momentul 16.12.2015, când nefiind contestată, a luat  act de  Hotărârea Adunării Creditorilor din data de 07.12.2015, judecătorul sindic nu avea perspectiva  întregii dimensiuni a degradării raporturilor dintre lichidatorul judiciar și fostul administrator social al debitoarei, d-na G (fosta Ș) A, în ceea ce privește predarea actelor şi informaţiilor privind activitatea şi averea debitoarei, inclusiv a arhivei, dimensiunea acestor aspecte fiind evidențiată abia din vara anului 2017, când, astfel cum rezultă din Sentința  nr.496/F/2017, prin cererea înregistrată la data de 27.06.2017, lichidatorul judiciar CII D M, solicită obligarea d-nei Ş A la predarea arhivei debitoarei SC A C SA, la data de 17.07.2017, precum şi sancţionarea d-nei Ş A pentru neîndeplinirea acestei obligaţii, iar prin cererea înregistrată la data de 18.07.2017, de către un grup de foşti angajaţi ai debitoarei, se  învederează refuzul d-nei Ş A, de a le preda altfel decât contracost, acte necesare eliberării deciziilor de pensionare. Aceasta în contextul în care, în Şedinţa publică din 14.06.2017, judecătorul sindic a atras atenţia lichidatorului judiciar CII D M că, încă din data de 18.10.2007, de când a fost desemnat lichidator al debitoarei prin Încheierea judecătorului delegat de la ORC  de pe lângă Tribunalul Alba ...., avea obligaţia legală să efectueze diligenţele necesare intrării în posesia bunurilor şi  documentelor  debitoarei,  de a cărei lichidare a fost responsabil şi anterior deschiderii procedurii insolvenţei de către judecătorul sindic.

Ca atare, sunt lipsite de relevanță diferențierile pe care în apărare, le face lichidatorul judiciar, referitor la faptul că: ”... toate discuțiile purtate ulterior cu privire la predarea/nepredarea /nepreluarea arhivei se referă în realitate la documente datând din perioada anterioară privatizării ... ”.

Judecătorul sindic reamintește că pe de o parte, considerentele Sentinței  nr.496/F/2017 -pronunțată în dosar nr........../107/2011 și ale Sentinței nr........F/CC/07.02.2018- pronunțată  în dosar nr............/107/2011/a... sunt edificatoare în ceea ce privește în ce anume constă îndeplinirea obligațiilor legale de predare a actelor și informațiilor privind activitatea și averea debitoarei, respectiv de predare-primire/preluare a arhivei acesteia, iar, pe de altă parte, pentru a se avea certitudinea actelor privind activitatea debitoarei cuprinse în Arhiva acesteia, trebuia  mai întâi să se intre în posesia ei.

 În esență, nu poate fi ignorat faptul că, același lichidator judiciar, care în cursul anului 2015 angajează voluntar debitoarea falită în raporturi juridice contractuale cu o societate administrată de aceeași persoană care după patru ani de la deschiderea procedurii insolvenței nu-și îndeplinise obligația de a preda toate actele și informațiile privind activitatea şi averea debitoarei falite, inclusiv arhiva acesteia, ajunge în situația în care, începând cu vara anului 2017 clamează necesitatea unor măsuri urgente și cere sprijinul judecătorului sindic în gestionarea impedimentelor privind predarea-primirea/preluarea arhivei debitoarei falite, iar începând cu toamna anului 2018, în același regim de urgență, cere  judecătorului sindic  să  tranşeze  varianta de urmat,  constând fie în  trecerea de urgenţă la angajarea lucrărilor de refacere a acoperişului imobilului situat în Blaj,........,  inclusiv cele ce vor apărea după decopertarea stratului de hidroizolaţie, cu plata din sumele reprezentând  chirii şi deci prelungirea  procedurii de faliment, fie trecerea de urgenţă la aplicarea art.115 alin.3 din Legea 85/2006 cu vânzarea totală  sau unei părţi din acesta.

Toate considerentele expuse în analiza acestuia, configurează caracterul temeinic al acestui motiv de sesizare din oficiu în vederea înlocuirii lichidatorului judiciar.

2.Referitor la al doilea motiv de sesizare din oficiu,

În Ședința publică din data de 27.03.2019- din dosarul de insolvență nr......../107/2011: Judecătorul sindic, în temeiul art. 22 alin.2 din Legea nr. 85/2006 s-a mai sesizat din oficiu, în vederea înlocuirii lichidatorului judiciar şi pentru următorul  motiv: Efectuarea de către lichidatorul judiciar a demersurilor cu privire la vânzarea imobilului situat în Municipiul Blaj, ........ oprite prin Sentinţa nr...../F/CC/24.05.2017, pronunţată în dosarul ...../107/2011/a.. devenită irevocabilă prin respingerea recursurilor declarate de lichidatorul judiciar D M , precum şi de către acţionarii A V , A N , I M  şi R S , împotriva acesteia, de către Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia a II-a Civilă, prin Decizia nr. ..../2017 pronunţată în dosarul nr. .../107/2011/a...

Din partea introductivă a Încheierii  Ședinței publice din data de 27.03.2019, rezultă că prin diligenţele Judecătorului sindic, s-au listat din sistemul Ecris, pentru dosar nr.317/107/2011- termenul de  verificare din 27.03.2019, următoarele: (...) Decizia nr.145/2017 pronunţată în 19.09.2017 de către Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia a II-a civilă, în dosar nr.(.../.../...), precum şi  Sentinţa nr. 99/F/CC/24.05.2017,  pronunţată de  Tribunalul Alba în dosar nr. (.../.../...).

Deși exprimarea judecătorului sindic este clară și lipsită de echivoc, interpretarea teleologică a acesteia fiind în sensul că, sunt avute în vedere demersurile cu privire la vânzarea imobilului situat în Municipiul Blaj, str....., jud. Alba, efectuate de lichidatorul judiciar anterior pronunțării Sentinţei nr. .../F/CC/24.05.2017-menținută irevocabil prin Decizia nr...../2017, a  Curții de Apel Alba Iulia, demersuri care au  fost  oprite prin hotărârile judecătorești antemenționate, lichidatorul judiciar, prin întâmpinarea formulată, își construiește în mod artificial apărarea, pe ideea că, în fapt, acest motiv al sesizării din oficiu, ar viza efectuarea de către lichidatorul judiciar a demersurilor cu privire la vânzarea imobilului situat în Municipiul Blaj, str............., jud. Alba, efectuate în baza anunțului de vânzare din 18.12.2018 și  oprite prin recentele hotărâri pronunțate de judecătorul sindic în dosarele asociate nr. ..../107/2011/a..., respectiv nr. .../107/2011/a...., niciuna dintre acestea nefiind irevocabilă.

Aceasta în contextul în care, cu ocazia invocării acestui motiv de sesizare din oficiu, în Ședința publică din 27.03.2019,  judecătorul sindic, nu a făcut  referire la niciuna dintre hotărârile pronunțate în dosarele asociate nr.....7/107/2011/a..., respectiv nr. .../107/2011/a.., hotărâri prin care:

- la data de 07.01.2019, a fost suspendat orice  demers cu privire la vânzarea la licitaţie a imobilului proprietatea debitoarei falite SC A. C. SA, „Complex Comercial mixt P+1E” , înscris în CF nr.............../Blaj,  situat administrativ în Municipiul Blaj, .............. jud. Alba, până la stabilirea definitivă a: situaţiei juridice a garanţiilor reale asupra acestui imobil, înscrise CF ......../Blaj şi a cuantumului drepturilor de creanţă astfel garantate; (dosar asociat nr. .../107/2011/a...)

-la data de 13.03.2019, a fost constatată nulitatea absolută a măsurii constând în trecerea la vânzarea prin supraofertare a imobilului proprietatea debitoarei falite SC A C SA, „Complex Comercial mixt P+1E” , înscris în CF nr...../Blaj,  situat administrativ în Municipiul Blaj, str. .............. jud. Alba, anterior tranşării definitive şi irevocabile a situaţiei juridice a acestui imobil, din perspectiva cererilor de retrocedare conexate nr................./27.02.2003, nr...../27.02.2003 și ...../27.02.2003, înregistrate la Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, cereri nesoluționate până în prezent, și  respectiv, anterior stabilirii definitive a situaţiei juridice a garanţiilor reale asupra acestui imobil, înscrise CF nr........Blaj şi a cuantumului drepturilor de creanţă astfel garantate; (dosar asociat nr. ../107/2011/a...)

Astfel cum rezultă din Încheierea Ședinței Camerei de Consiliu din 08.05.2019, Judecătorul sindic, având în vedere că din concluziile formulate a reieșit că, avocata lichidatorului judiciar C.I.I. D M, d-na M M nu a înţeles motivul  sesizării din oficiu indicat în punctul 1. al Încheierii şedinţei publice din 27.03.2019, i-a atras atenţia acesteia asupra faptului că acest motiv nu vizează demersuri ulterioare pronunţării hotărârilor judecătoreşti, demersuri ale lichidatorului judiciar specifice vânzării, ulterioare pronunţării hotărârilor judecătoreşti menţionate expres la punctul 1: adică Sentinţa nr..../F/CC/2017 respectiv Decizia nr....../2017 a Curţii de Apel Alba Iulia, ci, vizează tocmai demersurile lichidatorului judiciar, cu privire la vânzarea imobilului identificat la punctul 1, care au determinat intervenţia instanţelor de judecată, în speţă a judecătorului sindic - menţinută de Curtea de Apel Alba Iulia, de oprire a lor, prin cele două hotărâri judecătoreşti menţionate expres cu ocazia sesizării din oficiu. Cu aceeași ocazie, în Ședința Camerei de Consiliu din 08.05.2019,  judecătorul sindic a mai subliniat și faptul că:

- dacă era vorba de demersuri - de vânzare, ulterioare, în mod evident era indicată atât hotărârea pronunţată în dosarul asociat ..../107/2011/a........., cât şi hotărârea pronunţată de judecătorul sindic în dosarul asociat ..../107/2011/a...;

- este vorba despre faptul că a fost nevoie de  o intervenţie a instanţelor să oprească nişte demersuri de vânzare a unui imobil, pentru motivele indicate în acele hotărâri, adică în  sentinţa nr..../F/CC/2017, respectiv Decizia nr..../2017 a Curţii de Apel Alba Iulia.

