Insolvenţă. Dobândirea calității de membru în comitetul creditorilor.

Decizie 210 din 21.07.2020


Insolvenţă. Dobândirea calității de membru în comitetul creditorilor.

Legea nr. 85/2006, art. 16, art.17 alin. 6,

art. 17 alin. 2-5, art 11alin 2,

 art. 17 lit. e), coroborat cu art. 47 alin. (5)

Cu privire la calitatea de membru al comitetului creditorilor, curtea de apel subliniază că aceasta se dobândește doar în conformitate cu dispozițiile art. 16 din Legea nr. 85/2006. Dobândirea calităţii de creditor nu presupune şi dobândirea calităţii de membru al comitetului creditorilor. Creditorii au o vocaţie de a deveni membri ai comitetului creditorilor, calitate dobândită doar prin desemnarea judecătorului sindic sau prin alegere în adunarea creditorilor. Pierderea calităţii de creditor conduce automat la pierderea calităţii de membru în comitetul creditorilor. Această calitate nu este transmisibilă nici măcar prin cesiunea de creanţă. Prin cesiune se dobândeşte un drept de creanţă şi calitatea de creditor, nu şi calitatea de membru al comitetului creditorilor, această calitate încetează la momentul cesiunii.

Secția  a II-a  civilă , Decizia  civilă  nr. 210  din 21 iulie 2020

Prin Sentinţa nr. .........../2019 pronunţată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Sibiu a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale active a petentului C.  privind cererea de înlocuire a lichidatorilor judiciari, invocată de intimata B. SA C-N, a fost respinsă cererea formulată de petenţii M. şi C., de înlocuire a lichidatorilor judiciari R. S.P.R.L  şi P.  I.P.U.R.L.

Pentru a pronunţa această sentinţa judecătorul sindic a reţinut că cererea de înlocuire formulată de către creditorii M. şi C. , prin avocat  V. , a fost formulată de către o persoană fără calitate, având în vedere faptul că comitetul creditorilor societăţii  SC E. SRL era constituit din 3 membri:

- B. SA,

- S. D.  SRL şi

- M.

Acest comitet a fost votat de către Adunarea creditorilor din data de 16.12.2010 şi confirmat de judecătorul sindic. Ulterior, societatea D.  SRL şi-a cesionat creanţa către persoana fizică C.

Cu această ocazie s-a cesionat creanţa nu şi calitatea de membru în comitet care nu se putea transmite fiind intuituu personae, doar creditorii fiind cei care aleg membrii comitetului creditorilor.

El nu a urmat procedura de alegere şi deci nu putea invoca o asemenea calitate respectiv de membru al comitetului, neexistând o astfel de confirmare nici din partea judecătorului sindic.

Decizia comitetului creditorilor din şedinţa din data de 05.09.2018, de mandatare a reclamanţilor din prezentul dosar pentru înaintarea unei cereri de înlocuire a lichidatorilor judiciari, conform prevederilor art.17 lit.e), coroborat cu art.47 alin.(5) din Legea nr. 85/2006, nu poate fi acceptată.

Hotărârea adunării creditorilor este supusă prevederilor art.17 alin.(4) din Legea nr. 85/2006, lipsă majoritate, poziţiile membrilor comitetului creditorilor cu calitate procesuală fiind divergente.

Prin urmare această excepţie invocată de intimata B.  este întemeiată şi a fost admisă, cei doi nereprezentând voinţa comitetului creditorilor aşa cum au susţinut în cererea depusă.

În altă ordine de idei aceştia nici nu au dovedit motivele temeinice pentru care s-ar fi impus înlocuirea celor doi lichidatori neprobând nimic din ceea ce au susţinut, respectiv acele acţiuni pretins frauduloase sau lipsă de activităţi, prejudicii etc.

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs petenţii M.  şi  C.  solicitând casarea sentinţei atacate şi admiterea cererii pentru schimbarea lichidatorului judiciar.

În motivarea recursului s-a arătat că judecătorul sindic  a apreciat greşit că petentul C.  nu are calitate procesuală activă nefiind membru al comitetului creditorilor. Hotărârea comitetului creditorilor nu a fost contestată. Pe fondul cererii au fost reţinute motivele invocate în cererea de înlocuire a lichidatorului judiciar.

Creditoarea B. SA a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea recursului.

Verificând recursul formulat de petenţii M. şi C. , faţă de motivele invocate şi de dispoziţiile art.304 şi 3041 Cod procedură civilă, curtea de apel constată că este nefondat pentru următoarele considerente:

În primul rând, curtea de apel constată că recursul nu este motivat în drept neindicându-se motivul de casare sau modificare a hotărârii atacate.

Curtea de apel a constatat că recursul poate fi încadrat în motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă, motiv ce poate atrage doar modificarea sentinţei şi nu casarea acesteia.

Cu privire la calitatea de membru al comitetului creditorilor, curtea de apel subliniază că aceasta se dobândeşte doar în conformitate cu dispoziţiile art.16 din Legea nr.85/2006. Dobândirea calităţii de creditor nu presupune şi dobândirea calităţii de membru al comitetului creditorilor. Creditorii au o vocaţie de a deveni membri ai comitetului creditorilor, calitate dobândită doar prin desemnarea judecătorului sindic sau prin alegere în adunarea creditorilor. Pierderea calităţii de creditor conduce automat la pierderea calităţii de membru în comitetul creditorilor. Această calitate nu este transmisibilă nici măcar prin cesiunea de creanţă. Prin cesiune se dobândeşte un drept de creanţă şi calitatea de creditor, nu şi calitatea de membru al comitetului creditorilor, această calitate încetează la momentul cesiunii. Petentul C.  nu a fost propus sau ales de creditori să devină membru al comitetului creditorilor şi nici nu a fost desemnat de judecătorul sindic prin încheiere.

Prin urmare, această critică este nefondată, judecătorul sindic apreciind corect că desemnarea membrilor comitetului creditorilor se face intuitu personae şi că această calitate  nu este transmisibilă.

Cu privire la critica legată de calea pe care o decizie a comitetului creditorilor poate fi contestată, curtea de apel reţine că dispoziţiile art.17 alin. 6 din Legea nr.85/2006 vizează controlul de oportunitate. Doar aceste chestiuni sunt supuse controlului adunării creditorilor. Pentru motive de nelegalitate orice decizie a comitetului creditorilor poate fi verificată de judecătorul sindic. Condiţiile de convocare, ţinere şi deliberare specifice comitetului creditorilor sunt reglementate imperativ de art.17 alin.2-5 din Legea nr.85/2006. Nerespectarea acestor condiţii atrage nulitatea absolută ce poate fi invocată oricând şi de către orice persoană interesată, verificarea de legalitate intrând în competenţa judecătorului sindic conform art. 11 alin. 2 din Legea nr. 85/2006.

Din această perspectivă apare drept fondată reţinerea judecătorului sindic potrivit căreia petenţii nu reprezintă voinţa comitetului creditorilor, decizia comitetului creditorilor din 05.09.2018 apărând drept lovită de nulitate absolută.

Consecința este că nu se mai impune verificarea motivelor de fond, această verificare neputând fi făcută nici în recurs.

Față de cele reținute, curtea de apel, în temeiul art. 312, 304 pct. 8 și 3041 Cod procedură civilă, a respins drept nefondat recursul .