În plus de cele subliniate în Ședința Camerei de Consiliu din 08.05.2019, referitor la eronata interpretare dată de lichidatorul judiciar acestui motiv de sesizare din oficiu, judecătorul sindic reține că, dacă era vorba de demersuri - de vânzare -  ulterioare celor oprite prin Sentinţa nr.99/F/CC/2017 , respectiv prin Decizia nr.145/2017 a Curţii de Apel Alba Iulia, în mod evident, judecătorul sindic ar fi folosit sintagma ”efectuarea în continuare de către lichidatorul judiciar, a demersurilor cu privire la vânzarea imobilului situat în Municipiul Blaj, str.............jud.Alba, oprite prin Sentinţa nr............/F/CC/24.05.2017, pronunţată în dosarul ......./107/2011/a...”.

Or, judecătorul sindic nu a  folosit asemenea sintagmă.

Referitor la acest motiv de sesizare din oficiu, judecătorul sindic reține următoarele:

Mai întâi, e de subliniat că, sesizarea din oficiu a judecătorului sindic nu vizează un demers oarecare al lichidatorului judiciar, care a fost infirmat prin hotărâri judecătoreşti irevocabile.

Ar fi o sarcină excesivă care s-ar crea pentru lichidatorii judiciari şi un precedent pe măsură de excesiv, sesizarea din oficiu a judecătorului sindic, pentru orice situaţii în care, măsuri ale acestora sunt infirmate de instanţe.

De altfel, în procedura insolvenţei debitoarei SC A  SA, au fost  situaţii în care, măsuri ale lichidatorului judiciar, au fost infirmate de judecătorul sindic sau de instanţa de control judiciar, fără ca aceasta să fi determinat judecătorul sindic să se sesizeze din oficiu, în vederea înlocuirii lichidatorului judiciar.

Or, prin Sentinţa nr. .../F/CC/24.05.2017, pronunţată în dosar  nr.../107/2011/a....., menținută irevocabil prin Decizia nr......../19.09.2017, pronunţată de  Curtea de Apel Alba Iulia, în dosar nr. ..107/2011/a...., în temeiul art.21 alin.2 din Legea 85/2006, a fost admisă cererea contestatoarei Ş A şi, în consecinţă, judecătorul sindic a dispus lichidatorului judiciar al debitoarei SC A C SA-în faliment, anume Cabinet Individual de Insolvenţă D M oprirea oricărui demers cu privire la vânzarea imobilului situat în Municipiul Blaj, str. ........., jud. Alba.

Ca atare, suntem în faţa unui demers al lichidatorului  judiciar al debitoarei, CII D M, de o gravitate ridicată, prin care, la nivelul anului 2017, s-au efectuat demersuri aferente vânzării imobilului situat în Municipiul Blaj, str. ............, jud. Alba, în ciuda faptului că, astfel cum rezultă din considerentele antemenţionatelor hotărâri judecătoreşti, lichidatorul judiciar a ignorat printre altele faptul că:

1.-imobilul situat în Blaj, strada …………., jud. Alba, teren și construcție P+1E, înscris în CF vechi ………… Blaj, (actualmente CF ……….. Blaj) având nr. topografic: …………..ste cel care face obiectul cererilor de retrocedare conexate din  anul 2003.

2.-potrivit adresei nr.........../15.05.2017, emisă de Mitropolia Română Unită cu Roma Greco–Catolică ........, cererea de retrocedare înregistrată sub nr…./27.02.2003, la Comisia Specială de Retrocedare, căreia  i-au fost conexate cererile de retrocedare nr…./27.02.2003 și …./27.02.2003, nu fusese soluționată până în momentul pronunţării Sentinţei nr. ..../F/CC//2017;

3.-potrivit art.21 alin.5 din Legea nr.10/2001,  sub sancțiunea nulităţii absolute, până la soluţionarea procedurilor administrative şi, după caz, judiciare, generate de prezenta lege, (Legea nr.10/2001), sunt interzise înstrăinarea, concesionarea, locaţia de gestiune, asocierea în participaţiune, ipotecarea, locaţiunea, precum şi orice închiriere sau subînchiriere în beneficiul unui nou chiriaş, schimbarea destinaţiei, grevarea cu sarcini sub orice formă a bunurilor imobile–terenuri şi/sau construcţii notificate potrivit prevederilor prezentei legi;

4.- potrivit art.46 alin. (1) din Legea nr.10/2001, prevederile prezentei legi sunt aplicabile şi în cazul acţiunilor în curs de judecată,  persoana îndreptăţită putând alege calea acestei legi, renunţând la judecarea cauzei sau solicitând suspendarea cauzei;

5.-în cauză, lichidatorul judiciar a pornit evident procedura de vânzare a construcţiilor în litigiu prin propunerea vânzării şi a modalităţii vânzării;

6.-vânzarea apare ca iminentă faţă de rapiditatea cu care a fost convocată adunarea creditorilor la 30.03.2017 pentru 6.04.2017; de altfel, această convocare apare ca netransparentă câtă vreme îmbracă forma unei propuneri către adunarea creditorilor şi de împrejurarea că, deşi nu se hotărâse vânzarea imobilelor şi modalitatea de vânzare, există deja multiple oferte (depuse anterior adunării creditorilor);

7.-procedura retrocedării vizează atât terenul cât şi supraedificatele înscrise în CF ........... Blaj, sub A1 şi A1.1, provenită din CF .... Blaj; această procedură nu s-a finalizat şi nu se poate anticipa speculativ care va fi soluţia ce va finaliza procedura; împrejurarea că se afirmă că nu ar putea fi retrocedate construcţiile edificate după momentul exproprierii Bisericii Greco-Catolice, nu este suficientă să conducă la concluzia prematură că aceste construcţii nu vor fi retrocedate;

8.-condiţia se impune cu atât mai mult cu cât în procedura judiciară de retrocedare este pronunţată sentinţa civilă numărul ......../2001 a Judecătoriei Blaj care obligă debitoarea să recunoască dreptul de proprietate al Bisericii Române Unite cu Roma Greco Catolică atât asupra terenului cât şi asupra construcţiilor, inclusiv acelor de sub fostul nr. top. ......din CF .........Blaj pentru care lichidatorul judiciar a propus vânzarea; această sentinţă nu a fost anulată, desfiinţată sau schimbată, ea fiind supusă apelului a cărui judecată este suspendată este suspendată până la soluţionarea procedurii administrative de retrocedare;

9.- cert este că, atât terenul cât şi construcţiile sunt vizate de cererea de retrocedare, judecătorul sindic apreciind corect asupra caracterului litigios al dreptului de proprietate asupra imobilului şi a incidenţei art. 21 alin. 5 din Legea 10/2001;

10.- într-adevăr primează principiul securităţii actului juridic, celui al celerităţii procedurii insolvenţei;

Lichidatorul judiciar nu se poate prevala în apărare, de faptul că, judecătorul sindic a avut posibilitatea să sesizeze din oficiu pentru acest motiv, la data respectivă şi nu după doi ani.

Judecătorul sindic reaminteşte că însuşi legiuitorul, prin art.22 alin.2 din Legea 85/2006, îi permite să se sesizeze din oficiu în vederea înlocuirii lichidatorului judiciar,  în orice stadiu al procedurii,  pentru motive temeinice.

Astfel, potrivit art.22 alin.2 din Legea 85/2006, în orice stadiu al procedurii, judecătorul-sindic, din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor, îl poate înlocui pe administratorul judiciar, prin încheiere motivată, pentru motive temeinice.(…)

Ca atare, nu există un termen de decădere – raportat la data apariţiei motivului temeinic- în care judecătorul sindic să se poată sesiza din oficiu în vederea înlocuirii lichidatorului judiciar.

Dimpotrivă, este atributul exclusiv al judecătorului sindic de a aprecia dacă se impune a se sesiza din oficiu în vederea  înlocuirii lichidatorului  judiciar, cu atât mai  mult cu cât, această măsură este un demers care nu poate fi tratat cu superficialitate- tocmai de aceea legiuitorul vorbeşte despre motive temeinice, iar de principiu, procedura insolvenţei, reclamă o continuitate şi o stabilitate inclusiv din perspectiva gestionării ei de către acelaşi lichidator judiciar, mai cu seamă în contextul în care, astfel cum se întâmplă şj în speţă,  aceasta - procedura insolvenţei - se derulează pe o perioadă îndelungată de timp – din 2011. 

În ceea ce priveşte caracterul temeinic al acestui motiv de sesizare din oficiu, judecătorul sindic reaminteşte că în cele ce preced a reţinut că nu orice măsură a lichidatorului judiciar, infirmată prin hotărâri judecătoreşti definitive, poate justifica sesizarea din oficiu a judecătorului sindic în vederea înlocuirii lichidatorului judiciar.

Or, în speţă, gravitatea măsurii/demersurilor lichidatorului judiciar oprite prin Sentinţa nr. …../F/CC/2017, menţinută prin Decizia nr………/2017, rezidă tocmai în aceea că, acestea vizau vânzarea imobilului situat în Municipiul Blaj, str. .............., jud. Alba, vânzare prohibită de dispoziţii legale imperative, pe care lichidatorul judiciar era ţinut să le cunoască şi să le respecte, nu să le ignore.

 Aceasta în contextul deloc de ignorat, în care, dacă măsura nu era contestată de contestatoarea G (fosă)Ş A – singura persoană care a contestat-o și a cărei lipsă de legitimare procesuală activă a fost invocată fără succes de lichidatorul judiciar - se ajungea la finalizarea de către lichidatorul judiciar, a demersurilor cu privire la vânzarea prohibită imperativ, a imobilului situat în Municipiul Blaj, str. ........., jud. Alba, ştiut  fiind că, judecătorul sindic, exercitându-şi atribuţiile legale în procedura insolvenţei, nu putea demara din oficiu, anularea demersurilor de vânzare, chiar prohibite imperativ fiind, deoarece chiar şi invocarea din oficiu a unei excepţii sau a unei nulităţi absolute, se face într-un cadru procesual cu a cărui soluţionare, judecătorul sindic/instanţa este investit/învestită şi nicidecum într-un cadru procesual/procedură judiciară create/demarate de însuși judecătorul sindic.

Ca atare, sunt neavenite şi lipsite de orice suport apărările lichidatorului judiciar  expuse în Concluziile scrise, constând în  aceea că: „ rezultă că demersul vizat este de fapt convocarea Adunării Creditorilor pentru  data de 06.04.2017, în condițiile în care prin Încheierea de ședință de la termenul de 14.06.2017- primul termen după întrunirea adunării creditorilor, judecătorul sindic constată, fără obiecțiuni, că la dosar s-a depus Procesul verbal al Adunării Creditorilor, la care adăugăm constatarea că hotărârea adoptată nu a fost contestată”.

Se pune problema ce obiecțiuni și în baza cărui temei, putea formula judecătorul sindic, față de Hotărârea Adunării Creditorilor din data de 06.04.2017. Desigur  că nu există niciun temei care să permită judecătorului sindic să cenzureze din oficiu Hotărârea Adunării Creditorilor.

În plus, considerentele Sentinței nr. ..../F/CC/2017, oferă o amplă analiză a modalității în care a acționat lichidatorul judiciar în vederea realizării vânzării, reținând judecătorul sindic în acea hotărâre că, ceea ce interesează, sunt efectele, finalitatea și valențele juridice ale Hotărârii Adunării Creditorilor din data de 06.04.2017, nicidecum convocarea acesteia –ca act/măsură a lichidatorului judiciar privită ut singuli, iar efectele, finalitatea și valențele juridice ale Hotărârii Adunării Creditorilor din data de 06.04.2017, rezidă în aceea că, ea este rezultatul inițiativei/măsurii lichidatorului judiciar, neinserată într-un raport premergător convocării Adunării Creditorilor, de a trece la vânzarea imobilului situat în Municipiul Blaj, str.........., jud. Alba, măsură pe care îl legitimează să o materializeze prin efectuarea demersurilor cu privire la vânzarea imobilului situat în Municipiul Blaj, str. ..........., jud. Alba. Or, interpretând și aplicând legea în spiritul ei, în soluționarea contestației deduse judecății, judecătorul sindic s-a raportat la  contextul în care a fost luată Hotărârea Adunării Creditorilor din 06.04.2017 și la efectele pe care le generează, constând în efectuarea de către lichidatorul judiciar a  demersurilor cu privire la vânzarea imobilului situat în Municipiul Blaj, str. ............., jud. Alba.

Pentru toate considerentele mai sus expuse, judecătorul sindic reţine că, efectuarea de către lichidatorul judiciar a demersurilor cu privire la vânzarea imobilului situat în Municipiul Blaj, str..........., jud.Alba, pentru a căror oprire a fost necesară intervenţia instanţelor judecătoreşti, în speţă a judecătorului sindic - prin Sentinţa nr............/F/CC/24.05.2017, pronunţată în dosarul.../107/2011/a..........., respectiv a Curţii de Apel Alba Iulia, Secţia a II a Civilă,  care, prin Decizia nr......../2017 pronunţată în dosarul nr...../107/2011/a.., a respins recursurile declarate împotriva Sentinţei  nr. ../F/CC/2017, de către lichidatorul judiciar D.M precum şi de către acţionarii IAV, IAN, IM şi RS, constituie un motiv temeinic pentru înlocuirea lichidatorului  judiciar.

3.Referitor la al treilea motiv de sesizare din oficiu,

În Ședința publică din data de 27.03.2019- din dosarul de insolvență nr...../107/2011: judecătorul sindic, în temeiul art. 22 alin.2 din Legea nr. 85/2006 s-a mai sesizat din oficiu, în vederea înlocuirii lichidatorului judiciar şi pentru următorul  motiv: Afirmaţia făcută de lichidatorul judiciar, în Adresa nr. ../22.02.2019, emisă către Secţia penală a Tribunalului Alba, în  dosarul penal nr........./107/2016, în sensul că, imobilul clădire, situată topografic în Blaj, str. ................. jud. Alba, despre a cărei vânzare se face vorbire în Adresa nr. ....../22.02.2019, se află în stare de degradare, „ca urmare a suspendărilor măsurilor de vânzare întreprinse de lichidator”, aceasta în contextul în care, cu ocazia sesizării din oficiu pentru acest motiv, Judecătorul sindic a reamintit că prin Sentinţa nr....../F/2018, pronunţată în dosarul nr. ./107/2011/.... judecătorul sindic a respins cererea contestatoarei G A, privind suspendarea executării măsurilor de reparaţii, întreţinere, respectiv conservare a imobilului situat în Blaj, ..............., jud.Alba, vizate de Raportul de activitate nr. .../107/2018 al lichidatorului judiciar al debitoarei A C SA – C.I.I. D M contestate în dosarul asociat  /107/2011/a... soluţie care nu a fost recurată până în prezent, termenul de recurs stipulat şi în dispozitivul sentinţei cu privire la aceasta, fiind de 7 zile de la comunicare.

Referitor la acest motiv de sesizare din oficiu, judecătorul sindic reţine următoarele:

1.Procedura insolvenţei debitoarei a fost deschisă încă din cursul lunii ianuarie a anului 2011, astfel că, raportat la prevederile art.23 din Legea 85/2006, coroborat  cu art.25 lit.d din acelaşi act normativ, încă din acel moment lichidatorul judiciar era ţinut să evalueze starea imobilului clădire, situată  în Blaj, str. ........, jud. Alba şi, să ia din timp și în condițiile legii, cuvenitele măsuri de conservare a acesteia, cu  atât mai mult cu  cât, o evaluare adecvată şi a situaţiei juridice a acestuia- relevată în amănunt în Sentinţa nr. ....../F/CC/24.05.2017 şi expusă de altfel şi în argumentarea precedentului motiv de sesizare din oficiu(supra nr. 2)- situaţie juridică existentă la momentul deschiderii procedurii insolvenţei debitoarei, permiteau concluzia că vânzarea imobilului respectiv- prohibită încă de la deschiderea procedurii insolvenţei tocmai datorită antemenţionatei situaţii juridice a acestuia - este o chestiune de durată, a cărei finalizare legală nu ţine nici de voinţa lichidatorului judiciar, nici de voinţa acţionarilor, nici de cea a creditorilor, nici de voinţa ofertanţilor şi nici de cea a fostului administrator social al debitoarei, d-na G. (fostă Ş.) A .- care clamează drepturi asupra imobilului respectiv prin invocarea calităţii de succesor în drepturi al societăţii SC M C SRL-societate deținătoare a unui număr de 97140 acțiuni, la SC A  SA, cu o cota de participare la beneficii si pierderi de 87,0025%.

Faptul că a lăsat să treacă un interval de timp de 8 ani de zile, fără a lua adecvate măsuri de conservare a imobilului în discuţie, este o chestiune care ţine strict de atribuţiile manageriale ale lichidatorului judiciar, care, se pare, s-a focusat pe vânzarea imobilului, fără a prioritiza conservarea acestuia, în condițiile legii.

Or, potrivit  art.11 alin.2 din Legea 85/206, atribuţiile judecătorului-sindic sunt limitate la controlul judecătoresc al activităţii administratorului judiciar şi/sau al lichidatorului şi la procesele şi cererile de natura judiciara aferente procedurii insolvenţei. Atribuţiile manageriale aparţin administratorului judiciar ori lichidatorului sau, în mod excepţional, debitorului, dacă acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-şi administra averea. Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunităţii de către creditori, prin organele acestora.

2. Lichidatorul judiciar ignoră faptul că, anterior depunerii în dosarul penal, a Adresei nr. .../22.02.2019,  la data de 19.12.2018,  judecătorul sindic  pronunţase în dosarul asociat nr. ....../107/2011/a....Sentinţa nr..../F/2019, prin care a respins cererea contestatoarei G A privind suspendarea executării măsurilor de reparaţii, întreţinere, respectiv conservare a imobilului situat în Blaj, str. ........., jud.Alba, vizate de Raportul de activitate nr...../107/2018 al lichidatorului judiciar al debitoarei SC A C SA, Cabinet Individual de Insolvenţă D M, măsuri contestate în dosarul asociat nr.......7/107/2011/a....

 Sentinţa a devenit irevocabilă prin nerecurare sub aspectul acestei soluţii, astfel că, la data de 22.02.2019, lichidatorul judiciar nu avea nici un temei să invoce faptul că imobilul  clădire „… în prezent se află în stare de degradare, ca urmare a suspendărilor măsurilor de vânzare întreprinse de lichidator ” suspendări considerate de același lichidator ca reprezentând o interpretare greșită a legii.

Judecătorul sindic reţine că cel târziu după pronunţarea la data de 19.12.2018, a  Sentinţei nr....../F/2019- sentinţă executorie, lichidatorul judiciar putea să păşească la a lua, în condițiile legii, măsuri de conservare a imobilului, deşi, astfel cum s-a reţinut în cele ce preced,  nu avea  nevoie de o hotărâre judecătorească în acest sens. De vreme ce a fost respinsă cererea contestatoarei G A privind suspendarea executării măsurilor de reparaţii, întreţinere, respectiv conservare a imobilului situat în Blaj, str. .........., jud.Alba, rezultă, per a contrario, că aceste măsuri puteau  fi efectuate-în condițiile legii.

Mai mult, măsurile de reparaţii, întreţinere, respectiv conservare a imobilului situat în Blaj, str. .......... jud.Alba, vizate de Raportul de activitate nr...../107/2018, survin  în contextul în care, acelaşi lichidator judiciar- într-o manieră care, după 8 ani de când girează procedura insolvenţei debitoarei, frizează, cu  totul și  cu totul nejustificat, intempestivul- prin Raportul de activitate nr...../21.09.2018, astfel cum rezultă din Încheierea şedinţei publice din 10.10.2018, solicitase  judecătorului sindic  ca: în temeiul art.25,  lit. d, ultima teză şi litera k, din Legea 85/2006, raportat la situaţia fizică a clădirii, să soluţioneze problemele arătate de lichidatorul judiciar cerându-i-se în esenţă  judecătorului sindic,  să  tranşeze  varianta de urmat:

„ - respectiv necesitatea trecerii de urgenţă la angajarea lucrărilor de refacere a  acoperişului inclusiv cele ce vor apărea după decopertarea stratului de hidroizolaţie, cu plata din sumele reprezentând  chirii şi deci prelungirea  procedurii de faliment;

- necesitatea trecerii de urgenţă la aplicarea art.115 alin.3 din Legea 85/2006 cu vânzarea totală  sau unei părţi din aceasta, pentru asigurarea plăţii impozitului  mai sus  arătat.”

Asupra acestei solicitări, judecătorul sindic s-a pronunţat în şedinţa publică din 10.10.2018, reţinând că, îi revin lichidatorului judiciar, competenţele primordiale în gestionarea chestiunilor privind utilitatea şi necesitatea „trecerii de urgenţă la angajarea lucrărilor de refacere a  acoperişului inclusiv cele ce vor apărea după decopertarea stratului de hidroizolaţie, cu plata din sumele reprezentând chirii - şi deci prelungirea procedurii de faliment, sau, necesitatea trecerii de urgenţă la aplicarea art.115 alin.3 din Legea 85/2006, cu vânzarea totală  sau unei părţi din aceasta, pentru asigurarea plăţii impozitului  mai sus  arătat”, astfel cum au fost prezentate în sesizarea/informarea din Raportul de activitate nr...../21.09.2018, sens în care acesta va proceda cu respectarea dispoziţiilor legale în materie şi va propune o măsură concretă, într-un Raport de activitate, raport pe care îl va depune la data de 05.11.2018 la dosarul cauzei şi mai departe îl va publica şi în BPI.

Ca atare, în contextul tuturor celor ce preced, se pune legitim problema ce anume l-a împiedicat pe lichidatorul judiciar să păşească la luarea măsurilor de conservare a imobilului, care reclamau o atât de mare urgenţă în toamna anului 2018, după 8 ani de procedură a insolvenţei şi după ce, încă din toamna anului 2017- mai concret din 19.09.2017- a devenit irevocabilă, prin Decizia nr..../ 2017, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, în dosar nr. ../107/2011/a..., soluţia, oricum executorie  a judecătorului sindic, de oprire a oricărui demers cu privire la vânzarea imobilului situat în Municipiul Blaj, str................, jud. Alba,

3. Mai mult, fără a lua în discuţie hotărârea pronunţată de judecătorul sindic la data de 07.01.2019, în dosarul asociat nr....../107/2011/a...- care, contrar interpretărilor lichidatorului judiciar, nu a fost  avută în vedere cu ocazia sesizării din oficiu din data de 27.03.2019, după cum nu a fost  avută în vedere nici hotărârea pronunţată de judecătorul sindic la data de 13.03.2019, în dosarul asociat nr.../107/2011/a..., judecătorul sindic reţine că, acelaşi lichidator judiciar, în Adresa nr. ......./22.02.2019, ignoră caracterul irevocabil al Sentinţei nr../F/CC/2017, care este o hotărâre prin care judecătorul sindic a dispus în fond- şi nu doar  suspendarea – oprirea oricărui demers cu privire la vânzarea imobilului situat în Municipiul Blaj, str.............. jud. Alba, sentinţa devenind irevocabilă, prin Decizia nr../ 2017, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, în dosar nr. ./107/2011/....

Indiferent de opinia proprie a lichidatorului judiciar, asupra unor hotărâri judecătoreşti, care irevocabile fiind, au intrat în puterea lucrului judecat, bucurându-se de prezumţia irefragabilă de dreptate şi adevăr, acesta nu poate invoca drept cauză a degradării imobilului pe care-l are în custodie din anul 2011, soluţii irevocabile pronunţate de instanţe, care în aprecierea lichidatorului judiciar, ar fi rezultatul unei interpretări greşite a legii.

În acest context, judecătorul sindic mai reaminteşte şi că prin Sentinţa nr. ....../F/CC/19.04.2017, pronunţată în dosar nr....../107/2011/a..., a admis cererea contestatoarei G (fosta Ş) A şi, în consecinţă, în temeiul art.21 alin.4 din Legea 85/2006, a suspendat până la soluţionarea irevocabilă a contestaţiei înregistrate în dosar n /107/2011/a.., executarea măsurii lichidatorului judiciar al debitoarei SC A C SA, Cabinet Individual de Insolvenţă D M, privind trecerea la vânzare a imobilului situat în Municipiul Blaj.

Prin Decizia nr. ..../21.09.2017, pronunţată în dosar nr. ...../107/2011/a......, Curtea de Apel Alba Iulia, a respins ca fiind lipsit de interes recursul declarat de lichidatorul judiciar CII D M, împotriva Sentinţei  nr..../F/CC/2017, reţinând în considerente că, nu mai subzistă un interes de suspendare a demersurilor lichidatorului judiciar de începere a vânzării imobilului, câtă vreme printr-o altă hotărâre, irevocabilă-este vorba despre Sentinţa nr. ........./F/CC/24.05.2017, menţinută prin Decizia nr............/19.09.2017, s-a dispus oprirea vânzării aceluiaşi imobil, devenind astfel un nonsens a se solicita de către lichidatorul judiciar continuarea executării vânzării câtă vreme această vânzare, potrivit unei hotărâri judecătoreşti nu mai este obiectiv posibilă.(dosarul asociat nr. .../107/2011/a., a fost atașat dosarului nr......107/2011, în vederea soluționării sesizării din oficiu, pentru înlocuirea lichidatorului judiciar)

 Ca atare, cel târziu începând cu toamna anului 2017, lichidatorul judiciar CII D M ,  trebuia să iniţieze în condițiile legii, demersurile de conservare a imobilului situat în Municipiul Blaj, str. ......., jud. Alba, chiar dacă nu împărtăşea modalitatea de interpretare şi aplicare a legii de către judecătorul sindic şi de către instanţa de control judiciar, şi  chiar dacă, în paralel, continua demersurile pentru soluţionarea dosarului nr. ......../107/2001 şi cererea detalii instituţiei abilitate,  referitor la stadiul soluţionării cererilor de retrocedare de care era vizat şi acest imobil- demersuri pe care era firesc să le facă, dar care nu exonerau lichidatorul judiciar  de luarea măsurilor de conservare a imobilului, tocmai pentru a preveni intrarea acestuia într-o stare avansată de degradare.

Raportat la toate cele ce preced, este incontestabil aşadar, că intrarea imobilului în starea de degradare de care se prevalează lichidatorul judiciar în adresa nr......./22.02.2019, nu este rezultatul pronunţării unor hotărâri judecătoreşti se suspendare a vânzării acestuia- astfel cum tinde să justifice lichidatorul judiciar starea de degradare, prin adresa antemenţionată- şi tocmai în aceasta rezidă gravitatea acestei afirmaţii şi temeinicia acestui motiv de sesizare din oficiu.

Lichidatorul judiciar – care răspunde pentru buna gestionare şi conservare a patrimoniului debitoarei, nu are nicio legitimare pentru a face asemenea afirmaţii, care, contrar celor susţinute de acesta în apărare, trebuie sancţionate de îndată, în caz contrar creându-se atât premisele ignorării caracterului prohibit şi profund nelegal al demersurilor din cursul anului 2017, ale lichidatorului judiciar, de vânzare a imobilului, caracter constatat de judecătorul sindic şi mai apoi, irevocabil, de instanţa de control judiciar-prin Decizia nr. .../2017, cât şi, în egală măsură, premisele exonerării lichidatorului judiciar de răspunderea şi responsabilitatea pentru modalitatea în care a gestionat începând cu anul 2011 şi până în prezent, aspectele care vizau conservarea imobilului, în condițiile legii. Or, tocmai în această percepţie lipsită de suport, asupra propriilor atribuţii şi asupra cauzelor stării de degradare a imobilului, constă efectul prejudiciabil al afirmaţiei lichidatorului judiciar din adresa nr........./22.02.2019.

Toate considerentele mai sus expuse ale judecătorului sindic, denotă esenţa acestui motiv de sesizare din oficiu, care, contrar celor susţinute în apărare de lichidatorul judiciar,  nu reprezintă nici pe de departe o sancţionare a acestuia: pentru un simplu şi foarte scurt punct de vedere din conţinutul căruia nu se poate deduce faptul că lichidatorul judiciar ar fi reclamat la instanţa penală o hotărâre a judecătorului sindic.

Nu s-a pus nici un moment problema că lichidatorul judiciar ar fi reclamat la instanţa penală o hotărâre a judecătorului sindic, motivul sesizării din oficiu analizat în cele ce preced, nereferindu-se la aşa ceva. Aceasta este interpretarea-din nou eronată- pe care, lichidatorul judiciar a ales ca, în exercitarea dreptului la apărare, să o dea sesizării din oficiu în vederea înlocuirii lui.

Lichidatorul judiciar este liber să facă orice reclamaţii şi să-şi exercite dreptul de petiţionare în ce modalitate doreşte.

Mai mult, a interpreta afirmaţia lichidatorului judiciar, din adresa nr. ../22.02.2019, ca având valenţele juridice ale unei reclamaţii la instanţa penală în  ceea ce priveşte o hotărâre a judecătorului sindic, reprezintă cel puţin o negare a aceea ce este notoriu că reprezintă o reclamaţie, dar în egală măsură reprezintă o deturnare a afirmaţiei respective, de la efectul scontat de lichidatorul judiciar - acela de a transpune în planul suspendării măsurilor de vânzare iniţiate de acesta, responsabilitatea privind starea de degradare a imobilului, prin neluarea la timp şi în mod adecvat a măsurilor de conservare sau a oricăror alte măsuri pe care invocata stare de degradare a acestuia o reclamă.

În concluzie, cele trei motive de sesizare din oficiu în vederea înlocuirii lichidatorului judiciar, atât luate distinct cât, mai cu seamă coroborate, conturează o abordare greșită şi  inadecvată, de către lichidatorul judiciar, a atribuțiilor legale și a rolului său în cadrul procedurii insolvenței, abordare care generează repetitiv situații limită în cadrul procedurii insolvenței.

Astfel:

1.În cursul anului 2015, prin încheierea Contractului de comodat, lichidatorul judiciar angajează voluntar debitoarea falită în raporturi juridice cu o societate administrată tocmai de fostul administrator social al debitoarei falite, deși, așa cum s-a reținut în considerentele Sentinței nr........../F/CC/07.02.2018, pronunțată în dosarul nr......../107/2011/a......, prin care a fost respinsă cererea lichidatorului judiciar de reexaminare a amenzii judiciare aplicate acestuia prin Sentința nr...../F/2017:

”-Având în vedere modalitatea deficitară în care a reușit să comunice cu fostul administrator social, precum și multiplele proceduri judiciare pe care, colateral derulării procedurii insolvenței, a fost nevoit să le demareze-aspecte învederate de el însuși, prin chiar  cererea de reexaminare- lichidatorul judiciar nu a avut niciun temei care să justifice rezonabil, amânarea momentului preluării arhivei debitoarei până în cursul lunilor iunie-iulie ale anului 2017, când, pe fondul multiplelor solicitări ale foștilor salariați ai debitoarei, pentru eliberarea de adeverințe/acte necesare emiterii deciziilor de pensionare, a cerut sprijinul judecătorului sindic în vederea obligării fostului administrator social la predarea arhivei”- aceasta este una dintre situațiile limită, la care s-a ajuns începând cu vara anului 2017.

”-În acest context se pune legitim întrebarea, dacă nu exista acea avalanșă de solicitări ale foștilor salariați ai debitoarei, pentru eliberarea adeverințelor/actelor necesare, corelate inclusiv cu solicitarea sprijinului organelor de poliție, când anume ar fi  considerat necesar lichidatorul judiciar să urgenteze procedura de preluare a arhivei debitoarei.

-Practic, modul în care se apără lichidatorul judiciar, este de natură a crea premisele unei susțineri  speculative, potrivit căreia, de fapt, lichidatorul judiciar și-a realizat efectiv obligația de preluare a arhivei, atunci când judecătorul sindic i-a stabilit un termen limită –este vorba despre  data de 31.10.2017, și, că lichidatorul judiciar și-a îndeplinit această obligație, în termenul limită stabilit de judecătorul sindic- după mai bine de 6 ani  de zile de la deschiderea procedurii insolvenței debitoarei.

-Nici susţinerile lichidatorului judiciar în sensul că, prin nepreluarea la timp a arhivei, nu a fost afectat cursul procedurii insolvenţei, nu pot fi primite, în contextul în care, acelaşi lichidator judiciar a învederat că, s-a ajuns ca foştii salariaţi ai debitoarei, să sesizeze organele de poliţie în vederea obţinerii adeverinţelor solicitate a fi  eliberate fostului administrator statutar, Ş A-care, astfel cum s-a reţinut şi în Sentinţa nr..../F/2017, din momentul deschiderii procedurii simplificate a insolvenţei debitoarei şi efectuării menţiunilor de către ORC, privind revocarea ei din această funcţie-la data de -14.04.2011, nu mai avea nici un temei să deţină arhiva debitoarei.

- În ceea ce priveşte susţinerile lichidatorului judiciar, în sensul că, abia în luna iunie anul curent-2017, ca urmare a depunerii la dosar a unor cereri/sesizări în numele foştilor salariaţi a aflat de existenţa/volumul acestei arhive, instanţa reţine că ele nu  fac decât să confirme că pasivitatea lichidatorului judiciar, în a efectua încă din anul 2011, demersurile necesare preluării arhivei, nu are nicio justificare. Dimpotrivă, dacă demara din timp procedurile legale aferente preluării arhivei, lichidatorul judiciar  ar fi constatat din timp volumul acesteia şi, ar fi  beneficiat de un interval de timp mai mult decât rezonabil -de peste 6 ani de zile-pentru a depune diligenţele necesare numerotării, sigilării şi întocmirii  proceselor verbale de predare–primire, a tuturor actelor/înscrisurilor din arhiva debitoarei.

-Mai mult, astfel cum s-a reţinut şi în Sentinţa nr. ..../F/2017, pronunţată în dosarul nr. ...../107/2011, dacă se are în vedere momentul intrării în lichidare a debitoarei, potrivit Legii 31/1990- anul 2007, se constată că d-na Ș A și lichidatorul  CII D M, au beneficiat de peste 9 ani de zile, pentru a pune în ordine toate aspectele ce ţin de diligenţele necesare numerotării, sigilării şi întocmirii proceselor verbale de predare–primire/preluare, a tuturor actelor/înscrisurilor din arhiva debitoarei, cu respectarea întocmai a tuturor dispoziţiilor legale în materie, astfel că, nu există nici un argument –nici măcar  acuzele reciproce pe care şi le  aduc fostul administrator statutar, d-na Ş A şi lichidatorul judiciar, care să justifice rezonabil  neîndeplinirea acestor obligaţii- oricum de rezultat. Judecătorul sindic reaminteşte că,prin aceeaşi  Sentinţă, nr. ...../F/2017,în temeiul art.44 din Legea 85/2006 coroborat  cu  art.108^1 alin. (1) pct. 2 lit.e) din Cod proc. Civ.1865, i-a fost aplicată şi  fostului administrator social al debitoarei, d-na Ş  A,amendă judiciară în cuantum de 500 lei (cinci sute lei) pentru nepredarea actelor şi informaţiilor privind activitatea şi averea debitoarei SC A C SA-în faliment, solicitate de către lichidatorul judiciar- amenda judiciară aplicată fostului administrator statutar fiind în cuantumul maxim prevăzut de CPC 1865- act normativ în vigoare la momentul deschiderii procedurii insolvenţei debitoarei.

- În concluzie, încă din momentul deschiderii procedurii insolvenţei, adică din  cursul anului 2011, lichidatorul judiciar trebuia să efectueze demersurile pentru selecţia unui operator autorizat in servicii arhivistice, pentru a se trece la predarea si prelucrarea arhivei şi nu să rămână pasiv timp de mai bine de 6 ani, până în momentul în care, situaţii juridice aferente sau conexe stării de insolvenţă a debitoarei, au reclamat preluarea arhivei  debitoarei, ajungându-se în situaţia în care, lichidatorul judiciar  să invoce stabilirea de către judecătorul sindic, a unui termen limită de predare-preluare a arhivei, pentru a-şi  justifica modalitatea efectivă în care  s-a realizat procedura de predare-preluare a acesteia.”

Raportat la cele ce preced și la cele expuse supra, cu ocazia analizei acestui motiv de sesizare din oficiu, în opinia judecătorului sindic, lichidatorul judiciar nu prezintă garanții de obiectivitate, fiind evident că, nu doar că nu a gestionat ferm, adecvat și la timp, intrarea în posesia tuturor actelor și informațiilor privind debitoarea falită, respectiv preluarea arhivei acesteia, dar, nu a avut nicio reticență în a încheia în cursul lunii noiembrie 2015, o convenție cu o societate administrată tocmai de fostul administrator social al debitoarei falite, pentru ca, ulterior, începând cu vara anului 2017, să  ceară sprijinul judecătorului sindic în vederea obligării fostului administrator social la predarea arhivei. Nu interesează așadar cât timp și sub ce formă s-a derulat efectiv contractul de comodat din data de 26.11.2015, ci, disponibilitatea lichidatorului judiciar-ca organ judiciar, de a angaja debitoarea falită, în raporturi juridice obligaționale, cu o societate administrată de fostul administrator social al debitoarei,

Ca atare, nu lipsa de informare a judecătorului sindic cu privire la existența contractului de comodat este motivul sesizării din oficiu- astfel cum înțelege să se apere lichidatorul judiciar.

2.Din anul 2011 – de când a fost desemnat lichidator judiciar al debitoarei odată cu deschiderea procedurii insolvenței și până în anul 2019, nu ia- desigur cu respectarea dispozițiilor legale în materie și a regimului juridic al acestuia-  măsuri adecvate de conservare sau orice alte măsuri pe care invocata stare de degradare a imobilului clădire, situat în Municipiul Blaj, str. ..............., jud. Alba, o reclamă, dar efectuează în cursul  anului 2017, demersuri de vânzare a acestuia, ignorând dispozițiile legale imperative care prohibeau această vânzare, fiind necesară intervenția judecătorului sindic-prin Sentința nr. ........../F/CC/2017 și a instanței de control judiciar-prin Decizia nr...../2017, pentru a opri irevocabil demersurile respective-aceasta este încă o situație limită creată de lichidatorul judiciar în procedura insolvenței, pe care nu  și-o asumă nici măcar în prezent, ci, dimpotrivă, exercitându-și dreptul la apărare cu  privire la acest motiv de sesizare din oficiu, insistă chiar și prin Concluziile scrise formulate, că, în fapt, ar fi fost vizate de judecătorul sindic, noile demersuri de vânzare a aceluiași imobil, vizate de anunțul de vânzare din 18.12.2018 și suspendate prin hotărârea pronunțată la data de 07.01.2019, în dosarul asociat nr. ......./107/2011/a........., respectiv anulate în forma relevată de dispozitivul acesteia, de hotârârea pronunțată de judecătorul sindic la data de 13.03.2019, în dosarul nr. ..../107/2011/a... Aceasta după ce, în Ședința Camerei de Consiliu din 08.05.2019  i s-a atras atenția argumentat că dă o interpretare eronată demersurilor de vânzare avute în vedere de judecătorul sindic și  i s-a acordat posibilitatea ca într-un termen de amânare a pronunțării, să depună Concluzii scrise, prin raportare la demersurile de vânzare avute în vedere de judecătorul sindic.

3. Consecutiv focusării lichidatorului judiciar pe vânzarea imobilului clădire, situat în Municipiul Blaj, str............., jud. Alba, în detrimentul luării în paralel și în condițiile legii, a măsurilor adecvate de conservare sau a oricăror alte măsuri pe care invocata stare de degradare a acestuia le reclamă, se ajunge în situația limită în care, în toamna anului 2018, prin Raportul de activitate nr........./21.09.2018, lichidatorul judiciar solicită  judecătorului sindic  ca: în temeiul art.25,  lit. d, ultima teză şi litera k, din Legea 85/2006, raportat la situaţia fizică a clădirii, să soluţioneze problemele arătate de lichidatorul judiciar cerându-i-se în esenţă  judecătorului sindic,  să  tranşeze  varianta de urmat:

„ - respectiv necesitatea trecerii de urgenţă la angajarea lucrărilor de refacere a  acoperişului inclusiv cele ce vor apărea după decopertarea stratului de hidroizolaţie, cu plata din sumele reprezentând  chirii şi deci prelungirea  procedurii de faliment;

- necesitatea trecerii de urgenţă la aplicarea art.115 alin.3 din Legea 85/2006 cu vânzarea totală  sau unei părţi din aceasta, pentru asigurarea plăţii impozitului  mai sus  arătat.”

Or, astfel cum s-a reținut supra, raportat la prevederile art.23 din Legea 85/2006, coroborat cu art.25 lit.d și art. 11 alin.2 din acelaşi act normativ, încă din momentul deschiderii procedurii insolvenței – ianuarie 2011, în exercitarea atribuțiilor sale manageriale, lichidatorul judiciar era ţinut să evalueze starea imobilului clădire, situată topografic în Blaj, str. ............ jud. Alba şi, să ia din timp și în condițiile legii, cuvenitele măsuri de conservare a acestuia, ceea ce desigur, indiferent de legalitatea/nelegalitatea, succesul/insuccesul demersurilor de vânzare a acestuia, ar fi preîntâmpinat intrarea în avansata stare de degradare pe care o clamează  același lichidator judiciar în Adresa nr. ........../22.02.2019, deși, prin Sentința nr........../F/19.12.2018, pronunțată în dosarul asociat nr..../107/2011/a.., judecătorul sindic respinsese cererea contestatoarei G (fosta Ș) A, privind suspendarea executării măsurilor de reparaţii, întreţinere, respectiv conservare a imobilului situat în Blaj, ... jud.Alba, vizate de Raportul de activitate nr..../107/2018 al lichidatorului judiciar al debitoarei SC A C SA, Cabinet Individual de Insolvenţă D M, contestate în dosarul asociat nr.../107/2011/a....

Pentru toate considerentele de fapt și de drept expuse, a admis sesizarea din oficiu pentru toate motivele invocate de judecătorul sindic şi în consecinţă:

În temeiul art.22 alin.2 din Legea 85/2006, a înlocuit lichidatorul judiciar al debitoarei SC A C SA-în faliment, anume CABINETUL INDIVIDUAL DE INSOLVENŢĂ D M.

A numti lichidator judiciar al debitoarei SC A C SA-în faliment, CABINETUL INDIVIDUAL DE INSOLVENŢĂ J L M, care, dat  fiind caracterul executoriu al prezentei hotărâri, îşi va exercita atribuţiile legale, începând cu data de 15.05.2019-data pronunțării  şi care  va fi retribuit pe bază de decont justificativ, care se va achita din averea debitoarei sau, în lipsa disponibilităţilor din contul debitoarei, din fondul de lichidare prevăzut la art. 4 alin. 4 din Legea nr. 85/2006.

Împotriva  acestei  încheieri  a  formulat  recurs Cabinet Individual de Insolvenţă D M solicitând  casarea  acesteia  cu  consecinţa  menţinerii  sale  ca  lichidator  judiciar  la  această debitoare.

 În dezvoltarea motivelor de  recurs  arată  următoarele :

Cu titlul introductiv si general privitor la toate cele trei motive cu care judecătorul sindic s-a sesizat si raportat la economia si stadiul la care este in prezent acest dosar de faliment (toţi creditorii tabelari - înscrişi la masa credală fiind complet îndestulaţi), chiar in cazul sesizării din oficiu a judecătorului sindic pentru înlocuirea lichidatorului judiciar, art. 22 alin (2) din Legea nr 85/2006 condiţionează aceasta de existenta citam de “motive temeinice”; legat de o astfel de condiţie, acele motive temeinice se impun a fi analizate raportat la acţiunile/masurile întreprinse ori neintreprinse de lichidatorul judiciar in calitatea lui de organ in procedura căruia legea-i prevede atribuţiile manageriale a procedurii de insolventa, cu precizarea expresa ca deciziile manageriale ale lichidatorului judiciar pot fi controlate sub aspectul oportunităţii doar de creditori prin organele acestora; judecătorul sindic având in procedura insolventei atribuţii limitate la controlul de legalitate activităţii lichidatorului judiciar - a se vedea dispoziţiile art. 11 alin (2) din lege ;

Conform prevederilor art. 5 alin 1 din Legea nr. 85/2006, lichidatorul judiciar este stabilit ca fiind, alături de judecătorul sindic , organ care aplica procedura insolventei; iar la alin 2 se arată că organele prevăzute la alin. (1) - deci nu numai lichidatorul judiciar, trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operaţiunilor prevăzute de legea insolventei; invocă aceasta raportat la faptul că întinderea în timp a derulării procedurii în prezenta cauză de faliment, s-a datorat pe lângă existenţa finalizarea, pentru ca de finalizare este vorba, predării-primirii arhivei la mijlocul lui 2017, şi omite să arate că în seama numitei S A este culpa exclusiva a întârzierii finalizării predării-primirii;

In ce priveşte încheierea contractului de comodat in discuţie arată că în imobilul în cauza spatiile de la parter erau  închiriate (la 2 -3 terti), iar la etaj nu era închiriat nimic ( care nici nu erau dotate cu reţele de utilităţi, nici măcar de energie electrica) astfel că în scopul majorării veniturilor debitoarei in interesul creditorilor acestei, lichidatorul judiciar - căruia-i aparţine exclusiv managementul procedurii - a apreciat avantajos procedurii  de-a da in folosinţa contra executare de către comodatar pe cheltuiala lui a lucrărilor de reparaţii si renovări (obligaţie prevăzută la pct. 3.1 lit f) din acel înscris) - şi nu cu titlul gratuit - cum în mod eronat susţine judecătorul sindic în încheierea atacata, deci inclusiv cele de utilităţi astfel încât sa fie aduse spatiile in cauza in starea de utilizare pe destinaţia de sediu social.

Înainte de a se preda spatiile comodatarului (operaţiune care nu s-a realizat niciodată), lichidatorul judiciar prin scrisoarea din 03 12 2015 adresata creditorilor informează, printre altele despre acest contract si mai mult recomanda a fi de acord sa se perceapă o chirie de 3 euro/mp de la solicitantul  SC M  SRL; Conform Procesului verbal de şedinţa din 07 12 2015, creditorii aproba, printre altele si închirierea catre  SC M SRL a spatiilor de la etaj (aprox 400 mp) . Face precizarea expresa ca nici acest contract nu s-a transpus in aplicare si nu a produs efecte;

Ceea ce este de reţinut constă în aceea ca lichidatorul judiciar a informat transparent si supus aprobării Adunării creditorilor situaţia cu raporturile societăţii administrate de fost administrator social al  SC A C SA, realizându-se astfel controlul de oportunitate.

Cu privire la cele ce preced, lichidatorul judiciar a adus la cunoştinţa judecătorului sindic si a pârtilor interesate la termenul de verificare a dosarului din data de 16.12.2015 prin raportul cu nr. ../2015 - însoţit de înscrisurile justificative - așa cum se arata in încheierea judecătorului sindic din 16 12 2015 - fără sa aprecieze ca demersul de a fi ocupate spatiile disponibile -contra unei prestaţii/plăti, ar fi motiv temeinic de înlocuire a lichidatorului judiciar , şi nu în data de 27 02 2019;

Motivarea judecătorului  ca aşa-zisa modalitate deficitara a lichidatorului judiciar de a comunica cu fostul administrator social la debitoarei in legătură cu predarea-primirea arhivei pana in iunie-iulie 2017 precum si “multiplele proceduri judiciare” pe care am fost nevoita sa le promovam, nu reprezintă justificări rezonabile pentru întârzierea predării - primirii arhivei, întârziere care ar fi dăunat unor salariaţi (despre care tot subscrisa am informat in şedinţele de verificare a dosarului ca de la aceştia - a aflat - în acea din urma perioada ca numita S A deţine in fapt si arhiva de personal, astfel încât judecătorul sindic sa o sensibilizeze sa le predea, ar fi aspecte care au condus la citam “una din situaţiile limita” la care s-a ajuns , nu pot fi considerate in ansamblul lor motiv temeinic de înlocuire, așa cum reiese din cele mai sus arătate; nicidecum nu poate fi - după cum s-au petrecut lucrurile — pusă în culpa lichidatorului judiciar amânarea preluării arhivei.

Reţinerea ca motiv de înlocuire a sa pentru faptul ca s-a amânat predarea-primirea arhivei ca o culpă, este în contradicţie cu cele considerate şi dispuse de acelaşi judecător sindic pe parcursul derulării procedurii in legătură cu aceeaşi problema si pentru care a solicitat SC A C SA reducerea nivelului chiriei faţă de care Adunarea creditorilor din data de 08.01.2015, la punctul 2 al ordinii de zi aproba solicitarea - proces verbal depus la dosarul cauzei; apoi, în cursul anului 2016, chiriaşul SC B...SRL a efectuat de asemenea lucrări de întreţinere a terasei în valoare de 10440 lei dar fără a avea pretenţii de deducere din chirie (cf Factura ........./12 09 2016 si Situaţiei de lucrări);

În toamna anului 2018, prin grija sa, din fondurile băneşti ale debitoarei, a întreprins demersuri pentru efectuarea de lucrări de remediere parţiala a infiltraţiilor hidro tot la terasa clădirii (de încă aproximativ 8000 lei), lucrări despre care a informat la momentele respective.

Din Nota de constatare datata 11.12.2018 (anexata raportului de activitate ........./01.02.2019) efectuată la solicitarea sa, reiese recomandarea acestui proiectant-constructor de a se realiza/construi o şarpanta cu învelitoare peste cea existenta, ceea ce este de natura investiţiilor raportat la  SC A C SA, şi lucrare de întreţinere /reparaţii, motiv pentru lichidatorul judiciar a apreciat ca, nemaifiind creditori - ci doar persoana parte interesată care contesta toate rapoartele lichidatorului judiciar, judecătorul sindic trebuie sa fie informat si chiar sa consemneze prin încheierea ca pot fi demarate astfel de lucrări care se vor suportat din fondurile debitoarei, lichidatorul judiciar, desigur, urmând sa efectueze demersurile legale pentru selectarea constructorului si respectarea condiţiilor tehnice care se impun in astfel de cazuri.

Ca urmare, susţinerile judecătorului sindic din sentinţa atacată ca nu a făcut demersuri si nu a luat masuri (acele care puteau fi luate de lichidatorul judiciar), sunt in totalitate neconforme cu realitatea.

 In acelaşi timp, susţine judecătorul sindic fără a reda cu fidelitate situaţia in succesiunea ei, cum ca în anul 2017 subscrisa lichidator judiciar ar fi efectuat demersuri de vânzare ignorând dispoziţiile legale imperative care prohibeau aceasta vânzare, fiind necesara intervenţia judecătorului sindic (şi nu numai), ajungându-se astfel din culpa sa la citam “încă o situaţie limita creata de lichidatorul judiciar ...” situaţie pe care afirma nejustificat judecătorul sindic in continuare nu şi-o asumă nici în prezent,

Prin încheierea de şedinţa de la termenul de verificare a dosarului principal, din 22.05.2017 când instanţa consemnează printre altele, la pag 1, ca la 20.03.2017 lichidatorul judiciar a depus raport de activitate însoţit de acte justificative, respectiv ca s-au depus oferte de cumpărare a imobilului în cauza, judecătorul sindic în conţinutul de la pag 4 a încheierii pune în vedere lichidatorului judiciar, printre altele, : să-si exprime poziţia prin raport asupra solicitării ofertantului SC R T B SRL, de a pune in discuţia adunării creditorilor valorificarea imobilului in cauza, sa-si exprime poziţia prin acelaşi raport asupra “relevantei în procedura insolvenţei a ofertelor de cumpărare” depuse de societatea mai sus nominalizata şi de alţi doi ofertanţi, respectiv să continue procedura şi să formuleze propuneri în procedura .

La acel moment era în etapa procedurii de faliment în care s-a luat act ca este depus la dosarul cauzei Raportul de evaluare clădiri din patrimoniul debitoarei la data de 31.12.2012, respectiv si al imobilului construcţie in discuţie.

In aceste împrejurări, lichidatorul judiciar la data de 30.03.2017 (deci după 7-8 zile de la data ultimei verificări a dosarului ) întocmeşte şi aduce la cunoştinţa creditorilor (în speţa la AJFP Alba - singurul creditor tabelar la acea vreme) pentru Adunarea creditorilor convocata pentru data de 06.04.2017, un raport informativ privind nu numai stadiul procedurii ci prezintă si către solicitanta”, profita/sunt (de asemenea in favoarea demersurilor repetate întreprinse de lichidatorul judiciar în interesul procedurii de faliment, alături de soluţia irevocabilă din Dosarul ......./107/2001 mai sus menţionată, şi nicidecum în favoarea motivelor de înlocuire a sa.

Oricum atâta vreme cat lichidatorul judiciar a procedat cu transparenta şi buna credinţă, respectiv în interesul procedurii de faliment prin masurile întreprinse, acestea sunt supuse controlului de legalitate al judecătorului sindic si având in vedere ca măsură a fost luata într-un context a cărui analiză este supusă inclusiv instanţei de control judiciar, acesta nu poate fi sancţionat pentru fapt litigios.

Aşadar, apare ca exagerată/deplasată calificarea ca, din faptele de mai sus, ar reieşi o “situaţie limita creata de lichidatorul judiciar”, şi cu atât mai puţin că acestea ar reprezenta motive temeinice de înlocuire a lichidatorului judiciar, considerente pentru care solicita să  fie respins si acest al doilea motiv de înlocuire a lichidatorului judiciar .

3) In ce priveşte al treilea motiv de înlocuire sesizat din oficiu de către judecătorul sindic, respectiv susţinerile, din considerentele de la pct. 3 pag 26 a sentinţei atacate cu recurs, cum ca si-a concentrat activitatea cu precădere pe vânzarea imobilului in cauza, in detrimentul luării in paralel si in condiţiile legii a masurilor adecvate de conservare si a oricăror altor masuri pe care starea (invocata) a construcţiei le reclama,

 Mai arată că acestea sunt forţate, respectiv nu ţin seama de demersurile sale arătate mai sus la lit. a punctului 2, si sunt astfel redate încât sa se confirme ca in mod întemeiat si legal s-a sesizat si cu acest motiv de înlocuire ;

În acelaşi scop judecătorul sindic doreşte să inducă faptul ca acţiunile si demersurile lichidatorului judiciar întreprinse pe parcursul procedurii de faliment, in legătură cu clarificarea situaţiei juridice a imobilului in cauza, cu convocarea - după depunerea la dosar a raportului de evaluare a activului — a Adunării creditorilor pentru a hotărî cu privire la preţul de începere a procedurii de vânzare si de a aproba regulamentul vânzării, reprezintă “focusarea” lichidatorului judiciar pe vânzarea acestuia, cu toate ca aceste demersuri sunt premergătoare vânzării.

 Odată cu pronunţarea Sentinţei ...../2017 prin care s-a dispus suspendarea demersurilor de vânzare, nu a continuat cu publicarea in presa a anunţurilor de vânzarea aşa cum au fost aprobate de Adunarea creditorilor  din 06 04 2017.

Mai arată modul tendenţios în care judecătorul sindic consemnează ca prin coroborarea acestor doua aspecte, aşa-zisa focusare pe vânzare si neluarea masurilor adecvate de conservare, se ajunge in situaţia limita in care lichidatorul judiciar prin raportul de activitate nr. 302/21 09 2018 cere acestuia să, “tranşeze varianta de urmat” .

Însă din parcurgerea conţinutului acestui raport de activitate, legat de chestiunile in discuţie, uşor se poate constata ca, motivat - inclusiv prin ataşarea unei noi Note de constatare a situaţiei fizice a clădirii si a investiţiilor - prin valoare care se recomanda a fi efectuate, si nu nişte închipuiri ale lichidatorului judiciar (cum încearcă sa inducă atunci când foloseşte sintagma “invocata stare de degradare”), lichidatorul judiciar cu buna credinţa si in interesul procedurii de faliment prezintă judecătorului sindic situaţia existenta sesizează judecătorul sindic cu privire la cele doua aspecte care trebuie soluţionate; Aceasta sesizare s-a făcut cu dorinţa ca judecătorul sindic sa ia act de situaţia faptica privitoare la starea clădirii (care datorita frecventelor intemperii si a trecerii timpului se înrăutăţeşte permanent), si mai ales in contextul in care numita G A în permanenta, de când a fost calificata ca parte interesata in procedura, a avut un comportament contrar bunului mers al procedurii de faliment ( a se vedea si atitudinea din Dosarul ........./107/2011 - la repunerea pe rol a judecării) .

Din actele dosarului instanța constată următoarele:

Instanța de recurs constată că în speță se impune analiza prevederilor art.11 coroborate cu prevederile art.22 din Legea 85/2006 cu privire la competența judecătorului sindic în înlocuirea lichidatorului judiciar, condițiile necesare pronunțării unei asemenea soluții.

Astfel, art. 22  din Legea 85/2006 prevede:

(2) În orice stadiu al procedurii, judecătorul-sindic, din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor, îl poate înlocui pe administratorul judiciar, prin încheiere motivată, pentru motive temeinice. Încheierea de înlocuire se pronunţă în camera de consiliu, de urgenţă, cu citarea administratorului judiciar şi a comitetului creditorilor….

(3) Judecătorul-sindic va sancţiona administratorul judiciar cu amendă judiciară de la 1.000 lei la 5.000 lei în cazul în care acesta, din culpă sau cu rea-credinţă, nu îşi îndeplineşte sau îndeplineşte cu întârziere atribuţiile prevăzute de lege sau stabilite de judecătorul-sindic.

 (4) Dacă prin fapta prevăzută la alin. (3) administratorul judiciar a cauzat un prejudiciu, judecătorul-sindic va putea, la cererea oricărei părţi interesate, să îl oblige pe administratorul judiciar la acoperirea prejudiciului produs.

Atribuțiile judecătorului sindic, art. 11 alin.1 din Legea 85/2006, Principalele atribuţii ale judecătorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt:

e) înlocuirea, pentru motive temeinice, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului;

 (2) Atribuţiile judecătorului-sindic sunt limitate la controlul judecătoresc al activităţii administratorului judiciar şi/sau al lichidatorului şi la procesele şi cererile de natură judiciară aferente procedurii insolvenţei. Atribuţiile manageriale aparţin administratorului judiciar ori lichidatorului sau, în mod excepţional, debitorului, dacă acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-şi administra averea. Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunităţii de către creditori, prin organele acestora.

Din interpretarea coroborată a acestor temeiuri de drept rezultă că judecătorul sindic din oficiu nu poate înlocui un lichidator judiciar în urma analizării din oficiu a oportunităţii deciziilor manageriale, atribut care este exclusiv al creditorilor prin organele acestora.

În situația în care judecătorul sindic era investit cu cereri care privesc activitatea lichidatorului judiciar și astfel în exercitarea controlului judecătoresc ar fi pronunţat soluții din care rezulta activitatea defectuoasă a lichidatorului cu privire la oportunitatea deciziilor manageriale, ulterior se putea investi din oficiu cu înlocuirea lichidatorului judiciar. Or, judecătorul sindic s-a investit pe analiza oportunității deciziilor manageriale fără a fi sesizat pronunțându-se pe aspecte cu care în controlul judecătoresc nu era investit.

Raportând acest silogism judiciar la situația de fapt, înlăturând aprecierile judecătorului sindic care privesc oportunitatea deciziilor manageriale ale lichidatorului judiciar, care, cum s-a reţinut mai sus exced competenței judecătorului sindic dacă nu privesc controlul judecătoresc, se constată următoarele:

Judecătorul sindic  nu a fost investit în controlul judecătoresc cu analiza nelegalitatii contractului de comodat nr.../26.11.2015,  încheiat între SC A. C. SA- în faliment, reprezentată prin lichidator judiciar CII D M  şi,  SC M SRL- reprezentată legal prin administrator Ş A, obiectul contractului constând în : ,,comodantul SC A C SA, dă spre folosinţă comodatarului SC M SRL, cu destinaţia de sediul social,  Imobilul situat în Alba, în suprafaţă de 400  mp,,. Or, judecătorul sindic  a apreciat oportunitatea acestei decizii ce privește managerierea, chestiune ce excede atribuțiilor prevăzute de art.11 din Legea 85/2014.

 Privind nivelul culpei lichidatorului Cabinet Individual de Insolvenţă D M, pentru neîndeplinirea culpabilă, respectiv îndeplinirea cu întârziere, a atribuţiilor privind  predarea-primirea/preluarea arhivei debitoarei SC A C SRL-în faliment.

 In contextul în care prin Sentinţa nr. ........../F/2017 pronunţată în şedinţa publică din 22.11.2017, în dosarul de insolvenţă nr............/107/2011, s-a dispus de către Judecătorul sindic: „Admite cererea lichidatorului judiciar Cabinet Individual de Insolvenţă D M şi, în consecinţă în temeiul art.44 din Legea 85/2006 coroborat  cu  art. 108^1 alin. (1) pct. 2 lit. e) din Cod proc. Civ.1865, aplică fostului administrator social al debitoarei, d-na Ş  Ao amendă judiciară în cuantum de 500 lei (cinci sute lei) pentru nepredarea actelor şi informaţiilor privind activitatea şi averea debitoarei SC A C SA-în faliment, solicitate de către lichidatorul judiciar”, este evident că o eventuală culpă a lichidatorului judiciar în respectiva operațiune are parțial o cauza justificată, și anume culpa fostului administrator social.

Astfel că, pe acest aspect, instanța constată că respectiva întârziere nu reprezintă  un motiv temeinic de înlocuire.

Judecătorul sindic retine că, în acest moment, procedura insolvenței debitoarei, se caracterizează printr-o situație conflictuală existentă între d-na Ș A și lichidatorul judiciar,  asumată  prin formularea de plângeri penale reciproce, (dosar pe /P/2014 al Parchetului  de pe lângă Tribunalul Alba-finalizat cu Rechizitoriul înregistrat în dosarul /107/2016, al Tribunalului Alba, dosar p /P/2017 al Judecătoriei Blaj, dosar penal nr. ..../P/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, respectiv prin sesizarea pe care d-na Ș A, a învederat că a depus-o  la ...... iunie 2017  la UNPIR - Filiala Alba - comisia de disciplină, împotriva lichidatorului judiciar şi plângerea penală pe care tot ea, a învederat că a  înregistrat-o  la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, împotriva lichidatorului judiciar pentru săvârşirea infracţiunilor de gestiune frauduloasa, abuz în serviciu, deturnarea licitaţiilor publice, delapidare si omisiunea sesizării, prev. si ped. de art.246 Cod penal, plângere înregistrata sub nr..........2017..

Raportat la situația conflictuală retinută de către judecătorul sindic, existentă intre lichidatorul judiciar si fostul administrator social, se constată că debitoarea este  în faliment administratorul social fiind exclus procedurii neavând în prezent atribuţii privind activitatea debitoarei.

In acest sens,  art. 107 alin.2 lit. a din Legea 85/2006, arată că  prin hotărârea prin care se decide intrarea în faliment, judecătorul-sindic va pronunţa dizolvarea societăţii debitoare şi va dispune ridicarea dreptului de administrare al debitorului. Or, de vreme ce administratorul social este străin de procedura actuală, reţinerea ca motiv de înlocuire a lichidatorului judiciar, a stării conflictuale dintre aceştia este lipsită de relevanța juridică.

Raportat la Sentința nr. .../F/CC/2017, pronunţata în dosarul ......../107/2011/a8,  definitivă, în situaţia in care judecătorul sindic a fost investit în legalitate pronunţarea unui hotărâri judecătorești prin care infirmă decizia managerială a lichidatorului judiciar, această situație nu constituie de facto un motiv temeinic de înlocuire, altfel legiuitorul ar fi stabilit expres că în situația în care judecătorul sindic infirmă actele lichidatorului judiciar, acesta din urmă va fi înlocuit. Însă, legiuitorul a stabilit la art.22  alin.3 si 4 din Legea 85/2006 amendarea în cazul în care acesta, din culpă sau cu rea-credinţă, nu îşi îndeplineşte sau îndeplineşte cu întârziere atribuţiile prevăzute de lege sau stabilite de judecătorul-sindic, respectiv  acoperirea prejudiciului produs.

Urmând logica legiuitorului, sancționarea lichidatorului trebuie să fie graduală și doar în situații excepționale acesta va fi înlocuit.

Or, tocmai acesta este rolul judecătorului sindic să verifice legalitatea actelor lichidatorului judiciar, să o impună, și nu este un mediator de conflicte între lichidator și fostul administrator social. De reţinut că activitatea lichidatorului judiciar a fost publică și nu ocultă și a putut fi supusă controlului judecătoresc. De vreme ce motivele temeinice sunt la latitudinea judecătorului sindic, potrivit propriei convingeri, instanța consideră că prezenta situație de fapt nu constituie un motiv temeinic relevant în înlocuirea lichidatorului, acesta urmărind în principal, realizarea obiectivelor stabilite de către art.3 pct.25 din Legea 85/2006 privind falimentul debitoarei, si anume  lichidarea averii acesteia pentru acoperirea pasivului, fiind urmată de radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat, mai ales că debitoarea este societate pe acțiuni.

In consecință, dintre toate motivele reținute de către judecătorul sindic în înlocuirea administratorului judiciar, singurele care ar produce eventual consecințe este situația de fapt relativ la starea de degradare a imobilului debitoarei situat în Blaj, .............., și efectuarea expertizei contabile ce privește activitatea Cabinetului de insolvență D.M desfașurată în perioada 2011-2018 cu privire la debitoarea SC A C SA, care fac obiectul dosarului  ...../107/2011/a........ în recurs, pe rolul Curții de apel Alba Iulia.  Or, stabilirea definitivă a situației de fapt ar trebui să fie situația premisă de la care judecătorul sindic își creează propriul silogism în înlocuirea lichidatorului judiciar, silogism care nu poate fi creat direct în recurs trecând peste aprecierea fondului cauzei care este atributul judecătorului sindic ca prima instanță motiv pentru care  se impune casarea sentinţei şi trimiterea spre  rejudecare.

Față de cele analizate, potrivit art.312 alin.1 Cod procedură civilă,  a admis recursul declarat de CII D M şi însuşit de SP D In SPRL împotriva încheierii nr. .../F/CC/2019 pronunţată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Alba în dosarul nr. ...../107/2011 pe care a casat în întregime şi  trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

In rejudecare, judecătorul sindic va analiza degradarea imobilului debitoarei situat în Blaj, ................., și culpa lichidatorului sindic în situația de fapt reținută relativ la incidența prevederilor art.22 alin.2 din Legea 85/2006 cu privire la înlocuirea acestuia, deasemenea va avea în vedere  stabilirea definitivă cu privire la efectuarea expertizei contabile mai sus analizate de către instanţa  recurs.

Domenii speta

Spete similare